Elemente dacice. Volumul 1

Transcript

-tz
B. P. HASDEU.
a
FRAGMENTE
PENTRU
ISTORIA LIMBEI ROMANE
ELEMENTE DACICE
I
a- la=u a.TOONOST-SCRIPTUM DESPRE D. C1HAC §I APENDICE DESPRE D. EMILE PICOT.
Penetration of the secrets of linguistic structure
and growth, discovery of correspondences which lie
out of the reach of careless and uninstructed eyes,
rejection of deceptive resemblances which have no
historical foundation these are the most impor-
tant part of the linguistic student's work.
A petrunde secretele structure tici crescent lienbilor, a descoperi corespundinid acolo uncle n'o
surprinde un oc/au nreesator fi neinalat , a res-
pinge asemgnarile infelatdre lipsite do toad istoricd,
acesta este parlea sea mai importantd fn opera
linguistuluT.
WHITNEY, Study of language, VI.
Pretul : 3 fraud.
BUCURESCI
NOVA TYPOGRAPHIE A.LABORATORILORt ROMANI
19 STRADA ACADEMIEI. 19.
1876.
:7%
r t.4
B. P. HASDEU.
FRAGMENTE
PENTRU
3
ELEMENTE DACICE
I
a- IT ±
tr
CU POST- SCRIPTUM DESPRE D. CIHAC §I APENDICE DESPRE D. EXILE PICOT.
Penetration of the secrets of linguistic structure
and growth, discovery of correspondences which lie
out of the reach of careless and uninstructed oyes,
rejection of deceptive resemblances which have no
historical foundation these are the most impor-
tant part of the linguistic student's work.
A petrunde secretele structures bi move. lirnWier, a descoperi corespundinia acolo uncle n'o
surprinde ten ochru neEestitor ysi neinvqat , a respinge asementirile infelatore lipsite de basil (storied,
acesta este partea cea mai
linguistutur.
aorta.
in opera
WHITNEY, Study of language, VI.
BUCURESCI
NOIJA TYPOGRAPHIE A LABORATORILORU ROMANI
19 STRADA ACADEMIEI. 19.
1876.
bit
su
pit
as
IN MEMORIA
celor trei mars linguisti, rdpiti sciintel in cursul anului 1875 :
ENRIC EWALD,
WILHELM CORSSEN,
HERMANN EBEL
,
maviu de devatiune
,
FRAGMENTE PENTRU ISTORIA LIMBEI ROMANE
GHIUJ
Istoria cuvintuluT «ghluj) se pOte urmitri pe trel trepte, earl ne vor
urea succesivamente din ce in ce maT sus in anticitate :
1. In limbile neo-tracice, dintre earl it conserva cea remand §i cea albanesit;
2. In limbile tracice vechl, uncle it vom gisi In dialectele traco-lidic
§i traco-macedonic;
3. In limba sanscrith.
Un interesant epizod din istoria eghiujului) formoza cuvintul chojma).
Ca justificare a metodel, va servi post-scriptum despre d. Cihac.
§ 1.
aGHILTD) IN LIMBILE NEO-TRACICE.
Dad nu me in§el, din tote dialectele romane (gbiuj7. se mat nude
numai in Moldova.
Este o vorba eminamente poperana.
Ast-fel o doing, 4ice :
Na pacatul! ce *Jiff
Pe comic laugh' Vas
!
Fats, mare, mq batran
Cerend fete! mar din sin !
«Fugi la liana, ghtuj batran,
cNull dart nici un mar din sin, etc.
(1) Poesii populare, ed. 2, p. 326.
I
HASDEt
2
In opereta lul Alexandri «Cra Tu-nova §trengarul Leona§ exclama despre
bgtranul ispravnic : <a nebunit ghiujul !)) 2
Intr'o farsg a d -luT Millo, un bgtran padurar primesce epitetul de
«ghiuj hair §i ple§uv...) 3
Raposatul poet basarabian Costache Stamate distribue In urmatorul
mod «vrastele omuluT> :
,
«Prune, pinl la 3 ani;
(Copil, plot la 12 ani;
cBgetaii,
cZlblftt,
Ong, la 20 anT;
(Copilandru,
«Mitt,
Ong la 25 ani;
(Holteiti,
J
(Barbat, Ong, la 40 ani;
c13661toiii,
«Matte,
j pg,n1 la 50 ani;
eUnche§,
glio§n4g,
dela 50 anT inainte.,
4
«Ghluj,
Ghiujul represinta marginea extrema a vrgstel.
Acest epitet se intrebuintkg tot-d'a-una intr' un sens de despret sail
eel putin de ironic, exprinAnd ideia de bltranete bolngviclosg, §i neputinclesg, dar capricilisg, in acelag timp, ceva ca in fabula lul La Fontaine :
cUn lion decrepit, goutteux, n'en pouvant plus...,
Am cgutat cu tot din-adinsul a constata prin monumente literare
existinta §i semnificatiunea ghiujului la MoldovenT, cad in dictionarele
nostre, pe ate le-am putut consulta, nu l'am gasit nicairl.
De acela §i filologil, necunoscAndu'l, nu §f-ail batut pAng acum capul
de al descoperi ramificatiunile §i originea.
In limba albanesa ghiuj ne apare sub forma gall, articulat ghlu§-i,
la plural gigurre-te §i gifiuqe-te, cu sens de «bunk).
El se aplica acolo la ambele sexurT : ghis,2 «bunic), gland «bunicit, ,
intrand tot-o-data in tormeni1 compug star-ghtu§ sail tre-ghiui, catre-ghiu2
(2) Alexandri, Teatru, ed. Socec, p. 230.
(3) Millo, Baba Harm, Bucuresci, 1851, in-8, p. 25.Cf. ibid. p. 16.
(4) Stamate, Musa ruminated, Intfl, 1868, in-8, t. 1, p. 536.
ISTORIA LIMBED ROMANS
i cpre-re-strgmop, literalmente : cal treilea bunic), cal patrulea bunk, §i cal cincilea bunic). 8
Cuvintul albanes fiind de-mult cunoscut, Waft emis piing aci asupra
afinitgtilor sale vr'o trel sail patru opiniuul diferite.
Xylander it Lund% cu vorba bascicg, gusua cnepot. 6
§i pad-ghiuls, earl insemnezg cstrii-mop, cre-strg,-mo§,
Camarda, presupunend cl ghtiu2 ar fi o formic mulatg din glut, o apropig
de grecul Team; (CUmnatb. 7
Ilustrul Ascoli, al cgruia nume trebue rostit cu veneratiune chiar atuna egad nu impgrtg§im pgrerile sale, vede forma completg a albanesulul ghiu2 in pluralul se> ghimere-te, de uncle conchide cft ar fi un imprumut din latinul socer (socru), italianesce steers, prin trepte intermediare
sosero §i .2usere. 8
Derivatiunea este forte ingeniOsit, ca tot ce emanit din puternicul genill de combinatiune al lul Ascoli; dar nu se impact cu fonologia §i cu
morfologia limber albanese.
Nu se impact cu fonologia, cad in vorbe primite din limbs latin sonul
s trece la Albanesi tot-d'a-una in .2, nicT o data in ghi : csaeculum}
ecruen , ccrista) = kreed, < desiderare A
ekul, scribere
de,sdruem, , cpiscis)
peek etc. 9, Inuit din csocero, ar fi e§it ricer, cel
mult pier, precum din (socius) a edit eok §i ar fi putut sg deft prin asimilatiune consonanticit -prOgreSivg so.2, dar aid intr'un cas planer.
Nu se Impact cu morfologia, cad pluralul ghiurre-te nu probezg disparitiunea unuT r in singularul ghiq, de vreme ce o multime de cuvinte
albanese, in tema cgrora n'a existat nicl o (lath vre-un r, SST formezg pluralul for absolutamente in acela§1 mod : korb (corvus)
korbere-te, proprofitere-te, unki, (avunculus) unkiere-te §i allele 10,
fit (rporlt-tic)
fgrg ca sg fie permis cur -va de a presupune la singular korber, sail de a
urca pe grecul Epocoltic in irporivip, precum se incercase Bopp. 11
(5) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, part. 2, p. 113, part. 3, p. 24.
(6) Xylander, Die Sprache der Albanesen, Frankf. a. M., 1835, in-8, p. 301.
(7) Camarda, Saggio di grammatologia albanese, Livorno, 1864, in-8, p. 72.
(0) Ascoli, Sprachwissenschaftliche Fragmente, In Kuhn, Beitraege, t. 5, p. 92.
(9) Aliklosich, Die romanischen Elemente im Albanischen, Wien, 1871, in-4, p. 85
(10) Hahn, part. 2, p. 36.
(") Bopp, Ueber das Albanesische, Berlin, 1855, in-4, v. 57.
HASDE1J
4
Ascoli, ca §i Xylander i Camarda, a fost indus in er6re prin nescirea
cuvintului roman ghiuj.
E cu neputinta ca Romanic, in limba carora fiintezA alAturi ghiuj §i
socru, pe Mind Albanesil nu ail decal pe ghiu. , sl fi tras ambele aceste
cuvinte pe aceia§1 tale din prototipul latin csocem
E cu nep utintA, pe de altili parte, ca Moldovenil sa fi imprumutat pe
ghiuj toemal din Epir, pe dad nu fate luat de acolo nicl chlar Romania
din Macedonia, precum nice vecinil Serbi §i Bulgari.
E cu neputinta, cu t6te acestea, de a nega perfecta identitate a alba,
nesului ghiu§ en romanul ghiuj.
Ast-fel ne simtim condu§1 vrend-nevrend la lumin6sa conclusiune, formulate sint acum vr'o jumatate de secol de catra Kopitar 12 §i intAritg,
apol de Miklosich 13, cumca :
Particularitcitile comune limbilor albanesd bsi remand, intru cat nu se
explith prin elemente latine, slavice cool altele, apartin sorgintei tracice,
din care Albanesii s'afi adelpat prin dialectal traco-epirotic, er Romdnii
prin dialectal traco-dacic.
Luand acesta drept punct de plecare, sa ne inceream a desfA§ura bio-
grafia qhfujului.)
§ 2.
<ROMA, IN LEGATURA CU «GRIN)
Hojma, iata Inca un cuvint pitulat astitdI numal in Moldova, exclus din
stil elegant §i netrecut In vocabulare.
Raposatul Negruzzi, in vodevilul «CArlanif,, cants :
De cu Oiva pgan sera
Dasellul me nadjesce,
Cu latina §i grecgsca
Capul hojma 'mi ametesce..
1
14
Tot dinsul, in vodevilul cMusa dela Burdujan1), dice :
0 fetitg dela Cara
N'are-atitea fesfesele,
(12) Kopitar, Kleinere Schriften, Wien, 1857, in-8, t. 1, p. 239.
(18) Miklosich, Die slavischen Elemente im Rumunischen, in Denkschriften der wiener
Akademie, t. 12, p. 6-8.
(14) Negruzzit Scrierile, ed. Bocce, t. 3, p. 24.
.
ISTORIA LIMBO_ ROMANE
5
Se gltesce la isvded
Cu ghioci §i viorele,
Nu ca aste targovete
Ce se dart hojma cu hunt,
Twat Mull& a for fete
V5zdogi Mute de brume...'
.
.
Hojma insemndzil, moldovenesce «tot-da-una).
Finalul ma din hoj-ma este un sufix pe care'l intitimpinam de asemenea
in alte doh adverbe romane forte vechl : avalo-ma §i avido-ma.
A§a in Cantemir : cslova avidoma potrivind) 16, or in mitropolitul
Dosofteiil : «cu de-avaloma giudet it suirft.) 17
Asti* poporul dice avalma 18 in loc de avaloma , precum se dicea
inca in secolul XVII, cela-ce ne face a conchide ca §i hojma este o contractiune mai no din hojoma, ast-fel ca cele trel adverbeavidoma, avase potrivesc prin duplul sufix -o-ma.
Prin semnificatiune, adverbul hojoma ctot-d' a-una) se raportA Writ
loma §i hojoma
ghittj «bltra,n» intocmal ca in sanscrita adverbul sand, in Vede sanatd
«tot-d'a-una», Ultra sanas «Mtrda), sail ca in latina adverbul semper
tot-d' a -una » cats senex cbAtran) . 19
In ce mod Ins ne vom explica Ore relatiunea fonetica intre ghiuj §i
hoj- din hoj-o-ma?
.
Un exemplu absolutamente analog de trecerea luT Ai in h in provincialismul moldovenesc, e verbal desghioc, care se pronunta de asemenea
dehoc, dihoc. 20
(18) Negruzzi, Scrierile, ed. Socec, t. 3, p. 51.
(") Chronica Romano-moldo-vlachilor, Jail, 1836, In 8, t. 2, p. 151.
(17) Synaxar, Iafi, 1683, in f., la nov. 23.
p. 58 :.avalma, en commun, en partage, en asso(18) Pontbrlant, Die. romanciation,. Printr'o erore, pote de tipar, d-sa pane accentul pe ultima silabX, pe *Id trebue accentati silaba a doua.
Tot acolo, p. 19, avidoma este scris aidomea, explicAndu-se prin asemenea.,
(") Donaldson, Varronianus. London, 1860, in-8, p. 390 : 'with regard to sem-per, al=though the m would be explained by the following p, the correlative nu-per novi-per would
,lead us to seek for the root in the Sanscrit sand, always, which is connected with senior,
csenex, Lith. senis, senas. Thus we have in the Teutonic languages, 0. H. G. sin, always, also
Cf. Kuhn, Zeits , t. 2,
sempiternus etc.
,simbal, simbales, simplum, Goth. sinteins
p. 129, 463.
(20) Mao, Diet. d'itymologie daco- romane, p. 109.
6
'
HASDEtI
Este o proportiune perfecta :
(des)ghloc : (de)hoc : : ghiuj : hojma.
U din ghluj a crescut la o in hoj- prin compensatiune pentru perderea
unul sunet.
Tot aka In unele localitatl din Albania femeescul °Hue' cbuniegg se
pronunta Yoe 21, trecend drag u in o pentru a compensa perderea luT g.
Moldovenescul dehoc find o coruptiune din desghloc, urmeza ca gi hojoma fusese preces de o forma mai veche ghiujam,a.
Avem dark pe de o parte la Romani pe ghiuj cu derivatul sett ghiujoma,
er pe de alta la Albanesi pe ghiuq §i gate.
Initialul ghiu, de era -ce'l constatam la posteritatea Tracilor de pe ambele laturl ale Dunarii, in Epir ca i 'n Dacia, existase deja in vechea
limba tracica; dar mai remane nedecisa cestiunea finalulul.
A putut fi ca in albanesul ghiq.
A putut fi j, ca in romanul ghiuj §i hoj-ma.
In fine, a putut sa fie un al treilea sunet mai primitiv, din care sit se
fi desvoltat j la Romani §i la Albanesi.
Acosta din urma ipotesg, este cea mai probabila, fiindca dialectele tracodacic §3i traco-epirotic s'ail format fie-care pe cate o tale separata.
In adevar, prototipul tracic comun, din care all provenit albanesul ghiu*:
i romanul ghiuj, n'a fost nicl gla ups, nicl ghiuj, ci °Mug-.
§ 3.
aGHTUJ
IN LIMBILE TRACICE ITCHY.
Dud ce tracismul unel vorbe se constata prin co-existinta el in grainrile roman §i albanes §i prin lipsa'T tot-o-data in diferitele limbi cu earl,
mat mult sail mai putin, fuseserg, in contact din timp in timp locuitorii
Daciel §i al Epirulul, este o fericire exceptionala dud acest resultat se
verifica apoi pe neateptate prin monumentele anticitatil.
Scriitoril veal greet i latini ne -all %sett din diversele dialecte tracice peste tot vr'o suta de cuvinte, Ultra earl se mai pot adauga, ca fantang, mat putin certa, vr'o suta de numl proprie gi un ink numar de inscriptiunl traco-asiatice puse pe citlea de descifrare.
lath; tot ce stg, actualmente in acesta privintg, la dispositiunea lingui(") Hahn, op. cit., Lex. p. 18.
ISTORIA LIME! ROMANE
StRiUT, o
7
provisiune, negre§it, forte mica, mai ales egad o comparg cine-va
cu cele 150,000 cuvinte ce ne-an Amos dela Elini, dar totu§1 un mate-
.
rial de ajuns pentru ca 0, nu maT fie Tertat nim6nu1 de a dice, precum
nu Incetda, de a striga uniT din lene de a cerceta : limba traticg e necunoscutg.
Intre cele-l'alte WI de putine, (rani nantes in gurgite vasto, gidujul
nostru, ca prin minune, a Rapt §i el din naufragitt.
Hesyehius, celebrul lexicograf elfin din secolul IV dupg Crist, care
ne-a pastrat un tesaur de vorbe grece i negrece de prin feluritil autorT
vechl In cea mai mare parte perduti, ne da intr'un loc nominativul plural :
prod. zdurnot 22, adecg la nominativ singular : 7671c. cdcmroc, (bunk).
Sciindu-se cg, la Elini u se pronunta ca iic 23, eta dar un cuvint forte
antic ghiug-a-s, avend Intoemal acela§1 inteles cu albanesul ghlui §i cu
romanul °ay..
Moritz Schmidt 24 i Fritzsche 25 afiliazit pe acest ghiug-a-s cu vorba
cling, din dialectul ionic %mike, bunio.
E mai curios ca le identifieg de asemenea Fick, derivandu-le prin
semnificatiunea de (veghetor) din radicala ario-europea sku; tic ca, e mai
curios, der el limo, in acela§1 scriere §i afar pe aceTaT paging, probOzg el la Greci k trece in g numal In veeingtate cu licuidele 1, r §i n,
dintre earl nicY una nu figurkg, In iirrqc.
26
.
.
Benfey, fgrg a confunda pe maims cu 767/s, trage pe eel de 'ntgitt,
in acceptiune de cerescut2., din radicala ario-europeg pi. 27
Ori-cum sg fie, %maw; nu se reduce la acela§1 tulping cu yaps, al
Orin initial y, nesupus aci la nicT o inflaintg din partea sonurilor Invecinate, nu p6te, dupg fonologia ding, sg proving, din sk sati din p.
§i din sku, §i din pi, p6te totuT 0, derive, dupg fonologia celticg,
vorba cog «bailie» pe care Whitley Stokes a constatat'o Intr'un dialect
(") Hesych., ed. M. Schmidt, t. 1, p. 448.
Cf. Rapp, Physiologic der Sprache,
(") earth's, Griech. Etymologie, ed. 3, p. 381.
Stuttgart, 1836, in-8, t. 1, p. 225.
(2') In Hesych., c. 1.
(25) Fritzsche, De reduplication green, in Curtins, Studien zur griech, Gramm., t. 6,
.
p. 284.
(26) Fick, Anlaut g im Griechischen, in Benfey, Orient and Occident, t. 3, p. 297.
Cf. idem, Vergleichendes Worterbuch, ed. 3, p. 307.
(") Benfey, Griechisches Wurzellexikon, t. 2, p. 167.
Cf. ibid. p. 374.
.
HASDE171
8
celto-cimric 28 §i al caril final g corespunde finalulul grec k din Itoxims,
internal ca in numele ccucului) celto-cimricul cog corespunde greculul
x6x(De). 29
Elinta xot6otg i celticul cog formozit darn un grup a-parte.
Cat se atinge de ghiug-a-s dunk>, care se gasesce unicamente in
Hesychius, de nicniri nu urmozn sni fi fost o vorbit grOca.
Chiar dad n'am five pe albanesul ghius §i pe romanul ghiuj, tot Inca,
prin insne clasicitatea ding), ne-ar fi lesne a demonstra tracismul lul
ghiug-a-s.
'
Ca nume personal, acest cuvint ne intimpinn in scriitoril greci numal
in privinta Lipor i a Macedonilor.
Li4if era un popor tracic din Asia-mica, cfratf §i consAngeni cu MisiT>
dupa marturia lul Erodot 30, deli vorbiail un dialect propriti, in care sail
fost furi§at maT multe elemente semitice. 31
Despre impoporarea 'Laden a Macedoniel, pe de alts parte, ne vorbesce forte lamurit Strabone. 32
0 principesa macal9nn , fila regelul Aminta, se chinma Forbi 33, Or
eel mai puternic rege al Li4ilor, fundatorul dinastieT mermnadice cu §Opte
secoll inainte de Crist, se licea rtypic. 34
Un alt Irons, de asemenea Lid, era considerat in anticitate on inven-
tator al picture. 36
In de§ert vets cnuta intro Greet acest nume personal barbatesc §i
it
femeesc.
Insue Fick, deli confundase substantivul T6ric din Hesychius cu grecul
7.1-41)%;, totue reminisce ca acela§T cuvint, ea name propriti, apartine
exclusivaniente ninth tracice. 36
(56) Stokes, Miscellanea cornica, In Kuhn, Beitraege, t. 5, p. 447.
(5°) Violet, Les origins indo-europeennes, t. 1, p 490.
(60) Herod., I, 171... ipbv "apxarov,TotiMoaorat ply xat AuSotat tars= 4.); xaatrtrotat
Swim tot KapaE. sbv Tap AD8bv xat TO') Moabv Agyouat &Nat Kapbc acaeXcosooc.
(") Cf. Lagarde, Gesammelte Abhandlungen, Leipzig, 1866, in 8, p. 270.
(") Strab., ed. Didot, p. 275, fragm. Vatic. 11 : utzsixo Ss c v x6pco =kip 'Fastxat 'IXXopubv, Tb Se iastatov BoruaEot xat Opeptec.
pcOtc7)9 Ttvec
(") Herod., V, 21, VIII, 136.
(34) Ibid., I. passim.
.
(65) Plin., Hist. nat., VII, 17.
,
(66) Fick, Lunt makedonischen Dialekte, In Kuhn, Zeits , t. 22, p. 226.
9
Blau a observat de mult c ifyrriq sung, cam albanesce, dar n'a reu§it
s'1 explice. 37
Regele lidic se numb, Ghiuj §i principesa macedonic Ghiujd tot a§a
precum la vechil Romani se intrebuinta numile personale Atta, care insemna cmo§n6g), §i Veturia, care insemna (baba), said precum la pgrintil
nostri oral atatia Tatini §i Tatine.
Ghiug-a-s dunk) este darn in Hesychius o gloss lidic said macedonick una din dog, 6r nici deem elina.
0 probg suplementark despre ac6sta , ne-o d chiar Erodot Wean
pasagiti, peste care at trecut en vederea tots aces ce wail ocupat de a colectiona vorbele tracice de prin scriitorif antics.
El dice :
cLgngg, monument se afig o mare bang, pe care LidiT, c1ictnd c curge
ttot-da-una, o numese ghiug-aie.) 38
Pealed fart 'n fart textul lui Erodot cu glosa din Hesychius, pasagiul
de mai sus insemn6zg :
cBalta fiind considerate ca eterna, Liclif o numesc Bunied)
.
.
A§a darn ghiuga cbunic) ne apare in patru antice dialecte tracice :
lidic, macedonic, epirotic §i dacic.
§ 4.
«ROMA.) iN LIMBA TRACICA.
In § I constataram identitatea romginului ghiuj cu albanesul ghfus.
In § II, ne-am incredintat
cit;
adverbul nostru hojma, contras din
hojoma, derive dintr'o forma, mai veche ghiujoma.
In § III, am vgclut c prototipul romanului ghiuj
i
al albanesului
ghiug este tracicul ghiuga.
Ore n'ar fi legitim de a conchide de aci §i pentru al nostru hojma un
prototip tracic ghiugama?
Sufixul secundar ma scrag in familia linguistic ario-europeg a radica
numile la grad superlativ. 39
(87) Blau, Das Albanesische, In Zeitschrift der deutschen morgenlaend. Gesellschaft,
t. 17, p. 661.
('s) Herod., I, 93 Xim Se gxezac soli criyaroc p.sTakii, rip Xemat AuSot cievaov
slam. ItaXenat Si Orli roical.
(3°) Cf. Weihrieb, De gradibus comparationis, Gissae, 1869, in-8, passim. Schleicher,
Compend. § 235.
.
HASDEU
10
Ast-fel din ghiuga <bunic, vom aye superlativul tracic giduga-ma
<eel mat bunk), adeca (etern).
Acest adjectiv giuga-ma «etern» nu explicit lost definitivamente adverbul nostru hojma.
Este o treptg necesarit pentru a resolve cestiunea, dar nu ultima treptg.
Ambit a din ghtugama fiind scurtt, tind a Wide la vocale mai u§ore.
Scaderea primuluT a ne intimpina deja In hoj-o-ma, in care el trece In o,
de 1nde aped mat scgq.end la u, despare cu desgvgr§ire in forma actualit
hojma.
Cu atat mat molt trebuia sit scat plug la disparitiune finalul a din
ghiugam-a, coda cuvintuluT fiind tot-d'a-una cea mat expusa la §tergere.
Chiar in limba sanscritit, in care sonul a predomnesce asupra tuturor
celor-l'alte vocale, scurtul a final s'a perdut in dialectele moderne ale Indiet, uncle s'a conservat numaT lungul d final. 40
Din tracicul ghlugama trebuia cu orl-ce pret sit avem pe romanul hojm,
nici o data hojma.
De unde dart vine aci conservatiunea finalulul a?
La prima vedere, s'ar pate Muni cg, acest a nu difera de aces radicala
demonstrative a, care se observe de asemenea in adverbele nostre acuma, mart -a, atilt -a, etc.
Acestg supositiune se combate totug prin urmittorele doh obiectiuni
decisive :
1. TOte adverbele romane %Mite prin demonstrativul a posedg in acela§1 timp o forme simplit, precum atom lAngg arum, saWria lenge
stark, atuncia ]toga atunci gi altele, pe clad
hojma nu se gasesce
nicliri hojm.
2. Niel o data demonstrativul a nu se .adauga in limba romans tiara
adjective intrebuintate in mod adverbial : not 4icem <a lucra frames.,
(a se ulta urit, , <a se purta drept) etc., Or nu frumos-a, uric -a, drept-
a, ca in acum-a sari dunti-a.
Prin urmare, finalul a din hojma nu se justifica nicT prin adjectival
tracic ghlugama, nici prin radicala demonstrative a.
El nu 'Ate proveni decat numal dintr'un lung a final, ecuivalinte prin
cantitate cu dot a, adeca, a sail a.
(40) Beanies, A comparative grammar of the modern aryan languages, London, 1872,
in8, t. 1. p. 67 seq.
ISTORIA LIMBET ROMANE
11
Pe hag& forma tracica, adjectival& ghlugama cata dar sg, admitem o
forma tracicit adverbial& ghiugamd.
Lungul d final din adverbul ghiugamd s'ar referi dare scurtul a final din adjectivul ghiugama Intocmal ca In sanscrita lungul d final din
adverbul sand ctot-d'a-una, catrA scurtul a final din adjectivul sana
.
Chiar flat ac6sta tusk lungul d final este unul din mijlecele de formatiune cele mai obicinuite In adverbele sanscrite : adhunc cacume, purd
codini6rA), mudhd <In zadar) etc., precum de asemenea in zendica i pe
inscriptiunile perso-achemenidice, catra earl mai putem ad %uga de astl
(lath, vechea limb& tracica.
Adverbul nostru hojma ne descopere,-ca verige intermediare, doh deri-
vate tracice din ghiuga (bunk) :
1. Adjectivul ghiugama cetern),
2. Adverbul ghiugamd ctot-d'a-una).
Aci Ins& nu se opresce analisa.
Avend pe tracicul ghIuga <bunk, en posteritatea'T roman&
trebue sa,'1 descompunem In pArtile sale constitutive.
i
albanesa,
§ 5.
oiGHIUJa IN LIMBA SANSCRITA.
Pupa sc6la linguistic& cea veche, ar fi forte lesne, dutAnd pe d'asupra
la nesce asemananl fonetice §i logice de IntAmplare, a Inrudi pe Olaf cu
buriaticul chueng (bIttran, din Siberia, sail maT stir! --cu vre-o vorba
irochesa, din America.
Sciinta Biologic& comparativa de ast4 procede alt-fel.
In casul de fate, ea incepe prin af0 purse Intrebarea :
Care este val6rea genealogic& a traciculul initial ghiu?
Cu ce fel de son simplu sail compus din cele-l'alte limbs ario-europee
corespunde acest element de capetenia al cuvintului ghiaj?
Latinul f initial, de exempla, corespunde slaviculul d, deli ambele se
par la prima vedere a fi atilt de eterogene.
Un'profan cu great s'ar Indupleca a crede, ca vorbele metre fum §i
duh, cea de 'ntaitl mqtenitl dela Romani, cea a doua Imprunautatit de-
12
HASDEt
la Slays, derivit cu o certitudine matematicit din una §i acela0 radicalA
primitive dhu!
Tot aka traciculul initial ghiu 1-ar pate corespunde in restul families
ario-europee vre-un sunet cu totul stritin in aparintii.
Unde ore sit se afle deslegarea acestut problem ?
.
.
Cu limba romftnit nu ne putem orienta, cad initialul ghi este la not in
genere fOrte rar in vorbe vechi ne-latine, car' mai all nevoe de a fi studiate
de acs incolo, Or in cele latine el results, ca §i la Rabaul, din grupul gl,
precum in ghicqd, italienesce ghiaccio, din latinul cglacies), constituind
o particularitate a foneticel romance.
Oath, s t recurgem dart la albanesul ghi.
Liam urmittOrele chid cuvinte :
Albanesul ghiume sonny, armenul qhfm, celto-cimricul kiln, afganicul khub, persianul khdb, balugicul whdv, zendicul qafna, grecul hiupnos,
sanscritul svapna, de unde apol cu conservarea iniialului s : litvanul
sdpnas, islandesul svefn, danesul soon, latinul somnus, slavicul sand etc.,
earl tote se reduc la ario-europeul svapna.
Albanesul ghia2tet §esse , grecul hex, celto-cimricul chwech, afganicul
,spag §i qpaj, zendicul aquas prin metatesft din raks, sanscritul gays, slavicul qesti, germanul sechs etc., tote din prototipul ario-europeil soaks.
Albanesul ghialpd cunt), grecul halip cu strftmutarea aspiratiunil in
aleipho, goticul salib in salben, germanul modern salben, tote indicand o
compositiune ario- europeft sa-lip a con-ungere).
Albanesul ghiarptin §i ghiarpdr c§Orpe), armenul qharb, grecul herpeton, latinul serpens, sanscritul sarpa, tote din radicala ario-europeA
Albanesul ghiak <sane., latinul sanguis 41, duple Pauli dintr'un prototip ario-europeil sagh-as, de unde sanscritul sahas ifortgl.. 42
Resultft c initialul albanes ghl pots represinta, intre cele-l'alte, initialele sanscrite s i sv.
Din cele tine' exemple de mai sus, eel mai important in casul de fad
este ghiume=svapna, cad el ne presintft intrega silabit ghlu, ca §i 'n
ghiq, corespunynd ario- europeulul sva.
(") Cf. Stier, Die albanesischen Thiernamen, in Kuhn, Zeitschr., t. II, p. 235.
ghialpci yelp totulI Blau, loc. cit., p. 658.
.(41) Pauli, Ueber die Benennung der Koerpertheile, Stettin, 1867, in-4, p. 27.
Despre
13
Sit se observe ca u din a in ghiume din svapna se datoresce anume actiunil labializatere a lui v, ca §i 'n armenul giant, celto-cimricul /tan,
afganicul kW) etc., care u la randulti sell a labializat apoi in forma albanes1 pe nasala eel urmozg, fgcend ghiume din ghiune.
In nest mod fonologia ne autorisit pe deplin de a cguta pe tracicul
ghiuga sub o forma primordial' svaga.
In limba sanscrit ario-europeul g trece regularmente in j, pronuutat
ca al nostru g de 'naintea vocalelor e §i i.
Din ario-europeul svaga, de uncle tracicul ghiuga, ne putem a§tepta la
sanscritul svaja.
In adever, svaja pentru sex bgrbgtesc, svajd pentru eel femeesc , ne
intamping in monumentele sanscrite, incepend cu 1500 sail chiar cu 2000
de ani inainte de Crist 43, on semnificatiunea de <rubs sail enemy.
.
Aci deschidem o parentesg.
Sub raportul consonantisinulul, romanul j (Z) in ghiuj din traciculghiuga
se retell Writ sanscritul j (1,1) in svaja din primitivul svaga intocmal ca
cats sanscritul j (IJ) in of -as cfortit2 , amarmenul j (?K) in ilj for
bele din radicala ug. 44
Trecerea din ghiuga la ghiuja trebue sit fi ocurs intr'un mod dialectic
deja la vechil Traci, de vreme ce albanesul s (III) in gh1,4 nu se pOte explica ilia el cleat printr'un j 01{), ca §i bulggresce mss «bitrbat), noes
cutit» §i altele, din vechful slavic Mat; now etc. 46
Confusiunea intre j i Is este una din cele mai familiars in limba
albanesA. 46
Inchi4Ond scoots digresiune, menita a argta cit forma romans ghiuj e
mai apropiatA de tracicul ghiuga decal forma albanesA ghiu., sit ne intOrcem la corespundintele for sanscrit svaja.
Acest cuvint se descompune in sva-, pronumele reflexiv pentru cate-
trele person, §i in adjectivul ja din radicala jan, ario-europeul gan ea
produce', Inca insemnezit propriamente cde acefa§i origine cu mine' §i
se traduce forte bine latinesce grin «co-gnatus). 47
(") Grassmann, Wcerterbuch zum Rig-veda, Leipzig, 1875, in 8, p. 1622.
(44) Windischmann, Die Grundlage des Armenischen, in Abhandlungen d. I. Cl. d. bayr.
Akad., t. 3, part. 2, p. 21.
(45)Cankof, Gramm. d. bulgarischen Sprache, Wien, 1852, in 8, p. 5.
(46) Hahn, op. cit., Lex. p. 117-118.
(47) Bopp, Glossarium comparativum, ed. 3, p. 437, v. csvajanay, cid forma vedid viva.
ja, II lipsesce.
.
HASDEt
14
Sanscritul sva- corespunde elinuluT atp6g, 6c, i6g, latinuluT suus, slavicu-
lui svot, zendiculul hva si qa, persianuluT khvad, balugiculul vath etc.
Din radicala ario-europeit gan, afar de sanscritul janitar (ngscgtor),
jdtis (nem) si altele, provin de asemenea grecul livos (nem), TeYertjp (nitsator), 76veltc (origine), precum si latinul genus, genitor, yens, gener, fart
a mai in§ira t6te ramificatiunile for si lasand la o parte numer6sele
vorbe corespundinti persice, slavice, germanice si celtice.
Ario-europeul svaga, de undo sanscritul svaja (ma, si traciculghluga
tbunic), este literalmente csua-gens) sail csuum- genus).
E instructiv ca radicala pronominalg, sva a mai intrat de asemenea in
alte dog numi relative la familia, dintre earl unele forme all degenerat foneticesce in cursul timpulul mai mult chiar cleat romanul ghiuj sail albanesul ghiu.2 din sva -gap .
Ast-fel ario-europeul nume pentru (sorb sva-star devine in limba san-
scrita svasar, in zendica qanhar, in armona qhoir, in osetica kb', in
celto-cimrica chwaer, conservandu-se totql mat bine in slavicul sestra,
goticul svistar, latinul soror etc.
In acelag mod ario-europeul nume pentru csocru) sva-cura ne apare in
sanscritul cvcvura, persianul khusur si khus, celto-cimricul chwegr, latinul sorer, grecul hekiuros, goticul svaihra, slavicul svekrii, albanesul
vlehdr cu sva trecut in ve ca §i 'n armenul vet **se) din soaks etc.
Ori-cat de schi what la fatg, al nostru ghluj tot Inca remain° mat apr6pe de prototipul sell svaga, deck oseticul kho de svastar sail persianul
khus de svagura!
Aci este locul de a stabili o distinctiune.
Svastar §i svacura silt dog compositiuni cu sva comune tuturor limbilor ario-europee.
Svaga, din contra, ne intampina numal in acel grup linguistic, cling
i s'ar pate da numele de c indo-perso-tracio.
Exists insg calificatiuni analoge de inrudire, a cgrora sfera e §i mat
restring.
Asa, de exemplu, numal Slavic §i Litvanil §I-ag format din sva pe
svatii crudg, 48, pe care nu '1 all nicT chiar Germanil, deli este generalmente recunoscuta antica unitate Leto-slavo-germanicg.
(48) miklosich, Lex, palaeoslov., p 824.
ISTORIA LIMBET ROMANS
15
Care sit fie Ore conclusiunea ce s'ar putt trage din acest fenomen?
Diferinta de vrasta a cuvintelor.
Svastar §i svacura se nascusera pe mind tots Ario- europeiT forma un
singer corp, nedesmembrat Inca prin separatiunl succesive.
Deja dupa trunchiarea acelui corp In don ramure, cea europe% §i cea
asiatica, se va fi nascut in acosta, din urrna, cuvintul svaga.
In fine, cu mult §i mai tar4ia, dupa ce ramura europea, se desfacuse in
mal multe crengi, s'a nascut la Leto -slave vorba natl.&
§ 6.
Film; (batran, §i anoitoc cvechitt».
Identitatea intre romanul ghiuj cmo§n6g,, albanesul Oral cbunic),
vechlul tracic TOpic cbunic} §i sanscritul svaja crud' find °data demonstrata, volt( atinge aci doh cuvinte grece cart, prin ademenirea asem6narif exteriore, ar puts s amagOsca, pe cei putin deprin§I cu metdda.linguistica.
Grecesce igyetoc insemn6za batran), , cu digamma i6Tenos, adicaga-gav-
ya-s, forma, reduplicata dintr'o twat gay.
Orf-care ar fi darn originea lui iirtoc, el nu se mite reduce la prototipul ario- europell svaga.
Tot la (Ired un fabulos rege, sub care s'ar fi intamplat deluviul, se
numb, 1276r1c, §i fiind-ca acOsta, catastrofa va fi avut loe, dupa traditiune,
cu vr'o mie de ant inainte de prima olimpiada 49, epitetul de c'076itoc
(luau ogygian' se aplica in genera la ceva (forte vechlu, §i mai ales
fOrte extraordinar,, Or profundul intunerec se 4icea c'erriE71 v6E (nOpte o-
gygiana., 56
Asupra numelui 127601; s'atl emis mai multe opiniuni.
Windischmann 51 i. Pott 62 it identifica, cu sanscritul ogha tpotop,,
de uncle eighaja tnascutul potopuluf).
(4°) PIA Inchon's gi Hellanicus ap. Euseb., Praepar. Evang., X, 10. Cf. ibid. X, 12.
(50) Fritzsche, Z. c. binnesce forte bine a ast-fel trebni citita In Hesychius gloms : Tuix
voe, care alt-fel gamine inezplicabil i.
(") Windischmann, Ursagen der arischen Riker, in Abhandl. d. I. Cl. d. bayr. Akad.,
t. 7, part. 1, p. 6.
(02) Pott in Kuhn, Zeits., t. 5, p. 262.
HASDEU
16
Sonne vede In '646771; o reduplicatiune din radicala by, pe care o afiam
in f)y-p6-c c umed ) sad curgdor 53
Lenormand it lege cu numirile a fel de fel de divinitatf de natura mal
mult sail mai putin caposit). 54
T6te aceste etimologie, earl se isbesc de o potriva de dificultati fonetice,
coincida a recun6sce luT Aim; o semnificatiune deluviana).
Aka darn prin sens, ca §i prin forma, sintem trig departe de prototipul ario- europeil svaga.
§ 7.
CONCLUSIUNEA.
Compositiunea sva-ga, insemnand enomuld met), s'a pastrat in do6
limbs antice : sanscrita §i tracica. 55
In sanscrita, sub forma svaja, acest cuvint se aplica in genere la crucial,
anyysv*.
In tracica, sub forma ghiuga, el a capatat intelesul mai special de
z bunic ) csor evirqc, mal desvoltandu-se de aci adjectivul ghiugama etern'
§i adverbul ghiugamci ctot- d'a
).
Dela Traci, fall mo§tenit Albanesil §i Romanii.
Albanesif, sub forma ghiu2, T -ail lasat pang, asta4.1 semnificatiunea de
(bunic).
Romanic, sub forma ghiuj, MO care s'a conservat §i adverbul adjectival hoj-ma, fall redus cu incetul la sensul ironic de cmopeg).
In istoria cghfujulul) nostril se manifests Inca o data cele do6 marl
legs din vieta tuturor limbilor : s c a d e r e a fonetice §i sett d e r e a
logics.
Dintr'un prototip dissilabic, mai remane o biota glebe, in cars nu mai
gamed absolutamente nice unul din sonurile cele originare ale cuvintului :
vocale §i consOne, totul s'a schimbat!
Pang i acolo unde ti se pare a svaga se mai asomantt cu ghiuj, adeca in sonul g, Intalnirea e tot ce 'Ate fi mai inchipuit, cad romanul g
represinta aci pe primitivul s, pe cand primitivul g e inlocuit prin romanul j.
(53)
Sonne, slid., t. 15, p. 110.
(55) Lenormand, Les premieres civilisations, Paris, 1874, in-8, t. 2, p. 338.
(55) Donald). (Lagarde), Arica, Halae, 1851, in-8, p. 64, Ii ggsesce o urine: On limba
wake, dar pntin signet.
..,
-
ISTORIA LIMBEI ROMAINE
17
Nu mail putin a suferit sensul cuvintului.
Din venerabilul representante al familia intregl, csva-gap, endm de
annul meal ) cum s'ar dice romanesce, mar stit de 'naintea nostril, o ridicult
pociturA, de care ig bat jot fare milA dolna dela Vas lulu §i farsa luT
Mi llo.
cE trist de a cugeta
observA un eminent linguist american
cA
asemnificatiunea vorbelor se modifies mar tot-d'a-una spre reit A 56
Un singur i acelag cuvint a devenit la Eng last knight a cavalen §i
la Germans knecht (slugs), din earl forma pennant se pronuntit ccneht),
pe and cea englesa, se dice malt). 57
Scaderea logieA, ca i scaderea foneticA, este efectul deset §i indelungatel frecaff a vorbelor, earl se tocesc prin us, ca o monetA ce trece necontenit din mama, in mama, pans ce ajunge atat de §tOrsil, 'Meat abia i se
mai cunosc efigia i legenda.
Mal malt Inca! sosesce un timp, °and desfiguratul instrument de transactiune, fie cuvint, fie ban, despare cu total din pinta.
§ 8.
POST-SCRIPTUM DESPRE D. CIHAC.
Departe de a m6 fall, regret de a fi eel de 'ntaiil care am intreprins
limpedirea elementulul dacic al limber romAne.
Am fost impins la acOsta nu de ambitiunea de a deschide o cale noun;
ci de necesitatea de a imple o veche lacuna, de care se isbfail pe rand
toff aces ce vomit sA intelega, inceputurile nationalitAtil romane.
Aruncandu-m6 pe o tale atat de nestrAbAtutA, a trebuit sa in6 armez
en acea decisiune de a nu m6 teme chiar sa retacesc, pe care marele
Grimm o numesce curagiul erorii. 58
Ca precautiune ins6 contra acestui pericol, m'am silit a . nu m6 abate
(55) Marsh, Lectures on the english language, New-York, 1862, in-8, p 255.Cf Tobler,
Versuch eines Systems der Etymologie, in Ste inthal u. Lazarus, Zeitschr. f. Voelkerpsychologie, t. 1, p. 368: (vide Beispiele vorkommen, wo ein nrspruenglich etwas Gutes oder Edies bezeichnendes Wort im Lauf der Zeit zur Bezeichnung eines Schlechten, Gemeinen hecrabsank, fuer das Umgekehrte fast keine, eine wenig erfreuliche, jedenfalls fuer die Philocsophie der Geschichte beachtenswerthe Erscheinung.,
(57) Whitney, La vie du langage, Paris, 1875, in-8, p. 33.
(55) Grimm): Gesch. d. deutschen Sprache, Leipzig, 1848, in-8, p. VIII : 'Wer nichts,wagt
gewinnt nichts, and man darf mitten enter dem greifen nach der neuen frucht anch den mut
des fehlens haben..
2
HASDEt
18
dela preceptele celor mai seven maestri aT filologiel comparative de astA4i :
Pott, Benfey, Ascoli, Kuhn, °ratio , Corssen, Schleicher, Ebel, Max
Muller, Garnett, Johannes Schmidt, Diez, Miklosich etc.
Dascalif nu mi-ail lipsit!
MI-am impus din capul loculul urmatorele tose conditiunl de metodit,
pe earl le vein exemplifica prin studiul de fats :
I. Bibliografia cuvintulu 1. A aduna despre fie-care termin pus
lu desbatere tot ce s'a scris asuprt'T, analisand opiniunile altora mai
nainte de a propane pe a mea propria. Ast-fel maT sus am petrecut In
revista parerile luT Xylander, Camarda §i Ascoli despre albanesul akin,
ale luT Fick, Benfey, Fritzsche, Schmidt §i Blau despre anticul ibils etc.
II. L iter atur a cy vintulu T. A oferi despre acceptiunea sail forma
fie-cArii vorbe romane texturl de prin monumentele n6stre literare din
diverse timpuri. Asa slut poesia poporana, Alexandri , Millo §i Stamate
despre ghiuj, Negruzzi despre hojma, Cantemir despre avidoma, Dosoftelu
despre avaloma etc.
'nainte
III. Cr onolo gi a cuvintulu I. A nu recurge la sanscrita
de a fi restabilit, prin comparatiunea variantelor dialectice sail din limbs
congenere, aspectul cel maT vechit fonetic §i logic al termenulul roman.
Bung Ora, al nostru ghiuj cbatran, §i albanesul ghiui cbunic numal
prin intermediul prototipulul comun ghiuga cbunic, pot fi alaturate cu
sanscrisul svaja cm(%) .
IV. Fonetica cuvintulu T. A pOzi legile de corespundinta sonurilor din limb g, in limbs, silindu-m6 a nu scapa din vedere In vorba supusa
cercetAril nici unul din elementele sale constitutive, fie el cat de mic In
aparinta. Albanesul ghiu, de exempla, corespunde sanscritulul sva, drub,
Iced nu'T corespund grecul x i T, ast-fel cg, xenthac, TiieLoc, 'Shim; etc. nu
pot fi identice cu albanesul akin §i cu sanscritul svaja.
V. Paralelismul cuvintulu i. A sprijini ort-ce schimbare sporadica sail putin evidinte, fie in forma mini termin, fie in semnificatiunea
luT, prin alte casurl perfectamente analoge, luate din aceTaT limbs in
privinta fonetismulul, er in privinta transitiunii logice din ort-ce alt grait.
A§a reducerea lul ghi la h in hojma III afil analogia tot la Moldoveni in
dehoc din desghioc, pe dad intelesul de hojma ctot-d' a-una) din ghiuj
cbOtran» se justifica prin sanscritul sand ,ttot-d'a-una) fats cu sanscri-
tul sans «Mtran).
.1
19
VI. Migratiunile cuvIntulutInfine,atuncicandvorbaromanii,
exists tot-o-data in una sail in mai multe limbs eterogene, a nu decide
a-priori tine dela tine o va fi imprumutat, ci a cumpani mai 'Jai , prin
linguistica ajutata de istoria, drepturile fie-cul asupra cuvintulul In cestiune. SA presupunem, de pilda, ca al nostru ghIuj s'ar afla Si in limba
maghiara. In acest cas ar trebui sit incepem prin a constata ca : 1. it all
de asemenea Albanesil, cart n'an fost nicl °data in contact au Unguril;
2. 11 gasim deja in Hesychius cu patru sail cincl secoll inainte de aparitiunea Ungurilor in Europa; de unde ar resulta a-posteriori, ca nu Romanil fall imprumutat dela Ungurl, ci vice-versa.
Aceste §6se conditiunl esentiale data nu inlittura cu desavar§ire, Inca'
ingreuoza forte mult posibilitatea eroril.
§i medicul cel mal bun, procedend dupa tote indicatiunile sciintel, p6te
ss om6re pe un client, dar vindeca mete.
Ac6sta este metoda ce m'a condus In partea linguistica din tomul In§i In mai multe studie filologice,
tall al (Istorief critice a Romani
publicate apol in (Columna lul Traian) din 1873-74 cu menirea de a
antra succesivamente in tomurile urmatore ale operel aril am consacrat
,
restul vietel.
Lucrarea mea fast o puteam preved6 dela inceput trebula sa provice o crancena resistinta prin noutatea ideel §i
prin mulmai ales
timea muncel.
A consulta o seta de fantane pentru etimologia unul singur cuvint,
este a rescula asupra,' I pe totl acel ce fac linguistica cu pitting osten61ft.
Genialul orientalist Radian Angelo de Gubernatis dice cu indignatiune
Wean loc :
(Uprinta, ota trasura caracteristica a timpulul nostru ; cela-ce nu se
p6te sci firs truda, se da afar!., 59
Acosta, ctrasura caracteristica a timpulul nostru), uprinta §i orat31
uprinici, a inteles'o f6rte bine in Romania un grup de diletanti, av6nd
drept organ o revista ce se publics sub titlul de c Convorbiri literare,.
Dela prima el aparitiune §i pang, asta-41, cu o consecinta demna de o
causa, mai buns, ac6sta Ma a reu§it a nu sc6te la lumina un singur
studio in care sit se %tali:Asa, sciinta cu metoda.
(59) Gubernatis, Letture sopra la mitologia vedica, Firenze, 1874, in-16, p. 2.
HASDEt
20
titre modul men de a lucra §i intre modul de a lucra al (ConvorbiriIon exists o deosebire atat de pronuntata, un antagonism atat de radical,
incat de vr'o patru ani in §ir organul d -luI T. Maiorescu se simte dator a
ml combate cu onl-ce prat pe tote terenurile aprOpe in fie-care num6r.
Luptatorul pe care mi'l opune de asta data este d. A. Cihac.
D-sa lint era cunoscut mar de'nainte printr'o carte forte meritOria, pu-
blicata frantuzesce pe la 1870, in care intrunise elementele latine ale
Umbel romane, alaturandu-le cu cele-l'alte graiuri romance §i ale pop6relor invecinate.
Deja de pe atunci se paean constata totu§i de6 *ate fundamentale
in apucaturile d-luT Cihac : pre -mult dogmatism §i pro-putina familiaritate cu legile fonologice.
Pe de o parte, d-sa afirma pretutindeni §i nu demonstra nicairi; pe de
alta, nu se sfiea din cand in dad a recurge la nesce accidente fonetice
inexplicabile.
Cela-ce l'a scapat atunci in maioritatea casurilor, este extrema puritate
de conservatiune a elementelor latine in limba romans, ast-fel ea mar adesea nu se cere nisi o demonstratiune; de cote -ort ins/ d. Cihac a dat
peste un cuvint mar grell, s'a poticnit.
Ca modelurl despre acesta, no pot servi pururea §i nolan.
11
perpetualis,
extension
de
g
bas-latin
Pe purure d. Cihac 11 deriva din
perpetuus, contracts en peruale-peruare-purure). 60
Ar fi trebuit sa ne arate in limba romans macar o singura analogic aproximativa de o asemenea contractiune cu schimbarea accentulul, cu perderea consOnelor t i p §i cu trecerea lui e in u.
Originea noianului e §i mar ciudata.
D. Cihac dice :
«Nolan, mer, (icon, abime, gouffre, profondeur immense; du latin o_
eceanus (wxermq), avec proth6se d'un n et syncope du c, pout -dre a cause
oceanus-oean-near). 61
(de sa prononciation gutturale
Patru eresie in patru linie !
1. Nolan nu insemnkg I mare n sail (ocean), ci numal cabis);
2. Nu se da ilia un exemplu in limba romans despre adausul
de 'naintea vocalel la inceputul cuvintulul;
(GO) Mae, Diet. d'etymol. daco-romane, p. 224.
01) Ibid., p. 180.
MY n
21
3. Niel un exemplu, de asemenea, despre perderea lul c intre vocale;
4. In fine, latinul c a fost tot-d'a-una gutural, er nu exceptionalmente
fn oceanus.
Etimologiele de acest calibre sint destul de numerdse in cartea d-lui
Cihac.
Nu avem decat a indica pe lunec din lubrico «avec syncope de b et
changement de r onto 62 , magurit peut-6tre du latin macula tube) 63,
sdrumic din «ex-de-micare) 64, mistrei din moestus (quasi le triste) 66,
reigursc din raucire printr'un intermediu imaginar ravicucire 66, stric
«du latin striga silloni 67, undid «du latin utensilia transpose en u(neltia avec syncope de si" 68, diked din lividus printr'o forma inchipuita
livicidus «transpose en vilkidus) 69 etc. etc., tote acestea fara nits o
demonstratiune, en aerul autoritar al oracolului dela Dodona dud ig rostra sentintele dept frematul frunclelor.
Eta tine apare acum in «Convorbiri) dela 1 decembre 1875 cu un articol intitulat : «Cate-va cercetari etimologice ale d -luI Hasdeu).
Critica d-sale se raporta la cele trey studie ale mele : «Originile agriculture) la Romani), «Originile vinicultures la Romani) §i «Originile 'Astonier la Romani), publicate in «Columna lui Traian) din 1874.
D. Cihac nu m6 combate nicairi, nu rumpe nicairi lantul argumentatiunii mele, nicairi nu'mT arata imposibilitatea sail neprobabilitatea vreuneia din derivatiuni.
D-sa se marginesce a reproduce inteo prescurtare necorecta etimologiele
mele, propunend apoi In local for fora demonstratiune pe ale sale proprie, earl tote
tali pare r6ti a o spune
pacatu.ese contra principielor
color mai elementare ale filologiel comparative, en nemic mai pe jos de no-
ian din «oceanus) sail purure din «perpetualis).
Nefiind nicl macar atins, n'am contra cui sit me ap6r.
Tot ce void face, este de a indica, nu aril, condoleanta, excentricitatile
(") Cihac, Dict. d'etyntol. daco-romane, p. 149.
(68) Ib., 152.
(") lb., 462.
(66) lb., 163.
(66) Ib., 226.
(67) lb., 265.
(68) lb., 299.
(69) lb., 312.
1
HASDEt
22
la earl impinge pe noul mail adversar dela c Convorbirl) lipsa de metodg.
D. Cihac manifest o predilectiune specials, de a trage mAT tote din
limba maghiara.
Al nostru teirim, care in basmele poporane ocurge adesea in expresiu-
nea as merge pe alte tgrimurf) in sons de cane paminturT), i se pare a
fi maghiarul terem salg, mare', nesciind ca in§ig Unguril all lust acest
termin architectonic dela GreeT : T6pep.vov cast), de unde §i la SlavT
Mem turn', rusesce terem odaig ) . 70
Nu maT adaug, sub raportul semnificatiunil, cs, Romanil imbla ,gin
case), Or nu cpe case), dupg cum ar resulta din etimologia d -luT Cihac.
A nostra, traistd, in cgrtile vechl taistra, bung Or in evangeliarul din
Alba-Iulia din 1648 71, la Macedo-romani trastur,, o vorbg pe care dela noT all imprufnutat'o Rutenil §i Polonil, ins6 numal de nrin provinciele
invecinate cu Moldova, derivg dupg d. Cihac dela maghiarul tarisnya,
pronuntat toripio, fibril, sit bine-voescit a ne explica minunata trecere a finalului nio In tra i WA a ne lgmuri asupra strabaterif acestul cuvint in
Macedonia §i in tote dialectele albanese pang 'n Italia meridionalg 72,
pe uncle numal doll din intamplare s'a putut zgri vre-o data rate o
fatl de Ungur.
.
Vorba mist% poporang clod <papa', s'a ngscut, dupg d. Cihac, din
maghiarul csusza papue), pronuntat «cluso), sub pretext ca din latinul
cocci
nu s'ar fi putut preface initialul so in initialul ci,, cela-ce
fuse d-sa admite cu multg indulging in etimologia cea ungurescg, cu singura deosebire ca aci finalul so din «cluso se schimbg in finalul ci, din
`clod. )
Fantasticele We din credintele n6stre poporane se trag, dupg d. Cihac,
cd'a-dreptul de la maghiarul lel duh, de la lehel a resufia), ultand cs in
cuvinte imprumutate noT am conservat tot-d'a-una silaba initialg le, precum in lene, lehuza, lesne, lele etc., §i scapand din vedere cs acest termin
din mitologia romans, nu existA tocmal la fratil cUngurenT) din Transilvania, unde ar fi mai la locul sett cduhul) unguresc.
(70) Miklosich, Lexicon palaeo-slov., p. 1012.
(71) Hatein, X, 10 : tiled taistra pe tale, nece doao ve§minte..
(72) Do Rada, Ilapsodie d'un poem albanese raccolte nelle colonic del Napoletano, Fi,
renze, 1866, in-8, p. 106.
23
Ar fi trebuit sit scie tot-o-data ce chiar la Magi' Tad cuvintul N (dull)
n'are niCl o semnificatiune mita, dr ceTa -ce numim noT <Tele) se chiama
unguresce tfinclerek. 73
In sfar§it, pe a nostril, urdei d. Cihac o scote din maghiarul horrid
cputing) §i pe tared ((Silt) din turkos cflocos).
Maghiarizand nesce vorbe pastorale ca traistei, lured §i urdet, d. Cihac
se purse in divortia nu numal cu legile fonologice, dar §i cu istoria, cad
inset cronicele maghiare vorbesc la sosirea Ungurilor in Panonia despre
o intinsa poporatiune romans de acolo ducend trait &Muse 74.
Dupa Maghiari, al doilea rol in linguistics romana a d-luT Cihac joca
SlaviT.
Cuvintele nostre vinicole gordin §i strugur, d-sa le deriva din vorbele
slavice grozde cstrugur) §i strugati <a rade,.
Sit ne ingadue a 'T spune ee slavicul grozde ar fi remas la Romani
tot grozde, intocmaT precum slavicul brazda a remas la noT tot brazda,
fare a perde pe z Intro r i d.
D-sa retacesce nu numal in fapt , ci chiar in principia , dad erode ca
imprumuturile din limba In limba, ca §i vorbele motenite, nu slut supuse
unor regule stabile, dela earl ori-ce abatere trebul legitimate prin accidente fonetice precise.
Slavicul strugati e a rade) , pe de alto parte, n'a produs la Romani
nicl un verb relativ la cultura pamintului, bleat nu limp° aci analogic
propusa de d. Cihac a francesului rape cstrugur), italianesce raspa, dela vechTul german raspon fa rade), cad Francesil §i ItalianiT poseda
In acelag timp verbul raper sail raspare in inteles agricol.
Nu mai adaug ca i finalul ur din strugur merits a fi begat in sent.
False sub raportul linguistic, aceste etimologie sint tot-o-data antiistorice.
,
SlaviT sail pogorit in Europa sudica in cursul evUlui media din nesce
regiunT unde pang, asta-41 crescerea viteT e necunoscuta sail de tot sporadica.
Numirile ario-europee ale struguruluT cats sit fi dispitrut din limba
lor, lipsind de-mult insug lucrul pe care sit '1 numesca, ast-fel ca In
(78) Ipolyi, Magyar mythologia, Pest, 1854, in-8, cap. IV.
(74) Anonyms Belae, in Endlicher, Monuments Arpadiana, Sangalli, 1849, in-8, p. 11.
Kovaehich, Sammlung kleiner Stuecke, Ofen, 1805, in-8, t. 1, p. 13.
HASDEU
24
vecul de mijloc, sositl in valea Dunaril, tend li s'a oferit ocasiunea de a
face din not cunoscinta cu viile, el trebuTati sit Imprumute terminologia
.
respective dela pop6re indigene.
<<
Slavic remag la nord, in patria for romans maT de 'nainte, nu intele-
gean bine cuvintul grozde (strum, nicI chiar atuncl dad it gaga in
cartile slavo-eclesiastice scrise la sud : «uniT tic ca grozdie se chlamit
mere), observe cu naivitate un lexicograf rus din secolul XVI. 75
Pe al nostru malaid, d. Cihac it deriva, din verbul slavic mlieti ca
macina), asigurandu-ne d cRomanil all putut forma forte bine malaid
din elemente slave), dar fait a justifica printr'o umbra de proba pe acest
expeditiv (fate bine>, care nu explicit nidT transitiunea 'ogled dela «a
macina) la o cereals ce cresce cnemacinatb, nict transitiunea fonetice
dela 'mile
la ,malaid,, uncle vocalele sint tractate ca in linguistica
baronulul Merin.
Vorba nOstra ademenesc se trage, dupe d. Cihac, din slavicul maniti
ea amagi) prin prepositiunea latina ad.
Am ruga pe d-sa a ne convinge ce Romani! nu perdusera Inca pe d din
latinul ad in momentul dad s'all intalnit pentru prima Ora en Slavil.
.
Pe Woad cstomac, , d. Cihac o confundit cu rasa sail rand (florae
ce se fac la nuel) 76, clod vorbe fern nicT o legaturaposibila, una cu alta.
Pe Writ, d-sa o derive din slavicul c'r And cnegru), 4icend cu satisfactiune d cregulele fonetice sint forte corecte in acesta derivatia), dar
Wit a ne spune ce sit facem cu albanesul sorrel `Writ', in privinta canna
trebula demonstrat ca initialul s a putut proveni din slavicul ci, §i fars
a ne spune tot-o-data ce st facem cu sufixul slavic nu din °Wind, care
n'a dispitrut la noT dupa, r, adecit in casurT absolutamente analoge, in
clorna, barna, pernd, etc., Or In cuvinte ne-slavice : erne, turn, tornel,
horn §i allele.
Ore acesta se °Hama ce eregulele fonetice sint forte corecte) 7
.
Un profesor de filologia siavid, dela universitatea din Petersburg ,
intr'un studig publicat maT d6-una-41 in <Revista MinisteriuluT Instruc-
tiunil Publice) din Rusia, m6 °unreel cu epitetul de csingur slavist In
(vs) Azbukovnik, in &charm', Skazaniia russkago naroda, Petersburg, 1849, in-8, t. 2,
part. 5, p. 153 : ANietzyi grozdiiand mist byti labloki.,
(76) Baronziy Limbo, romans, p. 142.
25
Romania), atragend asupra modestelor male scrierl atentiunea speciali-
stilor. "
Orl-cat de magulitore ar fi pentru mine ac6sta distinctiune din partea
unul judecator atat de competinte, sum silit cu durere de a o respinge,
simtindu-mt de o ignoranta absoluta in privinta mai multor vorbe slavice, pe earl le cundsce numal §i numal d. Cihac.
D-sa afirma c Polonil all In credintele for poporane pe 4.1nele numite
wila sat wyla.
Eta n'am sciut'o §i persist a n'o sci.
Ca neologism, acest cuvint s'a putut introduce in literatura moderns
polona prin vre-o traducere sail imitatiune a baladelor serbe; insa In mitologia polona, nationals el nu exists.
Wita se aflL in scriitoril polonl veal numaT in sens de <baba sdrenter6sa), buns -6ra intro carte a lul Petru Zbylitowski din 1600. 78
Dad, ac6sta este c4ina, d -luT Cihac, nu'l felicit.
Apol pe al nostru duldi (cane clobanesc) d-sa it deriva 6r11,§1dintr'o
vorba polo* pe care o scrie in trel felurl : dolow, dolow, dolowa, Or o
traduce in do6 : csIvitul v6natoref, cane de v6nat).
Polonesce leery insemneza cv6nat6re), de unde do tow& c pentru v6nat6re), dar nici o data vre-un cane, fie de v6nat6re, fie de alta specialitate, nu s'a numit polonesce dolow, dolow sat dolowa.
Cunosc trel monografie polone despre v6nlitorea cu caul :
1. A lul Ostrorog; 79
2. A luT Kozlowski; 80
3. A lui Bobiatynski. 81
Gasesc acolo fel de fel de varietatT canine de vOnatOre : farbotrop,
kundel, brytan, wziainnik, gonczy, chart, jamnik, wyze1 etc. etc.; nicairl
insa cuvintul cel in trel exemplare descoperit de d. Cihac.
Adversarul met, ca s pot/ antra in (Convorbiri) , s'a expus, se vede,
la conditiunea de a nu alege mijloce pentru a m6 combate.
(") Budilovicz, Putevyia zamietki, to Zurnal min. narodnago prosvie§czeniia, dec. 1874,
p. 147.
('s) Zbylitowski, ap. Maciejowski, Polska pod wzgledem obyczajow, Warszawa, 1842,
in 16, t. 3, p. 51.
(78) Ostrorog, Myslistwo z ogary, Krakow, 1618, In 4.
(80) Kozlowski, Poczatek terminologii lowieckiej, Warszawa, 1822, in 8.
(") Bobiatynski, Nauka lowiectwa, Wilno, 1823, In 8,
HASDEO
26
Ca sit ajunga la acOsta tinta, d-sa nu se sfiesce nici chiar a se
cola-
4ice cu sine Insu§1.
Ast-fel d. Cihac declare acum ca la Romani nu se constata nemic din
climbs necunoscutg traeo-dacieg) , deli tot d. Cihac pe la 1870 admitea
posibilitatea restabiliril elementelor tracice in graiul nostru prin comparatiunea cu eel albanes.82
Ast-fel drill d-sa dice ea : de vreme ce SerbiT §i Bulgaril all vorba
stejer cparul ariel) §i de vreme ce cparul arieT este sail era mid inainte
tot-d'a-una de stejar), urmeza ca noT am luat pe stejar dela Slag.
D. Cihac nu observe, cg, tocmal dupe, rationamentul d-sale, ar trebui sg
conchidem, din contra, ca SlaviT ST -at'[ facut cparul, din stejarul romanesc.
Un alt exemplu de contradictiune : fiind -cft diaconul Coresi are in
psaltirea sa cuvintul agru camp', d. Cihac exclama ca era Grec §i tra.
ducea din limba slavica.
Results Ore de aci ca trebuia sa intrebuiuteze cuvinte latine?
In formula matematicg, acOsta logics se reduce la : Grec±Slav=
Latin.
Inventiunea vorbelor polone wyla, wila, dolow, dolow §i dolowa, nu
cum-va sa fie de asemenea din partea d-luT Cihac un sacrificial de admisiune la c
?
Pentru a nu pane la Minnie& onestitatea sciintifica a antagonistuluT
nostru, preferim a'l crede victima unor nenorocite alucinatiunl.
Fiindcg francesul frontage vine din (forma) in care se %mail branzeturile, d. Cihac vede pretutindenT o procedure etimologica identica, derivand nu numaT pe urda din chardaiD, dar Inca pe breinza din germanul
puting,a. §i pe jintila din bohemul zing (Or de cal,, sub cuvint
el asemenT lucrurl c se trag In tote limbile dela unelta in care sail cu care
se fact.
Respundem ca :
1. ,Tote limbile, d -luI Cihac se reduc la francesul fromage;
2. FrancesiT aveail (forma) inainte de a aye fromage, pe rand Romanil ail brdnzd §i jinti cT fora sa fi avut vre-o data pe cbrente, §i pe czinb;
3. Niel chiar la Germanl din c brente» nu s'a nascut vre-un nume de
brente
bran*
(")
d'etym. data roman, pref. p. VIII.
'STOMA LIMBEI ROMANE
27
4. Niel char Bohemil n'ar fi putut scOte jintita din zine, de brit -ce nu
exists in limbile slavice nicl un sufix ti a, Na sail ci a, ci numal ita.
Trecem la etimologiele turcesci.
Pe al nostru badu (clam mai bAtran) d. Cihac 11 gasesce in mai tote
cuvintele (turanico-thtare) cute se incep cu b : bakli (maitre), bass (t6te),
base monsieur) etc., Writ cart mai adauga pe bade, pe btichiran §i altele.
Cu acesta vivaditate de a alerga prin vocabulare dupg, litera b, d-sa
n'ar fi trebuit sg, scape din vedere pe bet (cloban) in cea mai veche
limbg egiptena de pe piramide. 83
Din nenorocire pentru adversarul meld, linguistics nu se mai face asta41 prin adunaturg, de acrofone, f r limpelirea legaturel reciproce a vorbelor in tote elementele for constitutive.
D. Cihac staruesce in proveninta otomang a dobanula
Il rugam sg, ne dea un singur cuvint turc, un singur-singur el,
care sit fie intrebuintat in t 6 t e provinciele din Dacia luT Traian.
Nu exista, nicl unu 1.
D. Cihac are deplina dreptate c al nostru ravac, dupa cum se. chiamL
un fel de (must) in Moldova, ksi serbul ravak tfagur, deriva, din turcul
ravak amid could); dar nicl acesta n'a sciut s'o probeze.
Ravacul ni-a venit dela Turd nu pentru c se gasesce in dictionarul
lul Bianchi §i Kieffer, del ar fi putut Turcil al lea dela noT sail dela
Serb!, limba otomana fiind introgg, un mixtum-compositum de elementele cele
mai eterogene; ci este turceso flindai are sorgintea bite() vorba araba 84,
care nu avea de unde sit strabata panel la Dunare decat prin intermediul
Otomanilor.
Chlar acolo darn unde d. Cihac ghicesce, totu§1 sintem snit/ a constata lipsa'T de metoda.
Pe a nostr bola, d-sa o trage din turcul djull sail dull (cergg, de cab,
fara ca sit'T pose ea ci §i dj din limba turc nu tree nicl o data la Romani in t.
Pe tuleiu (trunchit), pentru placerea de a'l deriva cu ort -ce pret din
(88) Brugsch, Hieroglyph. Worterbuch, t. 2, p. 441 : (bet, pasteur, berger. Altes and sehr
seltenes Wort,.
(") Freytag ap. Vullers, Lexicon persico-latitsum, t. 2, p. 13, v. ravak.
HASDE
28
turcesce, d. Cihac it preface de'ntaill in cpona>>, apol it compaxa cu tur-
cul (tile, plume d'oiseau).
AcOsta este o purl, mistificatiune, cad :
1. Tuleiti nu insemnoza, <penal nici intr'unul din dialectele sail provincialismele romane;
2. Turcesce (plume d'oiseau» nu se china tiile, ci qug-tiui, Or °pent
simply tiu, i numal la adjectiv se .ice Mau, cela-ce insemnOza cacoperit
cu pone, sail (Oros).
Aci Inca o data, ca §i 'n nolan (ocean» sail tarim (salad>, d. Cihac
atribue cuvintelor nesce acceptiunl ad-hoc.
Tot ap, pe vita serba d-sa o traduce prin cline bonne fee, deesse tutelaire des femmes,, pe cand in mitologia slavo-meridionala ea se explicit,
din contra , prin Hecate (4eita infernului) 85 i prin Sirena c Dina amitgitere., 86
Pentru a termina, ne mai remane o etimologia englesa.
Pe al nostru mosoc (cane &banes°, , d. Cihac 11 deriva din englesul
mops cnn fel de bull-dog mica prin intermediul rusuluT mosika (petite
dogue.
Cu alte cuvinte, mosocul va fi ratacit la not impreuna cu armatele ruse
de invasiune, adeca cel molt in a doua jumatate a secolulul trecut.
Lasand la o parte fonologia, care nu justifica trecerea finalulul rus
sika in soc la Romani, vom aminti numal ca mosoc se intrebuintiza mai
ales in Transilvania, unde Ru§il all fost cunoscutl abia de nume pang, la
1848.
Am analisat tote derivatiunile d-lui Cihac.
Afars de ravac, ele se spulbera una Gate una la cea de'ntain atingere
a criticel.
D. T. Maiorescu, eapul acelel directiunT care 'ml face onorea de a in6
combate ne'ncetat de atata timp, a spus ore-cand :
«Este mai bine sa nu facem o scab, de loc, decat sit facem o seal rea;
(mai bine sit nu facem o pinacoteca de loc, cleat sa o facem lipsitg, de
(arta frum6s1; mai bine sit nu facem de loc statutele, organisarea, memcbril onorarl §i neonorati aT unel asociatiuni, decat sit le facem fara ca
(86) Venelin, Slovene, Moskva, 1858, in-8, p. 145.
(86) Text in Mikiosich, Lex. palaeo-slov., p. 63.Cf. Dozon, Chansons populaires bulgares, Paris, 1875, in-8, p. 9.
29
tspiritul propria de asociare sit se fi manifestat cu siguranta in pers6«nele ce o compun; mai bine sit nu facem de loc academie cu sectiunile
dor, cu §edintele solemn, cu discursurile de receptiune , cu buletinurile
pentru elaborate, decal sit le facem tote acestea flirt maturitatea sciinctific ce singurl le dA ratiune de a 1)87
tmT permit sit '1 completei:
cpecitt a se aventura nepreparat in eariera f6rte dificilg, a linguisticel
«ario-europee generale, dupg, cum o face d. Cihac in articolul sell. de adcmisiune la Convorbiri, maT bine 0, petrecg, ca maT 'nainte pe terenul eel
(mull mai comod al filologiel curat romance, comparand filed pericol pe
.
barbii cu cbarba) §i pe nas cu «nasus».»
Dar §i atunci sit se fer6sett de a atribui lul Diez eresia c 'n limba roWing, «/ nu se moil, inaintea unel vocale», mergend cu indrasn6la chlar
pang a city pagina 222, tom I, editiunea 3 din cap-d'opera ilustrulul
romanist dela Bonn, uncle nu se afla nicl o curiositate de ac6stg, natural
D. Cihac iml va ingAdui de a'T mai da vr'o cite -va csfaturl prietenesel),
dupg, cum s'ar exprime Convorbirile, §i anume :
1. Dad, nu cunosee Smug destul de bine o limb 6re-care, sg, nu se
intemeieze in privintal pe nesce dietionare earl nu eitozA texturl de
prin scriitorT, cad altmintrea va nemeri peste ce-va §i maT cludat dectit
t.
pretinsele sale polonisme : wila, wyla, dolow, dolow §i dolowa;
2. SA se familiariseze cu vechile tipAriture roman, earl il reman pAnA
acum cu totul necunoscute, pentru ca asfel sit nu'§I maT inchipuoscl, bung,
erg, cg, agru se gasesce numal in traducerea cea pocitg a lul Coresi, pe
eg,nd l'ar puto afla §i 'n Noul Testament din 1648, scris forte romg,nesee :
asAmAnatg, Este impgrAtia cerTurelor grAuntulal de mu§tarlu, carele'l la
;
omul §i'l samIng in aerul
3. Sg, se desvete, eel putin Cu. incetul, de a tot afirma faro nici o cercetare, une -orT chlar fail gandire prealabilg, qicend de pilda, cu aerul de
cea maT perfect, sigurantA, cumeg, finalul n nu trece la Romani in m, pe
dud sonorul buclum iT strigg de departe cg, se pogOrg, drept din strIbu-
nul bucin.
Acuma, drept conclusiune, a§ dori sg, caracterisez printr'o singurg trAsurA felul de critic al d -luT Cihac in articlul sett din Convorbiri.
(87) Maioreseu, Critice, p. 339.
HASDE'J
30
Cantemir, vorbind despre mitologia romans, dice cg, tura se numesce
ccervinum caput, adecg un cap de cerb.
Ada este in propriul text al lul Cantemir, reprodus forte exact dupd
dots manuscripte de ctrl Societatea Academia.
In traductiunea germane, executata dept acest text in secolul treed,
std, de asemenea cap de cerb : cHirschkopf).
In traductiunea romans inse, fAcutg dupd cea nemteseg, nu dupd original,
§i publicatd, in Ia§I la 1851, s'a pus (cap de boil» in loe de (cap de cerb,.
El bine, d. Cihac se prom*, in fav6rea acestel pipaite erorl a traducetorulul de a doa mama, fard sg'l pese de textul original al lul Cantemir sail
macar de traductiunea cea directd, ba Ina pune pe «boil) cu litere marl,
ca i cand ar voi sg, simboliseze prin tipar volumul animalulul !
Acest specimen de or iticg resuma ca intr'o prism pe noul colaborator
dela Convorbiri.
Etimologiele mele, pe carl d. Cihac, WA a le desbate, s'a mtrginit a
pune alaturl on ale sale proprie, all remas tote in piclOre, intocmal ca
cerbul luT Cantemir fat cu ccapul de bOti) al adversarulul met.
Din totalitatea acelor etimologie, ne interest, aci numal cuvintele d a ci ce, carl sunt anume urm,tOrele 16 :
1. stejar; 88
2. maldtu; 89
3. gordin; 90
4. duldit i doled; 91
5. mosoc; 92
6. tura; 93
7. clord; 94
8. 'tele; 95
(88) A mea Istoria critics a Romeinidor, t. 2, p. 67.
(89) Columna luf Traian, 1874, p. 52.
Despre formatinnea posteriori a crivintulni (mamaliga, din 9malaIn5 prin reduplicatimma prime silabe, cf. analogie romance la D fez, Ge-
mination, in Reefer, Zeitschr. f. d. Wissenschaft d. Sprache, t. 3, p. 398.
(80) Columna, 1874, p. 90-1.
(91) Ib. p. 173-4.
(") Ib. p. 174-5.
(93) lb. p. 175-6.
(84) Ib. p. 176.
(95) lb.
31
9. &ban; 96
10. baciu; 97
1 1 . urda; 98
12. brdnza ; 99
13. traista; 100
14. ademenesc;101
15. ranzel."2
DM din aceste cuvinte, brdnza §i urea, ati fost recunoscute ca dacice
fg,rg, indoialg,) deja de Writ marele slavist Schafarik. 103
In fine :
16. stand este tracic prin 'manta de tstatiune pentru ol) §i 'n parte
prin sufixul na, primitiv na, pe clad Slavic cei afar din peninsula balcanica posed acela§1 cuvint numal cu intelesul general de c statiune) §i
cu sufixul n-, primitiv na 104; altmintrea, radicala ario europeu1 sta a
produs un num& atat de mare de derivate secundare i tertiare, bleat ele
adesea se confunda unele cu altele chlar fall a fi intr'o inrudire direct t.
Card cele 15 numere se mai adaugg, altele 8, pe earl d. Cihac nici
nu le mentionezit :
16. zcirna cnegra) , dacicul diorna tnegru) in numele botanic prodiorna telebor negru, la Dioscorid i 'n numele local Dierna §i Zerna,
actualmente (Coma). 106
17. ortoman cvoinic), albanesul urt cintelept» , vechlul persic arta
(mare, i cvitOz, , celto-irlandesul art nobil ) , grecul &pc cdrept» etc.,
dintre earl mai ales zendicul arethamant a drept) , or ca nume propriti
Artamenes. 106
(") Columna,1874, p. 103-4.
(97) lb. p. 104-5.
(98) lb. p. 105. Clad cele Oise acolo, mai adaug din Camarda, op. cit. 223, pe udos =bran zit) in dialectal albanes din Sicilia.
(99) Ib. 105-6.
(100) Ib. 116.
(1°1) Ib. 102.
(102) lb. 107.
(109) Slowanske starozitnosti, Praha, 1837, in-8, p. 380 : awe slowanczine nektera slowa
cnepocbybne ze starogetickeho gazyka poszla, gako bujtar (opilio inferior), urda (caseus seecundarius), brinza (caseus friatus), bara (stagnum), brzjej (syrtis), 'zegy (scurrilitas) a g..
(10;) Column, 1874, p. 105.
(100) Istoria critics, ed. 2, t. 1, p. 271-4.
(1°6) Ibid. p. 261-3.
HASDEU
32
18. jilt .(rinlet) , deminutiv din jil crig», sciticul sills trig» in Plinit 107
19. argea camera suteranft la plural argele; cimmericul airrEAXa
(camera suterana' la Strabone ; tracicul dcpiaoc c§6rece P, literalmente
csuteran), la Stefan Bizantinul; apTEVAcc
Suidas etc. 108
baiA) in dialectal macedonic la
20. codru ( padure muntosA), in dialectul romkuo-istrian cmunte), albanesul kodre (munte», armnul gadar, dupe pronunciatiunea veche katar cMOVilit). 109
.
.
21. brad, albanesul bred (brad', armnul pardi (plop), leticul pride
(brad» etc. 119
22. Mai (date( poporan', zendicul daina «lege) i ccantec), litvanul daina ccAntec poporan,. 111
23. mole < culbec 2' zendicul mitraka (culbec>, celto-cimricul melc'hueden culbec . 112
Mal sint altele vr'o cate-va pe earl le vein supune uneT noue analise,
§i mai este un num& destul de insemnat de acelea ce vor forma pentru
mine obiectul ulteriorelor cercetarl, precum mot, rata', magi, cujba, vatrcl etc. -
Catra cele 23 cuvinte de mai sus , ale carora dacism mi se pare
a fi demonstrat, pang, la probe contraria, cu tot rig6rea metodel lin.
guistice comparative, se mai adauga astqf do6 :
24. ghluj cmopi5g);
25. hojnaa tot-d' a-una .
Cat despre adversarul melt, 1-am cedat, pentru a'l mai imblgqi, tot
1.
ce a fost mai dulce in etimologiele mele : ravac <mid. coulb.
«Code), d-le Cihac! .
Istoria Criticci, ed. 2, t. 1, p. 255 7.Despre origirea eranicii, a vechilor Sciti cf.
hoff, Ueber die Herkunft and Sprache der pontischen Scythen , In Monatsberichte
d. berlin. Akad., 1867, p. 549-76.
(107)
Mi
(008) Ib., t. 2, p. 48 52.CItrii cele Elise de acolo despre intrebnintarea cuvintulul argea
la Romani, mai adang observatinnea episcopulul Melchisedec, Chronica Romanului, Bucur., 1874, in-8, t. 1, p. 235, en ocasinnea unni chrisov din 1604 :: argea, partea anteriorii a
uneT pivnite, dela care se incep grnbele). Autorul greqesce lose, cand credo c acest cnvint
pate fi titiresc P.
(1") lb. p. 64-5.
(110) lb. p. 65-6.
(111) Principle de filologia comparativd, t. 1, p. 20-29, 87.
("I) Ibid. p. 88-99.
38':
:
APENDICEJ
RESPUNSUL MEU D-LUi EMILE PICOT.
Qui s'y frotte, s'y pique.
Convorbirile literare dela 1 noembre publics pe paginele 3318/4 332 «raportul d-lui Paul Meyer asupra progresului filologiei romane), despre care redactiunea clisei fol declare in not cal traduce «cu cea mai mare fidelitate §i farl nici
un comentar», er in cap ne spun ca acea paging, face parte dintr'un memoria, presintat Societatil Linguistice din Londra asupra «progreselor realisate de studiele
«filologice la natiunile de ginte latina, earl vorbesc limb romanice».
Nu putem sci, tine se va fi insarcinat cu cele-l'alte «natiuni de ginte latina»,
nu vorbesc «limbi romanice»; dar
acelea cars dupA opiniunea Convorbirilor
ceia ce scim, este a raportul eel In miniature despre Romania n'a e§it de loc din
pena d-lui Paul Meyer, «membru al Societatii de limbistica §i profesor la Scda de
Charte din Paris} , §i nici ca a fort macar controlat de dinsul , ci reproduce pur §i
simplu, ba Inca intre guillemete, o notita comunicata de d. Emile Picot. ..
Ar fi fost darn mai corect din partea Convorbirilor de a pune ca titlu : «Ea
,
portul d-lui Emile Picot asupra progresului filologiei romane).
D. Picot imi acorda acolo §i mie urmat6rea mentiune :
cOri-cat de rapede trebue sti fig, acesta revisti, nu putem trece cu vederea peste Istoria
=critics a Rointinilor de d. B. P. Hasderi Acesta carte, care dovedesce multe cercetgri in dicferite directii, tented adesea gi despre limbisticii; test autorul, cu totul contra titlului seil,
este adesea lipsit de critics gi de prude*. Limba dad, spre exemplu, nu are secrete pentru
ed-sa; cu tote acestea nu are nici macar grija sii determine grupa de idiome in care se cu(vine a fi clasata. Avea ea ore afinitati particulare cu limbile germanice, en limbile slave
`sell en cele celtice? Puntul acesta nu e nici macar atins in cartes d-lui Hasdeil, in care tote
4 cestiunile sint resolvate mai inainte de a fi tratate.x.
.. . '
.
1
Pasagiul de mai sus cuprinde in cinci §iruri doe contradiethmi si trot uitari.
Prima contradictiune : dad cartea mea dovedesce multe cercetari In diferite
directil», dupe cum o recun6sce insufi d. Picot, atunci in ce mod «tote cestiunile
sint resolvate inainte de a fi tratate», de vreme ce de se trateza prin amulte cer-
cetari in diferite directii)?
A doua contradictiune : dad «nu se determine nici macar grupa de idiome in
care se cuvine a fi clasata limba dad), precum pretinde d. Picot, acesta probeza
:
a ea nu me grebes( a «resolva tote cestiunile,inainte de a le fi tratat 1). '
Prima uitare : d. Picot se intr6ba, daca limba lucid «avea afinitAti particulare ..
cu limbile germanice, cu limbile slavice sari cu cele celtice), Holed cu desavar) fire la o parte grupul eranic sail indo-persic, tocrnai acela cu care eel mai multi
Ifilologi moderni, nail' mai bine, altii mai WI, afiliaza tote limbile tracice, precum :
Lassen, Ueber die alten kleinasiatischen Sprachen, in Zeitschrift der deutt
schen morgenlandischen Gesellschaft, t. 10, p. 364-387;
.
HASDEt '
34
Lagarde, Einige Bemerkungen fiber erelnische Sprachen ausserhalb Erdn's,
in Gesammelte Abhandlungen, p. 266-295;
Gosche, De ariana linguae armeniacae indole, p. 20 sqq.;
Renan, Histoire des langues semitiques, p. 52;
Tomaschek, Ueber Brumalia and Rosalia, in Sitzungsberichte der wiener
Akademie, t. 50, p. 358;
Schweizer, Arica, in Kuhn, Zeitschrift, t. 1, p. 476;
Nordtmann, Ueber die altphrygische Sprache, in Sitzungsberichte d. k. bayr.
Akad., 1862, t. 1, p. 12-38;
Justi, Handbuch der Zendsprache, p. 16, 17, 21, 62, 65, 78 etc.;
Blau, Das Albanesische, in Zeitschr. d. d. m. Ges., t. 17, p. 652 sqq.;
Ellis, The armenian origin of the Etruscans, p. 5 sqq.; etc.
A doua uitare : afare, de grupul eranic, d. Picot scapa din vedere di mai exists
§i
grupul greco-italic, cu care de asemenea o sera de filologi, incepend dela
Rask §i Eichhoff pane la Schleicher, ar voi se hirudesce pe vechff Traci.
A treia uitare : afirmand ca adeterminarea grupei de idiome in care se cuvine
a fi clasate limba dad nu e nici macar atinsa in cartea d-lui Hasdeep, d. Picot
aratl c'a citit acesta carte numal pe sarite, cad alt-fel ar fi gasit chiar in tomul I
pe pagina 251 dupa prima editiune, pe pagina 240 dupe, editiunea II, o indicatiune forte limpede a afinitatilor eranice ale Dacilor.
Nu'i mai vorbesc despre articlul met (Studio gramaticale asupra Umbel Dacilor*, publicat in Column luf Traian din 1874, No. 6, under 'nand ca punct de
plecare caracteristica limbilor tracice acute de Miklosich (Denkschriften der wiener Akademie, t. 12, p. 7) §i de Schuchardt (Der Vokalismus des Vulgdrlateins,
t. 3, p. 49), ea ajung la conclusiunea ca : (Tracii nu puteati fi nici Greci, nici
(Latini, nici Celti, nici Germani, nici Slavi, nici Litvani, ci apartineat annum
(ramurei eranice sari indo- persicei.
Dupa ce am constatat cele do6 contradictiuni §i trei uiteri ale d-lui Picot, se
ne Intrebam scum : ore scie d-sa romanesce ?
Singura'I opera filologica este o bro§ure publicata mai an sub titlul de «Documents pour servir a l'etude des dialectes roumains».
In acea bro§ura d-sa inventeza, un dialect banaten.
Die inventezei, cad deosebirea cea fundamentalA a acestui pretins dialect consista In ortografia cu care '1 Imbrue d. Picot, scriind 'e cu codita in loc de ct, s cu
accent in loc de ce sat ci, §i altele de aceia§1 nature.
Dupa d. Picot, urmatorea doing, bunl-Ora, este in dialectal banaten
11.-m4, Domne, ce nul'i face,
ming, Domne, lemn de tuft,
Sg mg taie mandra 'n NITA,
Si; mg dud 'n qeilgtere,
St and in 'n beritigere.,..
FILOLOGIA D-LIII PICOT
35
Daca nu crede cine-va in banatismul acestei clothe, n'are decat s'o vecla In
bro§ura d-lui Picot la pagina 42, uncle o §1 traduce.
Si cum o traduce !
«F6,-me, D6mne, ce m6'i face» incurca atat de eel pe d. Picot, Meat d-sa it
_explica pe paginele 42 §i 43 in trei felurI, din earl nici until nu nemeresce.
D'antait :
Fais-moi, Seigneur, ce que je desire,
Apoi in nota :
«Mote, mot : ce qui me fait, ce qui m'importe...'
In fine :
cFais -moi, Seigneur, ce qui me tient au caur...,
OrI-care Roman ar fi putut sa '1 spunk ca idiotismul «fa eel face» insemneza
in on -ce dialect din Dacia WI Traian, fil in dialectul banaten, fil in dialectul
bucurescen, fil in dialectul dela Tirchilesci, carat §i limpede : cfais ce qui bon te
semble», intocmal precum «da eel da» vrea sa pica : «donne ce qui bon te semble»,
. §i prin urmare versul :
.Fa -ma, DOmne, ce marl face...
-
trebui tradus :
(Fais-moi, Seigneur, tout ce que to voudras...'
A
j-1,1
er nici-de-cum :.«fais-moi tout ce que je veux...)
Reproducend §i traducend, d. Picot face din card in cand un soiA de «critica).
A§a, de exemplu, pe pag. 53, la versurile in dialectul beinalen :
1
'
Secerai eat secerai,
De la-o vreme me llsai,
Vgdui sore unwind,
,
..
S
P
$
Maicele cn prig venind,
Dar la mine n'are tine...
';
:
,
.
I
;
d-sa observa in ;Iota : «Il manque ici un vers, en sorte que tine n'a point de
«rime et que le sens general est assez obscur».
«Obscuritatea sensului general» in aceste versuri exists numaI pentru d. Picot,
dupa cum ar fi obscur un text chinesesc cat de u§or pentru on -tine nu e familiar
cu limba mandarinilor; tot numai pentru d. Picot lipsesce rima la cuvintul eine,
nu s'a priceput de a imps ti ultimul vers in :
hind
Dar la mine
N'are cine...
In aceia§i doll* d-sa vede lipsa de rims, in versul :
Vine-o mica', turturici,
care erti§i trebui desp6r4it in :
HASDEt
Y-
36
Vine-o mica
Turturich'...
D. Picot me acusa ca pentru mine «limba, dace, nu are secrete'; et din parte'mi
regret, din contra, ca pentru d. Picot are secrete pans §i limba Latina.
Ast-fel in visa bro§ura despre dialectul bandy,' ne intampina la pag. 5 urmatorul pasagit :
«... si dans les environs de Ver§et, les Roumains disent, comme les Serbes, non, pour deal=gner une cloche, si dans les autres regions du Banat et dans la contree de gores, on dit ha(rang (magy. harang memo sens), les Moldo-Valaques n'en out pas moins garde le latin
(klopot....)
In vechea limba slavica klopot insemneza «sunet» (Miklosich, Lex.palaeoslov.
p. 290), de uncle al nostru clopot pate sa, derive sub raportul semnificatiunii intocmai ca francesul sonnette «clopotel» din latinul sonus «sunet».
Pe de alts parte Diez (Etimol. Worterb. 2, II, p. 251) §1 Scheler (Diet. d'etymologie franc. 2, p. 96) banuiesc inrudirea clopotulut cu germanul klopfen,
ceia-ce s'ar pare cu atat mai probabilf cu cat «limba, de clopot) se chiamanemtesce
klopfel sau kloppel.
Punctul care me face a preferi origineaslavica a cuvintului, este identitatea abso.
luta a formei, pe cand derivatiunea germanica lass fora explicatiune finalul ot.
German sail slavic, ors -cum ar fi, numal latin clopotul nu este.
«Le latin klopot), eta o necontestabill descoperire a d-lui Picot !
i tot* d-sa, in acel§i bro§ura la pagina 2, nu se sfiesce a critica pe nemuritorul Diez, pe care, pate dupa dialectul banat6n, it preface in Dietz : «Dietz, qui,
«lors de la premiere edition de sa grammaire, etait assez mal informs de ce qui
«concernait les Roumains et ne s'est que tres-imparfaitement corrige depuis)!
Fads cu osanda asvarlita unel ilustratiuni de 'naintea carii 41 pled, fruntea toff
filologii contimpurani, efi unul me mai pot plange 6re de diatriba d-lui Picot cea
cu doe contradictiuni §i trel uitari in cinci *trial?
Din nenorocire pentru mine, d-sa nu condamna alts -data atat de fall de mils
partea, cea linguistics din «Istoria critica».
Nu mai departe decat tot in anul 1875, in Revue d'anthropologie sous la direction de 111. P. Broca, t. 4, No. 3, p. 387, eta ce clicea d. Picot :
.
sM, Kuhn a ete amens a compares le mot valaque et ses congeneres au Pcip6oepoq des
.Grace et a le rapprocher du sanscrit mlec'c'ha; ce mot aurait ete employe par les Allemands
(pour designer tour ceux qui n'entendaient pas leur langue. Un erudit roumain, qui a enstrepris one vaste publication historique, M. Hasdeu, renouvelle contre cette etymologie les
(critiques deja formulees par M. Curtius et propose une explication nouvelle. M. Hasdeu admet en principe que les Slaves ont do emprunter aux Allemands le nom de valaque, pnisque
ales peuples latins ont ete en contact avec les Germain longtemps avant d'entrer en rela(tons avec les Slaves. Cola pose, it cherche l'explication de ce mot dans les idiomes germasniques, on la racine val et ses derives ont lz sens de (domination, puissance,. Il rapproche
(de cette racine le Valr at le Valland des Scandinaves, le Valhes et le Valholant du mocyen- hant- allemand, at croit y trouver la solution du probleme. Les Romaine s'appelaient re-
FILOLOGIA. D-LUI EMILE PICOT
37
arum domini; qu'y aurait-il d'etonnant a ce que les Germains, qni sentaient de loin la grandeur de Rome, aient donne a ses enfants le nom de forts, de pnissants ? Appliquee aux Ro'mains, cette designation se serait etendue successivement a tons les peuples transform&
.par Influence romaine, et Vlachus serait devenu synonyme de Romanus..
Viand acestea, d. Picot citeza :
a) Despre pretinsa opiniune a lui Kuhn :.«Zeitschrift fur vergleichende Sprach-
forschung, t. II, Berlin, 1852, In 8°, pp. 252 et 260';
b) Despre pretinsa opiniune a lui Curtius : «Griechische Etymologie, Leipzig,
1869, in 8, p. 540».
Ambele citatiuni sint luate pe de 'ntregul din a mea «Istoria criticti»; dar toemai aci s'a pace& d. Picot!
La mine «Zeitschrift» a lui Kuhn se aduce in not acolo uncle
: «unii §i-aa
«Inchipuit ca Vlach ar pute fi o simple modificatiune din 2nlec'c'ha, insemnand
«din puntul de vedere al Germanilor pe tog acei ce nu vorbiati nemtesce», §i eta
ca d. Picot s'a grabit a conchide ca derivatiunea lui Vlach din ntlec'c'ha ar fi
fost Sella de Kuhn.
Er6re ! Acesta derivatiune s'a propus in revista lut Kuhn, fuse nu de catra
Kuhn, ci de colaboratorit set Leo §i Stenzler.
Cap-d'opera lui Curtius, pe de alts parte, este citata la mine acolo unde Oic ca.
«de vreme ce Teutonil prefacura pe boemul Vltava in Moldau, propensiunea limabet germane se pare a fi d'a schimba pe vl in ml , dr nu vice-versa», §i eta a
d. Picot s'a grabit a conchide ca derivatiunea lui Vlach din ntlec'c'ha ar fi fost
combatuta de Curtius.
Er6re ! In cartea intrega a celebrului profesor dela Leipzig nu &tweed de loc
cuvintul Vlach.
A scamota citatiunile altora, tied macar a le tntelege, acesta me scutesce d'a
mai vorbi despre d. Picot!
Nu me pot stapani totu§i d'a nu mentions Inca ce-va din cele multe.
In acela.§1 articol din Revue d'anthropologie, pe pag. 386 , d. Picot reproduce
in note, din Leiiconul Paleoslavic al lui Miklosich urmat6rele, : «Vlach , vocabuglum uti videtur celticum, quod a Celtis ad Germanos et ab his ad Slavos migrafait», §i le comenteza in text prin : «un nom donne par les Slaves et les Germains
«aux Celtis et, par extension, a thus les peuples qu'ils confondirent avec les
Cu alte cuvinte, Miklosich dice ce, Vlach a trecut dela Celti catra Germani §i
Slavi, er d. Picot traduce pe dos : dela Germani §i Slavi catra Celti !
Sciind atat de bine romanesce §i latinesce, fiind atat de forte in literatura linguistica, §i totu§i criticand,
.
Dignus, dignus es intrare
Convorbiri literate!
In
r
38
INDICE BIBLIOGRAFIC.
Alesandri I. 2.
Hahn 3. 6. 19.
Pictet 8.
Anonymus Seine 23.
Hellanicus 15.
Herodotus 8. 9.
Hesychius 7.
Hoofer 90.
Philochorus 15.
Plinins 8.
Pontbriant 5.
Ipolyi 23.
Rada 22.
Rapp 7.
Renan 34.
Asco li 3. 4.
Baronzi 24.
Beanies 10.
Benfey 7.
Blau 9. 12. 34.
Bobiatynski 25.
Bopp 3. 13.
Brugsch 27.
Budilovicz 25.
Justi 34.
Kopitar 4.
Kovachich 23.
Kozlowski 25.
Kuhn 5. 8. 12. 15. 34. 37.
Camarda 3. 4. 31.
Lagarde 8. 16. 34.
Cankof 13.
lanterair 5. 30.
Cihac 5. 20-32.
Curtins 5. 7. 37.
1
Diez 29. 30. 36.
Donaldson 5.
DosofteT mitr. 5.
Dozen 28.
Ellis 34.
End licher 23.
Ensebius 15.
Lassen,93.
Lazarus 17.
Lenormand 16.
Leo 37.
Maciejowski 25.
Maiorescu T. 20. 29.
Marsh 17.
Melchisedec episc. 32.
Miklosich 3. 4. 14. 22.28. 36. 37.
Mills 2.
Mordtmann 34.
Millienhof 32.
Fick 7. 8.
Freytag 27.
Fritz/mho 7. 15.
Gosche 34.
Grassmann 13.
Grimm 17.
Gubernatis 19.
Negruzzi C. 3-5.
Noul-Testament din 1648. 21. 29
Ostrorog 25.
Pauli 12.
Picot 33-37.
Pott 15.
Sacharor 24.
Schafarik 31.
Scheler 36.
Schleicher 9.
Schweizer 34.
Schnchardt 34.
Sonne 16.
Stomata 2.
Steinthal 17.
Stenzler 37.
Stier 12.
Strabo 8.
Tobler 17.
Tomaschek 34.
Venelin 28.
Villiers 27.
Weihr,ch 9.
Windischmann 13. 15.
Whitley Stokes 8.
Whitney 17.
Xylander 3. 4.
INDICE LEXIC.
Roman :
a, pronume demonstr. 10.
ademenesc 24. 31.
agru 26. 29.
argon 32.
avuloma 5.
avidoma 5.
azugli 32.
dorm"' 24.
depot 86.
codru 32.
cnjbl 32,
dehoc 5. 6. 18.
desghloc 5. 6. 18.
doTnii 32.
dolc5 30.
dub 11.
beau 27. 31.
bade 27.
Prim 11.
bldlran 27.
b6rnl 24.
brad 32.
brinzli 26.
brazdg 29.
buclum 29.
/Mit 25. 30.
jilt 32.
jintit5 26. 27.
lehuzi 22.
lele 22.
lens 22.
lesne 22.
lune° 21.
mlgurl 21.
malaYn 24. 30.
mgmillig5, 30.
male 32.
mistret 21.
ghTattl 12.
ghTuj 1. 2. 4.6. 8. 9. 11. 13-16. 32.
31.
cloban 27. 31.
clod 22.
clog 24. 36.
gordin 23 30.
hojma 1. 4-6. 9-11. 16. 32,
mosoc 28. 30.
mot 92.
noTan 20. 21. 28.
horn 24.
ortoman 31.
Tele 22. 30.
Demi 24.
pnrure 20, 21.
Yoirn5 24.
Is
39
rfign§esc 2 1.
avunculue 3.
fromage 26.
goner 14.
genitor 14.
gens 14.
genus 14.
rand 24.
rand 24. 31.
roll 32.
ravac 27. 28. 32,
sdrumec 21.
socrn
iinvoc 12.
Tyin-ric 15. 16. 18.
cL161cog 15.
euxeav6; 20.
it. ghiaccio 12.
glacies 12.
4.
staid 31.
stejar 26. 30.
stria 21.
firkins 21.
lubrico 21.
macula 21.
micare 21.
moestus 21.
oceanns 20.
perpetualis 20. 21.
snag. 23.
taistrl 22.
tlrim 22. 28.
Tatin 9.
Tatina 9.
toll 27.
fr. ripe 23.
it. rasps 23.
turn 24.
raucire 21.
sanguis 12.
semper 5.
sonex 5.
serpens 12.
sex 12.
undid 21.
socer 3. 14.
bird 24.
traistil 22. 23. 31.
trastur 22.
tulelu 27. 28.
turd 23. 30.
soccus
unlit 23. 26. 31..
it. socero 3.
somnus 12.
diced 21.
rata 32.
drill 31.
Albanes
:
bred 32.
detfirnem 3.
ghTak 12.
ghTalpfi 12.
.
ghlarpfir 12.
ghiarpfin 12.
ghTattii 12.
sonns 36.
fr. sonnetto 38.
soror 14.
striga 21.
suns 14.
utensilia 21.
Vet uria 9.
Grec :
ghiuml 12. 13.
apse 31.
ghTut 2. 4. 6-8. 12-13.
T6ckowq 3.
ghTutil 2. 6. 9.
Item; 15. 18.
loll 6.
katreghin§ 2.
limn; 14.
kodro 32.
korb 3.
7svet7ip 14.
kretth 3.
pesfiglifut 3.
peek 3.
profit 3.
tekul 3.
tkruem 3.
8ok 3.
sorry 24.
tttrghlut 2.
treghlu§ 2.
udos 31.
=Id 3.
urt 31.
fleshly 14.
Latin §i romanic.
ad 24.
Atta 9.
Slavic :
brazda 23.
pol. brytan 25.
pol. chart 25.
&rand 24.
lit. daina 32.
pol. farbotrop 25.
pol. gonczy 25. .
grozde 23. 24.
pol. jamnik 25.
klopotA 36.
pol. kundel 25.
pol. lowy 26.
muniti 24.
bulg. mitt 13.
mileti 24.
rue. moslka 28.
bulg. not 13.
let. pried° 32.
sorb. ravak 27.
litv. sipnas 12.
gest! 12.
sestra 14.
serb. serer 26.
strugati 23.
seal 12.
svat0 14. 15.
evoked 14.
svoT 14.
Faeirpco 12.
igvoc 14.
ixop6q 14.
gi 12.
ioq 14.
ipicesav 12.
xoximq 7. 8. 18.
xthci.4 8.
6; 14.
TCPCP*14 3.
acp6; 14.
tgpspov 22.
67p6; 16.
I
rus. terom 22.
trIetne 22.
serb. vila 25. 28.
pol. wily 25.
Vlachfi 37.
boh. Vltawa 37.
pol. wyzel 25.
pol. wzIamnik 25.
bob. zing 26. 27.
sorb. zvon 36.
Germanic :
brente 26.
klopfen 36.
klopfel 36.
klippel 36.
knecht 17.
engl. knight 17.
Moldau 37.
engl. mops 28.
raspon 23.
salben 12.
salbon 12.
sechs 12.
den. seen 12.
svaihra 14.
40
isl. svilfn 12.
arida:* 14.
Perak :
ap16AXot 32.
z
arta 81.
z. arethamaut 31.
Celtic :
ibnc 7-11.
.
riv1rl c 8.
Fuicti.71 8. 9.
Artamenes 31.
art 91.
chwaer 14.
khlb 12.
afg. khab 12. 13,
oss. kilo 14.
khnsnr 14.
khan 14.
chwech 12.
chwegr 14.
cog 7. 8.
cog 8.
hail 12. 13.
Dierna 31.
prodiorna 31.
suit. sills 32.
Zerna 31.
khvad 14.
z. khtvas 12.
z. hva 14.
z. qa 14.
.
z. qafna 12.
z. qanhar 14.
bal. whiff 12.
bal. oath 14.
z. daena 32. .
melc'hueden 32.
Sanscrit :
,
adVinit 11.
figha 15.
iighaja 15.
8jas 13.
ja 13.
jan 13.
janitor 14.
jatis 14.
pull 11.
Turc :
.
bakti 27.
bat 27.
bati 27.
qut-tini 28.
dull 27.
djull 27.
ravak 27.
z. milralca 32.
Vial 28.
afg tpag 12.
afg. tpaj 12
Mil% 28.
3
Maghiar
Armdn :
mudha 11.
mlec'c'ha 37.
cvacura 14.
csusza 22.
harang 36.
hordd 23.
label 22.
uj 13.
gadar 32.
katar 32.
qharb 12.
Olin 12. 13.
qhoir 14.
pardi 32.
vetz 14.
sana 5. 11. 18.
sane, 5. 11. 18.
somata 5.
sarpa 12.
sahas 12.
eva 13. 14.
evaja 13-16. 18.
141 22. 23.
tarisnya 22.
terem 22.
turkos 23.
tfinthirek 23.
Tech lu trade :
evaja 13.
evasar 14.
svapna 12.
I
timer. acpiEXXa. 32.
apyiloc 32.
tat 12.
.1
`'arse
base. guano 3.
buriat. chuteng 11.
egipt. bet 27.
t
1'
4
1
:
.
OPEBELE
D LUI
13_ 1=):ETRICICTI-1---1.A.SIDETCY
Vita §i scrierile lui Luca Stroici; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
2. Filosofia portretului lui Tepq; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
3. Analise literare externe : Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow,
I, 1.
etc.; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
4. Micuta; o nuvell satirica; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
5. Ion voila cel Cumplit; cu un portret §i 10 gravure; Bucuresci, 1865,
in 8, pagine 246.
Putine exemplare mai sunt de vinclare la autor.
Pretul 6 fraud.
6. Schylock, Gobseck §i Noise; studio literar; Bucuresci, 1866, in 8.
7. Talmud; studiti filosofic; Bucuresci, 1866, in 8°.
8. Industria nationals fats cn principiul concurentei; studio politicoeconomic; Bucuresci, 1866, in 8°.
9. Razvan-voda, drama istorica in 5 acte in versuri; Bucuresci, 1869, in 8.
Editiunea III.
10. Istoria tolerantei religiose in Romania : protestanti, catolici, ma-
0
hometani, lipoveni §i judani; editiunea 2, Bucuresci, 1865, in 8°.
Pretul 2 franci; pe hartia velina
3 franci.
1. Satirul, liar umoristic; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuise.
-).. Archiva isterica a Romania; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomuri
marl.
De vinpre la Socek.
Deposit la ministerul de Instructiune Publica.
3. Poesil, Bucuresci, 1873, in 8.
1. storia critics a Romanilor; tomul 1 -ti, a 2-a editiune. Tomul II sub
press,. In-4 mare in 2 colone fail linie. Pretul tomului 1-24 franci.
Deposit la autor.
;
. Principle de filologia comparative. Curs tinut la Facultatea de litere
din Bucuresci. All e§it numai patru lectiuni, pag. 108.
4 fraud.
Pe chartia velina 6 franci.
La autor.
COLUMNA LUI TRAIAN
PRETIIL ABONAPIENTIILUI :
.
Pentru Romania : 20 lei noi. Pentru strainetate : 30 lei noi set 15 fiorini.
Abonamentul se face nunica pe an.
1.
La redactiunea Revistel se p6te gasi o colectiune completa pe anii 1870-74,
coprimynd scrieri originale de D-nii V. Alexandri, A. Odobescu, A. PapadopolCalimah, Dr. Davila, Dr. Z. PetrescU, Dr. V. Vladescu, Gr. G. Tocilescu, V. Mania,
C. Esarcu, G. Misail etc.
Colectiunea pe fie-care an 30 lei nol.
Redactiunea §i Administratinnea se alla in Bueuresd,
Strada lioniana No. 17.
A e§it de sub press opera d-lui B. P. Hasdeil :
ISTORIA CRITICA
A
ROMANILOR
.
Tom 1, editiunea II, revecelutei si forte adausd.
Patru-deci c6le de tipar in 4 mare cu cicero fir link.
PRETIUL 24 LEI NOI
Deposit la autor, Strada Romani No. 17.

Elemente dacice. Volumul 1

Transcript

Documenti analoghi

Informazioni tecniche WACKER HDK N20 SILICE

AMCO VEBA

702

Mario Luzi, marele poet florentin în traducerea lui

Cum/unde ne găsiţi?

KNAUF INSULATION - Fibrac Insulation

Scheda tecnica

serie 2n pneus serie 2n soft

000000-3013.436 TD65 = 63% - Offenhäuser + Berger GmbH

Massblatt Drehantriebe mit integrierter Steuerung AUMA MATIC