Vucabulare - P

Transcript

Vucabulare - P
Vucabulare - P
{jumi [Cercaparola.php]}
ITALIANO
A MODA AT PUNT
pacare
pasiar, calmar
pacca
pacchetto
pacchia
pacchiano
pacco
pace
pacificare
pacifico
pacioccone
padella
padellino
padre
padrino
padrone
paesaggio
paesano
paese
paffuto
paga
pagamento
pagano
pagare
pagella
pagina
paglia
pagliaccio
pagliaio
pagliericcio
patun, patela
pachët
cùcagna
grusser
pach
pas
pasiar, far la pas
pase, pacifich
paciucun
pëila
pëilot
pare
padrin
padrun
paesage, vista
paesän, dal pais
pais
bel rutund, ciciot, grassot, bëgn sigrìi
paga
pagamëint
nin cristiän
pagar
pagela
pagina
paja
pajasso, bùracio, patòcio
pajer, al barun dal fëgn
pajassa, pajun
1 / 22
Vucabulare - P
pagliuzza
pagnotta
paio
paiolo
pala
palanchino
palato
palazzina
palazzo
palco
palesare
palese
palestra
paletta
paletta per la cenere in ferro
barnagio
palla
pallido
pallino
pallone
pallottola
palmo
palo
palpare
palpebra
palpitazione
palpito
paltò
palude
panca
pancetta
pancetta di maiale
pancia
panciera
pancione
panciotto
panciuto
Pancrazio
pandemonio
bùsca
pagnota (forma grossa= mica)
pèr, cubia
pareul
pala
palanchin
vota dla buca
palasina
palass
palch
manifestar, mustar, rëindër evidëint
cèr, evidëint
palestra
palëtta
bala
smòrt, palid, sëinsa culur
balin, bocc, bucin
balun
palotula
män, (come misura=bränca )
pal, paluch, pëssun
tucar, paciucar, strëinsër
parpëila
baticheur
batit
paltò
mujass
bänca
pänsëtta
pänsëtta, vëntrësca
pänsa, bidra
pänsera
bidra
curpët, gilé
pänsùu
Päncras
bataclän
2 / 22
Vucabulare - P
pane
pän
pane -forma grande bislunga
biciulän
pane -forma grande rotonda
micca
pane -forma medio grande
grissia
pane -forma piccola:rotonda-allungata-gonfia
pagnota - banana - biova
arrot.
panetteria
negosse dal panater, (labor. del panettiere=pastin)
panettiere
panater
panico
poura
paniere
cavagna, cavagnin
panino
sanguiss
panna
fiur, fiur dal lèt, bùràa
pannello
panel
panno
tessuto=pann; per pulire= färtun
panno di lana per riscaldare
stumiët
lo sterno
pannocchia
lova
pannolini
faude
pantaloni
braje
pantano
paciòch
pantofola
savata, pantufula, con suola di stoffa=scapin
Paolo
Paolo, Paulin
papa
papa
papà
pare, papà, papa
papale
papal
papavero
papavër
papera
agna, agnot
pappa
papëtta, minestrina, m'nestrina
pappagallo
papagal
pappagorgia
garnun dube
parabrezza
parabris
paracarro
paracar
paradiso
paradis
paradosso
paradoss, esagerassiun
paragonare
paragunar, cunfruntar
paragone
paragun
paralisi
paralisi, culp
paralizzare
paralisar
paralume
abazur, paralùm
paramento
paramëint
3 / 22
Vucabulare - P
parapetto
parapioggia
parasole
parassita
parata
paratia
paratoia
paravento
parcella
parcheggiare
parco
parco, moderato
parecchio
pareggiare
pareggio
parentado, parentela
parente
parere, opinione
parete
pari
pariglia
parimenti
parlamento
parlantina
parlare
parmigiano
parola
parrocchia
parroco
parrucca
parrucchiere
parte
partecipare
parteggiare
partenza
particolare, originale
partigiano
parapet, ringhera
parèva
parasul
scrucun, prufitatur
corteo
stibe, tramisaj, stramisaj
ciùsa
paravëint
parcela, nota, cunt
parchegiar
parch
muderâ, misùràa
pitost, assè
paregiar, fala pata
pata
ij parëint, parentela
parëint
idea, upiniun, cunsëj
mùr, mùraja
pari, ugual a.., medem, istess
cubia, pèër
an la stessa manera
parlamëint
parläntina, ciäncia, ciapula, lapa
parlar, dir
(formaggio)
grùera, grana, p
parola
paròchia
parco, piuvän, prevost
prùca
barber, prùcher (per donne= pennòira)
part, toch, pursiun, fëtta
pijar part
essër da la part at.. , tëgnër par.., far j'interess
partëinsa
particular
partigiän
4 / 22
Vucabulare - P
partire
partita
partito
parto
partorire
parziale
pascolare (portare al pascolo)
pascolo
passaggio
passare
passato
passeggiare
passerella
passero
passione
passivo
passo
pasta
pasticciare
pasticciere
pasticcio
pasticcione
pastiglia
pasto
pastone per le galline
pastore
pastoso
pastrano
patata
patente
paternale
paterno
patibolo
patimento
patire
patito
patria
patrigno
partër, partir, andar via
partia
partî
part, nassita
avëir an ('na) masnâ, catar
parsial
largar
alp, tramùd
passage
passar
passâ, l'un ch'a je stèt
andar a spass, far dùi pass
passerela, ass
passarot, passaròt
passiun
passif
pass
pasta
pastissar, paciucar, ciarùjar
pastisser
pastiss, paciòch, ciarùj
pastissun, frun-frun
pastilia
past
pacarot
barger
pastuss
paltó
patata, trifula
patènte, brevët
girada, cichët, predica
dal pare
furca
patimëint, pëina, turmëint
patir, sufrir
patìi
patria, pais
parastr
5 / 22
Vucabulare - P
patrimonio
patriota
patronato
patrono
patteggiare, pattuire
patto
pattumiera
paura
paura - aver paura
pauroso
pauroso
pausa
pavido
pavimento
pavone
pavoneggiarsi
pazientare
paziente
pazienza
pazzesco
pazzia
pazzo
peccare
peccato
peccatore
pecora
pecoraio
pecorino
pedaggio
pedalare
pedale
pedante
pedata
pederasta
pediatra
pedina
pedinare
peggio
gripar
patrimòne, la roba
patriota
assuciassiun
prutetur
negussiar, rivar a n'acòrde
acòrde, intëisa, pat
pòrta-mnis
poura, fifa, tërla, gripa
paurus, fifun
caghët
arlass, pausa, intèrval, intèrùssiun
cagabraje
pavimëint, batùü
pavun
blagar, bùtasse an posa
avëir passiëinsa, avëir rechia
malave
passiëinsa, rechia
da mat, sëinsa sùst
essër fora at testa
mat, fol
far pecâ
pecâ, culpa, dalmage
pecatur
fée, feja
barger
furmacc at fée
piage, pedage
pedalar
pedal
pigneul, nujus
causs
cùpio
medich dij cit
pedina
star apress, star dapress
pess
6 / 22
Vucabulare - P
peggio= al peggio
peggioramento
peggiorare
pegno
pelandrone
pelare
pelato
pelle
pellegrino
pelliccia
pelo
peloso
pena
penale
penare
pendaglio
pendente
pendenza
pendere
pendola
pene
penetrare
penisola
penitenza
penitenziario
penna
pennellare
pennello
pennino
penombra
penoso
pensare
pensiero
pensieroso
pensionato
pensione
pentimento
pentirsi
a malaparâ
pegiuramëint, agravamëint
andar pess
pëgn, capara
pländrun, lajän, fagnän
plar, pëilar
plâ
pel
pelegrin
plissa
pëil, plùch, plùcc
pin at pëil
pëina, sagrin, fastùde, crùcio
penal, mùlta
pëinar, sufrir
ciundul
ch'a pëind
pëindëinsa
pëindër
pèndula
picio, usel
intrar, anfilasse,
penisula
penitëinsa
parzun
piùma
pitùrar, penelar, dar al biänch
penel
piùmin
an pòo a la scùr
dulurus, ch'a fa pëina
pëinsar
pëinser
pëinsierus, fastùdiâ
pënsiunàa
pëinsiun
pëintimëint
pëintisse
7 / 22
Vucabulare - P
pentola tipo casseruola cassarola
pentola fonda, capace
pentolame
asie
pentolino
penultimo
penuria
penzolare
penzoloni
pepe
peperone
per
pera
perbacco!
perbene
percepire
perché
perciò
percorrere
percossa
percuotere
perdere
perdita
perdizione
perdonare
perdono
perduto
perenne
peretta per lassativi anali prùss
perfetto
perfezionare
perfezione
perfidia
perfino
pergamena
pergolato
pericolo
pericoloso
periodo
ramina, pëila
pëilot, raminin, cassarulin
penùltim
scarsitàa
pëindër
pëindujun
pëivër
pùürun, puvrun
par
prùss
cuntacc!, dince!, bòja fauss!, ciula!, parlapà!
da bëgn; da bëign
antajasne
parché
e alura, at cunseguëinsa
pèrcurër
bota, patlàa, patela, patun, savatâ, vërla
batër, patlar, savatar, dar at bote
pèrdër
pèrdita
pèrdissiun
pardunar, scùsar
pardun
pèrdû
etèrn, sëinsa fin
perfet
pèrfessiunar, curegër
pèrfessiun
gramissia, cativeria
fina, adcò
pèrgamena
pinacul, topia
pericul
periculus, arzigus
tëimp
8 / 22
Vucabulare - P
perire
perito, esperto
perizia
perizia, stima
perla
perlomeno
perlopiù
perlustrare
permanente
permesso, concesso (verbo)
permesso, licenza
permettere
permutare
pernice
perno
pernottare
però
pero (pianta)
perpendicolare
perpetua
perpetuo
perplesso
perquisire
perseguire
perseguitare
perseverare
persiana (imposte)
persino
persona
persona poco per bene; poco
lingera
seria
persona grossolana
trapiass
persona molto alta
pataluch
persona piccola
tracagnot
persona esile, mingherlinafriciulin
personaggio
personale
perspicace
persuadere
mòirër
pratich
abilità, capasitàa, esperiëinsa
perissia, valùtassiun, stima
pèrla
par lo meno, almeno
an general, par lo pì, dal pì al meno
vardar anturn, cuntrular, ispessiunar
pèrmanëint, fiss
parmëtùu, cuncedû
parmess, licëinsa
lassar, parmëtër
scämbiar, baratar, discämbiar
pèrnis
pèrno
passar la neut
però, mäch, cuntùt
prùss
a piumb
pèrpetua, sèrva dal preve
sëinsa fin
dùbius, indecis
fùgnar (fugnar)
star apress, star dapress, cùdir, sèrcar at..
turmëintar, dar adoss
insistër, tëgnër dùr
pèrsiana, gelusia
fina
parsuna
parsunage
pèrsunal
disvijàa, fùrb, anteligëint
cunvincër, pèrsuadër
9 / 22
Vucabulare - P
persuasione
persuaso
pertanto
pertica
pertinace
pertosse
pertugio
perverso
pesante
pesare
pesca (frutto e pianta)
pesca (il pescare)
pescare
pescatore
pesce
peso
pessimo
pestare
peste
pestifero
pesto
pèrsuasiun, cunvinsiun
cunvint, sigùr
e alura, at cunseguëinsa
pèrcia
ustinâ, testun, ciùch
tuss-asnina
partùss, beucc
pèrvèrs, gram
pesänt, gref
pëisar
pèsse
pësca
pëscar
pëscadur
pëss
pëiss, badó
pess che tùt
pistar
pest
pestifër
(agg.)
pist
pesto
(sost.)
cundimëint
peto - aria di corpo
petrolio
pettegolare
pettegolo
pettinare
pettinarsi
pettinatrice
pettine
pettirosso
petto
pezza
pezza di stoffa
pezzente
pezzo
pët
petrolio
ciaramlar
petegul, lëingua lunga
picinar
picinasse
pennòira
pènto
peroruss
stome, pùpe, pet
pëssa, tòch
pata
strassun, por matass
tòch, fëtta
10 / 22
Vucabulare - P
pezzo di carta
pezzuola
piacere (verbo)
piacere, soddisfazione
piacevole
piaga
piaghe (della pelle)
piagnisteo
piagnucolare
piagnucolone
pialla (da falegname)
piallare
pialletto
rabot
piallone (da falegname)
pianella
pianerottolo
piangere
piano (di casa)
piano, adagio
pianoforte
pianta
piantagione
piantare
piantare (seminare)
piantarla, smetterla
pianto
piantone
pianura
piastra
piastrella
piattino
piatto
piattola
piazza
piazzale
piazzare
picca, dispetto
piccante
papê
strassët
piasër
piasir, sudisfassiun
piasius, ch'a pias
ferida
crevëss
lagna, lamëint
rugnar
piurètta
varlòpa, rabot
rabutar
varlòpa
pianela
pianerotul
piurar, lamëintasse
piän
piän, adase
piano, pianofòrt
piänta, arbul, arbo
cultivassiun
piäntar
smëinar
piäntala, mulala, finila
piura
guardia
pianùra, piana
piastra
pianela
piatlin
piat (plur.
piat, pièt)
bòja
piassa
piassal
bùtar, piassar
ripica, dispet, puntilio, pica
picänt, fòrt
11 / 22
Vucabulare - P
picchetto
picchiare
picchiare
picchiatello
picchiettato
picchio
piccione
picco, piccone
piccolo
piccolo di statura
piccolo, striminzito
picconare
picconata
piccone
pidocchio
piede
piega
piegare
piena di fiume
pieno
pietà
pietanza
pietanziera
pietoso
pietra
pietra da selciato
pietraia
pietrisco
Pietro
pietruzza
pievano
piffero
pigiare
pigione
pigliare
pignatta
pignatta (in terracotta)
pignattina
barachin
pichët
picar, batër, tämbùssar
anlardar, vërlar
tuch, tucàa
tichëtàa
picass
culumb
pich, picun
cit, cùrt, bass
gagnèto
baquèro, baquët (dispreg.)
picunar
picunâ, culp at pich
pich, picun
pieuj
pée
piega, rùpia
piegar, dubiar
bùra
pin
pietà, cumpassiun, misericòrdia
pitänsa
pietus
pera
stèrna
ciapè, ruchera
gèrin, gèra
Pero, Perulin, Pierin, Pedrin
gèra, gèrina
piuvän
pifër, piva
(la bugi)
sgnacar, pistar, pussar
fit, afit
pijar, ciapar
pignata
duj
tùpin
12 / 22
Vucabulare - P
pignolo
pignorare
pigrizia
pigro
pila
pillola
pilone
pineta
pingue
pino
pinta
pinza
pio
pioggia
pioggia violenta di traverso (per vento)
piombare
piombino
piombo
pioppo
piovasco
piovere
piovigginare
piovoso
pipa
pipistrello
piramide
piroscafo
pirotecnica
pisciare
pisello
pisolino
pistola
pistone
pitale
pittore
pittrice
pittura
più
pigneul, pistin
sequestrar
pigrissia, lòira
pighër, lagnän
pila
pastiglia, pastilia
pilun
bòsch at pin
grass
pin, pëssa
pintun, dube
pinsa, pinsëtta
religius, at gesia
pieuva
stravëint
ampiumbar, bùtar ij sigij
piumbin (di cartuccia= balin)
piumb
albra
ramâ
piovër
piusinar
piuvus
pipa, fùma
ratavulòira
piramide
bastimëint
feu artificiaj, fùsëtte
pissar, far èva
pòis
sùgnët, seugn
pistola, rivultela
pistun
vas da neut
pitur
pitris
pitùra
pì, (di più = at pì)
13 / 22
Vucabulare - P
piuma
piumino
piuttosto
pizzicagnolo
pizzicare
pizzico
pizzicotto
pizzo
placare
placca
placido
plagiare
plancia (in legno)
plastica
platea
platino
plauso
plenario
plenilunio
pleurite
plurale
poco
poco (un poco di ..)
podio
poesia
poeta
poggiare
poggio
poi
poiché
polacco
polemica
polenta
poligamo
politica
polizia
poliziotto
pollaio
piùma
piùmin
pitost, anvece
negussiänt
pëssiar
prëisa, brisa, pùgnët
pëssiun, pëssiòt
pissët
pasiar, calmar
placa
tranquil, pase
ambunir, anflùëinsar
stëppa
plastica
platea
platin
batimän, apressamëint, apruvassiun
plenare
lùna pina, al culm
mal (infiamassiun) dij pulmun
plùral
poch, vèro
an pòo at ..
palch
puesia
pueta
apugiar, pugiar
brich
peu, dop
dal mumëint che, dato che, da già che
pulach
discùssiun,
pulëinta
ùn ch'a vif cun tänte fumne
pulitica
pulissia
pulissiot
puler, giuch, giuch d'le galine
14 / 22
Vucabulare - P
pollame
pollice
pollo
polmone
polpa
polpaccio
polsino
polso
poltiglia
poltrire
poltrone
polvere
pomata
pomeriggio
pomodoro
pompa
pompare
pompiere
ponte
pontefice
pontese
popolare
popolare, noto
popolo
poppante
poppare
poppatoio
porca (zolla)
porcaccione
porcellana
porcellino
porcheria
porcile
porco
porgere
porre
porro
porta
pulaja
polëss
pulastr
pulmun
pulpa, (ricchezza di carne=ciccia)
pulpass
pulsin
puls
paciarina, bagna, mistùra
pländrunar
pländrun
puër
pumada
dop-mesdì, dop-mängiâ, dommesdì
pumatica, tumatica
pumpa
pumpar
pumpista
punt
Papa
puntëis, at Punt
pupular
famus, cugnussû
popul, gëint
cit masnâ, ch'a pia ancura la pùpa
pùpar, ciùciar
bibrun
preus
gilard, salòp
purslana
purchët, purslin
salupada, trujada
recinto dij crin (stala dij ..; post dij..)
crin, pòrs; (femm. tròja)
dar, spòrzër
bùtar
pòr
porta, ùss
15 / 22
Vucabulare - P
portacenere
portafogli
portalettere
portamento
portamonete
portare
portata
portatore
portavoce
porticato, portico
portinaio
porto
portoghese
portone
porzione
posa
posare
posata
posatore di pietre del selciato
posdomani
positivo
posizione
possedere
possente
possesso
possibile
posta
postale
postino
posto
potabile
potare
potatore
potente
potenza
potere (sostant.)
potere (verbo)
povero
pòrta-sënnër
pòrta-feuj, pòrtafeuj
pustin
purtamëint
pòrta-munede
purtar
purtàa
purteur
pòrta -vus
peurte
purtié
pòrt
purtughëis
purtun
pursiun, fëtta, part, tòch
posa
pusar
pusada
stèrnighin
dop-dumän
pusitif
pusissiun
avëir, essër padrun
putëint, fòrt
pussess
pussibil
posta
pustal
pustin
post
putabil, bëivibil, ch'as pol bëivër
puar
chi ch'a pua
putëint, ùn ch'a pol
putëinsa
autorità, cumänd, capassitàa
pudëir, avëir la pussibilità
povër, (povero te!= poro ti!)
16 / 22
Vucabulare - P
povero, bisognoso
povertà
pozza
pozzanghera
pozzo
pranzare
pranzo
pratica, esperienza
pratica, incartamento
praticare
prato
precario
precauzione
precedenza
precedere
precetto
precipitare
precipizio
precisione
preciso
precoce
predetto
predica
predicare
prediletto
prefazione
preferire
prefettura
pregare
preghiera
pregiato
pregiudizio
premere
premessa
premiare
premio
premura, cura
premura, fretta
povër, bisugnus
puvèrtà
goja, goj
goj, paciòch
puss
far disnar
disnar
pratica, esperiëinsa
pratica, strùmëint, incartamëint
praticar, far (frequentare=frequëintar)
pràa
precare, nin sigùr, par adess, pruvisore
precaussiun, prùdëinsa
precedëinsa, priuritâ
precedër, andar prima, andar da dvänt
precet
chëjër, drucar, rùbatar, vular giù
precipisse, bùrun
precisiun
precis, giùst
matiner
dit prima
predica
predicar
preferî
prefassiun
preferir, avëir pì car
prefetùra
pregar
preghiera, urassiun
at qualitàa, pì at qualità, pressius
pregiùdisse
pussar, cärcar,
sgnacar, pastir
premëssa
premiar, arcumpëinsar
preme
premùra, cùra, riguard
pressa, ùrgëinsa
17 / 22
Vucabulare - P
prendere
prenotare
preoccuparsi
preoccupazione
preparare
prepararsi
preparativo
preparato
preparazione
prepotente
presa
presagio
prescelto
prescrivere
presentare
presentare (fare finta che..)
presente
presentimento
presenza
presepio
preservare
presidente
pressapoco
pressione
presso
prestare
prestito
prestito (prendere a)
presto
presunto
presuntuoso
prete
pretendere
pretesa
pretesto
pretore
pretura
prevedere
pijar, piar, binar
prenutar
sagrinasse
preoccupassiun, sagrin
preparar, pruntar
preparasse, pruntasse
preparatif
preparàa, prunt
preparassiun
preputëint
prëisa
presëintimëint, (da un fatto non razionale=avis)
sèrnû, preferî
prescrivër
presëintar
spaciar
presëint
presëintimëint
presëinsa
presepio
salvar, vèrnar, prutegër
pressidëint
pì o meno, quase, po-press
pressiun
vizin, dapée
prëstar, amprëstar
prestit, amprestit
ampremiar
prëst, an pressa
l'un ch'as pëinsa ch'a sio, previst, stimâ, imaginâ
burius
preve
pretëindër
pretëisa
pretest, scùsa
pretur
pretùra
prevedër
18 / 22
Vucabulare - P
preventivo
prevenzione
previdente
previsione
prevosto
prezioso
prezzemolo
prezzo
prigione
prigioniero
prima
primario
primavera
primizia
primo
principe
principessa
principiante
principiare
principio
priore
pristino (locale dove si fa il pane)
privare
privato
privazione
privilegio
probabile
problema
procace
procedere
processione
processo
prodezza
prodigio
prodigo
produrre
produzione
professione
preventif
prevensiun
previdëint, prùdëint
previsiun
prevost
pressius
panassëmul
presse, cust
parzun,
parzuner
prima
primare
la prima
primissia
prim
prinse
prinsipëssa
ùn che ampara, aprendista
ancumëinsar, ancaminar
prinsipe
priur (priura)
pastin
gavar, gavaje a...
privàa
privassiun, sacrifisse
privilege
prubabil, pussibil
prublema, questiun
sfaciâ, pruvucänt, ch'a cissa
prucedër, andar avanti, ..ad näns
prucessiun
prucess
bravada, imprùdëinsa
miracul
sghèrun
prudùër
prudùssiun
prufessiun
19 / 22
Vucabulare - P
professore
profeta
profezia
profilo
profittare
profitto
profondo
profumare
profumo
progetto
programma
progredire
progresso
proibire
prolungare
promessa
promettere
promozione
prono
pronostico
pronto
pronuncia
propagare
propenso
proporre
proposito
proposta
proprietà
proprietario
proprio, relativo
proroga
prosa
prosciugare
prosciutto
proseguire
prosperare
prossimo
prossimo, vicino
prufessur
prufeta
prufessia
prufil
aprufitar
prufit
prufund
prufùmar, avëir udur, savëir udur
prufùm, bun udur
pruget
prugrama
prugredir, far at prugress, migliurar
prugress
pruibir
slungar, prulungar
prumëssa
prumëtër
prumussiun
amboss
previsiun
prunt, preparâ
prununsia
slargar, difundër, far cugnëssër
prupëins, bëign dispost, favurevul
prupunër
proposit
proposta
pruprietàa, particularitàa
padrun, pruprietare
prope, ch'a riguarda
prolungamëint, an po’ pì at tëimp
prosa
sùar, dar fund, esaurir
giämbun, prosiutto
cuntinuar, andar avanti, andar anäns
fiurir, svilùpar, ag-gnir rich
chi ch'a sta visin
visin, vizin, dauzin
20 / 22
Vucabulare - P
prostata
prostituta
proteggere
protesta
protestare
protettore
protezione
prova
provare
proverbio
provocante
provocare
provvedere
provvidenza
provvisorio
provvista
prudente
prudente (figurativo=abbottonato)
prudere
prugna
prurito
pubblicare
pubblico
pudicizia
pugilato
pugnalare
pugnale
pugno
pulce
pulcino
puledro
puleggia
pulire
pulire sfregando una pentola
sgùrir
pulire (il camino)
pulito
pulizia
pulpito
prostata
pùtana (attenuato= lingera)
prutegër, guèrnar, difëindër
prutesta
prutestar, reclamar
prutetur
prutessiun
prova
pruvar
pruvèrbe
pruvucänt, tëintatur, ecitänt, atraëint
pruvucar
pruvedër, pëinsar a..
pruvidëinsa
pruvisore
pruvista
prùdëint
butunàa
smängiar, frùmiular
brigna
smängissiun, brùsarola
pùblicar
pùblich
pùdur, deciëinsa
bocs
cutlar
cutel
pùgn
pùlëss
pulin
cavalin
tajola
pulir, panassar
spaciar
pulit
pulisia
pùlpit
21 / 22
Vucabulare - P
pungere
furar
pungitopo
spinarat, feujaspina
punire
castigar
punizione
pùnissiun, castich, castigh
punta
punta
puntare
puntar
punteggiatura
puntegiatùra
puntellare
puntalar, puntelar
puntello (asta per puntellare)
puntel
punteruolo
brocia,
punsun
puntiglio
puntilio, ustinassiun
puntino
puntin
punto
punto, punt
puntuale
puntùal
puntura
puntùra, furatun
punzecchiare
furatar
punzone
punsun, brocia
pupazzo
babacio
purché
basta mäch, basta che
pure
atcó, adcó, bele..
purga
pùrga
purgare
pùrgar
purgatorio
pùrgateure
puro
pùr
purtroppo
pùrtròp, par disgrassia, par maleur
pus
pus, materia
pustola
brofa, crusta
putrefatto
mars, andèt a mal
putrella
bara at fèr, raja
puttana
pùtana, tròja (attenuato= lingera)
puzza, puzzo
spùssa, gram udur, canùf, tänf
puzzare
spùssar
puzzolente
ch'a spùssa
puzzolente
fièrus
22 / 22