® STATULUI- AUSTRIAC ,

Commenti

Transcript

® STATULUI- AUSTRIAC ,
1
PROLEGOMENE LA O lSTORIE UNIVERSALA.
I ,
.
.
OnIGINEA şiBESYOLTA:REA .
®
STATULUI- AUSTRIAC ,�
LECrn FĂCUTE
- ZECE
I
N. IOR.Gft
"
,;,r.
lAŞI
/'
--
-
!)f,
.
LA
'
.t.
1,
,
1 ....
,
�,
�
,1
•
1
IA
Ş,I
,
'
\
\
--
TiPOGRAffA
ZIARULUI
"NEAMUL
191$
ROMANESC"
"
,
PREFATA
Rdzimata pe ullimele victoril pe care i le-a procarat
s'pnjinul unui puternic aliat $i concursul, efectiv, dar
periculos, al spiritului de anarhie, care, pfovocat siste
matic din Germania, cutreierd lumea, Austria, care-$1
xice astdzi: Austro-Ungaria $i care e gata, numai sd
poatd trdi, a-$i zice $i altfel, a/Irma dreptul Ida itei,
a &di.
Pe de o earte, ea aduce ca argument durata &de,
1ungd a dthnzzirii sale, cei peste o mie de ani de dial
vegeteazd pe aceste pdminturi an Stat austtlitc, Salt
tela ce a pregdtit, in forme 'Inca prea pu tin definite,
acest Slat austriac. Ceia ce a fost, va fi, spun filosofi
politici cari nu vreau se! ;lie ca o lava existenta cu .
prinde a gararztie pentru viitor numai atunci clad iz
mare ve$nice de reinnoire o lalimenteazd necontenit.
Pe de altd parte, ea invoacil devotamentut fiilor
patriei din toate Tinututilea --acesta e chiar herbal co-
municatelot de rdzboia, al nagonalitatilor pe care
letar fi tulburat o clipd namai propaganda- interesald
a agitatarilor de peste hotare, dar, care, indatd ce au
vd.zut amenintat Statul in care au Irdit 'kind acum sl
care g azi e gata de orice reforma exterioatd, ca tot
ce e neorganic, $i-au unit puterile pentru a infrunta pe
duman, pentru a-i tinea plepl Waite, pentru a-I His,
pinge apol victorios de pe teritoriul cucerit. Ele, ,,pdeowele Itnpdratulal $1 Rev lui", afirma astfel v0140
2
lor de a se mentinea Monarhia. Argurneniare motepea care nu fine ,sam4 de faptul c o legaturd adevdratd, intimö, roditoare ar fi numai atunci clad, (zu
amorfeala prin educatie, stavilirea prin administratie
terorisarea prin Curtea martiaM ar indemna la luptd
aceste nearndri de proprietate ,,austro-ungard", ci viata
tor insdpi s'ar poirivi cu viata Statulut, cind ctepterea
anuia ar fi crepterea ceiorlalte, clad de aceia$i scddere
Intimpldtoare ar suferi in aceiapi mdsuni, cind if ar fi
vOtba, de o' parte, numai de dinastie, de Curte, de nofrIlime, de cler, de functioriari, iar, de alta, de supu$1",
,si
de Unierthane", ci s ar vedea, luc,lnd innaintind $i
mind, o colaboratie intre Guyon ,si popor, apa 'cum se
vede li Statele care n'au nevoie s4 schimbe definifia
fireascd a anei natiuni pentru a pi, zice State nationale.
4r4tind prin ce Intelege Monarhia a-$i prelungi
junta, tmpiedednd, prin mentinerea formti sate, desvoltarea acelor insuiri particulate, prin care neamurile ei
ar Outea folosi cu adevdrat omeairii Intregi, aft' facut
sd se ()add $i contra-argumentele pe care orice rninte
sdneitaasd e adasd a le opine sofisticdriei mepte$uglte.
Dar $1 pe altd cale, care duce mai sigar, de .$1 nu
mai rapede, la scop, se poate ardta zdarnicia acestor
Vasil in care se leagad, a doka zi ,clupd un noroc
nebun, care se va preface insd peste putin In nenoro,
giti pi mai grele decit cele de ieri in ceasul clad ta
va mat vorbi dupnanul de afard cu final, ci duptnanul
din launtru cu glasul cetdteanului iiberAustria ouIa
Impdrat $1 Rege.
Mume pe calea istorica
Nimic nu poate fi mai plih d rele prevestiti pentru
acest Stat anaemic decit ardtarea obiectiva, in eadrul
vast al istoriei universale, a irnprejutdrilor In care el
S a alcatuit, a caracterului p care i-a 1:4vut din oval
toard4i, a cerintei cdreia oditzioard i a ;whit rdtspiunde,
a Elementalui Moral care a luerat atunci pentru a
4tri4ge laolaltd pe in. tel itoriu lipcit d orice Imitate
eedrafic4, tie once ormonie in teldintele pdrtiloz care-I
a
,
alatuiesc, popoare de singe deosebit, de instinde divergente, de aminart istorice absolut antagoniste $i de
tench* pe care nimic nu le va pulea impdca.
Se vor vedea dintr'o asemenea eicpunere doudlucruri
mai ales.
Intdiu, cd nu Austria $i-a crescut popoarele, le-a
gdzauit chiar, culegindu-le de pe drumurile migratia--,
nilor fcird rost $1 fard Until supt adapostul sigur at
politicei sale traditionale. Ci cd, din potrivd, aceste po-
poare, toate, au venit gala formate, avind, eked nu
con$Wnia, mdcar instinctul volorii for $1 o intreagd
comoard de amintiri care slat numai ale lot, $i cd hasarduri, care nu sint mdcar ale unei infringed, ci numai
ale unor combinatii dinastiee, in vreinea clad pesle multimi hotdrau samavolnic principii, le-au fdcul sd intre
In complocul de provincii care se nutneste Austria fiindcd n'a putut gdsi niciodatd alt. nume.
,P, al doilea, cd nu in germanism s'a gasit chiagul
prin care s'au pans impreund, pentrz o lungd, dar fabald convietuire, aceste popoare. S'i cd deci, de $i, dupd
multd &horde invier$unatd, Germania prusiand de azi
merge aldturi cu Austria care pretinde a fi mai ales
germand $i mild a-si afirma inc4 mai mull acest caracier german. nici basa veclze ante-romand, nici situatia in epoca romatid, awl conditille in care prin Imperiul lui Carol-cel-Mare au inlrat in civilisatw nit fac
din cea de pe urna un -organism politic )91 national
asdmdridtor cu cea dintdiu $1 ea, prin urmare, zddarnice, condamnate vor rdminea toate incereddie economice $1 cullurale (4 a cla unei villoare Europe Aeltjloch" o- trainicie mai mare decit a nevoilor unei cz,ddrarz
desperate fard sd fie dupd salvare----daed se poate spera
Intr'insa a_ a doua zi de band intelegere $i de con-
In7are.
Octombre Y917
-1.
Inceputurile Misiunii catolice tri cucerirea carolingiana
Pentru intaia oara numele de, Austria, Ostariche, apare
intr'o diploma a Imparatului Otto-la 1-iu Novembre 995,
Voiii vedea ce valoare poate sa aiba aceastä demminatie politicL i in legatura cu ce planuri, cu ce conceptii imperialiste medievale, fA nicio insemnatate actu'a
§i chiar färA vre-o realisare deplina in acel moMent, a
fost ea creata.
Deocamdata trebuie sa afirmain un lucru : cä innainte
de epoca Ottonilor, innainte de Carol-cel Mare insu§i,
care-i statea in fata acesteia, ca ideal imposibil de ajuns, dar
totdeauna ispititor l incercari noua, cel dintaiu sambure al
vietil austriece fusese pus In aceste pamintori rasaritene
de oameni cari n'aveau gindurile nationale pe care, intr'o epoca de negare a nationalitatii in folosul unitatii §i
universalitatii, §i le inchipuie interesatii, §i, dupti din§ii,
naivii,
Sä spunem de la inceput el acest intaiu element de
inchegare apartine, nu Imperiului carolingian, creat de
Biserica romana dupa nevoile ei, care erau, cit tot cre§linfsmul, complect adaptat
fundamental transformat,
ale vechiului Impgriu, cazut in 476, ci ac'estei Biserici
1
inse§i.
Ca o creatiune bisericeasca, determinata de noua expansiune a spiritului roman in forma tatolicismului agresiv §f cuceritor, cu armele, fara semnificatie in sine, ale
6
energiei barbare germane, a§a apare in aceste segiuni cel
dintaiu semn de viata istoricg.
La inceputurile cyului mediu directia mistica, avand mai
mutt. tendinte lini§tite de isolare, de concentrare läuntrica,
a cre§tinismului celtic a fost invinsg in Insulele Britanice,
unde-§i avea obir§ia.
Chiar acest cre§tinism, iubitor de pace in mänastirile
ascunse prin pädiri sau pierdute in mijlocul lacurilor ne .
guroase, cgutase totu§i, prin purigtori mai aprin§i ai ve§tii
celei noug, sg ci§tige sufletele, incremenite Inca in igno-
ranta, ale popoarelor neinvatate, In Svitera de mai apoi,
prin vaile1 strabatute nttmai de pastori, ale Alpilor a OsMut astfel, Inca de la inceputul veacului al VII-lea clucind dupg sine numgrul inclatinat al celor doisprezece ucenici, Sfintul Columban, piosul Irlandeg din Insula Sfintilor', §i tovarg§ul sau, Sfintul Gallus, de pe urma carttia
a rämas on ora§ infloritor §i un intreg Tinut, unul din
cantoanele confederatiei viitoare.
Cu atit mai puternic a fost avintul propagandei cre§-
tine in veacul aL VIII-lea. Ea i§i cgpatase acuma un suprem orinduitor, un respectat §et unic, cirtrniind cu. Mina
energica de, Imparat, al derului sgu, in pontificele roman,
creator, prin 1egatil sai, analogi cu ce pe cari-i trimeteau
in provindi Cetarii de odinioara, al organizatiei cre§tine
in regatele anglo-saxone ale Britaniei Mari. Si in instinctut., de luptai in sthruinta inclaratnica a acestor AngloSaxoni, iubitori de toate prirnejdiile §i infruntatori cu bucurie ai tuturor riscurilor, propaganda Evangheliei Inintuitoare a gasit §i soldati cari nu se puteau invinge.
Nimic nu e insä national germanic in fapta unui Wil .
frid, care eucere§te sufletul primitiv al Frisonilor de la
gurile Rinului, in a lui Swidbert, careli supune Westfalia,
in a lui Wilibrod §1 Acca, ucenicii lui Wilfrid, in a maref ui Bonifactu, care pgtrunde in adincile pgduri ale Orbicosului paginism teutonic, in a lui Pirminius, care creiaza, in Svitera 1ns41 abatia din Netters, §i a atitor altora,
din aceia§i sacra legiune a neobositilor insulari, a §1 a
invataceilor pe cari au §tiut s ii atraga §i sa §1-i for-
7
mete in mediul, tot asa de plin de energie barbard, al
Francilor, eari n'aveau Inca sabia cu miner de cruce a lui
Carol-cel-Mare. Servitor! devotati ai Sfintei Biserici, unelte
supuse ale Papei, jertfitori pe altarul lui Hristos, asa se
simtiau ei in predicatia, in lupta si in sacrificiul lor ca §i
in opera de cultOrd, supt toate raporturile, pe care, Mord
niciun ajutor al puterii lake, o- indepliniau In mijlocul
lifinor neamturi ce n'aveau pentru ei decit o singurd
tate: cea religioasa,crestini sau necrestini, oameni al lui
Dumnezeu in noua revelatie sau slugi ale vechiului Satan.
In tara lor de origine, ca i in ceia ce am putea !lune
colonlile lor religioase de-a hangul drumului de propovgduire, misionarii anglo-saxoni creau organizatii care nu cee
reau nimic nimdruia, ajungindu-si supt toate raporturile ;
dad regele pdmintese , rex terrestris, se afla in vecindtate, nu et era sefut suprem al acestor stabilimente de
progres omenesc, ci regalitatea lui era dominata de influ
enta -ce se desfacea din ele, 0 ea i'§f cäufa un Inc de smerenie fiascd aldturi de episcop. Mändstirile erau fortdretele
bogdtiei, luminit i puterii. Nu- exista macar tin Scaun ierarhic, o preotime tuireand in afard de ele, ci din tridnastire -pleca totul spre a se intoarce totul la dinsa. De jur
imprejurul zidurilor fundatiunii religioase satele se fOrmau
in umbra biserkii, supt invocarea sfintului tutelar, al drui
nume i I-au 'pastrat pind asidzi. Asa au lost aceste dintdiu
gospodarii depline, complecte, ale epocei medievale
'
Acest curtht, iii necontenità innaintare victorioasä, trectf
prin Svitera Sfintului Gall prin Bavaria Sfintului Emmeran,
descAlecdtori de lard in cel mai desävirsit si mai glorios
inteles al &wintului, i rdsbdtu in pdrtile Dundrii mijlocii,
ale Itniuluii ale Ennsului, ale Leithei, '
Pe acest cimp de deddsurare al ,,Ostarichei viitoare
nu se intilnia codrul i mlastina, poienele i dunele Saxoniei interioare, care astepta pentru a fi supusä sabia Impdratului crestinatatii, Osdrit", la MI-sant areluiasi veac, in mijlocul Francilor. Aici nu era 0 pagina alba a istoriei ca
I
Montalembett Moines d Occident) 111 O. 158 §i lrm
8
acblo. Ind de pe vremea lui Tibaiu se croise pe aid,
printre satele, actun ascultätoare, ale triburilor teltice §i
iiirice din Noricum si Panonia, drumul cel mare imperial
care lega, pentru legiuni i negustori, Apusul cu Räsdritul.
In tot cnrsul imei tulburate stIpmiri, Marcu-Aureliu avuse
a face cu Quazii i Marcomanii infipti in muntii BDemiei,
peste alte rgmäsite celtice, dar intinzindu-si stgptnirea departe
in Sud j in Ost, §i-i cuprinsese. luvavum, Petavium, Vindobona, fkg sg aibg inflorirea cetAtilor romane din Mesia
si Dacia, erau tolusi centre- importante, i sgpgturile au
osit numeroase urtne ale insemngtAtii bor.
Cind dominatia romang s a dus, ea n a fost inlocuitg, ca
in Galia si in provinciile vecine, cu o- stgpinire germania.
Gotii, din deosebitele ramuri, setnintiile mai mici ale Rugilor, Scirilor, confederatia räzboinicg, mai mare, a Longo-
barzilor, au apkut i au dispkut numai, atrali de strgludrea i prosperitatea Sudului sau Apusului european. Regatul" statornic in aceste pgrti, cu centrul in Panonia, dar
cu, departate. ramificatil de autoritate, a fost al Hunilor lui
Attila i, dad acesta s a sfkimat, pe ltrigà eleinentele germanice volatile, a cgzut la fund, raminind, prinzindu-se de
pgmint pentru totdeauna, massa mai greaaie, incapabill de
initiative politice sau militare, a Slavilor. Ei s'au supus
jugului noilor Huni din veacul al VI-lea si al VII-lea,
Avarii, pentrii a li- supravietui apoi i acestora, sintpla
clasg dominant fär viitor etnic.,
In tot acest timp crestinismul nu fusese necunosciit in
aceste locuri. Din Dacia el radiase incti din veacul al II-lea
si al III-Iea spre Nord si Vest. Apoi, ridicindu-se din Italia
prin vgile Alpilor, el lucrase direct asupra aglomeratiilor
barbare din Noric i Panonia. Cind Rugii au trecut pe aid,
ei ggsirg, ca Germanii i Hunii in. Galia, cetgti" episcopale
libere, cu care stäturg la invoialg de la putere la putere.
colonistii pe cari-i aduse Attila silnic in stepa lui, smutgindu-i, din provinciile Imperiulut 'roman de RAsdrit, din
Mesia Superioarg mai ales, nu erau, fAr indoiaI, pggini.
In acest mediu prelucrat de o mai veche culturg, cu
9
acdasi paracter religios, dar thrA predominarea eleraiuri
monahal, thrA obipuinta stdpdniru clih mcIncIstire, venirl
continuatorii opera- Anglo-Saxonilor. Ctitoriile lor nouA se
ridicard in frumoas 1ocu ferite. Asa apkurA caseleu din
.evant, din Gurk, din Seckau, din Brixen, din LeJben,
din Sankt-POlten, dintre care unele adApostir i episcopi.
par cea mai importantA fundatie,---colonie, am zice,a lost
cea din Salzburg, localitate cunoscutA, pentru minIe ei de
sare, si in vremea Romani lor.
Sfintul Ruprecht, care se acivase Intim la Wallersee, sa
mutat apoi, pentru viata intreagA, aid LA 716, in plin
avint al propagandei misionarilor din Marea Britanie, Sf.
Emeran (din Poitiers) era recunoscut ca episcOp de Scaunul
roman, care trebuia sA facAL pe urmA din sefii de diecesA
de a;ci
arhiepiscopi incl din 798 *---4 legati permanenti
ai sAi pentru intinderea in RAskit, si a operei de crestinare,
si a superioarei autorithti apostolice.
Ce a tkut aid regimul monahilor, se vede dupA nomenclafura actuall a deosebitelor teri. In actualele provincii Stiria, Carintia, Salzburg, cele. dotd Austrii, e nesfirsit numkul satelor numite dupA hramul bisericilor (Skt.
Willibald, Skt. Roman, Skt. Pankraz, Skt, Gothard, S1zt,
Donat, Skt. Oswald, pentru a da numai sfintii mai putin
obisuuit1),
apoi al celor care au cuvintul Kirthe in nu-
mele lor (Stadelkirchen, .Weisskirchen, Kirchdorf, Laskirch,
Traiskirchen, Rapoltskirchen, Sieghardskirchen), une ori acela
de Kloster, Minster, mAnAstire (KloSterle, Kremsmanster), de
Zell, chilie (Eberstallzell), de Pfarr, parohie (Weitenpfarr).
In aceastA lume pAtrunse, peste vre-un veac, odatA cu
loviturile date Saxoniei, ireconciliabile in cultul vechilor zei,
()stile lui Carol-cel-Mare, trimese pentru a inlAtura rAmAsitele Avariei decAzute si a liberà pentru catolicism si
culturA Noricul i Panonia, pline de urme romane i de
amintiri crestine. FArA a avea vre-o formA nod, fArA a
colonisa cu elemente supuse unui strict regim militar, in
burguri care aveau i calitate episcopall, ca in Tinuturile
un
saxone i obotrite pArth Id Elba, filial de hotar
10
Inarkgraf cu acest nurne, un cApi tan de margine" degi,
nu se intilne§tei
nu fACurA altceva decit sA se strAmute
din cetpti putine §i MA dAinuire la locurile unde primejdia
era mai puternicA din partea barbarilor ce rAmAseserA inci
nesupu§i. Dar ceia ce deosebe§te .aceastA provincie de
Germania, in chipul cel mai hotArit, e cA aici tucerirea
tin a insemnat §i o fundatiune religioasA §i culturalA. De
aceasta se ingrijisera, inviind urme mai vechi, misionarii
Bisericii, in vremea cind ea lucra pentru sine, prin militia
ei proprie, cAlugAreascA.
Il.
Doua Austrii negermane
Deci intAtul nucleu de Austrie n'are nitnic tomun cu
acea Saxonie de odinioarA care, prin atitea schimbAri politice §i amestecuri de rassA, a ajuns a fi Germania prusianA de astAzi. Cea dintiliu e opera misionarilor parici
ai lumii anglo-saxone, cealaltA e cucerirea silnicA a luptatorilor franci, predicind ca. 5abia
Forme le care i au urmatt pregatitid Austria unui e.
mediu mai innaintat; nu samAnA nici ele cu formele pregAtitoare ale acestei Germanii §i n au in ele nitnic caracteristic germany pe dind nota déosebitoare rAmine tot
deauna cea catolicA: a spiritului roman cuceritor §i dominator pentru altA formA de Imperiu decit aceia,derivatA,
de privilegiu apostolid, de concesiune pontificala,---a Carolingienilor.
Provincia franca n a avut niciodatA acea lini§te -tare ar
ft fost de nevoie pentru o noud ormduire, pentrtt o colonisare nouA. La hotarele ei se purta rAzboiu veric. Pe
de p parte, contra elementelor slave desfAcute de supt
stApinirea avard, dar nti pentru a primi autoritatea noului
dotnn germanic din depArtatul Apus §i pentru a fi la
indemina adeluia care-I infati§a la DunArea mijlocie . astfel
a fost casul cu ducele, de singe
slay, Liudevit, care a
primit demnitatea militarA de la hnperiul franc pentru a se
ridica apoi, pentru independentA, impotriva lui. Si, pe
urmA, contra pretentiilor fire§ti ale Imperiulut de RAsArit,
12-
care nu uita
legAturile Panoniei cu Iliricul, atita timp
orientat spre Roma cea Noun din Constantinopol, pretentii
care furs ridicate, pe rind, de Grecii Bizantului 0 de itnifatorii lor barbari, Bulgarii de singe slay, condu§i de o
intreprinzAtoare castA rAzboinicA : de atitea ori apele Du-
nArii, ale Savei §i Dravei furl strAbAtute de luntrile pinditoare §i prAdalnice ale rivalilor din Ostai puterii france,
ajunse la ultima limith a acestei Mark, a acestei mar-d
geni" panonice.
Si, totu§i, pe alt punct al viitorului teritoriu austriac
aceiai putere nAvAlitoare a Francilor se infipsese, pe acela§i Arechiu substrat al adivitAtii misionarilor transformatori.
Din ducatul Italian al Friulului,altä margine " ,innaintaserA
conti, Grafen, cad, prin YAile germane vecine, locuite de
pAstori, trecuseth in Tinuturile de colonisare märastireascS,
intre Slavi, ale Istriei, Goritiei, Carniolei, Tirolului, Carintiel. Ace§tia, n'au avut cel putin sA infrunte acelea§i primejdii necontenite din partea unor du§mani, interni
Oxterni, i fundatiunile mai modeste ale acestor conti, ajun§i
rSpede, in ciuda ducelui carolingian de Carintia (Carloman,
fiul lui Ludovic Germanicul), la independenth, au 0 fost
mai durabile.
In aceste parti sud-vestice, slovene, apropiate de Alpii
lulieni, ca §i in Nordul i Nord-Ostul boem, moray 0
slovac, cea mai mare parte din populatie era, cum o dovedesc
numele, acoperite de oficialitate doar cu Ufl u§or vernis
germanic, ale localitatilor, 5lavä. Era de a§teptat ca ele-,
mentul slay din sus macar sA ajungA la neatirnare, dupS
cele dintaiu semne de slAbire a regimului franc, §i, iara§i,
era liresc ca forma in care s'ar inve§minta aceastA independenta a revoltei sA fie insA0 forma regimului inlaturat
in sfir§it.
A§a, ca o contrafacere de Austrie" franca, asemenea
cu Bulgaria ca o contrafacere a Bizantului grec,
amindoul de traditie 0 de ptincipii rotnane Inca
trebuie sA
se inteleaga a§a-numitul regat" moray al lui Moimir, Rostislav, Sviatopluc (pentru Germant Zwentibold) §i Moimir
al II-lea, care se ive§te, prin rindurile putine §i nesigure
18
ale cronicilor, pe la 840, citeva decenii abia dupa ce steagurile lui Carol-cel-Mare ajunseSerA la Dunare.
Rege" inseamnä pe acea vreme orice stApinitor neatirnat cAruia-i lipse§te singura legitimitate pe care o cunoa§te evul mediu, aceia a Coroanei imperiale. In acel
sens, Sviatopluc a fost rege, i legenda i-a dat innainta§i, acel
Moimir, apoi un Privina, un Cocel, §i ei, mai mutt ori mai
putin, regi". Pentru ace§ti Slavi, notiunea regald era identicA numai cu a Suveranului de care atIrnaser pnä atunci,
a §efului incoronat al Francilor, §i, cum Germanii au fAcut
din numele- lui Cesar pe acela al demnitatii supreme create
de el: Kaiser, tot a§a Carolus, Karl, Kral, craiu", e pentru
lumea aceasta slavA titlul insu§i al puterii politice care nu
recunoa§te asupra sa o altA putere. De fapt insA autori-
tatea dpiteniei morave echivala numai, in acest colt dunArean, cu a ducchii pe care-1 izgonise, cu a Herzogului.
gernran, al cArui nume fusese prefAcut in acela, Slav, de
Voevod, pe care-1 poartA, la 892, §i §eful croat Mutimir,
innainte ca urma§ul sAu, Tomislav, sA fie rege", la 914.
Voevodul independenf, -ducele slay, craiul-rege n'avea insA
a face numai cu semintia din valea Moravei austriece,
ci cu intreg comple.xul de populatie slavA din aceste
pArti, §i astfel Sthtul lui e un vechiu exemplu isforic, creator
de drept, pentru aspiratiile ceho-rnoravo-slovace de astAzi
cAtre constituirea unui singur Stat, avind aceia§i limbl,
dar i acelea§i amintiri istdrice.
Bizantul nu intelegea insA a-§i pArAsi traditiile dominatoare in aceste pArti Plata ' unui subsidiu cAtre Huni si
Avari, cari, in schimb, aveau sA ajute in loc sA ameninte,
sA prade, sa deporteze, Muse, dupa conceptiile politist
ale timpului, din aceste douA a§ezAri turanice ni§te ;State"
vasale fat5 de Roma rAsariteanA. Francii orAmAseserA in
ochii Cesarilor legitimitAtii bizantine; cari se priviau ca
singurii Romani" legitimi, ni§te simpli usurpatori. Cind
Moravii" apArurA in calitatea lor de creatori ai unet nouA
ordini pblitice, ei furA deci reclanzafi de Constantinopolea
imperialA.
Forma de reclamatie pc aceastA vreme era cuprtn-
14
derea in ierarhia bisericeasa a provinciilor imperiale. Ea
s'a 1 incercat s'a indeplinit chiar, pentru o bucatä de
vreme. Apostphi unei Biserici ortodoxe slave, cu caractere
sped*, inthiu glagolitice, supu0i bizantini elin regiunea
slavona" a Salohicului, Chiril i Metodiu aparura deci
in aceste pri cu mandat formal din partea puterii lake
de care se tineau prin nqtere i cultura. 0 scrisoare regala a Orli autenticitate se poate contesta, ea una ce serve0e prea bine o anume' tendinta, religioasa 0 politick
Scrisoarea lui Rastislav insu0 ar fi cerut de la Imparatul
Mihail ace0i doi cre0inatori.,
Dar Roma interveni imediat. Aceasta Austrie, fie misionarki fie franca, fie slava, era creatiunea ei i domeniul
ei. Indata evangelisatorli fura chemati acolo de unde putea
porni singura adevarstä autoritate, dupa drept i dupa is-
Ode. Aid amindoi fura facuti episcopi, episcopi
catplIci, de rit roman, 0 un der se organisa indata, in
aceia0 forma §i cu; aceia0 dependenta, in jurul lor. Chiril
=rind ch;ar in cetatea pontificalä, la 868, fratele sat' singur
se intoarse la Slavii Dinrii mijloeii -pentru a-0 continua
elpera, In War episcopatele austriece i ,Nvarese, mai
vechi incercarä sa i se impotriveasca lui, intrusului care
intrebuirAta limbo npua a plebei in slujba bisericeasca ; el
biruf de repetite ori, u ajutadmi Romei, core acum retragea sprijinul sau Imperiului de natie franca, trezit la
ambitii mai marl. Se vorbrIte 0 de §efi cehi, ea Bojivoin,
pe cari i-ar fi cucerit predicatia lui, slavona ea gram, ro
mand ea spirit. Dip fasa bizantina, a§a de scurta, ramase
cu totul altceva deed ce a§teptasera
i avusera in vedere
lmparatii Orientului: anume acele pretentii &e Papilor, care,
mite citiva ani numai, in puterea recunoa0erii liturghiej
slave 0 subordoriaril ierarhiei care o intrebuinta, se intinsera asupra Bulgarilor Inii, innainte ca o ultima hotanre
a regelui" lor, de carader usurpator, sä lege definitiv
aceasta mud Bisejicti de Seaunul patriarhal din Constan7
tinopol.
Wel insa dupa succesele lui Sviatoplue, a carui mo-tenire a fast transthisa unui singur urmn, aceaslä ince-
15
patoare Austrie, de autoritate religioasa romana, primia,
tot in afara de germanism §i contra intereselor lui, 0 noun
barbara. Ea nu mai venia insä de la populatia
forma
b4tina§a, ridicata intr o mi§care de independent& ci de la
alti intru0, chemati, dupa obiceiul bizantin de a scoate
un, cuiu prin altul, de catre aceia cari pretindeau la mqte7
nirea varolingiana.
Up bastard din neamul lui Caratel-Mare, Arnulf, care-0
atribui nutnai calitatea de rege" german, ca unul tare nu prim
inise mirul lui David din minile marelui preot" al ,Romei,
gasi ca posesiunile lin, de granite nesigure, i chiar de 0
a§ezare nedeterminata, sint prea des §i prea mult primejduite de aceastä vecinatate slava a, Moravilor", El chema
deci pe Maghiarii pagini, salbateci, din stepa rasAriteana,
furipti, prin legaturile cu Constantinopolea, pana de-supra
gurilor Dunarii, pride aveau a face acum cu noul neam,
hunic" al Pecenegilor, §i-i flat sa treat& peste arcul Car-i
patilor, in acea Panonie unde apucaturile lor recunoscura
indata tea mai buna dintre patrii (pe la 890).
La inceput, ei nu erau Inca un popor, ci numal se4
mintii, triburi, a§ezate fiecare pe o §uvita din pamintul cucerit
i
insu0nduli cu greu o culturä slav& un
Oh
i
germana (cimpul se chiama la ei fold, din germanul Feld),
pentru care li lipSiau, nu nutnai cuvintele, dar i putinta
de a le forma din vechiul vocabular. A4ezati peste ace§ti
Slavi §i in locul lor, ei imitara fireste formele politice ale
invin0lor. Cei d'intaiu efi ai lor comuni sint deci Voevozi", de 0 niciunul din ei n'at.e aspiratii dare regali
tatea deplina §1 durabil& independenta a Crailor. i, cu tot
pactul pe care-1 incheiasera cu Arnulf, Ungurii fura te l. mai
cumplit flagel. prin repetatele lor navalin, pentru regiunile
germanice de la Apusul bor.
1ar40. pretentifle bizantine reaparura atund. Cre0inismul fu
adus intaiu din Bizant prin doi §efi cad cercetara Curtea imparateasca. Se facu slujba ortodox& de limba greceasca,
in bisericile panonice. Exista diplome maghiare in aceasta
limbL Comana de azi a Ungariei e alcatuitä grosolan din
16
douA diademe capAtate la Constantinopol §i purtind Inca
sfinti rAsariteni pe dinsele.
iar14i Roma apuseand 4i reclaim! $ili" impune
drepturile. Ea trecu pentru aceasta Inca odatA, fArd crutare,
si peste drepturile episcopatului german, care lucrase, prin
Scaunul de Salzburg, prin cel din Lorch §i prin sucursala
germanisatA din Praga (Sf. Adalbert), in acelni sens. Ace la
care fusese pAnA atunci numai ducele, Voevodul Vajk,
Voicu al Slavilor §i al nostru, deveni tefan, rege, dar
rege apostolic, cu tnisiune perpetuA de cruciatA contra pAginilor din poporul sAu §i contra shismaticilor din lumea
orientalA.
Era, mu numai o cAlcare de drept NA de acel episcopat
druia intliu i se incredintase Austria, dar nu pentru a o
germanisa, 4 §i Q desbrAcare de putere a Imparatilof de suc-
cesiune §i de traditie carolingianA. i ace§tia se simtiau
acutn cA au o natie, §i instinctul national incepea sA li in-.
fluenteze actiunea. Roma voià insA o unealtA, destul de
inferioarA prin originile §i calitatile sale proprii, ca sA nu
poata rivni niciodatA ia 'o asemenea situatie. *i, deci, ea
creA dintr'un §ef barbar §i pAgin pAnA atunci, fArA titlul
imperial, care putea arneti si rAtAci, o regalitate de perpetuA misiune catolicA, interzicindu-i orice caracter national.
Rolul austriao- al Boemiei. Cudefiri rapostolice"
Influente papale germanice. Ottocar al II-lea
si Austria bavareA.
In indeplinirea misiunii sale Ungaria urtna0Cor regelui
*tefan trebuiCsa intimpine mari greutati.
Situatia religioasa a regatului apostolic nu era consolidata. Un partid pagin clainuia, Inca, i succesiunea, la tron
nefiind asiglirata, lupte interne, menite a atrage pie strain,
se vckr purta in veacul al Xl-lea, supt steagul crudi 1i supt
acela al vechilor zei. Cind se gind4te cineva i cit de super,
ficial erascre§tinismul maghiar1e1 insu§i, care numilinca icoanele, curate ale., noli credinti cu numeld respectate ale zeilor
de odinioara, va intelege cu atit mai twr aderelitele çIc
care le Intilnirä Inca multa vreme aceia cari itivocau fatis
vechile traditii religioase aduse din stepa.
Pina tirziu dupa anul 1100 nu poate fi vorba deci de
cucerirea, conform menirii increcrntate de Papa, a unor Ti
nuturi ocupate de pagini sau de. shismItici.
Rola acesta ii indepline§te mai curind ceia ce numim
de obiceiu Boemia, ciqi flu e decit cominuarea, in jurul
unui alt centru, a vietti slave din Moravia desfiintata. Mci,
cu liturghia slava, care a dainuit pang la- jutnatatea yeacului al Xl-lea, luptind, in ultimele manastiri de tdapost, sc
organiseaza o putere politica, supt acei printi pe cark
cunoa§tem nurnai prin cronica, inai noua cu vre-o doua
veacuri, a lui Cozma (c. 1000). Inca de prin 880 intilnitn
pe un aduce* Bojivoiu, cre§tinat do Metodiu, sppt aus2
18
piciile lui Sviatopluc, apoi pe fiul sAu, §i pe Sfinta Ludtnila,
sotia celui dintAitt.
Chiar din, al X-lea veac, vedem pe ace§ti Cehi, urtna§i
ai vietii slave in Marca austriaa luind -asupra lor sarcina
de misionari innarmati, rgspindind cre§tinisrn, culturd §i
autoritate, ai Sfintului Scaun. Sfintul Voitec, salt, cum i se
zice de obiceiu, Sfinful Adalbert predicA, pe urtna vechilor
apostoli germanici ai Angla-Saxonilor §i Francilor, pant(
pe malurile Märii Baltice, unde Prusienii pini II ucid,
la 997.
Un alt sfint fu, putintel innainte, domn al Boemiei,
Vatslay sau Vencieslav. Urma§ul sAu, dupd 934, e socrul -unui print din §esul de la Rasarituf terii sale, §i astfel,
prin aceastä cAsMorie, credinta cea nottä se rAspinde§te,
Ina de la 966, :intfe Poloni. Acela§i ocupti Moravia, tara
Slovacilor, Tinutul Cracoviei, Fiul acestuia, Boleslav al
II-lea, stApine§te Silesia, Polonia sudia i iea de la Ru.4i
tara Haliciulul, jJa1iia i malurile Bugului.
Dar intre fragmentele acestei lumi slave pe care pe rind
o ci§tigA creOnismul nu era nicio deosebire reals. Gum
centrul de greutate trecuse de la Moravi la Cehi, e trece
IndatA de la Cehi la Poloni. Astfel alt Boleslav, numit,
dupA bunicul, sAu boem, Boleslav Hrabri sau Viteazul,
ajunge a da el un §ef, pe propriul salt frate, Vladivoiu,
fiu al unei Cehe, Boemiei, cAzuth un moment in atirnare
MIA de noua alatuire poIitic. Dupa moartea acestuia, a
e, citva timp, stäpinul in aceste regiuni, uncle vechea dinastie revine in .1004, cu Iaromir. DupA moartea regelui
polon (1024), cind suprematia era sA treacd. asupra Ungufilar, Cehii revin la insemnAtatea kr de mai innainte, §i
Bretislav (1037-55), recuceritor al Moraviei, ajunge fi cea
dint4iti a tor dpetenie neatirnata. Ii apartine, nu rumai
Silesia, la Ost, dar, §1 mai departe in aceastA Airectie, o
larga parte din Polonia, uncle visase a tua toatk- mo§tenirea Niteazului", refkind in sens boett vechea unitate.
El va intra in Cracovia arsa §i-i va apartinea i Gnesno,
Pnesen, cetatea sfintA a vecinilor räsAriteni, de unee ltat
oasele S1 Adalbert.
19
Dar iatä cA imperialismul- apusean intervine, oprind
Aceastg-innaintare, care ar fi Mcut inutilA o AIM Austrie,
pornitg din mijlocut expansiunii politice §i etnict it Germanilor.
Imperiul CaTolingienifor se sfgrimase. Intrii at il dorit
serg Papii mai mult decdt intemeietorul. franc, care se Mcuse
a ii surprins de incoronarea fienteptatA' de fa Roma, se
poate" discuta, dar un lucru e sigur tg Papii din veacul
il X-lea, dupg experienta ce fAcuserg cu Impgratil din In,
tgia dinastie, cari intelegeau a -tinea pontificatul in dependenta lor, nu erau de lac grgbiti sg-si aducg in Italia
ut nou stpIn. Dacg urmastil lui Arnulf -§i al Cesarului din
Casa de Franconia, Conrad, Ottd friu apgru deci dincolo
de Alpi, ca a pritheascg o coroang imperiall aceasta s'a
datorit unor ehemgri intre care nu, era ci a detingtorului
moctenirii Sfintului Petru.
Odatg reintemeiat Imperiul roman de natie gertnanicg,
pe care-I ajutg in tentativele lui de intindere m prisos de
energie etnicg mai curind decit nationalg cgci aceasta
presupune o con?-tiintg, §i ea nu exista incg
trimetind
necontenit caluggri pentru mgngstiri, nobili feudali pentru
noile castele, burghezt pentru oracele care se intemeiau,
cu Germani §i cu clientii lor evrei, in Ungaria co §i In
Boemia, articti i cintgieti din rindurile minnestingerilor,
-el i§i indreptg, fireste, luarea aminte spre Rgsgrit.
Iafg deci, la Unguri ntaia, sprijinirea tIe Impgrat -a regelui Petru, care inching innainteg Cesarului aceL Scaun
apostolic pe care,. nu, era stgpin. latg- inriurirea hotgritoare
a Imparatului Henric al IV-lea, rivalul §i dustnanul papa,
litgtii, asuprg regelui Solornom
bar, in, Boetnia, vedem, de 1,a inceput,, supt noua serie de
Cesari, pe Henric Pgsgrarul rigvglind la 928 §i capAtind de
la Sfintul Venceslav: un tribut formal ca pe vremea Fran
cilor", asemenea zu-acela pe care Moldova il dgdea in
veacul al XV-lea Poloniei, 500 de bani de aur (mArci),
mie de os,
120 de boi., Datoria contingentului
ta§i --s'ar fi stabilit cu prilejul celet de-a treia invasit a
,Imperialilor, la 950, dar se pare cg a lost vorba numai
26
de Teluarea 4atoriei tributului. Vladivoiu fAcu omagiu formal lmpAratului.
Cea d'intAiu atirnare 1, bisericeascA a Cehilot i-a legat
de locul botezului in massA, supt Carolingieni, de Regensburgul, de Ratisbona Bavariei. Cind, pentru a se cApAta
autonomia ierarhicA, prin opositie la episcopatul nou din
Magdeburg, se intemeiazA, cii Gerrnanul Darner, innainta§ul
Sfintului Adalbert, Scaunul din Pfaga, capitala TerVel va fi
supus arhiepiscopatului de Malenta, care avea mAcaK avantagia de a fi depute, neputind pregAti o supunere politick
Atimarea 1e Imperiu urrneazA in tot veacul id XI-lea.
Henric al 11-lea a§ezase in Scaun pe laromir ; Henric al
III-lea se amestecd (1040) in cuceririle lui Bretislav, cat uia-i
iea parte din Silesia, cealalta trecind asupra Poloniei, Dar,
mai ales, supt loviturile lui cade unirea ceho-polonA, -ca §i
independentaBoerniei, care cid din nou tribut. DacA Boemia
se ridicA la 1068 dontra numirii Germanului Lanzo la episcopatul de Praga, Henric al iV lea dispune de dinsk, jn
aceiai inAsurA in care dispune §i de Ungaria lui Solomon,
pentru el* aceasta e un regat, va crea §1 el un rege,
de imitatie, cmsalitate Trovisorie, personalg, din noua sa
initiativA impArAteascA, Wind din Vratislav al 41-1ea4 un
a§a de credincios auxiliar, vasalul sAu imoronat (1086).
In veacul al XII-lea apot, dupA ce o nAviilire a ImpAratutui
Lotar (1126) fusese rAspinsA de Sobieslav I-iu, cum va fi
§i aceia a urmaplui sat', de cAtre Vladislav al II-lea, simplu
.print" boem, Frederic de Hohenstaufen va facd din acesta,
rare unise prin cAsAtorii neamul sAu cu al Arpadienilor
din Ungaria, cel de-al doilea rege ceh,
cu calitate dinasticl, -data aceasta , la 1158, dupA restituirea prin
biruinta, alAturi cu Germanii, asupra Polonilor, a Silesiei
instrAinate. Dar la moartea lui O dietA germanä va suprima, -urmind propunerea jmpAratului, aceastA demnitate
regalA, care nu va fi cistigata definitiv deciti in forma
concesiunii pontificate, apostolice, supt intemeietorul de
dinastie care a fost P§emisl Otocar (de la 1197 innainte).
I A dcma, la- 938,
21'
Inca de la sfirsitut veacului al Xl-lea Grigore al VII-ilett
incepuse contra-ofensiva papala, sprijinita in irrteridr pe
reforma fundamentala a clerului catolic, prin desfacerea lui
din lanturile care-1 tineaa de Imperiu, iar, irk afara, prin
marea opera de innaintare crestina spre Locurife Sfinte,
prin cruciata, care ridica steaglil Bisericii mai presus de
toate aceste incepatoare steaguri nationale si de v.ulturii
imparatesti ai Cesarilor germani.
Jndata regalitatea apostolica a.. Ungariei incepe .sa lucteze. Papa facuse un rege din Svonimir Croatul, urmasul
unni sir de p incipi cari se intitulau, ca Mutirnit, din 900,dud, saki chiar regi, ea Tomislav (914-40) si urmasii lui,.
tefan si Cresmir-cel-Mare, acesta din urrna si cuceritor
al Dalmatiei, in ciuda intereselpr i pretentiilor verietiene.
Astfel acestiZroati, frati buni cu Sirbii, se desfac, in ca.
tolicismul latin, de atirnarea lor MO de Bizant, care:i chemase, ii colonisase, Ii redmoscuse i Ii impodobise cu
titluri de Curte ducii si regii. ,
Dar aceasta dinastie croata n'are viitor. Ea se stinge cu
tefan al il-lea, la 1090. Supusii primesc o nou principe
deci pe Almos, fiul unui rege nnguresc sfint", adeca
fidel indeplinitor al ordinelor Scaunului roman, LadislalL
Despartirea intre cele cloud Coroane fu, de alminterea,
foarte scurta in sinul aceleiasi dinastii : la 1090 in Biogradul de la Marea Adriatica; urmasul Sfintului Ladislau
se incorona. ca sege al Croatiei, i Dalmatiei.
Cam pe aceiasi vreme se face invasia maghiara dincolo de
Tisa si de muntii Bihorului. Ea nu are ca scop lupta cu
elementul nostru ethic, stapin pe aceastä provincie
Tara
Romaneasca" (teria Biaeorum) scazind in aceiasi masura
in care se intindea padurea Regelui", Ardealul, ci se
data E aici indeplinirea misiunii apostolice contra pa/
ginilor, cari erau, in 'aceste regiuni, Pecenegih In tot decursul veacului al XII-lea apoi, se incearca legarea de Ungaria a Sirbilor, tovaräsi ai natiei croate supuse, i aceasta
va aduce o reactiune rasariteana din partea Bizantinilor,
porniti la o noua activitate de restauratie a imperialismului
roman supt dinastia Comnenilor,, si mai ales supt Imparatul Manuil. Titlul Serbiei se va adaugi insk cu toate
22
0 regii finguri ajung, a fi, nu numai nutniti, dar i crescuti it Constantinopol, la ale Croatiei si Dahnatiei,
Lovitura urmgtoare se indreapth, de-asupra Ardealului,
asupra gcelei Galitii rusesti pentrti care se sigcliau cneji
iesiti din impgrtirea principatului unitar al Chievului. Intgiu ca simplu print si sot al unei rnostenitoare rusesti,
aporta tege al Ungariei, Andrei al II lea poate adAugi
§i
titlul de Haliciu si Vladimir, pe care-I va preface in: Galitia
si Lodomeria. Cind apoi._ mai departe in veactil al XIII lea,
Bulgaria, cteatä de Papa lnocentiu, al 111-4. pentru ,Vlabul°
lonitg, se va sIgbi si" gfgrima. in lupte Herne, pretentiVe
astspra ei vor imboggti a titulaturg apostolid", in care
infra, fireste, inteo vreme And de la not plecau atacurile
AnAruhii rege" Stefan asupra Toratului de Tirnova, si
Transalpina" noastrg, aded Tara- Romaneascd ae dincolo
de rnunti".
Jn Apus, in sfir§it, Ungaria, care a cercat sa. iea .Stiria
la 1250, tivni, cu toatg slgbirea el prin cumplita ngvglire
asupra
si pi-1dg tgtgreascg, i,
precum vom vedea
13oemiei, incercind -astfel, putin innainte de sfirsitul Arpadienilor, a fi singura putere cresting sf crestingtoare iii
aceastg margine catolicg de la Rgsgrit.
In BGemia Psemisl Ottocar se in-vrednicise si el de protectia
marelui impktitor de coroane si creator de regi,
Papa Inocentiu al III-lea. Dad insä o regalitate provisorie
i se acordg, in schimbul sprijinului militar, de unul din
concurentii la mostenirea lui Frederic Barbg-Rosie, Filip
de Suabia 1, consolidarea situatiei lui regale ii vine, la 1204,
de la acela care a fgcut regi din domnii irbilor ai Bulgarilor, ai Atmenilor si care _a fost Ocrotitortil Imperiului
latin de Constantinopol, biruitor asupra shismel bizantine,
acelasi Inocentiu al III-lea.
De- la teL dintgiu pasi ai lot de cuceritori,. Pemislizii
-se lovesc de feuda germanicg pe care incercaserg a p formil-
Ottonii contra Statelor, de fundatie apostolicg sau de initiativg nationalk ale Ungariei i Boemiei.
Frederfc al II-lea va intäri -coneesia, ti 121,
2a
Am vgzut a la 996 e pomenita, in margeni ao de
inguste, o A ustrier, legata strins cu ,Bavaria, de care
depinde in toate §i cu care s'ar confunda bucuros, inmsura in care crege ambitia stapinitorilor ei. Dupa 'un
Burcird, familia Babenbergilor, din Donaugau f Traungau,.
se instaIeaza aici, .,.cu Leopold, caruia traditia austriacA,
glorificatoare, ii va zice
Ilusfrul", cum ea va imparti
epitete de impbdobire fieckuia din acest §ir de predecesori
ai Habsbnrgilor.
Aceasta fundatiune ,imperiala n'are insa, decit o imporlanta- cut totul secundara. Ace§ti Leopolzi, Adalberti, Er-
negi, Henricf Vau hotare. §i nu gasesc o Capitala. Ce
dintaiu smulge Ungurilor, pentru ca sa aiba o re§edinta
in noua sa feuda, Moelk. De aid, cu greu, se va innainta
la Tulln, Raga Viena, care ea insa§i va ajungemai tarziu
numai sa faca parte din posesiunile ducelui, ale arhkiti,,k
selui, flirA sI fie, in veacul al XII-lea,. macar un ora§ -care
sa se poata apropia de episcopala Passau, precum se vede
bine din acel cintec al Niebelungilor, burgund ca punct
de plecke istork, dar care nu e austriac decit. intru cit
mivarea cruciatelor, care a inspipt pe cintaret, _pada
multirnile Apusului pe acest drum al Hunilor" vechitilui
Etzel-Attila.
Germanic, Ord nicio ronAing de altd misiune, ramine necontenit, caracterul acestei cornpliniri bavarese la
RäsaritIn luptele interne ale Imperiului in drurnurile romane ale Imparatilor, In cruciatele leutonice se amesteca
acegi pazitori ai unui hotar pe care nu §tiu §i nu vor
sd-1 intinda. Cel maf mare succes al noului Stat, pe linga
intimplatoare adaugire, de Leopold al VI lea, in 119g, a
Stiriei lui Ottocar al VI-lea, fundata §i ea de Ottoni, la
980, este vremelnica detinere a mo§tenirii bavarese, supt
eel de-al patrulea Leopold. Daca ducele Frederic al 11-lea,
care rivnise la coroana Sfintului
tefatt, iea trei corhitate de la
Unguri, el va cadea in hipla pentru apararea lor contra
regelui Bela, incheind linia masculina a Babenbergilor.
De-odata, firä alta pregatire decit a unor casatorii prealabile, aceastä Austrie, la care s'a adaugit, in 1186, Stiria,
24
trect la puternicul, regat boem, apostolic", §i el acuma,
al P§emislizilor.
Dupa o innaintare contra lui Frederic de Austria, ,,pänä
la cursul Dungrii", §i un §ir de. lupte urmgtoare, Venteslav
Mu, regele ceh, face ca fiul, sAu Vladislav sa tea in asAtorie pe fiica invinsului, i acest Vladislav, jn curind
revoltat contra tatalui sAu, va stgpini, tin an, Ong la
moartea sa, in 1247 dupg clipa grozavg a nAvglirii Ta
tarilor, rno§tenirea familiei de Babenberg. 0 a doua cAsg-,
torie austriacg, a lui P§emis1 Ottocar al II-lea cu Margareta,
vgduva reggui Henric, intgre§te situatia noii dinastii, care
ftisese, in persoana aceluia§i, ca Mo§,tenitor boem, chemata
pentru a doua oarg in Austria, du§mang a Ungurilor ca
§i a Bavaresilony la 1251.. Stiria, care-§1 alesese, la 1251.,
un print bavares, cpentru a if ocupatg de socrul acestuiap
Bela al W-lea tie Ungarid, va fi din nou reunita cu ducatul austriac (1254-60).
Regele boem are §I 5iIesia POlonia sfa§iatg e dominatA
de dinsul. Puterea lui s'a intins §i 4supra Misniei, §1 tiepotul sgu din' Brandenburg apare ca un vasal a coroanei
regale din vecingtatea lui. 0 noun cgsgtorie, cu fiica de
tneaz Cunigunda ), 11 amesteca in lumea ruseasca, odatA
invadatä §i acurn stApinitä in parte de ei, de Unguri. Un
testament al ducelui- Ulrich ii da la 1269 Carintia i Carniola, at Istria j o parte din Friuli care sint recunoscute
.ca apartinind Boemiei i xle Unguri, dupg o noug luptg.
Regele ceh rivne§te la Salzburg, pentru care e gata sa lupte
cu Bavaria, in Nord, pe unnele Sfintului Adalbert. biruie§te
pe Prusienii pggini, prea tan pentru singura militie apOstolica a, Cavalerilor Teutoni, mutati aici in acest scop de
=venire §i colonisare. Konigsbergul e creatiunea acestui
rege,1 §i s'a thethat intaiu Cralovet Se planuise §i o cu,
mire a Lituaniei. 0 incercare ungureascA pentru .a salva.
Stiria fusese zdrobitg la Kressenbnmn (1260), de §1 regele
rival e tsustinut de toate neamurile ,cre§tine §i pggine ale
Rgsaritului salt.
I Tat.41 Cunigundef era Ban de Alaciva in Ungaria, ca sr4 al unei Arpadiene,
25
De douA ori i s'a oferit lui Ottocar coroana imperiall ;
ea aqost, dupA indoitul lui refus, primitA de un micoenior
din Suabia, Rudolf de Habsburg, §i, cind aceasta s'a intim
plat, la 1278, Ottocar, irnperia1ul rege al noii Ausirii slave,
in care eea germanica se pierduse cu totul, ntt §i inchipuia
dupA somatii ca fata de un uiiiil vasal, el va pierde
lupta, nu atita impotriva acestui du§man nou, cit impotriva
nobililor tim launtru §i a vechilor rivali, cari-1 ajutA, la
Marchegg, §i ca' aceasta bätälie pierdutä, va insemna sfir§itul vietii lui §i al imperialismului austriac de natie
boemä (127B),,
iv.
Boemia duA lupta -de la Karchegg. Misiunea
austriacg" a Ungariet
Localismul far6 insemngtate al Habsburgilor.
Re Ade Ottocar, creatorul marti Austrii slave in Rasarit,
Istripimfordl; din pustiurile deT ntstly ate,frandenburguItn,
cfominat de dinastia a8cauiaalAna in mla§tinele, Inca Tau
locuite, ale Poloniej, de la A driatica, unde patrundea prin
teritoriile Slavilor de Sud, pänA la Marea BalticA, unde
patrunsese in_ fruntea unei o§tiri de cruciatä, nu a azutprin pornirea -con§tienth a unei energii germanice care ar
fost represintatä prin Rudolf de Habsburg. Figura de
kola a acestuia, formatäcca a unui rival vrednic pentru
Ottocar, de interesul dinastic §i impodobitä de poesia
singurului mare dramaturg vienes, Grillparzer, nu poate
fi admis6 de istorie. Nimic nu dovede§te Insuiri superioare la-micul .senior suab, cu interese sviteriene, pe care
1.-a ales superioritatea ca putere_ a rivalilor si i propria
lui lips4 de insematate, teritorial6 §i personalä. In nimic
din trecutul -sAu pAnä la alegerea din 1273 nu se vede
pregAtirea pentru o misiune
§i in nimic din ce a p'recedat sau a unuat lupta cea mare, nu e tin plan urtnärit cu
consecvent5 de o energie deosebith §i de un notabil talent. Ambitia individualg chiar n'a avut-o el-- despre
care se spunea c i pe Dumnezeu.. 1-ar izgoni de pe
Scaunul lui,intr o in4sur mai mare decit Price -principe
27
de peorremea juL 5i se va vedea indatä cA acela tare rfa
dat, prada intreagA din 1278 numai Nor lui i care-a incredintat acestor fii, amindurora, viitoarea basA de provincii.
Casei de Austria fArA sA incerce- a o consolida, 0 or-,
ganisa, nu poate fi privit. nici mAcar ca unul din jnarii
ersatort de dinashe.
De fapt, Ottocar a cAzut, nu. prin lovitura datA de Rudolf cu fortele lui pentru atingerea unui scop care sA-i
lie propriu, ci prin ridicarea impotriva lui a tuturor puferilor care nu voiau, intr'o vreme cind instinctul national
se indrepta asupra realitatilor teritoriale pentru a crea noii
factori- de istoria universllA, sä se piardA nict autoritAtile
universale, idealismul fArA sprijin in situatii i. lArA manifestatli hi fapte, i nici thrimitata viatA localil, care iesise
din impleticire,a drepturilor feudale.
Contra lui au lost chiar seniorii lui boemi, cari, cu toatA
infiltratia cavalerilor parveniti ai rasei germane, se tineau,
ca Vitcovicii, Romovii, familia Lipa, de-vechiul fond slay
rAsDrit din mijlocul democratiei" originare a jupelor"-
Tinuturi. DacA nu toti au desertat din oastea care era
sA lie strivitg la Marchegg si din jurul aceluia care era
sA fie cules dintre morti, la cea mai mare parte dintre
acesti oputerniei 2i natului n a fost decit RUA indeplinire
tormalA, fArA suflet, a datoriei, care e 4nai r ea decit trAi
darea fatisA, ctt toate riscurile i primejdiile ei.
De jur imprejur, vecinii, arnenintati in existenta lor sau
macar scAzuti ca prestigiu, voiau sA fie doborit atgla card
se riclicase mal sus de toti. 5i regele. Ungariei, care. gustase amArAciunea infringerii la Kressenbrunn, uncle, alAturi
de Pecenegi i Cumani, au luptat i Valahii" nostri ardeleni pentru ç camsä pierdutA, si care nu fusese mai
norocos nici in a doua ofensivA. 51 principii silesieni, poloni, asupra cArora se intindea vasta umbrA, udgasA pentru
orice independentA politicli, a acestei coroane regale, $i
nobilimea Austriei si a provinciilor pe care el le unise
cu dinsk pAnA la acea depArtatti Carintie, de uncle ambitia
printtilui german Filip era sA rhmeascA Bogtnia ins4. 5i
Scaunul de Salzburg, vechit izvor bisericesc al Austriei%
5i, in sfirsit, Aseanianul din Maka Brandenburgului, Otto-
28
cel-Lung, care mai tarziu era sa incerce, prin lutela lui,
asupra urrnasului nevristnic al lui Ottocar, sä atace -replitatea slava de la hotarul sat r5saritean, piedeca pentru
orice- expansiune, in izvoarele insesi ale puterii sale.
Era ceva germanic n acest asalt al tuturor dusmaniilor i 1 tuturor tradarilor ? De si Ottocar era invinuit
de ai lui Ca sprijina prea mull interesele germane, ca
ample -tara de straini din acest Apus, pe cari-i satura §i-i
copleseste cu onoruri, nu se poate tagActUi o instinctiva Rornire a etlergiei germane in#crestere contra rivalului .pe care-1
avea ca zagaz innaintea ei. Dar acaasta pornire, In loc
sa piece de la Rudolf de Habsburg, 1-a fost numai impusA
lui; de principii Imperiului, cari-1 alesesera tocmai yentru
a Tisiune de recuperare, i numal pentru aceasta.
Predecesorul sau, Englesul Ricard, care ajunsese la -situatia imperial§ pentru a&leasi motive de lipsä a unor posesiuni in -Germania si de slabiciune personala, Mouse din
Ottocar, Cu deplina vole a acestuia, care nu se putea
gindi sä iasä vre-odata de supt autoritatea sacra, consfintita de veacuri, a Imperiului, un vasal al coroanei Imparatesti pentru Austria si Stifia, teri ajunse libere i azule
de- ecrept In nanile Impeiratului fi ale Imperiului", E
irithia ivire in scris a doctrinei careia Ii va cadea ca jertfa
mihdrul rege boenk (9 Augusf 1262).
Conform cu dinsa, la alegerea Habsburgului, i se da
acestuia mandatul imperative exclusivi de a rrestitui Impedui_ in gvechile hotare de autoritate, daca nu de stapinire,
ceia. ce avea mai putin pret. El nu va mat ingadui ca
4bunurile i nperiale" (imperialta bona) sa -ramiie instrainate, Peste putin o- d:etä imperiala aminteste alesului aceasta misiune esentiala, aproape excletsiva, i markgraful
de, Nfirnberg, Frederic, merge sä faca insusi somata de
evacuare sati de supunere aceluia care incalcase prin cucerirea sa i aspiratiile sale' de independenta paminturi
pe_care n avea calitatea sä si le insuseasca, Mcind- din
ele mi patrimoniu. In timp de un an, Ottocar trebuia sä
deie satisfactie acelorrcati-1 urmariau. cu aceste revendicatii ale lor, principilor".
De fapt, regele slay s'a i supus, La 1276 el parase§ti
29
astfel, ca suveran, Austria, Stiria, Carintia, Carniola, -terlto
riul vendic §i citeva localitati disputate, ea sä le recapete numai in solemna forma a otnagiului calm regele Romani tor, ba
chiar Boemia §i Moravia ete inse§i, acaror dependenta fata de
Imperiu reigia- din cele trei conferiri ale' coroanei regalel ea
§f din plata tributului, din acordarea ajutorului de oaste pe
toate drumurile ambitiei Cesarilor mai vechi. JuOmintul
Se §i Men innaintea tuturora, cel mai mmdru cap de
rege \plecindu-se innaintea inaiestätii. -imperiale, la 26
Novembre din acest an. 0 conventie- de mo§tenire reciprod in puterea careia mai tirziu Rudolf hul Imparatului Ina pe Agnes fiica lui Ottocar, al ca'rui fiu, Venuslas, fu sotul principesei habsburgice Guta
se inchei
.intre Casa de Boemia §i acela care era sa fie in curind
Casa de Austria". Dar certe martttnte petaru anurnt localitati de hotare aprinsera focul dinrou.
Cad principii" cari- mai puff decit regele Romanilor
represintau Imperiul, voiau peirea Boemului. i inai voia
cineva, acela care singur putea sa-1 sprijine impotriva
oricarii du§manii §1 sn-i dea biruinta : Sfintul Parinte
Dupa asa de fungi §1 de invier§unate lupte intre Imparat, urma§ al lui Carol-cel-Mare, §i Papa, continuator
in Roma al Sfintului Petru, aceste doui supreme, autort
tati Internationale §i ,supra-natioriale inteIesesea ca noile realitati moderne care rasariau in. zare, .pe base tenttoriale i cu suflet national, le ameninta de o potriva.
Nicolae al ill-lea prevedea ce era sa se intitnple, peste mai
putin de treized de ani, lui Bonifaciu al VIH-les, insultat
in refugiul sau de la Anagni de trime§ii innartnati ai rebelului rege frances Filip-cel-Frurnos, clad arunca excomunicatia asupra lui Ottoc?tr-, du§manul Ungariei sale apostolice.
i,
in Utah hotaritoare, cuvintul de ordine in
armata Regelui Romanilor n'avea nimic habsburgic sau
german; el suna. asa Christus, Roma".
Totu§i Boentia nu era lova& in. principiul ei de viata
prin !marea infringere §i pienterea genialului ei concluntor
Activitatea ei era sa se mentie, §i anume pe acela§i
drum, in aceia§i directie. Numai disparitia PemIsliziIor
r
pukd sa impiedeed aceastA tlesvoltare, cum., in- evul m4diu., State le se pot despgrr cw greu, pentru a -trAi mai
departe, de mormintul dinasiiilor care le-au creat.
DupA lunga Iui minoritate, tulburat4 de certe lAuntrice
pi umilitk amenintatA de necontenituf amestec rl sträinAtAtii pe tare o represintA insu0 tutorut brandenburgic, Venteslas al Ir-lea, care purta, ca uh semn at, misiunii lui, numele vechiului Sfint, intemeietor al Boerniei Morale,. intreprinde supunerea -Silesiei, silind ta o recunoa§tere pe tmul
din cei mai insemnati dud cari-§i impArtiau-stäpinirea asupra
pe Casimir de Oppeln (J290). In anul urtngtor thiar,
el se amestecd in Polonid, a drii reconstituire erau sA
incerce P§emisl de Posen, care-§i in nume-aratk ca §i In
ei,
situatia lui apuseang, puternica legAturA cu Boemia, Lesco
cel Negru din Cracovta, Sandomir i Sieradz, i fratele ski
din. Cuiavia, Vladislav cel de-un tot", Lokietek. E recunoscut- ef insu§i duce de Cracovia §i de Sandomir. Dar
nu st opre§te aid §i, dupA -ce va Ma in dsAtorie pe Elisabeta, mo§tenitoarea zisului P§emisl, el se va putea incorona la Cnesen, ca vechiul shf in_nainta§ Boleslau, in
calitate de rege polon.
Avind la Nord Pomerania, linga Cralovetul" ..lui Ottocarb
ba chiar §1 insula Ragen, complect asigurat astfel de spre
tendintele de agresiune brandenburgice, el i§i vede oferitA,
la 1301, coroana Ungariei.
Arpadienii se sIinseserä aid cu Andrei al-III-lea, un allat
al Casei de Habsburg. Un candidat bavares; Otto, repre,
sintant al expansiunii germanice, era sA se InfAti§eze,...avind
0 el izbinda lui de a clip. DeocamdatA insA alesuf Statelor ungure§ti a fost regele -boem, tici mama tut Cunigunda, era nepoata lui )3ela al IV-lea.. Venceslas n a primit
el insu§i, dar a trimes irdocul sAu §f a. impus la momentul
necesar pe fiul s4u cu acela§i nume, care, ca rege al Un;
gariei, a fost trecAtorul. Ladislau al V-lea.
Cu aceasta irisA se.atingeau Inca odatA drepturile papaMAW in creatifinea ei rasariteana. Ungaria era teuda, de
toti xecunoscut6 i lipsitA de mice caracter national, a pai
pallthtll Aceastali avea i un candidat Italian, coborindu-ge
81
§i et din Arpadieni, fiul reginei de Neapole, din Casa zie
Anjou, care fusese adusa de Inomitiu al.. IV-lea in Italia,
pe tinArul Carol-Robert. Si asupra Poloniei insa, Roma
.ridica pretentii, i, cind, la capAtul unei lungi lupte, Vladislay Lokietek va fi rege al acestei teri, la 1220, coroana
va fi de donatiune apostolicA §i ea, titlul noului stApinitor
fiind: din mila Sfintului Scauna.
Astfel, de la inceput, contra Boemiei, revenith la misiunea
ei istoricA, austriaa se ridica §eful spiritual al lumii cre§tine, pretinzind formal ca Venceslas sA-§i pArAseascA dreg-
turile din nou cistigate. Si mai tArziu Bonifaciu al V111-lea
el insusi se va intelege cu Albert de Austria, ajuns In
sfir§it rege al Romanilor ca i tatAl säu, pentru carin 1304
acesta, in ciuda invoielilor de familie, sA atace Boemia.
refAcutA, cit armele puterii sale lumesti.
Moartea ffului biruitor si norocos al lui Ottocar al II-lea
fAcu loc unui I treilea Venceslas, ale cArui zile erau sä
fie curmate innainte de vreme de sabia unui Turingian, Ui
1306, dupA un singur an de stApinire, care-i ajunse InsA
pentru a ceda lui Albert Misnia si Tinutul Eger, reclamat
insA la1276. Acela care fusese rege al Ungariei a fost abia
rege in Boemia drepter sale mosteniri:
0 indoitA hicercare germanti se fAcu pentru a se capttta
posesiunile krinse cu atita simt politic de P§emislizi. De
Rudolf, fiul lui Alpi e ales
o parte Se infAti§eazA
;,
principele
cre
alta
§i
e
ales
0
dinsul
_bed de Austria
earintian, de purl rasa teutonick Henric,. sot insA at prin .
cesei cehe Ana. Si ar trebui sA pomenim §1 pe acel loan,
fiulsjui Rudolf §i nepotul de fiu al biruitgrului de la
Marchegg, care insA; prin mama sa, Agnes, era nepotul
de fiia, al marelui invins §i care-§i va rAsbuna pentru ne
sprijinirea liii prin crima care puse capAt zilelor noului
rege al Romanilor, unchiur sAu.
Boemia nu voi, instinctiv, pe niciunul din ace§ti concurenti cari puteau aduce o 0 mai puternicA germanisare
in castele, in ora§e si in scaunele episcopale. Ea oferi
mina principesei Elisa,creta, fiica lui Venceslas al II-lea, lui
loan de Luxemburg, fiul noului ImpArat, anti-austriaci
32
acesta, kid .foarte tinár, se gräbi sA
alerge pentru a primi o nevastA i o coroanA, din cele
Henric al VII-leaf
i
mai frumoase ale crestinatatii.
Casa de Luxemburg represintri, n originile sale renane,
ca ji in cresterea inembrilor sAi, in gusturile i tendintele
acestora, nu numai opositia, absoNtA, fata de Habshurgi,
dar
i antagonismul noii expansiuni francese Ma de
expansiunea, mai veche, a germanismului, macar jn domeniul politic i in cel cultural. In acest nou veac ni
)tIV-lea care e intreg un triumf al cavaleriei francese, intreprinatoare i gata de sacrificii, ei sint unul din factorii.
de cApetenie ai acestei porniri c5tre suprernatie in Europa
j. in Rune.
loan insusi va fi in Boemia, cbiar cind, mai thrziu, se
va intoarce `cu oarecare iubire cAtre supusii srii de aici,
un strain. Marita pe sora sa Maria cu Carol al IV-lea, regele Frauciei, fiu af lui Fihp-cel-Frurnos, Si ftica lui, Guta
au Iuta, va lua pe acel mostenitor al tronului frances care
va_fi nenorocitul rege viteaz loan-cel-Bun, 'prinsul Englesilor la Poitiers. Int-ilia sotie a viitorului rege Carol al 1V-lea,
fiul lui loan, va fi Bhnche de Valois. Lauda cea mai frumoasa" a lui loan o culegem din cintecele poetului frances
al isprAvilor cavaleriei contemporane, Guillaume de Machant. Si cronicarul fermecat al acelorasi ispitYavrk Froissart,
ni ,va da una din cele mai frumoase pagint ale liii pentru
a ni spune cum a dizut la Crecy,
inTr'o zi fArä noroc,
regele orb al depArtatei Boemii, legat de tovarask meniti
pi ei unei morti sigure, cu cari incercase tin ultitn si desperat asalt. Pevisa lui, pa'strath, cu cele trei pene dQ strut,
in armele printilor de Wales, urmasi ai biruitorului engles,
poartä cele douä cuvinte germane: lch dien", servesc",
adecit: prrnA la opal ramin credincios datoriei de cavaler" ; sensul acestei devise e insa Un sens absolut frances.
Altfel, loan a fost i acasä acelasi ;bun cavaler" ca
in acele- indepartate lupte pentru onoare si glorie. A cedat
bucuros, in strälucitoarea intilnire de regi din 1335, drepturile sale asupra Poloniei, care avea acurn alt rege, pe Casimir, destoinicul fiu al lui Vladislav Lokietek, i s'a maT-
33
Omit -cu deplina recunoa§tere a drepturilor sale asupra Si
lesiei, cl§tigatA prin -omagii feudale in 1327. Ceia ce nu-
1-a impiedecat mai tArziu de a trage o rain OM la Cracovia, fArA a urmAri insA vre-o curerire. A cedat Cava lerilor Teutoni, cari luptau pentru acela§i scop, Pomerama
Contra pAginilor din Lituania cari amenintau sA iea locul
principilor ru§i i ai regilor poloni in pArtile galitiene §i
podolene, el a intreprins expeditii, de pe urrna cnrora §i-a
pierdut vederea Dar toate acestea nu sint decit alte ma
nifestAri ale aceluigi spirit trances.
Fiul sAu, Carol al IV-lea (-1378), nu era mai putin
initiat in normele ravaleriei, ca unul. ce Jusese crescut in
Paris i insurat cu o Francesn, de care-§i amintia la bá
trinetA, intr'un ultim drum la Paris, cind plinse a§a de
mult la vederea princesei Isabela, sora reginei Blanche, de
nu se puturA intelege la aceastA dintniu intrevedere. Cu
seniorul de Bourbon mergea in expeditiile sale. Aceluia
care a intrebuintat la clndirile sale pe Mathieu d'Arras nu-i
lipsia iubirea pentru arta trancesS. Regele Romanilor.,caci
cApatase cOntra lui Ludovic de Bavaria Loroana purtatn
pAnA atunci de doi Habsburgi §1 reclamatA de al treilea,
Frederic,
a tinut sA adauge la coroana sa lombardA, ro-
mann, la coroana de mo§tenire a Boemiei, coroana, curAtitA de o veche ruginn, a regatului de Arles, de Arelat;
rAml§itA, ocupatA in mate, parte de regii Franciei, a Burgundiei francese.
Dar cu Carol, care a tost ctitorul Pragei monutnen
tale, ziditorul cetatuii
zilor largi, funciatorul
Hradsinului, deschizatorul strä
Elba, creatorul
marelui pod pe
Universitatii caroline, descope itorul apelor din Carlsbad,
ii revenia altA misiune decit a cavalerului in cAutarea de
luptA 0 de faimn. Pentru Germania, unde a ci§tigat familiet sale, care n'a §tiut sa o pAstreze, marea feudn a Brandenburgului, el a fost un rAu ImpArat, pe care.-1 urmiire§te
ciltica istoricilor lmperiului. In calitatea sa de intemeietor
al vietii nationale boeme, cAreia i-a fixat basele i i-a tras
contururile, el e pregAtitorul erei moderne in aceagt5 tarn.
Era nationals, cAci, indemnind pe regele sirb tefan Du§an
3
84
la catolicism, ei ii va vorbi, in memorabila scrisoare din 19
Februar 1355, de tovArl§ia nobilei limbi slave" : eiusdem
nobilis slavici idiomatis patticipatio. 5i ttrma§ul sal
Vencesks (-1419), cel betiv §i incapabil, du§mAnit, intemnitat, liberat, trecind, el §i rudele sale Jobst, Procopia, de la cele mai mari pretentii la cea mai adind umihntA, e, in toate faptele §i scApAtArile lui, totu§i un rev
ceh, de §i nu unul din cei mai buni ce se nuteau don.
Cu aceasta insA misiunea austriad a Boemiei a incetat,
§i anume odatA cu suirea pe, tron a Casei de Luxemburg. Ea a trecut asupra Ungariei nouA a dinastiei lui
Carol-Robert.
Francesi §i ace§tia, buni §i adevarati Francesi, neavind
nicio preocupatie nationala maghiara §i nicio deosebitA
iubire pentru Ungaria pe care li-o incredintase Papa. Ca
§i contemporanii lor din Paris §i de la Praga, interneietorul dinastiei I fiul säu, singurul sat urma§, Ludjvic,
Ludovic-cel-Mare pentru isioriografia ungarA, au gustul
aventurilor, plAcerea riscurilor, setea petrecerilor §i pasiunea fundatiilor strAlucitoare. Ludovic a intrebutntat atitea
din fortele sale pentru a rAsbua la Neapole moartea
fratelui sat Andrei §i pentru a disputa Dalmatia Venetienilor. Ceva mai puternic, dad nu decit vointa, mAcar
decit interesul lor, i-a chemat totdeauna in Apusul de
unde nicioclatA nu s'au despArtit cu inima. Si ei sint
dintre represintancii acelei rApezi, trecAtoare suprematii
francese in Europa orientalA §i in pArtile de Asie legate
de dinsa, care e marele fenomen de istorie universalA al
secolului al XIV-Iea.
Dar, in deosebire, de membrii Casei de Luxemburg, ei
nu pierd din vedere o singurA clipa misiunea apostolicA
regalitAtii lor. De aceia Carol Robert va Cluta, ca mandatar
apostolic, rm ca misionar al maghiarismului, in vizuina"
lui din Arge§ pe pAstorul oilor sale", pe Basarab Veevodul, care nu se lAsA prins de barbA", ci-i distruse
strAlucitele o§ti, la Posada, in 1330. De aceia Ludovic se
incurcA §i el, la Severin, ca §i pe cursul Ialomitei, unde ai
sai intimpinarA biruitoama irni5otrivire a pircAlabului Dna
35
gomir, in lupta cu Alexandru, fiul liii Basarab, §i cu Vladislav-Vlaicu, fiul lui Alexandru. De aceia incerca el sa
opreasca -in vaile de Nord ale Carpatilor romäne§ti intemeiarea unei Moldove de pribegi maraniur4eni.
Si in urmarirea acelora§t scopuri i§i va supune el Bosnia,
uncle va impune, §i ca sot al rnostenitoarei acestei teri,
pe Banii supu§i autoritatii sale. Ca un capitan de cmdata va intreprinde, fard folos, convertirea lui Du§an
Sirbul, a carui natie, a carui limba nu-1 intereseaza ca pe
vecinul din Praga, §i va diced o clipa, in sfärhnarea
Bulgariei AsAne§tildr, Vidinul cu partile vecine. Visul cel
mare in aceite parti i-a lost sit reinnoiasca Iii folosul lui,
cu binecuvintarea Papilor francesi de la Avignon, Imparacia latina creatt la Constantinopol de cruciatii de la
inceputul veacului al XIII-lea.
In Nord, el- va curati de Tatari §esurile unde se va
intemeia apoi; contra vointei sale, principatul moldovenesc
al Rominilor. Va ataca pe paginii lituanieni. Dar, mai ales,
ca fiu al Elisavetei, mo§tenitoarea tatalui ei, Vladislav Lo-
kietek, §i a fratelui ei, Casimir, el va stapini, prin mama
sa, prin delegatii .sai, intreaga Polonie, al carii al treilea
rege a fost, pana la sfir§itul zilelor sale (1382).
In Polonia i-a urmat fiica sa Hedviga, maritata cu Lituanul lagiello, care ajunse cu acest prilej cre§tinul Vladislav. Maria, f.iica mai mare, aduse prin disatoria ei pe
Sigismund de,Luxemburg, fiul lui Carol al IV-lea si pang
atunci markgraf de Brandenburg, in stapinirea Ungarlei, gi
noul rege putu sä ramlie, infringind cornpetitiunea, in
Dalmatia, a unui non Napoletan, regele Ladislas, 'precum
§i, la Dunäre, revolta, o clipa biruitoare, a baronilor Inaghiari.
Aproape o jumatate de veac a tinut domnia acestui
strain, ramas pAna la sfir§it fart niciun interes pcntru tara
sotiei lui. Sufletul lui loan de Luxemburg parea di traie§te
in el, de§i fart virtutile de credinta, de devotament, de
sete pentru jertfa ale aceluia care fusese, dupa insasi declaratia regelui engles Eduard al III-lea pe citnpul de lupta
al ultimei lui suferinte, modelul cavalerilor vremii sale. 0
putea
ambitie nestinsa, tin. neastimplr pe care nirnic
36
infringe §i sare-I arunca necontenit de la un cal:At al Europei la altul, fAcind drumuri de incoronare la Roma, revendicind drepturi in Franta, presidind sinoadele de reformA ale Bisericii in Svitera, au fost rostul nesigur §i
nenorocirea finalA a vietii lui. F.ArA a fi un rege modern,
pe usingur teritoriu, pentru scopurile unui singur neam,
el a pkAsit cu totul misiunea sa de luptA in RAsArit, unde
n'a apArut, dincoace de numti, decit pentru cAlatorii mai
pompoase cleat utile, ca arbitru intre pretendentii munteni,
-ca pedepsitor al Moldovei in revoltA, ca apAiAtor in treacat
al granitei dunarene contra Turcilor. Mai curmd delega
pentru aceastA sarcinA pe Domnii nostri, ca 4pe al doilea
Dan, ca pe Vlad Dracul, ori pe Cavalerii Teutoni, pe cari
i-a adus in Ardeal, i a insthlaf la Severin i voia sä-i
geze, ca pAzitori si, intimplAtor, dusmani ai Moldovei
nesigure, la Chilia. FArA aceastä politicA a lui, necontenit
risipitA, care-I lua de unde era indispensabil pentru a-I
minA unde putea sA inc.urce, cucerirea osmanA nu s'ar fi
fAcut macar asa de rapede si de usor.
Cind, dupA moartea lui (1437), primejdia turceascA s'a fAcut
mai amenintatoare decit oricind,
Bosnia, Serbia vasale
dispArind pe incetul innaintea progreselor lor metocnce,
Albert de Austria, care luase pe fiica luL Sigismund si a
Mariei, singurul lor copil, alergA sa apere hotarul pentru
a peri de boalA in cea d'intäiu expeditie turceasca a lui
(1439). Mostenitorul sAu trebuia sa fie copilul care mr se
nAscuse Inca §1 care a lost Ladislau Postumul, plapinda
si trindavA fiintA fara personalitate si inftiativA. lar, cind,
in cursul lungii minoritAti a acestuia, se puse la cale pentru
o suprema resistenta unirea Coroanei unguresti cu Coroana Poloniei in persoana lui Vladislav, regele acestei
din urmA teri, ca fiu al lui lagiello si al Hedvigei, acesta
peH in catastrofa de la Varna (1444).
Pentru Ungaria ca si pentru Boemia_ venise vrernea in
care populatiile bAstinase, trezite la con§tiinta intereselor
lor, erau sA iea asupra-li misiunea istoricA ce Ii revenia.
Si in acest tirnp unde e Austria Habsburgilor ? Pe acest
pAmint de luptA contra schi mat;cilor si pAginilor, de cu-
37
cerire pentru catolicismul roman i pentru cult Ira latina
a.Apusului care e oare mlsianea pe care o indeplinesc ei?
Fermecati de ispita coroanei imp-riale, )e care de la
nereu§ita incercare a lui Rudolf al IV-lea !Ana la a egerea
lui Albert
tn i mult ca succesor al lui Sigismund decit
ca detinator al drepturilor Casei sale
n'o capata mmeni
dintre din§f,, preocupati de intereqele lor din Svite.a, unde
si Albert 1 Vase, iar Leopold al IV-lea va fi ucis de
terarni indärätnici in apararea libertätii lor traditionale,
lipsiti de simtul solidaritatii dinastice rr1c r, ci, din potriva, desbinati prin preocupatii egoiste, ei se marginesc
a prinde citeva moVenin care li se ofera de la sine.
Tirolul, veche feucla a Bisericii episcopale din Trento
(Trident, nemte§te Trient), capatase, in 1286, Carintia,
data de Rudolf de Habsburg insu§i unui ajutator contra
lui Ottocar al II-lea, contele Meinhard. Din neamul acestuia
se xidick douazeci de ani mai tärziu, ca sä ceara coroana
Boemiei, la care n'a renuntat niciodata, ducele Henric.
Mo§tenitoarea acestuia, Margareta cu gura pungd", Maul
lasche a fost maritatä cu loan-Henric, fiul celui d'intaiu
rege boem din Casa de Luxemburg, dar ea ceru peste
citva timp despartirea de un sot care o brutalisa fara sa
poata da un mo§tenitor noil formatium politice. Cu toata
impotiivirea canonica a Papei, ea lua pe un al c/oilea sot,
care se hotari cu greu la acest pas : fiul insu§i al Impratului Ludovic de Bavaria. Mo§tenitorul nu lipsi data
aceasta, dar tinarul Meinhard se stinse dui:A ce abia luase
puterea. Inca din 1330, p itr pactul de la Hagenau, Carintia devenise a Habsburgilor,, la 1363 Margareta care
nu se pricepea sl cirmuiasca, fu silita a li cecla i Tirolul,
iar spre mai buna siguranta ea fu adusa la Viena unde
statu pänä l sfiritul zilelor ei.
La 1374 contele Albert de Gorizia-GOrz !Asa o mote
nire in care se cuprindea §i Istria. Dar o incercare de ase adaugi la noua Austrie i Triestul, care, de la 1202
Inca, era in dependentä de Venetia §i care se revoltase in
19, nu izbuti abia in 1467 el era sa intre in complexul
posesiunilor aust iece
Statul at.striac , sau mai bine provinchle ereditare ale
38
acelora cari se numiau principii din Casa de Austria"
(princi-pes clomfts Aastriae), exista acurna. Rudolf al IV-lea
(1358-65), urmasul regelui roman" Frederic-cel-Frumos
si al lui Albert al 11-lea (1336-58), Ii zise, neputind cApata
aceiasi Coroana, rnacar arhiduce palatin", titlu cu care
nu--! irnpodobise nimeni, si el iqcodi un privilegiu mare"
(privilegiwn mains), prin care Austria" sa capata o situatie exceptionala in Imperiu, ca organism independent.
Da puterea era de fapt a Statelor", nobili
i
orase,
Viena fiind chiar aproape de sine statatoare. Si, in sfirsit,
de 1a 1379 innainte, Casa" se imparte in doted ramuri,
dintre care a Albertinilor, care duce la regele Romanilor
si al Ungariei Albert (prin Albert al III-lea, ucis in luptl
in Boemia, si al IV-lea), are provinciile din Rasarit, pe
and cele din Apus, in Stiria, Carintia, Tirol, ca si in Suabia,
in Svitera si in Alsacia, apartin Leopoldinilor, cari incep cu.
Leopold al III-lea, Piosul, tatal celui, cu acelasi nume, care
a perit, dupa aventuri sviteriene, la Sempach (1386). Din
aceasta de pe urma rarnurA, irnpärtita si ea, in Tirol-Sviteta-
Alsacia si in Stiria (a lui Ernest cel de Fier, de 1a-1406),
va rasari apoi urmasul mai 'Albert, Imparatul Frederic, fiu
al acelui Ernest, dar mai putin de fier" decit dinsul.
In as&nenea imprejurari se poate vorbi de o misiune
austriaca in Orient, de pregatirea ei chiar? Cum vom vedea,
daca urmasii lui Frederic
al III-lea ca Impärat
vor ca-
pata rnostenirea Austriei slave si inaghiare, aceasta se va
datori, mai mult ca oricui,
Turcilor.
-aNasa...war.
V.
Rega1it6tile nationale gi opera lor.
Inca din vremea lui Carol al IV-lea, o viata nationall,
realista, modernA, se inchiaga in Boemia contra amintirilor 5i principiilor evului rnediu, atunci cind 5ovAitoarea
Austrie desbinata a Habsthorgilor, neputind servi unui
ideal modern, nu raminea- macar credincioasa datinelor medievale.
Aceasta noua viata, care va incAlca 5i in vecini toate terenurile, e 8 husitismului, a marii migcari de reforma
religioasA, cu felurite i insemnate consecinte, pe care
contemporanii, intru cit n'o considerau ca o simpla eresie"
trecatoare, o calificau, in total sau in' anume forme ale
ei, de viklefie", de picardism" sau begardistn° (dupa
o mi5care din regiunile flamande).
De obiceiu ea se studiaza. in afarA de cadrul acela de
istorie universalA care singur o poate face inteleasA. Ca
sa se ajungA la loan Hus se urmaresc toti predicatofli,
mai mult sau mai putin levolutionari i populari, cari se
intimpinA in Boemia de pe la jumAtatea veacului al XIVlea. Se vorbe5te astfel, pe rind, de Conrad Waldhausen,
German, propovAduind 1atine5te despre abusurile clerului
bogat i autoritar, unui auditoriu de burghezi din Praga,
de un Milici de Kremsier, Ceh, intrebuintind limba vulgarA pentru a trezi imtiri i i sperante nouA in inima mul
timilor ingrArnAdite in jurul acestui fiu 5i icoana i lui
lsus- Hristos" (filius et imago domini Ihesu Christi), de
40
1l1r
minghere (nuilusqae non
consolatus ab eo recedebat). Apoi se aratA activitatea
lui Matthias de Janow, care pune mai presus de mice
la care nimeni nu iesia
trachtie bisericeasta Biblia, prietenA i logodnicA, ba chiar
mama" (amicam et sponsam, imo matrern), de care nu
s'a despartit niciodatA, restul hind inchipuiri", a acelui
Matthias de Janow, care, cel dinthiu in nevoia necontenitel comuniuni cu Dumnezeu, fara amestecul vre-unei mij
lociri, cerea sA se ingaduie sirnplului mirean impArtasenia
cit de deaca, chiar zilnica (manducatio quotidiana vel
crebra), si anunie supt amindoua speciile", -cu pinea ca
ridea de idolatria cultului inoastelor. Mai
$1 cii vinul,
insirind vre o doua rturne, se ajunge astfel la Hus
cArturar, produs al Universitatii, duhovnic aI reginei Sofia,
a lui Venceslas, si la tovarasul sal de mucenicie, leronim
de Praga. Se infatiseaza progresul doctrinei sau mai curind
formarea caracteru
cad aceasta ate important5
lui de fier al magistrului" loan, de cind, in-1403, refusa sA se uneascd si el la osinda propositiilor eresiarhului" engles Wiclef, 'Ana ce, dupA conilictul pentru
glasuri", pentru voturi, la Universitate, cu Cehii, Gerrnanii parAsirA, in 1409, fundatiunea lui Carcti al 1V-lea.
pAnA. la exil, Ia excomunicare, la presintarea, cu salvconduct, innaintea unui Conciliu de pace bisericeascA",
a carui sentinth a 'filmes la rug pe rAtAcitul care, In loc
sA renege, se inviersuna sä explice (1415). Citeva luni mai
era
tirziu, aceiasi soartA
si tot pentru cA I o voise
s'o aibA leronim de Praga Celui dintAiu i se interzisese
a privi n clipa mortii rasAritul, unde se iviau prin fapta
Jai zorii natiunii din care fAcea parte, iar cel de al doilea
cent ca focul sA i se aprindA in fatil.
Cum s a putut ajunge insA de la discutii teologice asupra cuminecArii intr'o singurA specie" sau
tracviste` ded, la o mare miscare popularA
in douA, ui
nationalA,
care a trecut si granitele pnA departe, avind neasteptate
urmAri, aceasta nu se lamureste decit in legaturA cu alte
miscari, de aiurea.
Carol al 1V-lea, regele de simpatii francesi ca si ale
tathlui sAu, crease o Universitate care nu era indreptata,
41
ca aceia din Viena, a Habsburgiloi, dupa un model gcrman, cel mai apropiat, innea scoala din Leipzig, ci dupa
marea i vechea fundatie din Paris a re ilor Franciei. Legaturile intre studiul` din Praga i cel dapa care se indreptase Imparatul an ramas totdeauna foa te strinse. Ce
hul Adalbert Ranco de E-icino a fost doar rector al U
niversitatii parisiene (1355). Matthia$ de Janow, ca i ar
hiepiscopul viitor din -Praga, loan de Jenstein, ii facu
sera invatatura acolo. 5i, de oare ce intre Franta si An
glia exista inca vechea comunitate culturala a evului mediu, cite unul, ca Ieronim de Praga mergea si la Ox
ford, ai caini profesori erau priii cti avind dreptul, ca
cei din Paris, de a li se intrebuinta caietele" la in
nalta scoala din Boemia Casatoria regelui engles cu prin
cipesa boemiana Ana, care a indemnat pe poetul Chaucer
sa cinte i aceasta departata lume rasariteana facea gi
mai strinse asemenea relatii
In Paris insa, a doua jumatate a 1, eacului al XIV lea e
absolut revolutionara fata de a -ea Biserica romana care
se injosise prin stramutarea la Avignon, de uncle se ve
deau mai bine intrigile si scandahiriie prin refusul de a
rammea la Roma, unde o dusese la s iritul pastoriei sale,
Urban al V-lea i, in sfiiit, prin despartirea ei in douà
tin Papa frances" si tin Papa italian"
, ceva mai
tarziu, cind se deschide rusinoasa era a marii schisme din
Apus. Clerici de o mare valoare si autoritate, iesiti din
Universitatea francesa, tin Gerson, un Pierre d Ailly, mireni ca Philippe de Mezieres, cancelariul Ciprului i ermitul de la Celestini, ridica glasul impotriva abusurilor a
luxului, a simoniei, a desordiniloi continue din partea 01dinelor cersitoare, militie a Papei, §i reclarna tot o data uniflea/ea Bisericii sfisiate i purificarea ci printr un sinod ecu
merdc, printr un Conciliu general" $i mirem ar Ii luat
parte Ta aceasth adunare i, in acelasi timp, prin Imi
tatia lui Isus Hristos", care se pare a fi datorita lui Toma
de Kempis, se tngaduia acestora o impartasire directa,
spontanee, in afara de Biserica-, fara formele cultului
mijlocirea clerului, cu divinitatea, in persoana umani ata a
Mintuitorului. $i, acest curent cuprinsese i cercurile cu-
42
getAtoare din Anglia, uncle loan Wiclef e §i el un partisan,
ca §i Francesii contemporani, ca §i fratiorii", fraticelli,
ai blindului Sfint Francisc de Assisi, ai vechii pastorale
cre§tine; de sArAcie §i umilintA, in afarA de punctele de
doctrinA pentru care in Boemia s'a vArsat atita singe.
IatA, prin urmare, originea, ariginea complectd a mi-cArii husite, care face parte deci §t ea din complexul de
inriuriri francese ale veacului al XIV-lea. i putem adaugi
cA Franta lui Ioan-cel-Bun §i a lui Carol al V-lea cunoscuse
§i miFarile terAne§ti ale jacqueriei §i tulburArile de ora§e
care ddclurA Parisul un timp in mina lui Etienne Marcel,
iar, mai departe in cursul rlzboiului de o sum de ani, in
puterea, capabilA de orice violentA, a mAcelarului Caboche.
Toate fenomene care se 1, or repeta in Boemia, dupa supliciul lui Hus, cind massele populare se ridIcarl cerind
dreptate §i icpA§ire.
Mi§carea, du§mana a beneficiilor eclesiastice, a bisericilor
luxoase, pe care cautd a le inlocui prin fanatice adunAri
supt cerul liber, in care predica oricine
unii permiteau
aceasta §i femellor , are insA un vAdit caracter national.
0 simt aceasta membrii germani ai UniversitAtii din Praga,
cari pleacA in corpore la 1409, o simt minerii saxoni de
la Kuttenberg sau Kutna-Hora, o simt Husitii, cari atribuie
aprinsa dumAnie a acestora deosebirii de Ihnbd (ex nudo
linguagii nostri odio), o simt aceia cari vdd in Nemti
§i Unguri" cei mai cruzi dti§mani ai natiei noastre. Si
la capAtul acestor tulburAri va fi, cum vom vedea, regalitatea nationalA, singura regalitate modernA ie§itA din sinul
unui popor revoltat.
Acestillalt caracter, care e de la o vrerne cel esential,
vine, nu numai din politica, boema", a lui Carol al 1V-lea,
care a definit oarecum tara prin, administratia sa §i crea-
tiunile organisArii sale, dar §i din restituirea de dinsul a
crqtinismului de liturghie slavA._ DispArut prin persecutie
incA din 1097, cu toatä stralucirea de pAnA atunci a marii
mAnAstiri Sazava, el reapare altfel, cu calugari anume adu§i
din Dalmatia, Croatia, Bosnia, aducind §i intrebuintarea
vechilor slove glagolitice, in 1347, la mAnAstirea regala
din Emaus. Dar aceasta insemna Scriptura in limba po-
43
porului
§i
in adevAr gasim traduceri cehe inca din acest
veac al XIV-lea pe care Hus, care e si creatorul unei ortografii mai simple si consecvente, le va revedea numai- §i totodatA cuminecAtura, dupA obiceiul bizantin, supt
amindouA speciile. i sA mai aminiim cA e vremea cind,
dupA Cronica latinA a lui Cozma (t 1125) si a continuatorilor lui, apare aceia, cehA, a lui Dalimil" (c. 1300),
versiunea cella a istoriei oficiale comandatA de Carol al
IV-lea lui Pribik Pulkava si cind, apoi, romanele cavalere§li ale Apusului, cu Alexandria in frunte, operele populare de satirA .si de invAtAturA, descrierile de cAlAtorii,
ca a celebrului Maundeville, legendele si fabulele, tree,
fie si printr'un canal german, in hteratura nationalA boerna.
E explicabil astfel cum I icA un Toma de Stitny, ucenic
al lui Milici, va scrie (c. 1300) tratate de moralA si teologic
desi firofan
in limba cehA, deschizind astfel
drumul pentru opera de polemicA in limba vulgarg a lui
Hus vl insusi. In Psalrnii versificati pe cari-i vor cinta
Husitii poesia lirift-si va gAsi apoi inceputurile.
La schimbAri asa de marl, acasA si in vecini, nu s'ar ri
ajuns insA filrA caracterul deosebit al imprejurArilor politite
ConruptA si intolerantAintolerantA 4ocmai pentru cA era
conruptA
, Biserica oferia mater'e de .criticA si, prin pornirile .ti prigonitoare ea atita lesistentA. Hus i leronim de
Praga, asupra drora se aruncase, temIndu se de o catastrofA revolutionarA, si sefii inis Ad
de reformA francesa,
au fost jerfiti acestei nesigurante de viitor a orga.nisatiei
cclesiastice. ExcornunicArile si inter,licturile se repetau asa
de des tocmai flindcA nu si av eau efectul dorit. Si, pe de
altA parte, in luptele lui VencesIas, care e §i regele Roma
nilor, cu anume dintre Papii epocei sale, parfsani ai unui
contra-ImpArat, trebuie sA se caute, cit si in firea acestui
capricios, incapabil de o cirmuire . consecventA, motivele
unei atitudini sovAitoare care dAdu lui Hus cit sprijin trebuia ca sA4 indemne la lupta i sa-1 ducA la ruptura ireparabila, daca nu si ca sa-I ape-e de consecintele declaratiilor sale.
Abia se stinsese flacArile rugului din Constanta, si Boemia
intreagA se aprindea de scinteia ce sArise de acolo. Moartea
44
jui Venceslas, succesiunea lui Sigkmund, retinut aiurea, de
nteresele lui unguresti la Dunareb si in Carpati, de inte-resele lui imperiale in Italia si in Apus, intetira focul. Ambitiosul §i usuratecul principe crezuse ca osinda ereticului, pe core el mai mult decit pacAtosul Papa loan
al XXIll-lea, si chiar cardinalii porniti contra lui, II minase
la moarte, ajunge ca sA mintuie cu tulburarile din I3oemia,
cind le vazii si mai veliemente, el i§i puse sperantele
pe armate de cruciati din tcratA lumea catolicA, venii ca
sa rasbune Biserica ronianA si s'o restabileasca in drepturile ei, asa de brutal incAlcate. Dar expeditiile de rAsplAtire
din 1420, din 1422, din 1429 si 1431 nu adusera decit
o serie de infringeri strasnice: la Praga chiar, la DeutschBrod, la Aussig §. a. Talentul practic al lui Nicolae de
Pistna, zis si Nicolae de Hus, si al lui loan Ziska, rAmas,
de si orb, in fruntea ostilor reformei, pAna la moartea sa,
in 1424, mai ales. al celui din urmA, descoperira, supt impulsul nevoii, tin nou fel de lupta, potrivit pentru çranhi
cu coase cad aveau sA iesiste maseler de cavalerie ieudala
od multinulor neexperiente goare de imprastiate, ale pelerinilor innarrnati contra eresiei. In curind taberele lor
numite asa dupa noul ora§ Tabor, pe care I clAdiserA
linga Austi, in amintirea muntelui biblic, ajimserd temute
in toata lumea, si, dupA o perioada de fericitA defensivA,
care numArA rare ori numai un insucces, bandele boeme,
acuma disciplinate i i experiente, nAvAlesc in Austria, in
Turingia, in Saxonia, in Franconia chiar, flrA sa Ii poatl
sta cinOva impotrivA.
La inceput, regahtatea lui Sigismund nu fusese atacatA
de nemultAmiti, cad If2veau nimic cu tronul insusi. Atitudinea lui ii fitcu in scurtA vreme sA piardA intreaga situatie. De §i se Tutu incorona in castelul din Praga, el
ajunse a nu mai dispune de Capitala sa, unde rAscoalele,
luptele interne se urmau necontemt, dind o priveliste de
sAlbateca i singeroasa anarhie ; nu odatA trupele sale si
ale ajutAtorilor sAi fugira ingrozite innaintea rebelilor. De la
o vreme se ivirA concsireriti la o stApinire pe care el se
vedea bine cA nu o mai poate retinea ; Witold al Lituaniei,
4s
vArul lui Vladtslav Jagiello, umblà citva timp dupA aunt§
coroanA, care fusese oferitit regelui insusi al Poloniei, prea
prudent ca s'o accepte. Principe le htuan Sigismund, fiul
lui Korybut, In primit in Praga, de unde-1 izgontrA apoi.
Intru cit era o rinduialA in aceastA lume tulburatA, care
ajunse pAnA la excesele Adamitilor, cari recomandau urmarea fart sfialA a naturii i vedeau in Hustos el insusi
doar un frate" cAzut in gresealA, ea stAtea numai in
obste si in bAtrinii", in cApitanii"ei, in profeti ca preo-
tul loan, care dczmni ca rege ln Praga i binecuvintA -nurind pe ucigasii din tagma lui, in predicatori, ca !niter
nicul -Ioan de Rokycana. OdatA gAsim o comisiune de
guvern, in care sint represintatt de o potrivA nobilii, orasului Praga, taborul", cavalerii i orasele. Universitatea
Meuse de mult ; arhiepiscopul Conrad, spre scandalul catolicilor,.. se unise cu poporul sAu ; cea mai mare parte
din baroni erau eretici.
In sfirsit, dupA ce se incheiaserA cu pArintii Conciliului
de la Basel asa-numitele Campactate, care oprirA alte cru-
date, elementele tare tineau la o oarecare ordine biruirà
pe radicali i excesivi in lupta de la Lipany (1434). Dup5
ce acum Sigismund marise, urmasul sAu, care era, ca §i
dinsul, rege al Ungariei i rege al Romanilor, Albert de
Austria, intirnpin5 totusi aceleasi greutAti ; i asupra lui
apAsa Lra luptelor indelungate pornite pAhmas de o intolerantA regalitate strAinA. I se ceru sA se tie de treva pe
care innaintasul sAu o incheiase la 1436 si sA primeascA
solemn ,,compactatele"; difisfAcindu-se de autoritatea realA,
el putu sA fie astfel primit i incoronat, pe cind ireductibilii oferirA coroana ku Casimir, fratele i viitorul urmas
al regelui Poloniei.
Moartea innainte de vreme a liii Albert lipsa pentru
moment a unui mostenitor, care se nAscu numai peste
citeva luni
acel rege Ladislau Postumul dAdu prilej
altor discutii i uneltiri de partid. Pe lingA regele polon el
insusi, principi de Brandenburg si de Bavaria rivnirA la o
situatie totusi asa de putin promitatoare. Intre aceia cAtre
cari se adresau dontorii de lucruri nouA fu si Frederic de
Austria, noul rege al Romanilor, care avu francheta sA
46
recunoasca insuficienta lui pentru lupta ce s'ar fi cerut ca
sA se impuie si, sA se mentie, mArgenindu-se a tinea la
dmsul pe cop-11a orfan, din care voia sA facA un simplu
instrument al politicei sale. II retineau acasA necontenitele
hArtuieli cu ceilalti principi din Casa de Austria, pe cart
cAuta sA-1 inlocuiascA
Astferajunse Boem'a la regele nalional. Influentul nobil
Gheorghe de Podiebrad, eretic" si el, dar -de purtAri
foarte moderate, ajunse la 1448 stApin in Praga, unde se
asezaserA administratori strAini in numele regelui Ladislau
(in Boernia Vladislav). Recunoscut de Imparatul Frederic
ca domn de fapt in tara lui, el fu ales la 1452 ca administrator al regatulu;, cu un sfat de unsprezece in jurul
lui. Bandele taboritilor, neavird libertatea de odinioarA,
iesirA din ta -A, si in curind sefii lor, vestitii cApitani" ai
rAzboiului civil, ca loan Giskra, jucarA roluri militare insemnate, cu mai mult folos, pe .alte cimpuri de luptA. Podiebrad rAmase guvernator in uumele unui rege slab care
nu doria prea mult ceasul cind ar putea sA-si vadA supusii boerni.
La disparitia, in 1457, a lui Ladislau se ivirA candidati
pentru, tronul lui Ottocar. Surorile lui erau mAritate cu
ducele Wilhelm de Saxonia si cu noul rege polon Casimir.
Dar multimea ceru tumultuos sA se aleagA un rege din
mijlocul poporului insusi. Chiar nobilii catolici, fata de
aceastA energicA manifestare, n'avurA incotro si-si dAdurA
adesiunea. Astfel ajunse Gheorghe rege al Boemiei, la in
ceputul anului 1458, si el putu sA-si supuie si Moravh,
care, diniru'ntAiu, nu, voise sA 1 lecunoascA.
ToatA domnia lui hi ocupatA, de fapt, cu o singurA
sA inchere era luptelor religioase, ajungind astfel
la unitatea si s abilitatea regatului AAu. De atitea ori oferi
Papei, care era acum Pin .al II-lea, fostul legat in aceste
sarcinA :
pArti, Enea-Silviu dei Prccolomini, o implicare, dar de atitea
ori
i se ceru sA renunte la compactate", sA se intoarcA
pe deplin la__supunerea in cele bisericesti fatA de Biserica
romanA, sl contribuie astfel la desrAdAcinarea eresiei, acum
obosite si gata sA se disolve. El isi dAdea sama insA de
,
41
ajuns ca in mentinerea resultatului ultim al luptelor husitistului sta, §i rostul lui pe acest tron fär altä legitimate,
§i viitorul .insu§i al poporului care scapase astfel de supt
primejdioase influente straine. El negocie deci din nou,
cu un deosebit talent de a evita iremediabila ruptura.
Odata, dupa sfatul unui aventurier din Sudul Franciei,
Antoniu Marini, mare inventator in zilele sale §i tot a§a
de mare fäcator de planuri, el se adresa §i regelui Franciei Ludovic al XI-lea, propuindu-i o colaborare de crudata care ar fi adus de la sine reconciliarea cu Scaunul
pontifical. In 1465 totu§i regele era, pentru diplomatia romana, numai ereticul, rebelul Girzek", care trebuia nimicit, ca urmare a excomunicarii aruncate impotriva lui.
5i pentru aceasta opera de nimicire fu ales cellalt rege
national din acest Rasarit austriac", Matias Corvinul.
Mi§carea husitrt patrunsese in toate provinciile vecine.
In pärtile germane, ce e drept, ea nu intimpinase nicio
bunä primire, de §i in anume din orasele din preajma, ca
la Regensburg, se luara aspre masuri contra propagatorilor
de eresie. leronim de Praga insusi mersese in Ungaria,
in Rusia, in Po Ionia, samanind pretutindeni grauntele Bisericilor apostqlice, cu Scriptura Sfinta in limba lor. Cind
Rutenii fura indemnati sä ajute la lupta contra husitismului,
ei refusara, ca unii ce erau cuceriti de aceasta propaganda.
Hus insusi , scrisese regelui lagiello, §i un ucenic al lui
predicase la Agram. Cuvintul cel nou ajunse in pártile de
sus ale Ungariei §i el rasbatu pana in Marainura§, 'Ana
in partile vecine ale Ardealului, pana in-regiunile apusene
ale acelei Moldove care atunci cuprindea §i Bucovina
De pe urma acestei propovedanii aprinse a fratilors se
facu astfel acea dirtaiu traducere a Bibliei in limba noastra,
din care bucati se pastreaza in Codicele Voronetean", in
Psaltirea de la Scheia" si, in alte copii, si in deosebite
manuscripte ulterioare.
Nina atunci Lligurii n'aveau o literatura nationala, ramiiiid astfel nespus inferior) Boemilor, cari locuiau singuri,
afara de infiltratia germana, pe un teritoriu natjonal care,
in timpurile cre-§tine, nu cunoscuse alti lociliton. Pe linga
48
citeva Vieti de sfinti si de regi stintiti, ca Gerard, tefan
l-iu, Ladislau, o cronica in acei isi i'mbá latina fusese alcatuita, diri cintecele populare hilmacite istoric si, din
arnintiri contemporane, de notariul anonim" al regelui
Bela la inceputul veacului al XIII lea. Un Simon de Keza,
apoi aotorii Cronicelor din veacul al XIV-leaChronicon
pictum, iurnit asa d pa miniaturile ce cuprmde au continuat sä intrebuinteze limba invatatilor In limba poporului dominant se scria numai cite o predica,_ precum e
aceia la o inmormintare, care ni s a pastrat.
Trebui ca miscarea husita, care dadu si Polonilor, a caror limba de Curte a fost mult timp limba cella, si cari
au retinut boemisme" in stilul documentelor lor, un inceput de literatura vulgar& pentru ca Scriptura-sa fie prefacuta in ungureste.- i aceasta nu- s'a putut- face intre
hotarele chiar ale Ungariel, unde, supt ocrotirea regelui
Sigismund, lucrau de zor agentif de prigonire ai papalitatii, calugarii minoriti ci dincoace de munti, in MoldoN a noastra. Pe vremea lui Alexandry-cel-Bun, care a
stiut sa se foloseasca in politica lui de Husiti, aceasta opera se indeplineste de doi pribegi la Trotus, in miporu1
unei populatii din care nu lipsiau Ungurii. *i acesti exilati pentru credinta din patria lor se vor intinde de-a
curmezisul Moldovei -- de si orasul Husi, numit dupa
mosul" intemeietor, Husul, n'are, fireste, nimic husit in
originile sale
bärciul,
pana la varsarea
azi desfiintat,
a
Nistrului, unde Ciuun cuib al
lost OM tirziu
lor. In veacul al XVI-lea acesti eretici erau sä deie aderenti noi propagandei luterane.
Dar influenta husita nu se- putea opri la literatura si la
viata religioasa. Ea rascolia nemultamiri sociale. Ele erau
mai putin ascutite in Boemia insasi. unde teranii, daca-si
platiau dijma, isi faceau lucrul si-si aduceau darul, poclonul, nu erau suparati de nimeni. In Ungaria se asternuse
insa, asupra unei vechi libertati teranesti feudalismul raspicat al Angevinilor si mai ales politica, de indreptare
sociala gelmanica, a celor treizeci de ani de domnie a
lui Sigismund. Sarcinele se faceau grele, si le suportau cii
49
aceiasi nerAbdare natiile celelalte ca si Ungurii insii. Dar
pe cind in Ungaria propriu zisA lipsi energia unei misski de izbAvire, aceasta se porni in Ardeal, Imparatul
2flindu-se Inca in viata. Rominii, cel mai v:oiu. element
in tot acest timp, se unesc cu fratii lor de suferinta unzurf, si, cerind mArgenirea, stabilirea definitivi a sarci
nilor iobagimii, se retrag in massA pe muntele Bobilna.
Ceia ce se petrece atunci are un netagaduit caracter de
husitism. Aceleasi pretentii pe care le gAsim in Boemia,
dar si aceiasi organisare, in obste", cu cApitanii" si
stegarii" sli. Nobilii, Sasii cedarA la inceput si incheiarA,
dupA datina boergA, un pact". 5i apoi, cind sefii räscoa
lei se intoarsera pe acasA,, ei stiurA sA-si rAzbune curnplit
asupra lor.
care liu mai era sA deie o reDar viata popularA
volta socialA decit la inceputul veacului urmAtor, a Secuiului Gheorghe Doja si a Sirbului Tarul Ivan", con=
dind si ei, cete de serbi romini, ----- era scormonita prin
aceasta ridicare in arme. Clasa cea mai nutneroasa ajun-
sese a-si da sama de importanta si de puterea ei. Addugindu-se si necontenita'lupth cu Turcii la trecatorile ar
delene, care cerea privigherea neobositA a populatiei de
hastinA, ea ajunge sa aibA acum rolul militar pe care-1
avuserA odatA baronii arpadieni, Cumanii regelui sau vitejii", cavalerii Angevinilor. La Poarta-de-fier a terii pAzesc judetele romAnesti" (sedes Dlachicales), §i din mtjlocul lor se ridicA atunci oarneni cari pot sta alAturi cu
capitanii" cehi, avind aceiasi origine popularA ca si dinsii,
de si ei nu rasar din mijlocul natiei unguresti insesi.
Cel mai mare dintre ei, un tip representativ, e lancu,
fiul lui Voicu din Inidora, pentru Slavii din Balcani, pe
cari i-a condus de atitea ori contra Turcilor, lancu-Vocla
Sibiianul", iar pentru Unguri, in nobilimea cArora intrase
prin convertirea la catolicism, Hunyadi linos.
Avind acea comuniune cu Biserica romarei care i-a lipsit
regelui boern Gheorghe, el poate lua, dupA ce fusese
condotier la Milan si ajunsese Voevod al Ardealului si
conte de Bistrita, wan al .Secuilor, dispunator in voie al
sarcina de cdputarilor prsvinciei in care se ncube,
4
50
pitan de cruciata, incepind astfel o lupta 9mtra Turcilbr
care a fost rostul vietii sale si pe care a ltisat-o ca mostenire fiului, chemat la o §i mai mare soarta. Rams Romin
in suflet, el face din aceasta lupta o misiune romaneasca,
intrebuintind pentru acest scop si rnijloacele Terii-Romanesti si ale Moldovei, unde schimba Dornnii clupa plac. Dan
al II-lea, Vlad Dracul, Vladislav Dan au fost auxiliarii lui,
pe cari-i scarma *dud se opuneau sarcinii ce li se hotarise.
Biruitor in marea campanie din 1443, invins la Varna, el
va relua lupta, care-I va duce la noua neizbinda de la
Cosovo, dar §i la triumful final al liberarii Belgradului de
asaltul lui Mohammed al II-lea, triumf caruia-i supravietui
numai citeva saptamini '(1456).
El chemase din Polonia pe regele Vladislav, care trebuia
sä oda, in 1444, la Varna,f.si el it mentinuse. Dupa
aceasta catastrofa el rarnäsese Guvernator general al regaHui, in acelasi limp si cu aceiasi putere ca §i Podiebrad
in Eloemia. Dar era Romin in mijlotul unor baroni unguri,
cari-si gasira un sef in contele Ulric de Cilly, fratele re-
ginei Barbara a lui Sigismund. Insa poate tot ar fi ajuns
rege daca moartea lui n'ar fi precedat cu citeva Juni pe
a lui Ladislau Postumul.
Ladislau, fiul cel mai mare al Valahului", fusese taiat ca
rebel, dupa asasinarea lui Cilly, in ultimele clipe ale vietii regelui. Rämasese insa un al doilea fiu, Matia§. Si nimic
nu putu impiedeca pe acesta, care .avea abia patrusprezece
ani, de a lua Scaunul de domnie ajuns vacant. Nimic, nici
calitatea lui de Romin, pee" care o scadea prea putin in
ochii rivalilor singele unguresc al mamei sale, Elisabeta
Szilagyi.
Mafia§ fiul lui lancu-Voda Sibiianul" nu putea fi decit
un rege de cruciatd. Si in adevar a luptat cu Turcii in tot
cursul vietii lui : in Bosnia, uncle a pus un rege" de creatiunea sa, pe Nicolae Ujlaky; in Serbia, la Sal*, pe care-1
cuceri, la Dunarea noastra chiar, de si a comis greseala de
a Ina sa can', in 1462, pe Vlad Tepes, din care facu prisonierul stiu, si de a ataca, in 1467, pentru a fi ru§inos
M
invins, pe tefan-cel-Mlre. De la 1475 insa 'Ana' la 1484
el ramine un adversar hotarit al Sultanului.
0 mare figura in Europa c-ontemporana, acest rege
democrat", iubitor de culturA si de arte, cu
harnic ,si
toate defectele lui de trufie si inconsecventa. Cu atit mai
mare decit zgribulitul Habsburg, care, in Stiiia si in Austria,
adaposturi de pinda, ascundea coroana imperiala, de care
nu era vrednic !
Din nenorocire pentru dinsul, el intelese functiunea sa
austriaca", de misionar inarrnat al Scaunului roman, si
MO de Gheorghe Boemul, excomunieat de Roma. Dorind
el insusi coroana acestuia, el il ataca, in 1468, a doua zi
dupa infririgerea de la Baia, de si fusese sotul Ecaterinei,
fiica ereticului". Moravia, Silesia, care nu voisera pc
usurpator", il _priinira pe dinsul cu bucurie. R:ispins in
cuprinsW chiar al hotarelor boeme, el revine indata ca sa-si
rasbune in chipul cel rnai crud. Proclamat, mai d'innlinte,
rege la Ohniitz, e silit insa a cauta, destul de grabit,
drumul spre cask.
Isi va cauta apoi mingiierea navalind din nou in Moravia, la 1474, in clipa cind ajutorul lui era necesar in Moldova si Tara Romäneasca, unde fu retinut, pe urma, zece ani.
Dars_in 1477 si apoi in 1482, in preajma armistitiului cu
Sultanul Baiezid al 1I-lea, se va incepe si acea inpta cu
Austria care-i ingadui multamirea de a intra in Viena (1485),
unde-i era dat sa-si tnintuie, in 1490, zilele, ca stapinitor.
Frederic Imparatul fugise la Nurnberg. Casätorit a doua
oat% cu Beatricea de Neapole, Matias putea hrani, adamat de o Curte intreaga, de Italieni, cari-i cintau laut ele
si-i zugraviau chipul de Cesar hicoronat, sperantele de
interventie si influenta', in ,Italia insP'si, ale predecegorului
sau, Ludovic-cel-Mare.
Dar atacul lui contra Boemiei era sa aduca peirea independentei acestui regat, in acelasi timp ca si catastrofa,
supt sabie turceasca, a Ungarici sale insesi. Ea va da
amindotta Coroanele, asa de putin meritate, stränepotului
acelui Frederic pe care Matias 11 gonise innaintea sa si
al carui fiu, cavaler fail bani" (pochi dalzari, ziceim
Italienii) si fark scop, Maximilian, Avuse norocul de 0 Itsa
52
cu Maria, fiica lui Carol CutezAtoral, mostenirea burgunda
si acela de a pregati prin casätoria fiului lor, Filip-ceh
Frumos, cu loana Nebuna, fiica Isabelei si a lui Ferdinand
Catolicul, regii spanioli, dominatia nepotului de fiu, Carol
Quintul.
In adevar Gheorghe Podiebrad, care avea fii si unul
din ei, Victorin, asa de viteaz !--, cherna pe Vladislav, fiul
regeluf polon Casimir, la succesiunea sa (1471). Moartea
lui Matias, care lasa numai un -neacceptabil fiu din flori,
loan, nascut de o Silesiana, &du si Ungaria, rivnitä Inca
de milt de Casimir, fratele lui Vladislav, si acuma de
regele loan Albert, aceluiasi om lene§ si la§, care, fireste,
nu pastra nimic din cuceririle austriece, fiind bun bucuros
ca poate ihvinge concurenta la tronul unguresc al luiMaximilian. Ca o umbra trecu el pe tronurile celor doug
teri negermanice, care, reunite in altä mina, puteau gpri in
loc pe Turci. Fiul ski, Ludovic al II-lea (1516), aparu abia in Boemia; Ungurii il parasira, cu ambitiosul Voevod
ardelean loan Zapolya in frunte, .in lupta pe care i-o oferi
un Sultan care era Soliman-cel-Maret el insusi. In catastrofa
de la Mohacs (1526) el se inneca in mlastinile 'singeroase
ale cimpului de lupta, si cu el peri unitatea Ungariei insesi.
Habsburgii, ridicati prin situatia lor burgunda si spaniola
si inarmati cu un recent pact de familie, smuls lui Vla-
&lay, erau acolo ca sa reclame mostenirea.
VL
Habsburgii
0
ofensiva turceascd.
Printr'o fericitA potrivire de imprejurAri
nenorocitA
InsA, in cel mai innalt grad, pentru cre§tinAtatea insl§i
Casei de Habsburg i se deschidea la 1526 mo§tenirea
coroaneloe Boemiei §i Ungariei.
Acel, care pregatise aceastä innMtare §i hnbogAtire a
Casei sale fusese regele cavaler, ImpAratul fArl barn',
ocrotitorul §i tovarA§u1 cintAretilor, cel dintäiu Maximilian.
Aceasta nu inseamnA cl el ar fi fost, ca vicleanul §i pinditorul sAu tatA, un cap politic, de potriva contimpora,
nului sk frances, Ludovic aI XI-lea, intemeietor de monarhie modernA, sau ca acel rege iberic al drui nume-1
purta noul Suveran ungaro-boem, Ferdinand Catolicul, indeplinitor, in definitive forme de Stat, al unitatii nationale
spaniole. Dad a rotunzit poses?unile lui austriece prin adaugirea provinciei läsate la moarte, in 1500, de contele
Lienhart de Gorz (Gorizia, Gorita), ceia ce-i dAdea, in
Pusterthal §i aiurea, trecdtorile care Italia, a§a de mult
doritA pentru dinsul, dad a lichidat In sfir§it sittlatia Casel sale in Svitera ve§nic rebell, acestea sint numai hasarduri, iar nu acte ale unei politice consecvente. De fapt,
marele lui talent a fost numai ca, frumos, viteaz §i indrAznet, sd. urmAreascd mo§tenitoarele cu zestri teritoriale
importante.
Prin Maria de Burgundia el avu astfel Tinuturile burgundice propriu-zise §i Terile-de-jos §i prin cAsAtoria- fiului
54
stm dadu farniliei puternica basa' spaniola Cind ducele
Francisc de Brel inia moare, Maximilian se logodeste cu Ana,
singura mostenitoare a aces'.uia, care-I primeste bucuroasa: ti
trebnit toata energ'a pari,iteasdi fiicei Liii Ludovic al XI-lea,
Ana de Beaajetr, pentru ca principesa breton s ajunga
sotia tinarului rege frances Carol al WI-lea, in numele
drum, ca son', Ani avea regenta, si astfel inca o unire
nenaturala de paminturi faiä legaturi intre ele a lost irnpiedecata de a incurca desvoltarea fireasca a Statelor si a
natiunilor. In Ungaria i Boemia silintile lui Maximilian
an fost insa fericite, pänä la capat.
Pe basa intelegerii din 1463, pacea de la Pressburg alcatuise un pact de familie intre Habsburgi i lagellonizi, cari,
dupa' un obiceiu al timpului, ii fagacluiau mostenirea reciproca. Regele Vladislav avea o fiica, Ana, si Maximilian
era gata sa fie, ori el insusi, ori unul din fiii sai, Carol
si Ferdinand, stapinitorul zestrii acestei mostenitoare. Cum
se putea astepta Inca i un principe in descendenta lui Vladislav, i se fagadui acestuia, cind si daca se va naste,
mina Mariei, fiica regelui Romanilor. Astfel, chiar 'de la
ivirea lul pe lume, Ludovic, acest principe, a fost bun
logodit cu aceia care nu-i aducea., decit sperante ce
nu erau sa se indeplineasca. In 1515, intarindu-se in-
voiala din 1507, i se punea in perspectivä chiar o imposibilä alegere ca Impärat, doar s'ar intäri si mai mult legaturile intre cele doua Case. Peste sese ani in sfirsit, indoita asatorie a lui tudovic, care era acum rege, cii
Maria si a lui Ferdinand cu Ana se incheie, cu mai multa
bucurie a printllor decit a popoarelor despre care se dispunea astfel.
Caci Boemia nu voia un stapinitor pe care sa nu 1 fi
ales ea, pastrind prin recunoasterea lui solemnä drepturile
de libertate confesionala, de ingaduire a utracvismului national, care erau cuprinse in Compactate. larUngaria aratase Inca din 1505 GI ea nu mai voieste sa fie guvernata
de sträini, pentru scopuri sträine. *i nu apsiau candidati
indigeni, pe cari-i rilscolise i lipsa- pana la un timp a unui
mostenitor, Era fiul regelui Matias, un tinär cavaleresc,
55
care prornitea sa fie un bun stapinitor in felul tatalui sau,
era Stefan Bathory, vestitul luptator pentru cre§tinatate
impotriva navalirii turce§ti, era Stefan Ztipolya, d'n Zips,
de la Trencsin, care fusese loctiitorul lui Matia§ in Austria.
Cind acesta va disparea
cam odatA ctr ceilalti doi
aspiratiile lui fire§ti trecura la moliul ski fiu, caruia totu§i
nu-i lipsia ambitia, loan. Si acesta ave; un razim pentru
pretenVile lui la Coroanä, care se manif ,stara §i innainte
de 1526, nu numai in prestigiul parintesc ori in acela care
reiesia din casatoria surorii sale, Barbara, cu insu§i regele
Poloniei, Sigismund I-iu, dar §i in calitatea sa de Voevod,
,
timp de ani indelungati, al Ardealului §i in serviciile de sal-.
vator" pe care le adusese clasei dominante prin biruinta sa, in
zile de stra§nica anarhie, asupra bandelor terane§ti ale lui
Gheorghe Doja §1 ale Tarului Ivan" Sirbul, ale lui Ivan cel
Negru", intre care, in amindoua casurile, erau, cum am spus,
§i atitia iobagi romini.
Era de a§teptat, nu numai o alegere, dar i o recunoa§tere deplina, o impunere absoluta si durabila a acelui care
se infati§a la L526, incunjurat de ti-upe proaspete pe care
§tiuse, prin zabavA, sa le scape de catastrofa din 1526,
ca un tel de carididat national contra Austriacului.
Pentru ca asa ceva sd se fi intimplat, ceia ce ar fi permis
Ungariei sa impiedece macar o intindere a Turcilor pe pamintul regatului, daca nu sa razbune ru§inoasa infringere
Doja insusi
§i sA reiea .traditionala opera de cruciatA
se presintase ca Un §ef d,e cruciati in stilul lui loan de
ar fi trebuit
Capistrano, din zilele asedierii Belgradului
atlea
indu§ca Ungaria sa n'aiba atitea certe de familie,
,
maniri de partide §i, pe linga aceste motive de neunire,
§i atitea antagonisme intre provinciile arbitrar unite supt
Coroana Sfintului Stefan.
CAci, de fapt, in Nord erau ora§ele germane, cu Press-
burg, in frunte, cu Kaschau, cu Leutschau, apoi in Vest
castelanii de rasa germana §i o intreaga terdnime, colonisata, de aceia§i origine, iar in Sud instinctul slay al Croatilor §i Slovenilor cerea necontenit o osebire, pe care numai
necontenita teama a navabrijor turce§ti, reclamind, pentru a
56
impiedeeasark, ill
vremi mai noug, de a se pronunta -§i afirma.
Deci, pe cind in vechea re§edinta a Albei-Regale, a
Belgradului Slavi lor panonieni,Szekes-Fehervar pentru
Unguri, iar pentru Germani Stuhlweissenburg o dieti de
alegere facea, in Novembre, Tege unguresc pe Zapolya,
dar scrisorile de cheFerdinand era Sles, in Decembre
mare fusesera antidatate pentru a se ci§tiga macar a§a
precedenta , de o dieta din Pressburg.
Totul vorbia in favoarea Ungurului §i contra intrustilui
german, in ciuda actelor de invoiald ale acestuia cu UM
rege care nu avea, de sigur, dreptul sä fixeze dupit plac
mo§tenirea in tam unde el insu§i intrase- numai prin alegere §i de care era strain prin singe, fall o legaturg de
cäsatorie macar cu poporul peste care fusese chemat a
domni. Zapolya avea o armata gata; Ferdinand trebuia
fi infruntate, toate puterile regatului,
ca-§i formeze una; cel dintaiu poseda izvoarele lui de avere,
..cel de-al doilea trebuia sa cer§easca subsidii de la Statele
provinciilor ereditare, ducind o viatd aproape autonomi ;
unul se luptase o viata intreaga §i cistigase biruinte, cellalt n a stat niciodata in fruntea tmei o§tiri. In sfir§it regele
loan avea, nu numai legaturi multiple' §i puternice in PoIonia, dar el era de !null timp §i in raporturi cu Domnii
romini, dintre cari al Moldovei, o mare personalitate, Petru
Rare§, era gata sa-I ajute
cum a si facut- o in lupta biruitoare de la Feldioai a, in 1529, a Vornicului Grozav cu
Sa§ii ferdinandisti , in schimb pentru pasfrarea feudelor
ardelene ale -lui Stefan-eel-Mare §i pentru drepturi feudale
la Bistrita. Ca ultim si decisiv element de sprijin, Sultanul
Soliman-cel-Maret, primise cu bucurie ofertele §i rugamin-
tile acestui fiu al sau", Voevodul lanor §i el Veni in-
su§i penlru a-1 instala in Buda, dupd care cetele otomane
inerserd
sd desfida pe Ferdinand ca §i pe Craiul din
Beciu", Carol Quintul, in Capitala lor austriacd, acest
Beciu", Viena. Peste doi ani, Sultanul pätrundea in posesiunile austriece chiar, pand la Gans.
Si totu§i Zapolya nu ajunse la capät. Fata de Muldovean ca §i fata de linparatui turcesc al acestuia, Ferdinand
intrebuintil acelea§i mijloace cel dintaiu Habsburg care
57
s:a milit la Poarta paginutui, contra caruia tocmat el era chemat sa indeplineasca, dupa traditie si dup a§teptdrile cresti
natatii intregi, opera de cruciata. Un moment, se paru cA
Sultanul vrea sä iea totul pentru el trirnetind, pe la noi,
in Ardeat pe bastardul de doge venetian Ludovic Gritti,
care peri prin rascoala Ungurilor din provincie, umiliti §i
amenintati de dinsul. Astfel, dupa un sir de lupte haotice,
care adusera de mai multe ori dincolo de munti osti motdovene§ti §i muntene, silind pe nobilii maghiari insii a
recunoaste ca Petru-Vocla e primit bucuros de cei de un
singe §i de un graiu cu dinsul, se ajunse la tratatut din
1538, care pastra' lui Zapolya, cu titlul de rege, Ardealul
§i comitatele exterioare pänt la Tisa, dar asigura rivalului
sati intreaga mogenire dad ea n'ar reveni unui urma§ al
Craiului Ioan.
CincLacesta muri, tit& inca, lasind pe sotia sa Isabela,
fiica regelui polon §i a Bonei Sforza din Milan, in asteptarea unui copil, problerna succesiunii unguresti se puse
din nou si Inca odata ea deschise poarta interventiei turce§ti, care-si urmaria foloasele proprii. Din nou aparu SuLtanul, Irnparat al Rasaritului, continuator al traditiei bizan-.
tine fata de cursul Dunarii §i fata de aceastä Panonie. I se
aduse in lagarul de linga Buda, de unde gonise slaba garnisona a lui Ferdinand, pruncul asupra caruia trecuserl
drepturile regelui vasal, st in Ioan Sigismund Solirnan saluta, luindu-1 in brate parinte§te", pe Craiul *tefan al
acestei Ungarii supuse puterii sale prin dreptul cuceririi.
Dar, in loc sa-1 aseze si pe acest copil in Scaunul de unde
domnise tatäl sat', el, il tritnese in Ardeal, iar vechea cetate a lui Mafia§ Corvinul ajurw resedinta Pasei-beglerbeg
pentru provincia ungureasca (1540).
In Ardeal, luptele urmara, intre Ferdinandisti, cari-§i
aflau sprijinul in personalitati unguresti neastimparate, ca
si in obstea Sasilor, si intre Isabela ori, mai bine, intre
epitropii fiului ei, Sirbul Petrovici si Croatul Gheorghe
Utie§enovici, ajuns episcop, cardinal, tesaurariu al Regatului dupa ce incepuse ca un simplu frate" calugar. Ele
dadura prilej unei noutt interventii turcesti, conduse de un
58
cornaiidant prrsan, Ulama ; din aceasta a treia navalire resulta, la 1551-2, pa§alicul de Timi§oara, stapinirea turceasca directa in Banat §i pe malurile Tisei. Castaldo, generalul imparatesc al lui Ferdinand, putu sa inläture printr'un omor, dibaciu pus la cale, pe Utie§enovici; ve§nicul
uneltitor, care-§i zicea §i Martinuzzi, dar nu sa-§i salveze
de cotropire aceste locuri de bogata roada, de mari amintiri istorice ale cruciatei unui tefarr Bathory §i nnui Pavel
Chinezql.
Dapa ce fusese readusti de Domnii nogti, din ordin
turcesc, in Ardealul curatit de Imperiali, Isabela i§i mintuia zilele in castelul ei de la Gilau linga Cluj, in 1559.
Trebui citäva vreme inca pana la consolidarea tronului
de aspiratii regale"
lui
Cram ii ziceau supu§ii
Ioan-Sigismund : el vegeta peste zece ani in acest Scaun
de stapinire ardeleana, raminind credinciosul vasal al Sultanului, de §i ajunse §i la o intelegere cu Ferdinand,
care-i recuno§tea, cu tot pactul de familie anterior, drepturile la stapinire. Iar, in -acest timp, Solirnan urmaria indara'tnic gindul sau de a preface Ungaria austriaca in Jeamint turcesc. Moartea-1 prinse supt zidurile Sigheturui,
eroic aparat de Zriny, i numai faptul cli fiul sau Selim
a fost un trindav rnincrau §i betiv, menit sa piara de pe
urma esceselor sale, a facut cu putinta incheierea armisfiliului de la 1568.
`al
Acest armistitiu, care ingaduia pe Turci in Buda §i pe
vasalii lor in Ardeal, care fagaduia teribut §i mai departe
pentru partea din Ungaria detinuta de Ferdinand, nu era
insa decit cea mai ru§inoasa abdi-care a rolului de cruciata, care singur putel sli indreptateasca §i s consacre
presenta Habsburgilor Fa Dunarea mijlocie.
Incapabili de a apara §i de a intinde catolicismul la aceasta granita orientala, ei se dovedisera §ovaitori in a-1
apara chiar intre margenile posesiunilor lor, vechi §i noua.
In Boernia, utracvismul deschidea drum liber noului lutheranism, pe care creatorul ski ii punea, intr'o scrisoare citre
Electorul de Saxonia, in legatura cir husitismul §i pe care
Cehii ei in§ii 11 intelegeau ca un utracvism nou pentru alta
59
natie, a Germanilor. Cu cit se stingea vechea infati are
a Reformei, ramasa de la un timp apanagiul harnicilor
Frati Boemi ai lui Lukas, raspinditorul Bibliei nationale,
cu atita progresa aceasta varianti conternporana a vechii
miscari. Ferdinand trebui s'o recunoasca in acesicgat al
slu, dupa ce fratele säu, stralucitorul Carol Quintul, nu
putuse, prin atitea lupte, s'o desra.dacineze din Imperiul
insusi, unde ea se sustinea i prin interesul teritorial
politic al principiilor secularisatork. Dan' pentru moment
nu se vedea o primejdie totusi la 1547 o rascoala
cerea, alaturi cu adevarata suveranitote a dietei, si recu
noasterea solemna a utracvismului , mari evenimente
de viitor se pregatiau prin aceasta' dualitate religioasa, reunoscutri si de noul dornn al terii.
In Ungaria, intinsul comert al Sasi1or, mijlocitor intro
Apus i Rgsarit, ca i drumul tinerilor la Universititile
germane, pline cu toatele de spiritul Reformei, trebuia sa
introduca intre orasenii de limb a. ger nana lutheranismul.
Honterus, din Brasov, facu dintr'insuI insasi esenta morala a vietii consingenilor sli i cea mai intimd legaturi
a lor cu poporul cel mare caruia-i apartineau. Pentru a
evita o confundare, fie si nurnai in acea ta privintä, no
bilii unguri supusi unei dinastii care aproape jumatate de
veac s'a sprijinit pe Franta, se convertira la calvinism, si
acesta ajunse astfel si tin semn de deosebire intre Ardeleni
si conationalii lor din Ungaria propriu-zisa. In Ardeal
s'au dat .astfel Bibliile calvine, in limba vulgara, a lui
Heltai, mascut intre Sasi, si a lui Gaspar Karolyi. Ajutath si de loan-Sigismund, eresia unitara, arianä, a lui
Francisc David putu sa se aciueze si ea in ace sta provincie. Dar toata aceasta framintare nu era sa ramie
fara influenta i asupra Ungariei Superioare, unde ioate
silintile Habsburgilor nu full in stare sä impiedece, odat
scrisuliti i spiritului calvin, si
CU aceasta raspi dire a
acel spirit de nationalism si de libertate pe care-1 intetia
oarecum doctrina revoluthmai a insrsi.
In provinciile ereditare" chiar, Reforma patrunde, in cele
60
de limba germang, ca §i in provinciile slave de la Sud,
peniru care Primus Truber va tipgri cgrtile sale sfinte in
limba poporului
mijloace §i de agitatie nationala, Mra
ca el s'o fi vrut, Ja Tubingen,
In aceste provincii, de altfel, domnià o iubire de separatism, o tendinta spre autonomie, o raspingere, instincHA contra pornirilor de afirmare a puterii centrale, aplecatg,
ca pretutindeni, spre absolutism, care facea ca Habsburgii sa
nu poata trage nici pe departe folosul ce erau in drept
51-1 a§tepte de la dinsele.
Prin pargsirea drepturilor lui Carol Quintul asupra partii
lui din mo§tenirea lui Maximilian 1-iu,Austria-de-sus, Tirolul, Görz, Trieste, Friulul,Ferdinand, care ajunsese. §i
el, la 1531 Inca, rege al Rotnanilor *i mo§tenitor designat
la Imperiu, avea singur stapinirea asupra acestui patrimoniu unde nu-1 chemase nicio alegere. Dar, in afara de
rascoale terane0, in legatura cu cele din Germania
le
vom intilni §1 la sfir§itul acestui veac , el intimpina resistenta la orice incercare de a intrebuinta ,puterile acestor
teritorii. Viena izbucne§te in rascoala hotäritä, §i capete
trebuira sä cada pentru ca lini§tea, dar nu §i multamirea,
sa fie restabilita. Tirolul ceruse Inca din 1525 o situatie
cu totul Speciala, cu judecatori ale§i, cu secularisarea tuturor avepilor manastire§h, §i izbutise a smulge a§a-numitele
articole de la Meran". Dupa experienta pe care o facu
urmapl lui Ferdinand, Maximilian al II-lea, cu
§i fiul,
acqti cerbico§i supu§i, cari venisera la Habsburgi fiecare
cu datinile lor, de care nu su-feriau ga se atingd nimeni,
se ajunse iara§i la creatiunea unor apanagil, care satisfaceau asemenea tendinti, centrifugale. Si, astfel Ferdinand,
unul din fiii acestuilalt Imparat, domni, foarte popular intre
ai lui, in Tirol, alt Irate, in Stiria, ca §i in Tinuturile
slave, vecine, ale Carintiei §.1 Carniolei, pe cind Albert
avea mai mult in samä Viena insgsi.
Acest Maximilian, prea putin ocupat in Imperiul insqi,
ramase mai mult strain de toate posesiunile sale. Dupa
incerari, pe care le facuse intaiul Maximilian insu§i, de a
crea forma unitara a unui Hofrath", Sfat de Curte, a
unui organ fiscal central, Hofkammer", mai presus de
61
State si de Guvernele provinciale, Regierungen", dupg,
citeva convocari zädarnice si ale Ungurilor si Boemilor la
diete generale", singur marele Sfat de Razboiu", Hofkrieprath, in care Imparatul numia pe cine voia, administrator, cleric sau general, indigen sau strain, mai forma
afara de persoana insäsi a Suveranului legatura intre aceste
teri asa de deosebite in principiul ca si in asezamintele bor.
La vre-o misiune catolica inlauntru, la vre-o misiune
crestina in afara nici nu se gindia urmasul Inf.-Ferdinand
tributariul Sultanului. Luteranismul putu sa innainteze cv
atit mai mult, cu cit C-esarul insusi, crescut de un preceptor reformat, ura doctrina catolica, recunostea adevarul predicatiei contrare si, legat cu inima de utracvisrn,
nu voià, pana la moartea lui chiar, sa se cuminece supt
o singura specie, de si, de dragul Coroanei imperiale, facuse anumite declaratii si se silia sit observe anumite reserve.
Ungaria nafionald a Ardealului
se putu
desvolta
deci in voie supt dinsul (1564-76). Putin innainte de
moartea hii se produse, fart ca el sa se amestece, "crisa
dinastict a disparitiei dinastiei zApolyene Un Romin era
sa iea atunci mostenirea Ardealului, cum, cu o sutt de ani
in urma, un Romin avuse mostenirea Ungariei instsi. Gaspar
Beches (Bekes), din partile Banatului, pline de asemenea
midi nobili valahi", trecuti in cea mai mare parte la calvinism, era un om bogat si influent, al carui talent si a
carui energie ii cistigasera o situatie in Oevar preponderanta. El lupta cu armele in mint pentru acest tron regal",
si putin a lipsit sa nu biruiasca. Ni putem inchipui ce
efect -ar fi avut pentru neamul nostru din acele parti
aceasta instalare a lui pe o vreme cind, de la vechile manastioare de lemn, prin fundatiunile manästiresti, din Vad,
din Galati, din Prislop, din Geoagiu, ale lui tefan-celMare si ale Domnilor munteni, se ajunsese la episcopii
statornicite, la o Mitropolie, fie si de aderenta calvina, in
Capitala instsi a provinciei, si cind, supt inriurirea framin
tarilor religioase, se desvolta o literaturt, a Scripturii si a
comeritariilor ei, care nu e inferioar4 literaturii unguresti
contimporane.
62
Oar Stefan Bathory invinse, intemeind o dinntie cu
adinci radacini in trecut, pe care o continua fratele sau,
crescut in Franta, Cristofor, si fiul acestuia, Sigismund,
elev al Iesuitilor. Despa titi de Ungaria austriacd prin pasalicurne de isolare ale Turcilor, care tineau in friu pe
Unguni de o atirnare 1 i pe Ungurii de atirnarea cealalta,
ace,st Bathorc1i, cu eit pdrrant aveau 5$1 ru sprijinul
insu,si al suzerantlor p6gini, izbutird a face ceia ce
Habsburgii nu erau In stare sd intreprindd.
Vasalul
turcesc din Ardeal capata acea Coroana a Poloniei pe
care n o putusera capata, nici la stingerea lagelonizilor,
nici la fuga inlocuitorulul tor, Henric de Franta
cum
nu erau s o dobindeasca decit pentru o infringere i o
rusinoasä capiiulare, in profitul unui slab rival suedes, nici
la moartea regelui Stefan
arhiducii austrieci : Ernest si
Maximilian, contra ambitiei carora se ridicase necontenit,
favorisind pe orice a't can iidat, spiritul de independenta,
instinctul de conservare al POlonilor. Si .Stefan Bathory,
a carui amintire s'a pastrat mult timp in Polonia, unde,
guvernind energic, el a intemeiat adevaratescoala politict,
luase asupra-si i ocrotirea propaganelei catolice in Rasuit, pe vremea activitatii in Rusia a unui Possevino, si
antagonismul contra Moscoviei shismatite, careia-i smulse
provincil insemnate i, in sfirsit, macar pentru. un viitor
irai ir,departat
opera de cruciata, cad acest supus vasal turcesc pregatise, cu Cazacii i cu o armata de mercenari, cum nu mat, fusese 'Jana atunci, mijlocul cu care
credea ci s'ar putea ajunge la stapinirea Dunärii-de-jos,
pentru Polonia sa i pentru crestinthatea catolica.
In acest moment, Rudolf al II-lea, menit prin numele
sau la un mare viitor, luase mostenirea tatalui sail Maximilian. Crescut in intutietPcul Curtii spaniole a ultimilor
cinci ani din domnia lui Carol Quintul i aläturi de sumbrul
sun vur Filip al II-lea, suferind de pe arma unei grele boli
de tinereta, el mcepu cu mintea zguduita ca sa termine
ca tin maniac, interzicilidu-si orice legaturi cu lumea
principii trebuiau sä comuLice prin servitorii cad faceau
focul in sobele Curtii
intrebind stelele asupra viitoru-
68
lui ce-1 asteaptg si cgutind in dosul perdelelor, cu sabia
in ming, dusrnani misteriosi.
Nici fratele sdu. Matthias, care era, inca' din 1608, gu
vernator in Austria, Moravia si Ungaria, pentru a suplini
aceastä incapacitate absolutg a bolnavului, care urmA sti
vegeteze in Praga, adevgrata Capita ld habsburgidi fatg de
Viena ctecazutd,
nici tutorii sdi din Consiliu nu putura
suplini Aceastä lipsd a Suveranului.
In loc sä se revie la o misiune de mult pargsitg si care
acum, in timpul minoritatii lui Sigismund Bathory, nu mai
revenia nici maghiarismului ardelean, Rudolf privi cu liniste -resemnatd preggtirile de atac ale Turcilor. Supt degeneratul Selim, supt liul sat, epilepticul Murad, supt
Mohammed al III-lea, ceva mai zdravän decit tatgl si bunicul sgu, Casa lui Osman ea insgsi pardsise de fapt frinele unui guvern care fusese gänA atunci o necontenita
comandg de rgzboiu. Dar, aici, Marii-Viziri erau gata sa
inlocuiascg pe Impgratul nedestoinic, si ei nu fdceau parte
dinteo clasa, supusg scaderilor ereditatii, ci se ridicau,
prin intrigi une ori, dar totusi si prin merite, din mijlocul
poporului insusi. Astfel Albanesii Ferhad si Sinan se succedau la putere prin 1590, si cel din urtna, un otn de
o energie extraordinarg, de o mare pasiune razboinicg,
provocd, txploatind o lupta de hotar la granitele B sniei, in care cgzuse si o rudd a Sultanutui, rdzboiul cu
Casa de Austria. Tinta era sa se cucereascd toata Ungaria habsburgicg.
De fapt s'a cistigat de. Turci marea luptä de la Keresztes ; mai mult decit una din cetatile briului de aparare ca
zuse. Da( g totusi planul lui Sinan putu fi zaddrnicit, linperialii avind si unele succese importante, aceasta ru se
datoreste numai ajutorului puternic dat de Papa Clement
al VIII-Iea, care trimetea bani, steaguri binecuvintate, con
tingente militare, coinandanti francesi si toscani, visind de
o Constantinopole liberatä care s'ar chema dupd el Cle
mentina", ci neasteptatelor imprejurari de la Dunare si
din Carpati, care puteau fi inn un mare noroc penti u
Habsburgi.
Hranit cu exemplele glorioase ale anticitgii clasice,
64
Sigismund Balhory, trup neintreg §i minte §ubredA, se dela pentru mArire §i fairnd, contra -Sultanului, tAind MrA
milä pe nobilii din partida turceasa Indemnuri ale agentilor pontificali aduseserA Moldova lui Aron-Vodd in legaturA cu Imparatul, care trimelea steaguri de. luptA §i
Cazacilor gata de prada. Din propria initiativA Mihai Viteazul, din Tara-RomAneascA, rupsese cu stApinii -sAi. Se
nAdAjduia §i ci§tigarea Polortilor, ba chiar a Tatarilor 01gini, pentru marea Liga de cruciatA.
Dupd biruinta lui Mihai la CalugAreni, dupd intoarcerea lui biruitoare din munti asupra Giurgiului §i succesele
luipe liniile DunArii, Ardeleanul, cäruia nu-i reu§ise atacul
la Timi§oara, abdicA. El pArAse§te tara sa lui Rudolf, a
clrui rudA stiriang, arhiducesa Maria-Cristina, ii era, de
putin timp, sotie ; Ii ajung douti feude silesiene, unde putea fi aclimatat §i retinut. Ardealul dorit, cAutat, prin
toate mijloacele, atitea decenii, se oTeria astfel Habsburgilor.
Se trimeserA trei comisari unguri, cari venirA §i la Tirgovi§te ca sA iea jurdmintul lui Mihai. Lumea se a§tepta
sA vadA in noua provinciepe Maximilian, fostul rege
polon. Voevodul biraitor de dincoace de munti 11 cerea
din rAsputeri, cum cerea bani pentru mercenarii sAi §i un
contingent militar. Dar Curtea zAbovi. Atunci Sigismund,
desgustat §i de retragerea sa, se intoarce, aclamat de ai
sAi, i negocierile duse cu dinsul pentru a-I inlAtura, Sint
a§a de nedibace, incit el las5 principatul stiu unui t'inAr
vAr din Polonia, unealtA a Cancelariului loan Zamoyski
anti-austriac §i deci turcofil
cardinalul Andrei BAthory.
Cum acesta, inteles §i cu Domnul moldovenesc pus de
Cancelariu, leremia MovilA, n'avea alt gind decit al pacii
separate* cu Turcii, Mihai, strins din trei pArti, II ataci
§i prin biruinta de la *elimber iea Ardealul, pentru ca,
peste citeva luni, sA smulgA §i Moldova, intelegindu-se cu
artodoc§ii din Polonia §i cu usurpatorul moscovit Boris
Gudunov ca sA capete §i Coroana regatului vecin. Un
om puternic, viteaz §i credincios! S'a recunoscut Guyernator ardelean pentru Imparat, caruia-i oferA, pentru un
titlu si un sprijin, sabia sa minunatA. Dar cei din Praga,
din Vien ii poartA cu vorba, II exaspereazA pentru a-i
culege apoi, prin spioni, strigAtele de furie contra Sa-
§ilor WA omenie", cu IrnpAratul in frunte.
Cind i se aduc banii mult asteptati, intelegerea pentru
rascoala e fAcuta acum intre State le ardelene nemultginite
§i rivalul Voevodului", generalul irnparatesc din Casovia,
Basta. La Mirislau, Mihai e invins, in clipa acordkii unei
diplome care era o batjocurg pentru serviciile lui. El se
supune insg judecatii Impgratului, pe care-1 =fa la Scaunul
lui de judecatg. Impacat cu Basta, el biruie pe Sigismund,
din nou revenit in mostenirea lui. Dar a doua zi e ucis
tilhare§te de camaradul sgu. Innadins, Curtea nu hotarise
situatia lor reciproca si, dupg omor, spglindu-se -de vinovatia comandkii lui, ea declara di nu tine nacaz lui
Basta".
Sigismund va raminea deci, §i, cind el va pleca definitiv,
tot in Iinperiu, mo§tenirea lui 0 va lua cinda mult mai
priceput/ energia politica a acelui bgtrin Stefan Bocskai,
care, asezat in Ca§ovia lui Basta, isi va zice rege al Ungariei
al Ungariei calvine, aliatA cu Turcii. Razboiul
cu Sultanul nu mai avea nicio perspectivg in asemenea
conditii. Austriecii incheiarA atunci pacea de la Zsitvatorok,
care recuno§tea stgpinirea ungureasca a Turcilor, pe cind
pacea de la Viena (1606) admitea in Ardeal o ainenintare
a Coroanei insesi a Ungariei.
Gruciata era astfel pardsitet solemn, pentru toldeauna,
de catre Habsburgi.
DacA ei o vor relua, si
indatA,
nu va fi din propria
lor initiativg §i cu scopuri proprii, ci numai ca ni§te instrurnente ale reactiunii catolice pe care de multa vreme,
in terile lor insesi, o pregatia Papalitatea.
5
VII.
Crearea Austriei moderne prin reactiunea catolic
La inceputul veacului al XVII-lea incl nu exista o Austrie" habsburgica, ci numai, in fiecare din provinciile ereditare, din care unele au format o graph' deosebith 'Anti
la 1665, State" care represintau vieti nationale si locale
de care dinastia, represintatä prin Suverani slabi san mai
mult od mai putin anormali, nu cuteza sa" se atingg. Contingente militare nu -puteau veni din aceste teritorii, care
nu voiau sa §tie nici de formarea, nici de intretinerea
unei o§tiri permanente, si Inca a uneia care sa nu porneasca de la nevoile particulare ale Tinutului, iar, in ce prive§te mijloacele financiare, ele nu se puteau cApAta decit pe
calea, zabaVnia si nesigurg, a dietelor. pe fapt, Casa arhiducalA avea la indeminri numai veniturile teritoriilor ce
apartineau Camerei sale de finante, asa-numitele Katntnergiiter, asupra drora se intindea si o adevtirath adminis:
tratie imediath. Niciun sentiment de comunitate 'morel,
de interes general nu contribuia sa pregateasca o unitate,
de orice fel. Idea lul tuturor acestor provincii era sli formeze o confederatie", cu guvern libel: ca al Sviterilor
§i al State lor Olandei".
In partite austriece §i stiriene nu se poate zice macar
di era o sigunl constiinta germanti ca aceia care de atitea
ori, inca in veacul al XVI-lea, a dat orientare Sa§ilor
ardeleni. In schirnb, Boemia §i terile ce atirnau de dinsa
aveau, intr'o vreme cind literatura nationalA nurnAra si
67
opere de un caracter de cArturdrie mai innalt, un atotputernic sentiment de osebire slavd. Se tindea a se in-
chide accesul strdinilor, a se crea un nou hotar prin in-
tinderea limbii slave singure asupra regatului si a dependentelor lui. Hotrtriri in acest sens se ieau de diete, i de
aceia din Moravia, care opreste in 1615, formal, limba
germang.
Pentru Unguri, Ardealul insemna un sigur focar de viatri
proprie, maghiard si calvind. Biserica lor reformatd, ldsind la
o parte pe Sasi, ireductibili si _in germanismul si in luteranismul lor, se adresd, cu sfatul §i cu sila, cgtre Rominii
din sate, creind pentru ei o superintendentd reformatil,
care, in secolul al XVI-lea, va sprijini afirmarea in viata
publicd a limbii romänesti, dar in cel urnigtor va ajunge
tin mijloc de maghiarisare. Din sinul acestei Biserici unguresti." vor iei Bibliile in limba poporului, amintite mai
sus, ale lui Heltai i Karolyi, pe lingd care literatura
nationald pomeneste, in alt domeniu, doar povestea lui
Arghir4, pentru cetirea multimilor, versurile, influentate de
cintecele religioase, ale lui Valentin Balassa §i Tinodi si
imitatii dupd poesia epicl a Slavilor din Balcani in cintece
de vitejie" ca acela despre luptele de la Semendria sau
opera asdnirmätoare a lui Ilosvai. lesuitismul, in coptinurt
crestere, e silit tin moment sd-si pärdseascd opera. de
spornicd propagandd, in Ardeal ca si in Banat, pentru a
se intoarce insd, in suita trupelor implirdtesti, restabilind,
odata cu Scaunul episcopal catolic al lui Napragy in Albalulia, Colegiile sale. Dar cu printii de 1 t inceputul noului
cdci competiVunea familiei catolice
veac, calvini cu totii
Homonnay, din Ungaria-de-sus, fusese inkituratg , in
zilele lui Bocskai, 1ui Sigismund Rakoczy, chiar ale nebunului Gabriel Bathory, cuceritorul, in 1610, pe citeva
luni, al Terii-Romanesti si visätorul utopic al unei Dacii
ungare avindu-si resedinta la Sibiiu, dar mai ales pe vremea
liii Bethlen Gabor, religia nationald" se va intoarce si,
odata cu dinsa, planurile unei Ungarii unitare, ca pc
vremea regelui Matias, i necontenitele agitatli pentru
libertate" in pgrtile supuse Coroanei habsburgice.
68
Totusi, desi independenta ardeleang era pentru Lingua
un sprijin, de care erau lipsiti Slavii din Boemia, din
Moravia, Silesia si Lusacia, de la acestia a pornit mi-carea din care, de-a lungul Rtizboiului de treizeci de ani",
a iesit silnica, nescrupuloasa i cruda stgpinire directil a
Casei de Austria.
E o miscare nationalg aceia care a adus pe rind dieta
de independentg boeing din 1609 si constituirea comitetului de septézeci i cinci de membri, acordarea scrisorilor de maiestate" .(litterae rnaiestatis) din 9 lulie ale
acestui an, cu toate garantiile pe care le putea cere utracvismul i autonomia localg, cu stabilirea unor apt-Mori
ai credintei" avind calitate oficialg ? Nu am putea-o spune
hotArit. Erau si simple ambitii nobiliare, tendinte nedefinite
de osebire si curate hasarduri. FgrA influenta i setea de
putere a contelui de Thurn nu s'ar fi produs evenimentele
care au minat la ruptura din 1618. Si ele nu s'ar fi produs, iari, ftirg necontenita luptg, ascunsg intgiu, MVO pe
urmg, intre hnpAratul Rudolf, rege boern, i intre fratele
sgu Matthias, care umbla i dupg aceastA coroang. Cind
insg cel d'intgiu atitg contra celui din ming trupele din
Passau, adunate pentru alt scop, ale rudei sale din Stiria,
Leopold, care trupe pi-Mara indelung Boemia, rAscolind
toate nemulttimirile, vremea autonomiei desavirsite li se pgru
cl a venit sefilor protestanti", luterani acuma, ai nationalismului ceh ; ei o cerurg, MA a putea s'o capete, de
la Matthias, rtimas acuma stApin fIrä impiedecare. Afaceri
locale grabirg lovitura, si la 23 Maiu 1628, membrii unei
noug diete, cu Thurn insusi in frunte, aruncau in santurile
castelului din Praga, cu intentia de a-i omori, pe cei mai
uriti din sfetnicii catolici locali ai Habsburgului, Slawaia
Martinic, invocind un vechiu drept de defenestratie",
de aruncare pe fereastg a unor administratori abusivi.
Aparentele singure erau ale unei lupte religioase. Protestantii sint mai mult autonomisti" boemi, iar, dacg la
aueasig provocare MVO Casa de Austria a rAspuns printr'o
reactiune catolic1, menitg sti aibg definitive urmgri absolu-
69
tiste, nu ea insAsi, din capacitatea ei de initiativA, din energia ei constientA, a luat in mini acest stead de cruciatA.
Mai presus de puterile si de tendintile austriece, catolicismul insusi innainta agresiv, intr'o vastA operA de recuperare. Papa n'a fost totdeauna in fruntea ei. Militia,
Cu organisarede fier, a SocietAtii lui lsus, a lesuitilor, se oferise Sfintului Scaun i lucra InnumeIe lui, dar ea avea
originea ei deosebitA in fanatismul creator al lui Ignatiu
de Loyola, si in cutind scopurile ei au fost proprii, deosebite si de ale Sfintului PArinte, linga care generalul Ordinului stAtea asa cum, in Roma veche, seful pretorienilor stAtea
lingA ImpAratul ocrotit de dinsul si cum, in Bagdad, ca-
liful vedea in preajma sa, cu o sabie pe care putea s'o
intrebuinteze dupA plac, pe cApetenia gardei sale de Turci.
Prin avintul lor, nesprijinit de altA putere, dusmanii neobositi ai Reformei VatrunseserA incA din 1552 la Viena,
din 1556 la Praga, din 1560 in Tirol, din 1564 in Stiria.
Sfetnici ai printilor, ca duhovnici i preceptori ai lor, predicatori i invAtati, diplornati dibaci, ei s'au indreptat de
la inceput asupra invAtAmintului si a culturii pentru a face
din ele niijloacele lor principale de cucerire si dominatie.
Cultul Maicii Domnului putea incAlzi multimile i cistiga
pe viatA mintile fragede ale scolarilor visAtori; exemple
alese din istoria universalA, cu cultul virtutii si al gloriei,
inriuriau asupra acelorasi inteligente nouti stiintile erau
predate
cu cele matematice iii rindul intAiu
asa incit
curiositatea sa nu cuteze a se apropia de tainele naturii,
lAmurite odatA pentru totdeauna prin dogmA; petreceri,
represintatii de teatru lucrau i asupra oamenilor maturi.
IncA de la 1586 se formase pentru lesuiti o Universitate la
Graz. DacA toti Habsburgii s'au supus acestor influente,
dad principalul lor sfAtuitor in acest timp a fost atotputernicul Jesuit episcopul Khlesl, ramura stiriana, care, la
moartea lui Matthias (1619), ajunse la putere in Boemia,
dupA ce fusese instalatA in Ungaria (1617) si in Imperiu, prin
Ferdinand al II-lea, era cea mai adinc strilbAtutA de spiritul non al fanatismului. Leopold-Wilhelm avea la vrista
de unsprezece ani dotiA episcopate si patru abatii. Ferdi-
70
nand el insusi crescuse la aceastd scoald, dominat de rudele sale bavitrese; mult timp, si el si-a simtit o misiune
dlugdreasca. De pe urma lui era firesc deci sä vie toatd
noua ostire a revansei catolice asupra provinciilor ereditare.
Pentru a-I porni pe aceastd rale, si de aiurea vertiau
indemnurile. La despartirea dinastiei, prin abdicarea lui
Carol Quintul, intre o ramurd spaniold si una austriacd",
clasa cosmopolitA, de generali, de clerici, de diplomati rare
se- formase in jurul universalitatii habsburgice din veacul
al XVI-lea, s'a impartit in doud, si, cum Filip al II-lea,
fiul lui Carol, a fost numai rege la Madrid, pe cind Ferdinand I-iu lua insigniile Imperiului, multi se asezard, addugitt, necontenit, prin alti isteti si lacorni conationali, la
Curtea acestuia. In 1618, cel de-al doilea Ferdinand avea
intre dlpitanii si dregdtorii sdi pe un Darnpith-re, pe un Buc-
quoy, pe tin Dutour, pe un Devereux, pe un Lamortain,
Harcesi, pe un Huertas, Vasquez-, Marradas, Spanioli, pe
ltalienii Millesimo, Villani, pe atitia Engiesi, Irlandesi si altii
de nationalitAti deosebite. Lor insä li trebuia rdzboitil necontenit ori mdcar rdscoale, represiuni, toate mijloacele prin
care se poate ajunge la onoruri si demnitati, la bani si la
feude, la avere si la inriurire.
SA nu se uite mai ales cd, in aceasta dedublare. a Dinastiei, dad prestigiul era de partea ramurii imperiale, puterea era dincolo, la Spanioli, ciri aveau o veche monarhie,
perfect organisatd, dispunind de mijloacele ei insesi ca si
de ale Americei dobindite si colonisate si puteau deci in
orice moment sl capete banii de nevoie pentru a inarma
si hrAni o oaste permanenta care forma admiratia si
spaima Europei intregi. Ambasadorul spaniol la Praga, la
Viena, era autoritatea innaintea dreia se pleca toatd lumea,
mai mull decit itmainfea legatului Papei, si astfel nu odatd,
in momentul crisei la care am ajuns, hotdrirea a pornit
de la un Onate sau Castaneda.
La toate aceste lucruri, ca si la legAturile Habsburgilor
in Imperiu nu se gindiau revoltatii din 1618,..cari, nevroind
71
recunoasai pe noul rege Ferdinand, ii luarA toate nixsurile pentru a constitui, contra lui, o alt5 putere
Cei treizeci de directori" alesi trimeserd trupe in
Moravia, in Austria, lucrind pentru acea confederatie" a
libertAtilor" fiecarii provincii spre care tindea spiritul timpului. Viena In asediat5, dar scapA de primejdia Inthii
surprinderi. Un rege fu ales si, 15sindu-se la o parte cerintile §i ofertele Electorului de, Saxonia §i chiar ale depArtatului concurent care a fost Carol-Emanuel de Savoia,
voturile se oprirA asupra Palatinu1ui de la Rin, protestant
c51duros i ginere al regelui Angliei, usuratecul principe
Frederic. PAnA ia impArtirea, pus5 in perspectiva, a Austriei
I cu ajutorul i participarea Venetiei , Boemia-§i
thidu o nouA Constitutie, ca regat electiv, si ea intinse mina
Ardealului, al cAruia energic principe nou, Beth len, luA, Inca
din 1619, pe urmele modelului ski Bocskai si ale acelui
Cory in, Matias, la care s'a gindit mai mult decit odat5 in
planurile lui, Casovia si Presburgul, apucind §i el drumul
Vienei. Principele" Ungariei, regele" ei, prin vointa
statelor protestante nu putea s5 doreasca o mai bunA patrivire a imprejurarilor pentru ca sti ajungA la scopurile
sale. Si de acurn innainte, cu toate trevele §i chiar trataca acel din Nikolsburg
incheiate cu Habsburgii,
tele
el ii va urtnà misiunea, nemultarnindu-se cu simpla stapinire a Casoviei si a celor cinci comitate de peste Tisa.
Ba, murind innainte de vreine, acela care se invrednicise,
prin disAtoria cu principesa Ecaterina sau C5tdlina, s5 fie
ginerele Hohenzollernului de la Berlin, va 15sa lupta contra
Austriei ca o mostenire ucenicului si urmasului s5u,
Gheorghe Rakriczy 1-iu.
Dar puteri nebiruite r5sArisera in calea acestei ligi protestante" pentru inthturarea Habsburgilor i sthsierea provinciilor ereditare". Nu nuinai c5 Bavaresii intrar5 in Austria,
stabilind pe citiva ani un regim de teroare, contra crtruia
se ridicara, desperati, teranii lui Faciinger §i Willinger,
von Balerns Joch und Tyrannei
und seiner grossen Schinderei,
dar Saxonii candidatului raspins la Coroana boetna ocu-
72
parA, cu tin mai blind regim de coreligionar, Silesia, care
scgpg astfel mgcar de reactiunea catolicg.
Dupg infringerea, intr'o singurg luptg decisivg, la Muntele-Alb, in 1620, a lui Frederic Palatinul, care, Igsind in
urnig o coroang prea ieften capatata, se refugie la Breslau,
.argtindu-se in curind gata sg §i abdice" clan i se dg o
despggubire", aceasig reactiune se abgtu nemiloasii asupra
Boemiei inse§i, asupra Moraviei, asupra Austriei chiar. Capetele frunta§ifor cazurg pe piata din Praga, vechile familii
se stinserg
rgrniind doar treizeci §i opt de toate
averile
furg confiscate, trei patrimi din parnintul terii ajunserg a
fi astfel proprietatea Coroanei. In Austria trei luni erau
pentru nobili terminul trecerii la tatolicism, o singura lung
pentru ceilalti, §i minorii n'aveau voie sA treaca hotarul.
Prin satele boeme, soldatii veniau §i se instalau in casele
teranilor cari nu voiau sg renege. In sfir.5it orinduiala innoitg a terii", Vernewerle Landesordnung, din 15 Mart.
1627, razirnindu-se pe dreptul cuceririi, pe victoria noastrg
glorioasd capritata cu bitecuvintarea hii Durnnezeu innaintea Pragei", distrugea intreg trecutul de privilegii,
tura concesiile din diplomele care fuseserg, fgra alta form4,
sfa§iate §i introducea un absolutism cum nu s'a mai vgzut
in Europa, nici in Turcia guvernatg dupd preceptele Coranului. Habsburgul era acum dornn cu drept de mNtenire"
ca §i in markgrafiatul nostru al Moraviei"
Erbherr, §i nu era nevoie mgcar de recunoa§terea" Statelor. Acestea aveau doar atributii financiare, de o importanta secundarg acum cind Coroana, prin ea §i prin nobilii de noug creatiune, dintre aventurierii cuceririi, dispunea de cea mai mare parte a teritoriului. lncolo, regele
numia pe functionarii sgi, §i incg numai pe termin de cinci
ani; el avea singur dreptul propunerilor in diete cine
ar mai fi incercat o propunere era vinovat de crimg ; el revedea sentintele, el crea Iegea §i dreptul". Oaspetii lui
erau cetgtenii terii, §i limba lui, germang, era limba de Stat.
Totu§i puterea adevarata o aveau acei cari-I indernnasera. lesuitii capatard toate universitAtile; pretutindeni pgrintele rector" trecea innaintea arhiepiscopului ins4. Jenen4ii!e noug le forrnau exclusiv ei, §i, suflete§te, de la
73
Imparat pana la ultimul functionar, ele apartineau doctrinei
§i autoritätii lor.
In sfir§it annata tnsdci, prin care se caplitase victoria, era mai presus decit acela cdrula i-o deidase. A-
ceasta se vazu bine in casul lui Wallenstein sau Waldstein, cumnatul puterhicului senior moray Zerotin. Prin
singurul mijloc al unei influente magnetice asupra oarnenilor, al unui mare talent de organisatie §i al unor insu§iri deosebite de. general, el ajunse, fati§, ca duce de
Mecklenburg, ca rivnitor la Brandenburg, factorul deci-
siv, care nu se sfia sa-§i arate despretul fata de ceilalti.
Absolut sigur de soldatii sai, cari s'ar fi imprä§tiat fait'
prestigiul §i conducerea lui, el negocia necontenit, in dorinta de a-§i stabili o situatie independenta, si cu du§manii Domnului sau, si, in juramintul pe care-1 ceru la urrna
generalilor de natie deosebita, cari-1 incunjurauCehii
Trzka §i Cinsky, Italianul Piccolomini, Irlandesii Leslie,
Butler, etc., el scoase clausa conditionala a credintei caIre Imparat. Se pregätia sa ieie pentru dinsul Boemia,
care nu-1 iubia §i nu-1 voia, cind cazu supt loviturile soldatilor imperiali
ca §i Mihai Viteazul
ca victima a
prea marii increderi in el insu§i §i in situatia lui.
Si mai departe Boernia a ramas,dese ori nävälita deSuedesi, du§manii Casei de Austria, Banner, Torstenson,
Wrangel,teren de lupta. Cind in sfir§it lini§tea se restabili, din vre-o doua milioane §i jumtitate de locuitori
ramäseserd doar 800.000 ; ruina era in toate orasele §i
satele ; arta trecutului se impra§tiase §i se nimicise ; in
toata lumea r'itaciau §efii politici si culturali ai poporului
ceh, §i un Cornenius, mai ele peoagog din Orbis pictus"
din Didactica Magna", din Ianua linguarum reset ata",
dar §i geograf, istoric, lexicograf, poet, prin Labirintul
lumii" §i Adincul sigurantei",opere asemenea prin a,
mestecul religiositii cu simbolul naiv, Calatoria peregrinului " , a Englesului Bunyan, trebuia sa-§i caute un ridapost
pana in Polonia, in Ardeal, in Suedia, in' p'amintui ile germane
de la Baltica. 0 Ora total stoarsa, careia, ca sa se rei ica
material ii va trebui mai bine de un veac, §i de doua
ori pe atita ca sa se trezeasca la o notia viata morala.
74
Se stabilise, ca si in Franta lui Lui Ludovic al XI lea,
si- in Spania unita a lui Ferdinand Catolicul, pe ramasitele evului mediu o noun ordine moderna, de unitate si absolutism,
daca nti in Tirol, in Stiria, care-si
refusasera serviciile contra noilor Husiti, macar in Austria si in provincile slave. Numai cit, in acele teri, regalitatea, chemata a-si indeplini sarcina unificatoare i orinca
duitoare si de catre o burghesie in progres, care avea intere-
sele ei econornice de ocrotit, a sprijinit, dupa victoria sa,
roditoare astfel pentru toata natia, desvoltarea claselor
active, ingaduindu-li sa-si cistige tot mai multä bogatie
insenmatate politica. Pe cind, dincoace, Statul Austriac"
se formeaei pe ruina unei vieti provinciale infloritoare si,
multi vreme, el nu va face nimic ca sii repare opera de
distrugere care fusese conditia Insi pentru a instala
tronul sail de absolutism pe Suveran.
in
in Ungaria
Si tot asa se va proceda si in Ungaria,
veche imperiala intaiu, apoi in Ungaria turceasca si in
sfirsit si in cea ardeleanä, ajunse toate in mina Casei
de Austria, si tot printr'o opera de cruciata, supt conducerea acelorasi Iesuiti i cu aceleqi forte internationale.
Opera de distrugere a vechiuhii spirit revolutionar o
incepu, independent de Suveran, un harnic i talentat
Iesuit de singe maghiar, elevul celebrului cardinal Bellarmino, Petru Pazmanyi (1570-1637), care, si frt sprijinul
Papei, cerut pentru marile lui planuri. stiu sa ajunga la
scopurile ce-si propusese. Acestui episcop de Gran si cardinal i se datoreste scoala cea mare catolica din resedinta
sa, Tyrnau, Nagy-Szombath sau Simbata-Mare in curind
Universitate, din care se desfacii apoi Facultatea de
drept din Gran si cea de medicina din Pesta. Co-
-o-
legiul lui pazmanyan din Vieni, ca i acea scoalti din
Simbata-Mare, era sä dea invatatura atitor tineri Romini,
cari trebuiau cistigati pentru scopurile carora au ramas
inchinate aceste asezaminte. Si, in acelasi timp, pe urmele
acelor prelati din veacul al XVI-lea, Antoniu Verancius si
Nicolae Olahus,
unul Slav, cellalt Rornin, de singe basarabesc
cari si-au inscris numele in istoria literara a
,
75
celei mai bune epoci din Renastere, o literatuM de linibg
lating ajunse a prinde tot terenul cultural, aici ca si in
Boemia. Ardealul singur ramase cu teologii sal calvini
si cu nobilii autori de memorii (Nicolae Beth len, Cserey,
etc.), cari continuau in limba ungara frumoasa traditie
lating din vrernea Bathorestilor, a unui Brutus si Szamoskozy, conteinporanii iStoricului in limba lating al Ungariei, dupg traditia clasica a lui Bonfiniu ltaliinuI, Nicolae Istvariffy.
Totusi, supt Ferdinand al 11-lea i urmasul sau
de
la 1638
Ferdinand al III-lea, Ungaria Superioara e necontenit independentg de Ardeal. Ca si. se schimbe aceasta situatie, a trebuit, dupa moartea lui Glieorghe R-kOczy I-iu, zbuciumul desorientat al viteazului si ambitiosului sgu fiu omonim. Impacat cu Imperialii i pierzind astfel legatura cu coreligionarii i conationalii sal din pose-
siunile acestora, el se inCreaptä, cu planuri imposibile,
clupg traditia lui Stefan Bathory, veche de un secol si
ajur.sä cu iota anacronica, asupra Poloniei, unde, fara a
capata coroana mult dorita, isi prgpadi oastea navalit-i de
Tatari, pentru ca pe urina pedeapsa turceasc sa vie osuprg-i, facindu-1 sa piarg, la captitut unei desperate sfortari,
din rkile capatate pe cimpul de lupta. Din aceasta praclaciune a ostilor Sultanului, Ardealul nu s'a mai ridicat
multg vrerne, si el primi rabditor stapinirea unor principi
impusi de Pasi biruitori, un Acatiu Barcsai, Romin de
singe, de origine si de, purtgri, un Mihai Apaffy, saracul
nobil din Secuime, fara avere si farg insusiri personale,
Limit vasal otoman.
In acest moment, la 1655, tin nou Habsburg se suia
pe tron, Leopold I-iu (in Boemia la 1658, in Imperiu la
1659). Crescut catolic de preceptorul säu, principcle italian Portia, el avea mai curind vocatia bisericeasca. Toata
viata lui, parintii Societatii lui Isus au fost, nu numai di
rectorii constiintei, dar si ai politicei sale: un Muller. un
Neidhard, un Menegatti, la cari se 'adauga capucini si
alti represintanti ai,spiritului roman navälitor. Daca influenta spaniola, careia i se supusese bunicul sau, lipses:e
acum, in decadenta tot mai adinca, acceleratä de Franta
76
vecina, a Statului lui Filip al II-lea, aristocratia de aventura §i de poinenire incunjura, si mai numeroasa, si mai
de-aproape, un tron lipsit de orice libertate si initiativa.
lar, daca e vorba de razboaie, acestea le vor purta generalii de pretutindeni, Italieni ca Montecuccoli si Veterani, Francesi ca de Souches, ca ducele de Lorena, co
Eugenio von Savoy", geniul militar al epocei, pe linga
cari apar mai rar in locurile prime un Heussler, un Heister, un markgraf de Baden.
Aproape fara voie e amestecat el in afacerile Ardealului napädit de Turci. Un nou principe anti-turcesc, loan
Kemeny, ...cere ajutorul Imperialilor mai mult decit al Imparatului. Ei yin de ocupa cetatile, dar ofensiva noul a
Marilor-Viziri din energica familie a Chiupruliilor patrunde
in sesul Dunärii austriece prin expeditiile de la Neuhausel si de la Lewenz, la care participa si Domnii nostri.
Daca se cistiga la capat, in 1664, biruinta de la SanktGotthard, aceasta se datoreste unei adevarate expeditii
cruciate, in care lupta contingentele cersite de Leopold in
Imperiu si cavalerii tarzii a lui Ludovic- al XIV-lea: un La
Feuillade, un Coligny.
Asa se ajunge la pacea Mt' anexari" din Vasvar. Turcii vor veni insa innapoi peste douazeci de ani, supt
con tinuatorul Chiupruliilor, IVIarele-Vizir Cara-Mustafa, §i
acei cari-i vor aduce vor fi Ungurii.
Inca din 1670 o conspiratie se formeaza contra pradaciunilor militiei imperiale si pentru desrobirea Ungariei austriece.
Nobili din cele d'intaiu familii, Zriny, Nadasdy, Frankopan (din Croatia, unde se ivise de curind, trecind apoi
in Rusia, la Craiul de neamul sate, calugarul Gheorghe
Crijanici, initiatorul panslavismului", ca si, apoi, Sirbo-Rominul bänatean Gheorghe Brancovici), ieau parte la dinsa.
Ei stint tratati intocmai ca nobilii din Boemia dupa luptele
de la Muntele Alb. Opera austriaca incepe astfel si aici.
Ca rasbunator al celor decapitati de mina calaului apare atunci Emeric Tokoly, cu bandele lui de curuti"
pradalnici, in numele libertatii ungare". Inca odata Ungaria Superioara se raliaza la lupta unui rasculat pentru
1?
vechile arnintiri de independenth si de unitate. Cetele no-
ului rege" se luptd la Casovia, la Eperies, cu un suc-
ces schimbdtor. Pressburgul e asediat, ca pe vremurile lui
Bocskay si hi Beth len.
Atunci Viziru1 insusi porneste asupra Vienei. Leopold
isi pArdseste Capita la in 1683, fugind la Linz, §i orasul,
deprins a se apdra singur, resistd prin vitejia si increderea
inteo mintuire apropiatd, miraculoasd, a locuitorilor din
toate clasele. Nu ca aliat al ImpAratului, ci in singura sa
calitate de crestin, aleargA regele Poloniei, marele rdzboinic,
biruitorul asupra Turcilor la Hotin, loan Sobieski. Venit
odatA cu contingentele trimese de principii Imperiului, el
cistigd marea biruinta care salveazd Viena si State le habs-
burgice de cotropire, pentru ca apoi Cesarul trufa§ sd-i
lase fdrd hrand si fArd sprijin oastea innaintea cAreia nu
se coboara ca sd se descopere.
Indath dupd izbindd, Papa lnocentiu al Xl-lea, urmind
traditiile lui Clement al VIII-lea, intervine pentru ca sd alcdtuiascd acea ligA de cruciath din care, pe lingd lmperiu
si Po Ionia, fac parte Venetia si chiar depArtatul Tar mus-
cdlesc,o aparitie nouA in Apus. Numai astfel, din acest
indemn si cu aceste forte, cu acesti bani, supt aceastd conducere, Casa de Austria izbuteste sd smulga Turcilor Ungaria lor, cu Buda cu tot, ba chiar cu Banatul, care va
fi pArdsit deocarndath la pace, pentru a fi dobindit numai
in noua campanie, tot cu Eugeniu de Savoia §i tot in legAturd cu Venetia, la 1718. Biruintile de la MohAcs, de la
Szalankernen, de la Zenta, care aduce incheiarea pAcii de
la Car loyal, in 1699, sint curate biruinti de cruciatd.
Si, dacd pentru ImpAratul se indeplineste astfel o cucerire
la care nici nu visase in momentul primejdiei de lo Viena,
ca §i in Boemia, lesuitii, adevdratii biruitori, aleargd si organiseazd, presidind dorninatia lor,
DacA Ungaria-de-sus fusese pentru Ordin, ca §i pentru
Casa de Austria, cucerirea lui Pazmany, dacd Ungaria turceascA e a unui Inocentiu al VIII-lea, Ardealul poate fi privit
ca 1 cucerire a Iesuitului Kollonics.
Imperialii se instaleazd aici prin asa-nurnita conventie
78
lotaringiana", smulsa de ducele de Lorena lui Apaffy, si
presenta lor e recunoscuta la pace. Nimeni nu-i chcmase,
nici Sasii tevoltati de escesele acestei soldatesce färä -mita
si fara rusine si cari luara armele contra ei, ca la Brasov.
Nobilii unguri de confesiune calvina vor sprijini indata,
de la 1706 la 1711, pe fiul Elener Zrirty, pe vitregul fiu
al lui Tokoly, pe Francisc Rakoczy, pe care si azi il cinta
poesia populara maghiara, si care, cu ajutorul lor si al
aventuroasei vitejii a Rominilor, ba chiar cu un sprijin
frances din Apusul lui Ludovic al XIV-lea si cu coniventa
Turcilor setosi de rasbunare, se putu mentinea atitia ani
ca ,rege" in fata lui losif 1-iu, mostenitorul lui Leopold.
Dar Iesuitii incepusera inca innainte de 1700 opera lor.
Rominii, multi si despretuiti, plebe" fara drepturi, fata de
trei natiuni" politice, intre care si a Secuilor, erau buni
pentru a majora si a terorisa pe ceilalti. Supt Vladica
Teofil, apoi supt urmasul acestuia, Atanasie, ei fura meniti
la o Unire cu Roma, in schimbul egaliskii, promise, cu
celelalte popoare. Atita trebuia, si egalisarea fu uitata, cu
toate necon enitele reclamatii pe basa leopoldinei a doua",
cu toata eroica lupta a episcopului loan Inochentie Micu.
Baronul Klein", cu lant de aur si medalionul Irnparatului
la git, era purtat de la o cancelarie la alta, de la ele toate
la dieta ardeleana, ore 1 insulta. Rau prialit la Curte, amenintat cu arestai-ea, silit sa plece in exil, el nu era interesant, si mci causa poporului sail. Dar citeva sute de mii
de oameni formau acum basa propagandei iesuite in Ardeal, care venise numai putintel prea tarziu ca sa poata
cistiga o biruinta complectä §i aici. Nimeni n'ar fi crezut
insä ca in acest Tinut de luterani, de calvini si de ortodoc§i s'ar putea cäpata macar atita pentru Biserica roinana.
Cit despre Casa de Austria, ei ii ajungeau teritoriile si
subbidiile. De o bucata de vretne ea stia sa capete si contributie regulata si trupe, permanente.
Sil vedern cum s'a ajuns la acest nou stadiu al desvoltarii sale.
VIII.
Formarea unui Stat austriac in veacul al XVIII-lea
Aceasta Austrie", care atinsese numai o parte din hotarele ei definitive,
cAci deocamdat'd ea cuprindea doar
Boernia, Ungaria i erile austriece, n'avea Inca niciunul
din elementele care formeaza un Stat modern,
Finantele ca i mijloacele ei militare veniau din straina-
tate, de unde-i veniau i initiativele i, in cea mai mare
parte, scopurile, afara' de ce se putea culege, mai prin
curtenire, mai prin impunere, de la Statele deosebitelor
provincii, care pAstrau inca, foarte visibilä, deosebirea lor
de origine si de desvoltare, avind ca singura legatura o
dinastie, mai mult sau rnai putin sincer sprijinitä.
Totusi spectacolul monarhiei pertect organisate a lui
Ludovic al XIV-lea, care stringea pentru tintele ei, de do
minatie a intregii Europe, rnijloacele unei marl natiuni,
toate rnijloacele ei, nu putea sa rmiie fara inriurire asupra
Habsburgilor din acest veac al XVII-lea, pe cari lupta in
delungatA contra acestui adversar i concurent la insIsi
hegemonia in Imperiul german trebuia sil-i faca a-1 cunoaste mai bine si a-1 pretui mai. deplin. Incercari timide
se fac deci pentru a se capata, fie si in mäsura mai mica',
acele mijloace de care in asa de larga masura dispunea
regele absolut al Franciei.
Astfel, pe linga subsidiile Statelor i contributiile prin
cipilor Imperiului, pe o vreme cind Spania, ea insäsi decazuta si subordonata tot mai mult regatului vecin, nu
80
mai putea sg-si trimeatä aurul pentru scopuri generale
catolice ori pentru scopuri speciale austriece, rninistrii lui
Leopold I-iu incearcg a crea venituri noug, sigure, capa-
bile de a hrgni un budget de rkboiu : imposite pe vicii,
lotgria de Stat. Capitatia din 1691 n'avu un caracter permanent. Pe -aceastä cale se cistigarg sume care n'ajungeau
insg nici mgcar la dougzeci de milioane de florini pe an.
Fata de o armatä ca aceia a lui Louvois, care tindea
sli inlocuiascg printr o forta militarg statornicg, uniformg,
atirnind numai de Stat, vechile regirnente pe care le adunau
aventhrierii si profesionistii, sau pe care pgrinti prevgzgtori
le dgdeau ca zestre fiilor lor, nu se putea 'Astra adungtura
pestritg care, algturi cu Polonii t i cu contingentele strgine,
dgcluse lui Leopold I-in, cu totul nepreggtit pentru o
asemenea sarcing i pentru un asemenea noroc, stgpinirea
asupra Ungariei turcesti si a Ungariei ardelene. Se ispitirg
deci Sirbii nemultamiti -cu apgsarea Turciei in desfacere si,
cu sefii lor de oaste, cu Vlädicii lor, acestia venirg, _in
cursul rkboiului, de se asezarg la hotare, bucurindu-se
de o autonomie cu mult mai larga decit a locuitorilor
slavi sau valahi" din vechile Confinii militare", unde,
Inca din reinea lui Rudolf al II-lea, se a trgseserg viteji,
deprinsi a se lupta cu pgginul, din partile vecine ale
Bosniei. Bucurindu-se de libertati speciale, foarte intinse,
razimindu-se pe privilegii multa vreme observate cu sfintenie, ace§ti sträini, cari-si platiau toate drepturile exceptionale printeo strictä indeplinire a datoriei lor militare,
erau o oaste de un nou fel, gata" oricind sä se arunce
asupra dusmanului ei special, dacg nu i asupra altor
du5mani.
Mai' departe decit atita nu se merse pentru moment, si
regimentele care, supt Veterani, Heissler, Heister, intrarg
in Ardeal n'aveau alt caracter decit acelea care si pang
atunci luptaserg supt steagurile habsburgice. Si aceasta
explicg i resistenta pe care o intirnpinarg la supunerea de
fapt a terii i entusiasmul cu care, contra acestora §1 a
bandelor anarhice de Iobonti", atitia luptgtori ardeleni,
mararnurgseni, ungureni alergara supt steagurile, foarte
populare, ale lui Francisc Ritkoczy.
81
Necäpatind Inca base proprii pentru puterea sa, Austria
Habsburgilor avea i neajunsul de a nu fi fost osebitä,
de a nu putea fi osebità de Irnperiu, de acel Imperiu a
nrui coroan6 o purtau pe rind sefii Casei de Austria prin
singurul drept cistigat la alegere, dar in care intreaga au
toritate se gAsia in minile Electorilor, deveniti monarhi
moderni in margenile unor hotare de stäpinire directA.
Austria era terenul de mostenire de unde se putea ciipäta
puterea realä pentru a intretinea mari ambitii de tin caracter ideal, ca tot evul mediu de unde veniau, dar atita
numai. Nu exista o autoritate austriacd, in diversitatea
drepturilor si in antagonismul traditiilor istorice, i deosebitele pgrti ale teritoriilor ereditare" erau mai mult sau
mai putin amestecate cu vastul corp vechiu al Imperiului,
Acesta avea o formg, cu care, oricit ar fi fost ea
de neorganick lumea se deprinsese i pe care tratate
de echilibru european la capatul unor lungi lupte, tratatele
din Vestfalia la 1648, o consfintisera, orinduind-o pentru
mai multä vreme ; aceia se sMrinta la cercetare, ca si la
orice incercare de actiune, in componentele ei, care nu
tineau sA se confunde fiindd de fapt nu era nimic comun
intre dinsele.
i Suveranii nu cutezau sä caute aceastä comunitate.
Ea nici nu-i putea interesa in rindul Intiu, cAci gindul
lor principal era al Imperiului, in care un prestigiu care
venia de la Carol-cel-Mare el insusi Ii aureola fruntPa.
erau interesati sä se ocupe de aceste lucruri imperia e mai
.
mull decit de altele si din causa rosturilor ce ovfau in
Italia, ca $efi ai linperiulul, 1 nu ca proprietari ai posesiunilor austriece.
Odatä Carol Quintul avuse aici i Neapolea i Milanul,
dominind astfel din aceste douä puternice positii extreme
toate principatele i republicele i controlind mnsäi actiunea
papalitatii. La impArtirea sävirsitä prin abdicarea Cesarului
habsburgic, aceste teritorii ramaserä in legdturä cu Spania.
Cind ramura de acolo se stinse si se ivi, se impuse contra
viitorul Carol al VI-lea el insusi,
-candidatului austriac,
Filip, nepotul lui Ludovic al XIV-lea, cind incepu r6zboiul pentru succesiunea Spaniei, singurii mostenitori ai
82
marelui Imparat, Austriecii, cari putuseth pAstra coroana
imperiala, se impar*a§ira §i din aceastä Italie care de la
Carol-cel-Mare "ncoace era asa de strins legata, i inteun
chip ga de Urea., de Sfintul I nperiu roman de natie germania Astfel ei fura stapini, nu, numai la Praga, la Viena
§i la Buda, smulsa de curind Turcilor, ori la Clujul ardelean, dar §i la Mian §i la M ntova (din 1706 innainte),
prin aceleasi snit" razboi lice care li dadura, cu partea neerlandesa a mogenirii burgunde, gurile Rinului, prin care,
iaräi, si mai strinsa se facea legatura cu Imperiul. Incercarile Savoii de a lua Milanesul nu izbutira, i putin mai
tarziu, Parma, Piacenn, spaniole llama atunci, se adaugira
la acest dorneniu itaran, care era pentru dinastie de sigur
o glorie §i o putere, dar pentau Austria insa§i o e,entiala
impiedecare aclusa constitutiei sale. In sfir§it prin disparitia
Casei de Toscana, a Medicisilor, ducele de Lorena-i capatil
succesiunea, §i acest Francisc-tefan, principe de singe frances
§i de limba francesa, era sotul singurei mWenitoare a Irnparatului german Carol al VI-lea, trebuind astfel ca frurnoasa
provincie sa ajunga un apanagiu al principilor nascuti din
aceastä casatorie.
Pentru ca aceasta mo§tenitoare sa-§i capete sthpinirile se
cerea sa se stabileasca un nou drept succesoral. i, pentru
ca alti candidati -la succesiunea austriaca sa nu poata smulge
macar pit dintr'insa, era ne eai c cle sa fie constiNile ea un bloc leritorial, ca o knitate
prin
actul chiar care era sa asigure arhiducesei Maria-Teresa
situatia ei ca Suverana. Da aceasta nu insemna alta decit
s& se cree::e Au tria, cote pancY fund na exi ta e, pentru
ca, pe de 9 parte, proprietarii ei, cu titluri deosebite pentru
fiecare provincie, mi simtisera nevoia absoluth si irnediata
de a o crea i pentru ca, pe de alta parte, ei intelegeau
ca orice creatiune de acest fel aducea dupa dinsa primejdia
recunoagerii acelei dualitati ce exista in caracterul lor
§i pregatirea despartirii, de care, cu niciun pret, nu voiau,
intre noua Austrie §i vechiul Imperiu.
Incepein deci a socnti Austria, nu din momentul cind
expulsiunea solemnä, in toate formele diplomatice, de cAtre
Napoleon I-iu, o scoase din Imperiul medieval, crelnd Im-
83
periul modern al Austriei, ci din ziva in care, la 1713, cu
un an innairitea anexarilor prin tratat in Italia si la Rin,
Carol sal VI-lea redacta Pragmatica Saler tnt , preva'zind
prin acest act, redactat dupa un dublu model frances din
evul mediu, ca Statele austriace formeaza o singura organisatie politica, a Orli impartire este si ramine imposibila,
fetele putind urmã in lipsa mo§tenitorilor barbatesti, ca
in atitea din monarhiile europene mai vechi, Anglia,
Spania, Rusia. Intre anii 1720 §i 1723 aceasta reglementatie fu primitä, in formele lor particulare, de provinciiie
deosebite pe care le privia.
Räininea acum Ca, dupa ce mo§tenirea in toad Au3iri.2
se dovedise posibila, Ungurii, cari rnai avusera' pe regina
Maria, fiica lui Ludovic-cel-Mare, invoindu-se la alegerea
Mariei-Teresei
si nu si a sotului ei, Imparatul Framisc
de Lorena,ca rege
sä se mai dovedeasca si putinta
ca aceasta unitate de nottä creatiune sä se mentie impotriva asaltului, care se putea astepta, al concurentilor cari
invocau drepturi femeiesti mai vechi la acelasi ereditate.
Si Austria s'a mentinut. Candidatura lui Carol-Albert,
Electorul Bavariei, dadu Imperiului, in 1742, un trecator Carol
al VII-lea si Boemiei
tlar Boerniei singure
un rege,
iar Austriei un arhiduce, de citiva ani, care relua tiaditia
separatistä a lui Frederic Electoral Palatin. Dar toate silintile in favoarea acestuia ale lui Frederic al II-lea, intreprinzatorul rege al Prusiei, si ale Franciei, dusmana ereditara a Casei de Austria, nu izbutird. De si Carol
avea singe austriac, fiind sotul unei fiice a Impa'ratului losif
I-iu, de §i Jusese crescut, ca ostatec, in Austria, la Klagenfurth si la Gorz, de si comandase contingentul bavares
in luptele Austriei cu Turcii, el nu putu sä ramiie in pro
vincii care nti au uitat nici in cintecele lor populare pe
Carol Bavaresul". Biruintile aliatului sau Frederic, care
patrunse in Boernia, de unde Carol fusese gonit, nu creara
nimic definitiv. Si, cind, dupa razboiul pentru succesiunea
Austriei, se incepu, co itra lui Frederic, un nou razboiu
de Maria-Teresa insa§i, data aceasta cu ajutorul Franciei lui
Ludovic al XV-Iea,
räzboiul de §epte ani (1756-63), --
acesta putu sa clatine tot a§a de putin, cu toate infrintv-
84
rile Imperialilor, unitatea, stabilitä, odatA pentru totdeauna,
prin Pragmatica Sanctiune, a Austriei.
E adevärat cA in aceste douA rAzboaie Maria-Teresa a
pierdut Silesia, pe care 0-o anexA Prusia §i. pe care ea
nu fu in stare s'o recucereascA. Un bine era legat insl
cu aceastA deslipire a unui corp ajuns strAin de o comunitate catolicA a§a de deplinA Ina in acel moment. In
adevAr Silesia, ocupatA, cu un veac in urnil, de Saxonii
de aceia§1 confesiune luteranA, se pAstrase,
cum nu putuse face Boemia ori Austria, amanetatA Bavaresilor conveptitori,
cu totul legatA de Ref orml, §1 nicio incercare
n'a mai putut-o aduce la altA confesiune.
Si, pe de alt5 parte, recunonterea stApinirii in aunt&
provincie a regelui prusian, care cAuta pretutindeni cuceriri,
fie §i alAturi cu Danemarca, in claim Suediei,
lega Aust:ia de initiativa neastimpAratA a acestui rege,
care vedea intr'o complicitate cuceritoare cu ImpärAteasa
pe care o despoiase de o parte a mo§tenirii sale un znijloc de a se face uitat trecutul. Polonia era in plinä anarhie internA, §i nu se mai arAta viabill 0 intelegere cu
Ecaterina a II-a a Rusiei pentru impartirea acestei teri nenorocite se incheie rApede. Mariei-Teresei i se amintirA
drepturile de odinioarl ale regilor unguri din dinastia arpadianA asupra .Galitiei §i Lodomeriei", teritoriul ama-
netat de Sigismund,care avea acest obiceiu de .cite ori
hotAra o adevAratA cesiune, onorabild",ditre Vladislav
Iagellp, regele Poloniei, 1, astfel, dupA o lung5 luptA
cu o cinstitA con§tiintA catolicA, simtitoare la dreptate
la onoare, regina Ungariei se invoi ali reclamA"
acest pAmint al sAu" in 1770, ajungindu-se astfel la cea
dintAiu impArtire a Poloniei, in ziva de 25 lulie 1772.
Pe urmA, necesitatea unui drum intre Ardeal §i aceastä
tara
drum care, adAugim, n'a fost intrebuintat niciodatA
aduse pe mini§trii cl§tigAtoarei in tovArA§ia de
trei sä reclame de la Turcia invins5 de Ru0 §i aliatA cu
Austria, tocmai ca sA nu i se rApeascA nimic din pro§i
vinciile ei, Moldova-de-sus, din care conventia
Maiu 1775 fAcu o Bucoving" impArAteascA.
din 7
85
Dna in Bucovina nu exista nicio rama§ita din veches
organisare catolica a episcopatului de Siretiu, ci ortodoxia
era stapina a terii Ca §i in cea mai mare parte din Ardeal, cu toate actele de Unire",---Galitia era absolut §i
devotat catolica. Imparateasa plina de evlavie, care venia
aid aducind pacea, o administratie veghetoare §i posiNIHAU de comert mai insemnate decit cele din trecut,
fu bine primita in tara care mull timp a fost una dintre cele mai credincioase posesiuni ale Habsburgilor.
Protestind contra unei ispite careia nu-i putuse resista
papa la sfir§it, Maria-Teresa vorbise de ,,sistemul prusian" care se impunea con§tiintei sale, de actiunea .4
la prussienne" in care era atrasa. De fapt Prusia era
aceia care-si impunea ot metodele Austriei invinse,
' acele metode pe care ea insa§i le imitase, cu brutalitate
§i o totala lipsa de gust, de la Franta lui Ludovic al
XIV-lea, cu cautarea ei de hotare naturaIe §i pe calea
Camerelor de anexiune". Cucerind §i ea cit putea §i
unde putea, Austria adoptd insd acelcqi sistem $i in
ce prive,Fte ordinea Internd.
In Prusia, care era o creatiune a Hohenzollernilor, fiind formata din posesiunile pe care ace§tia le detineau,
in puterea unui titlu indoit, in Marca de Brandenburg
§i in Prusia Orientala, cu adausul altor domenii de familie, in aceasta Prusie unde, mai ales dincoace de Elba,
trecutul nu represinta nimic §1 nu aducea cu el niciun
drept, niciun privilegiu care sa trebuiasct neaparat a fi
pastrate,
se putea funda o monarhie de un
absolu-
tism intransigent, in care totul sa fie numai ca o mare
gospodarie a Suveranului, creator §i stapin, a§a cum intelege el. Tara de drepturi §i de privilegii, innabu§ite,
date uitarii, calcate, dar nu abrogate, a Austriei, cu Boemia §i cu Ungaria sa, vechi regate cu traditii, nu se
gasia insa in aceasta situatie. Totu§i exemplul aduse
prusianisarea ei, acceptindu-se doctrina pentru foloasele
dinastice care vadit se aduceau printr'insa,
Nu era nevoie ca Imparateasa-Regina ea insd§i a
MO aceasta opera, care nu se potrivia poate mci cu
86
firea ei. Era pentru aceasta lumea care o incunjura, acea
lume de origine deosebitä, generali, administratori, diGermani autentici, ca Haugwitz,
plomati, economisti,
Thugut, sau Slavi, Cehi, cum au fost Chotek, Kinsky,
Harrach, eta a fost chiar Kaunitz (un Kunitz de ori
aine)
Livonieni ca Dann, Irlandesi ca Lascy, Olandesi
b
I
ca von Swieten, asupra chrora in chip firesc se pusese
pecetea prusianh. Silintile lor comune au fundat acea
u7ificare pin administratie care trece supt numele
respectabil al stApinei lor.
Acurn se crearä finantele
Monarhiei", supuse unei
atot puternicei Camere de Conturi din Viena, alirnenlindu-le cu imposife pe tabac, pe sare, pe timbru si cu
foloasele firesti ale unui comert liber (de la 1776) in
lhuntru si indreptat in afarh prin Trieste,ajuns un mare
port liber al comertului sudic, mai ales grecesc, in dauna Venetiei istovite, s,i prin Fiume (se credea cä s'ar
putea crea in insulele Nicobare de lingii lndustan adevhrate colonii ale Austriecilor, asemenea cu coloniile Francesilor §i ale Englesilor). Inch de supt Carol al VI-lea,
tratatul din Pojarevaci (Passnrowitz) deschisese, la 1718,
pentru cornertul provinciilor ereditare linia Dunhrii si accesul la Marea Nec.gril Era si dorinta unei penetratfl
economice in anexarea, prin acest tratat si phnh la infringerile unui non räzboiu, phnh la pacea de recuperare
din Belgrad, in 1739, nu numai a Banatului, care Complectä linia, absolut necesarh, a Dunhrii de Sud, dar si
a Serbici de Miazi neapte, si a celcr cinci jtdete oltene.
In timpul Mariei-Teresei inca va aphrea la Bucuresti si
la lasi cel d'inffiiu consul qustriac, Dalmatinul Ibicevich,
si o Cotnpanie Oriel talh va chuta sh lege relatii cu aceste
prov'ncii si cu Turcia, dupti traditiile acelui comert sh-
sesc, care era vorba sd invie acum la bielsuguI si strhlucirea lui de odinioarh. In curind va fi vorba de navibaabilitatea Oltului i de alte proiecte care nu erau ..!1
se indeplineasch niciodath.
Toate acestea insh, nu din dorinta de a ferici popoarele, irnboghtindu le si ridicinda-le astfel in cultura, ci
pentru sirnplul interes egoist al bunei gospodhrii imph-
87
ratesti, care hraneste pentru cA intelege a mulge, a tunde
intimplator, a si taia.
Acuma existh, pentru dusmani ca
i pentru supusii
n'ar voi sa inteleaga cum trebuie acesLe binefaceri,
o armath, aceia care deocamdata va lupta cu vecinul
din Imperiut Prusianul, si cu aliatii lui, pentru celpe
urma sa se manifeste altfel de cit vechile trupe de ajutor si de strinsura, cind losif al II-lea, fiul i. urmasul
Imparatesei, se va bate la Dunare cu Turcii, rivnind
la acea impärtire cu Ecater'na a II-a a Imperiului lor pe
care a oprit-o numai, la pacea de la Sistov, in 1791,
printr'o imperioasa mediatie englesa, prusian
i olandesa, Revolutia cea mare din Franta. Militia impArAteasca" e in stare sA irnpiedece dupa 1760 intinderea
tulburkilor romanesti din Ardeal contra Unirii, i, cind
Horea va ridica pe terani contra Ungurilor, singura interventia ei va fi in stare sa opreasca, la 1785, cumplitul macel, contra cAruia nu izbutise vechiul mijloc,
zabavnic i neefectiv, al insurectiei" nobilimii dupa datina medievala. Sirbii pana la distrugerea Constitutiei
lor si la impartirea intre corniteele banatene i Confiniilor Militare
corpurile libere" (Freikorp) de Talpasi, de Slovaci, iegitneatele voios oferite din loialitate,
ca al Romimlor dkuit de Biserica ude nationalitati
capäta o inthrire i prin noua si folosinita din Blaj
toarea institutie, pe aceiasi basä ca, in Rusia, Cazacii,
a grAnicerilor, luiti din nijlooul a:elor nationalitati si
pdstrind intru citva caracterul lor osebit, etnic, nu nu-
can
mai local.
Ca un element de guvernare, ca un Politikum", se
aseaza la rind scoala. Supt retgloasa Imparateas1 mai
mult decit sunt filosoficul ei fiu s'a dat marea lovitura
invatamintului iesuit, care opunea o altä mire putere puterii monarhului. Universitatea lor, Colegiile lor nu se
puteau ataca ; s a int -ebuintat pentru a i combate si desIocui scoala primal a, Nor zllc.Pha'r, opusa vechii scoli
de catehism i sporadicelor fundatiu _i ale calugarilor
Mariati.
88
Aceasth §coala e de limba germana, dar nu pentru ca
Ouvernul ar tinea mai mult la aceastä Iimba, la nationalitatea care o vorbeste. losif al II-lea va spune a de
ar avea mai multi Unguri supt obladuirea lui, ar sprijini scoala norrnaM" de limba ungureasca, dind aceasta
limba chiar si administratiei sale, in locul limbii latine,
inlocuite. Si ministrilor Imparätesei si acestui rege al
Romanilor, viitor Imparat el insusi (1780-90), li pass
de un sigur lucru: de unificarea In forme ,51 in spirit
a Monarhiei,-de aducerea la acelasi numitor a provinciilor prefkute in cercuri", cu capitani" in frunte
(Kreishaupleute), de amalgamarea oamenilor cari, Wind
parte, in deosebite teri" (Linder), din felurite popoare"
(Völker), nu sint de fapt decit supusi (Untertane).
La mijloc, peste Iocotenente" si guverne" sint institutiile centrale : Cancelaria Suprema, Consiliul de Stat,
Curti le de judecata si de socoteli. Si este mai ales Curtea
imperialä.
Aceastä Cute, cum nu mai fusese panä atunci, imita
de departe Versailles al lui Ludovic al XIV-lea, dupa
care va fi facut Schonbrunnul, cu castelul lui in stil rococo, cu statuile si basenurile, cu templele mitologice
intre copacii cu ingrijire tunsi si pusi in aceiasi uniforma". Arta isi gaseste la Curte si in preajma ei sprijinul, dar nu si literatura germana, care se margineste
la farse pentru popor, ca ale unui Schikaneder. Adevarata literatura e a teatrului, dar aici straluceste opera
straing a ltalianului Metastasio. Musica e in mare o-
noare, cki e epoca lui Gluck, lui Haydn si Mozart,
cari toti pleaca de la traditia italiana. Un Italian e si
sculptorul Curtii, Canova. Acest departament e al ltaliei.
Si, dacd nobilii cehi isi impodobesc Praga lor, unde
stau mai mult, Ungurii alearga in preajma reginei",
caci o garda nobila stringe pe- cei mai stralucitori tineri, bucurosi de a se infatisa numai ca oameni de
neam mare si cu crestere bung.
Totusi intreaga aceasta opera metodica se va lovi de
spiritul Revolutiei.
89
S'ar pares ca entusiastul care e Iosif al II-lea, hränit
din cetirea filosofilor" francesi, lucreaza ca s'o MO inutila
in State le lui, care, dad se räscoala, ca Teri le-de-jos, daca
murmura, ca Ungaria, se ridica, nu impotriva tiranului",
ci impotriva reformatorului, care izgone§te pe calugari, li
confisca averile, li impiedeca relatiile cu Roma, jignind pe
Papa insu§i, care a venit sa i se- presinte pentru a smulge
concesii. Nimeni n'a urit mai mult trufia §i apasarea nobilimii §i n'a sprijinit mai tare pe terani, carora li da libertatea, Ora in Ardealul unde Horea se infati§ase, venind din Viena, printr'o naiva viclenie, ca Lin misionar
al lui.
Dar toate acestea nu sint decit asalturi contra ultimilor
concurenti ai absolutismului: a da puterea claselor cle jos,
Mra ambifie si fdra puteni, inseamna a o lua pentru
sine. De aici toata invier§unarea cu care losif indeplingte
o opera care nu e decit urmarea aceleia ai carii initiatori
all fost minigrii a la prussienne" ai mamei sale. Revolutia, rasarind in Franta, va cere insa in alt spirit ace-
legi lucruri, §i ea se va afIresci altor puteri.
IX.
Austria i Revolutia francesk.
In aparenta masurile reformatoare ale lui losif al II-lea
ar fi putut sä impiedece in provinciile acestei Monarhii"
care nu-si zicea Inca : Austria" orice tendinte revolutionare, el insusi infatisinclU-se ca un precursor al Revolutidi
francese.
Aceasta in principiu
noului regirn frances,
ea si in meted. Ca si oamenii
el 3e inspira numai de la cultul
ratiunii", fara a se gindi c1 natiunile sint alcatuite dupa
ha.;ardurile istoriei si ca poartä in ele porniri instinctive,
porunci traditionale, care n'au nimic a face CU silogismele
logicei pure,
si ea insasi supusa, de altfel, in teoria
ei, influentelor tirnpului. Ca si dinsii, privind toate lucrurile
in abstract, el nu era in stare sa faca acea deosebire intre
un teritoriu i alt teritoriu, intre un om si alt orn, care
nici nu i se parea necesarti. In ce priveste metoda, si el
credea Ca radicalismul necrutator, nemiiostiv, cautind drept
pe dusman pentru a-I rapine dintr'o singura lovitura este
calea cea mai buna si c1 nimic nu trebuie sa impledece
pe reforrnator in aducerea la indeplinire, fata nicio concesie omului sau vremii, a planurilor sale.
Ca si revolutionar;i de la 1789-95, el a urit clerul Catolic, pe acesti Saduchei", pe aceste ulernalc", stnijuind
moastele adorate ale unor vechi superstitii" moarte, si
i-a rapit ccnducerea coiii, arnestecul in viata de Stat,
,.verile de tot felul, Nina la tesaurele respeetabile ale artei
91
religioase.. Ca si dinii, fiul Mariei-Teresei, care a sfarrnat
veclva Cica de Curte, puternicA in zilele marnei sale, a
despretuit i inlaturat dupA putintri acea nobi'ime, care,
dupg dinsul, nu putea cere o situatie eminenta numai in
puterea dreptului ci de rnostenire. Ca si acei represintanti
ai burghesiei si sprijinitori ai std'rii a patra", care era,
de si nu se vorbia de dinsa, el a luat gcle Ia cei de sus
ca sA dea celor de jos, din ceri void sa fan sprijinul
permanent al puterii sale. Nici el n'a vrut sä mai ingaduie, in nerabdarea lui de a vedea avintul muncii libere
si al comertului fait margeni, acele piedeci pe care le
punea in aceste domenii dainuirea asociatiilor i practicelor medievale. Cum Revolutiei francese i se datoreste
sco,la priinara" civith, astfel scoala normala" a Statului
se substituie in Monarhia lui Iosif al II-lea vechii scoli de
catehism i incera rilor razlete fii,ute de calugarii piaristi,
Cercurile" lui -samang eu departamentele" Adunarii constituante. In genere, Austria iesita din actiunelaceasta de
sus, nouil in toate formele ei, corespunde intru toate
Franciei iesite si ea nouA in toate forinele ei din actiunea
filosofilor stapini pe putere.
totusi ,nemultAmiri erau si in Statele pe care Iosif
le lasa fratelui sau Leopold,
un blajin reactionar pentru
a face placere acelor cäri ridicau mai tare glasul spre a
protesta
iar acesta, la 1792 inca, fiului sAu, Francisc al
II-lea, cgruia-i era pastrata, pana la 1835, o lunga stapinire de peste patruzeci de ani.
Nu e vorba de ieie conspir1r21 care au dus la esafod
pe Mutinies i pe iovarii
i din Ungaria, inchizind
intr'o tetnnita aspra pe tindruI scriitor ungur Bacsanyi, a
carui vinA era numai cA tradusese in limba sa Marsiliesa".
A fost o simpla imitatie, rau cugetatg i riu pregatita, a
lucrurilor din Franta. De si aceiasi imitatie e vede si in
prograrnul Statelor ce se aduna in Ungaria si in Ardeal,
si in discursurile infläcárate care se tin in cuprinsul lor,
importanta acestor manifestatii e shntitor mai mare. Se
exprima idei care nu sint intru nimic inferioare acelora ce
aclusesera asa de mari prefaceri in Apus ; autoritatea Su-
92
veranului era discutata fait nicio crutare, natiunea" ridicindu-se acum ca o unitate aproape dumnezeiasca, de drept
natural, pe ruina natiunilor", de drept istoric, ale evului
natiuni" sprijinite pe privilegii, la care se remediu,
nunta acuma macar de unii, mai putin interesati.
Dar totul se petrece intre cei patru pareti ai salei de
adunare. Strada nu se misca ; ea nici nu §tie nimic din
ce vorbesc puternicii §i invatatii de acolo. Un inediu refractar prin multa supunere veche §i prin adinca incultura
nu putea fi strabatut de aceste tendinte, care nici n'ajung,
nici nu puteau ajunge pang la o adevarata propaganda.
Odatã inchisa dieta, dinteinsa nu raminea nimic decit
forma, pastrata pentru istorici, a protocoalelor.
Spiritul public nu incepuse maul- a se forma, de §i o
literatura, chiar o literatura periodica, destul de insemnatä
se produce §i in terile austriece, dar mai ales in acele
unitati nationale depline care sint Boemia §i Ungaria.
Cad aceastä literatura e mai rnult a invatatilor pentru
invatati. E adevarat ca la Unguri se dau traduceri §i
adaptatii din goara literatura francesä, care avea trecere
§i la Curtea, pe jumatate francisata, a Vienei, CA Voltaire,
Marmontel, afPI talrnacitori aici ca §i la Grecii din aceia§i
epoca, samanati ca bogati negustori prin orgele §i porturile terilor austriece, ca un Barcsay scrie chiar frantu-
ze§te. E alevarat ca in Faludi se gase§te un imitator in
limba maghiara al lui Gessner, lincedul autor german de
pastorale, care a glsit astfel de imitatori §i in beletristica
noastra incepatoare. E adevarat, in sfir§it, ea un Dugonics
publica inca innainte de 1790 povestiri din trecutul natiei
sale, ca Etelka", Jolanka", apoi ca o epopeie inchinata lui
loan Hunyadi apare in acela§i timp, ea un Italian de
origine, Gvadanyi (Guadagm), schiteaza cele d'intaiu
tipuri din viata reala. Dar, oricita insemrdtate am acorda
noi astazi acestor produse nationale", pornind de la desvoltarea bogata, expresiva §i in adevar estetica a unei
literaturi noug, pentru contemporani ele erau jocul unor
spirite mai u§oare ,. destinate unui cerc de tineri seniori
fara multil cultura, de tirgoveti cari nu trecusera prin §coli
93
ori de femei cu limp disponibil pentru a ceti. Literatura,
adevarata literatura era a eruditilor, istorici, f lologi, alca
tuitori de gramatici, compilatori de dictionare, polemi§ti
al disertatiilor pentru drept.
Caci aceasta e §i literatura mai vie, rasarind din nevoile societatii, care erau nevoile de drept, §i coborindue
in viata ei ins4, prin afirmarea caracterului sacru al privilegiilor fata (le cesarismul navalitor §i de administratia
pe care el o crea pentru lerviciul sau exclusiv.
E aceia§i situatie ca. §i in Ardealul unde, dacä un Barac,
un Vasile Aaron cintä povestea lui Arghir ori pling risipirea
lerusalimului pentru- un restrins public de tejghea sau de
iatac, lucrul cel mare il fac, apArind dreptul de viata al
neamului §i sprijinindu-I pe. dovezi de gram §i de trecut,
un Samuil Micul-Clain, un Gheorghe Sincai, un Petru Major.
Astfel in Boemia i provinciile slave din prejurul et
niciun poet" nu se poate alatura ca valoare §i influentA
unui Dobrovsky (i- 1829), marele cerceiätor al limbii cehe,
care, prin studiile lui adinci de filologie, va fi interneie-
torul unei doctrine slave", menitä sä aibä o ap de Mare
inriurire asupra vietii neamului sal. Si de la el pleacA
solidele cercethri critice ale lui Kopitar, care s'a ocupat,
la un anume moment, §i de limba noastra, scrisele de
luptä ale unui Pelzel, iar mai thrziu, in veacul al XIX:lea,
larga activitate de cercetator al slavismului in toate formele
*i directiile kti a lui Safarik.
In Ungaria, numele literare cele mari sint ale edito-ilor
de cronici, ale adunätorilor de documente, ale redactorilor
de istorii critice" i de monografi', ale argumentatoriloi
dreptatii unei cause nationale care incepe sä iea, alth infPiti§are decit in veacurile trecute. Nu numai ca Et ropa
intreaga cuno§tea opera de eruditie a unui Bel, a unui
Pray i Katona, a unui Kaprinai §i Kovachich, a unui
Bod §i Kollar, a unui Horanyi, incepatorul istoriei lite-,
rare ungurqti, dar actiunea cartilor pe care le scriu ei
in latine§te e mai puternica in mijlocul societatii de acas:i,
luata in intregimea ei, decit a scriitorilor de lucrAri distractive in limba vulgara : doar pänä tärziu o mare parte
din aceasta societate nu cetia numai, dar §i vorbia lati-
.
-a
94
rieste
Si, afara de dinsii chiar, cind literatura poetica
ajunge st aibä o adevarata valoare, in sine, nu prin subiectele ei, oricit de originate i nationale, ea cautä, ca la
Kazinczy si Virag, indrepthri, in spirit, in forma, in metru
chiar, la literatura clasica latina, Care era basa insasi a invatarnintului in colegii, ramase -Inca supt conducerea lesuitilor latinisanti.
In aceasth categorie a scrisului invatat trebuie sa se puie,
cu tot caracterul lor agresiv national, tratatele pentru apararea limbii vulgare, ca limba indreptatita, nu numai la
onorurile literare, dar i la o suprematie definitiv1, pe care
le alcatuiesc in Boemia un Tham, un Rulik, iar in Ungaria, cam in acelasi timp, indata dupa losif al II-lea,germanisatorul cu de-a sila, prin administratie i coa15,un
Baroczy. Acelasi caracter il au cele d'intaiu reviste : la Cehi
Literatura boema", Magazinul literar" (1779) o Societate de stiinti" functiona Inca de mai innainte , iar
la Unguri cu cari au cautat, din initiativa lui loan Molnar, profesor la Universitatea din Cluj, unui Zaharia CarcaIechi, simplu editor, ca Iii Boernia, cu idei superioare,
Krainerius, sä ernuleze Rominii ardeleni
Museul ungar"
din 1788. Daca se observa in unele din aceste periodice --
ca in Sezatoarea obstii din Dobrovic" a lui Kramerius, mai
sus mentionat o tendinta mai 'Tata', ea e in legatura, .nu
cu innalte scopuri ale neamului, ci, ca in carticelele rornanesti pentru popor ale lui Molnar si ale altora, cu grija
de gospodärie mai innaintath pe care o introdusese spiritul
de econornie de Stat supt Imparatul losif el insusi, in care
unii vedeau pe un nou Iosif din Biblie, intemeietor ca si
acesta. Almanahurile nu servesc alte scopuri, iar teatrele
nationale" n'au la inceputurile lor alth menire decit a
unei distractii usoare cu mijloace putine.
Nicairi calda literatura poetica mergind la inima chiar a
poporului, dindu-i incredere in el ca om i ca represintant,
irnpreuna cu atitia altii, intr'o cornunitate capabila de luau: mari, a unei natiuni; niciri pamfletul, acel pamflet,
nervos, iute cutezator, care in Franta, innaintea Revolutiei
ca i dupa izbucnirea ei, a fost agentul de capetenie al
Ii Iburarilor si al prefacerilor. Cu asemenea produse ale
95
spiritului, se puteau odihni Inca multa vreme in umbra
despotismului Vnefticator popoarele" lui losif al II-lea,
pang la care nu ajunge inflticarata retorica de imprumut
a oratorilor din diete.
Astfel Revolutia, care sili pe Austrieci, Suverani,
nistri, diplomati, generali
mi-
iasa, a doua zi dupa Irmabusirea pripita a milli razboiu de cucerire cu Turcii, din
pasivitatea speriata pentru a incepe, altituri cu Prusia, apoi
si cu Rusia, cu Anglia, cu atitea State secundare, n actiune de distrugere a anarhiei", de razbunare a unui
rege-, a unei regine
fiica Mariei-Teresei, Maria-Antoineta
decapitata pe esafod, de restabilire a ordinii
normale, a produs, c.i toate infringerile arfnatelor imperiale, efecte mai mult fericite
fie si dupti citva timp
sti
pentru Monarhie".
Sti urmarim intaiu, cit se poate de pe scurt, evenimentele, pentru a trage pe urma incheierile recesare.
Dupa intelegerea de la Pilnitz Austria si Rusia pornesc
impotriva Franciei revolutionare. Norocul razboiului se intoarse insä contra lor. Terile-de-jos austriace sint invadate
si ocupate de ostile, cu inflacarat canicter popular,, ale
nouui regim. Prusienii se retrag din tovarasie prin pacea
de la Basel.
Dar de la inceput Inca Revolutia ingacluie Austriei sa
invoce temerea de a nu se intinde contagiunea ideilor rele
si in Rtisarit pentru ca, urmInd exemplul .celei de-a doua
impartiri a Poloniei, pe acest molly, la 1792, sti participe
la a trei, in Octonibre 1795, care-i dti teritoriile Lublinaltd, Sandomirului, panti in suburbiile Varsoviei, din care
a facut, pentru a legitima si prin nume, achisitia" sa, o
Galitie vestica", de mai scurta duratti.
Intrarea generalului_Bonaparte in Italia si maiestrele lui
lovituri de spada 11 duc la 1797 pe drumul Vienei. Prin
armistitiul de la Leoben se ajunge la pacea din -CampoFormio, un castel linga Udine (17 Novembre). Prin acest
act se consacra pierderea Belgiei, dar, Venetia neutra fiind
96
lichidata de Francesi, I se cla Austriei in schimb, din posesiunile puternicei Republici de odinioara, Istria, reunita
de ducii Austriei in evul mediu, urma§i ai celor de Carintia, §i acea Dalmatie pentru care veacuri intregi se luptasera cu dogii cuceritori regii, arpadieni §i angevini, ai Ungariej, mo§tenitä acum de Habsburgi. Ace§tia se despovarau
asifel de un teritoriu totdeauna nemultamit politice§te, absolut neasimilabil supt raportul national, avind alte instincte
§i alte indreptari, §i in sfir§it revoltat impotriva reformelor
lui losif al II-lea, de un teritoriu Vara legatura cu blocul
austriac §i care, deci, pentru a fi adtninistrat §i. exploatat,
cerea un drum asigurat prin lmperiu, care nu apartinea in
aceiai calitate Impäratului electiv. Si, in schimb, se dobindia malul .adriatic, de la Isonzo pana la Bocche-diCattaro, cu stapinirea asupra insulelor din fata, cu influenta
asupra Albaniei rebele fata de Sultan, cu un adinc amestec
in Peninsula Balcanica, Bosnia §i Hertegovina, teri de dependenta fata de Ungaria medievath, fiind hinterlandul
acestei bande maritime, §i, intr un cuvint, partea cea mai
intinsa §i mai pretioasa din mo§tenirea Venetiei inse§i, pe
care o inlocuia astfel, dupa patru sute de ani, urma§ul
austriac al lui Ludovic de Anjou §i al lui Sigismund de
Luxemburg.
Un nou razboiu, allturi de Rusia, aduce, dupa succese
insem.nate, o noua mare infringere, in Italia, de armele
acelila§i Bonaparte, ca §i in Imperiu chiar. Pacea de la Luneville, in 1801, rApe§te Casei de Austria Toscana, care
se adauge la noul regat al Italiei, dr ii dA in deplinA stA-.
pInire acele episcopate de Brixen, Trento i Salzburg, adeWirat lea& al Austriei luptatoare pentru catolicism §i BisericA, la inceputurile sale. Drepturi feudale vechi se prefaceau astfel in solidd stapinire moderna, iar, cit despre
Toscana, abia cu o jumatate de veac in urma, un tratat
de schimb a§ezase acolo pe sotul Mariei-Teresei, scos din
Lorena lui; vechiul Stat al Medicisilor, prefacut astfel intr'un simplu apanagiu al cadetilor dinastiei
Leopold al
II-lea fusese mult timp duce de Toscana
n'avea nici
dorinta §i nici putinta de a se contopi in vre-o unitate
91
austriaca viitoare, care, cu traditiile Medic'silor, dainuind
in Florenta, ii era cu totul indiferenta.
Ca un resultat al noii situatii care i se crease prin proclatnarea ca Imparat a lui Napoleon I-iu, Francisc al II lea
se hotare§te acum la un pas de cea mai mare insemnatate
pentru familia lui §i pentru Statele asupra carora ea ajunsese a domni. Ca sa arate c Imperiul frances nu mai pu tea
atinge niciodata drepturile lui in lurnea rasariteana §i, in
acelasi timp, ca sà dea puterii lui imparate§ti o basa teritoriald tot a§a de solidä ca aceia pe care se räzima concurentul ce-i räsärise in Apus, el se decIara si Imparat al
Austriei, prin actul solemn din 11 August 1804, care, in-
vocind exemplul Taratului rusesc, devenit de mult Imperiu,
si al noului Suveran al Franciei", constituie, pentru
mentinerea egalitatii perfecte a titlului imperial si a demereditare"
cad, in Imperiul sau cel vechiu, Francisc nu era ereditar
noul Imperiu al posesiunilor sale
stramo§e§ti.
Cu aceasta insa se ajungea la un avantagiu pe care
Habsburgii nu cutezasera pana atunci sa arate ca-1 urm-resc, de §i era firesc sa-1 urmareasca din toatä puterea
ambitiei lor nesatioase de prestigiu, dar si de putere reala.
Boemia si Ungaria ramineau regatele ce fusesera, dar acum
mai presus de ele, cuprinzindu-le insa supt noua coroana,
se ridica Imperiul, care incununa Monarhia, stabilita, ca
Stat unitai §i inseparabil, prin Pragmatica Sanctiune, si inthith prin intreaga opera de unificare interna i centralisare
absolutis'a a Mariei-Tetesei §i a lut Iosif al II-lea.
Legatura cu cellait Imperiu raminea insa, si titlul irnparatesc nu fusese schirnbat, Francisc al II-lea fiind acelai
urma§ al celui dintaiu Francisc, cu acelea§i drepturi teo
retice, ci§tigate grin alegere, asupra Europei ceitrale.
Un nou razboiu cu Franta, acum napoleoniana, trebuia
sa aduca o schimbare. Ofertele englese izbutira Inca odata
sa indemne Austria la un avint de räsbunare. El fu nenorococ, cu toata buna conducere rnilitara a arhiducilor
Carol §i Joan. Concursul rusesc nu izbuti decit si dea,
la Austerlitz, un to\ ara§ de infringere lui Frmcisc. Pacea
1
A
din Pressburg, incheiatä la 26 Decembre 1805, e intaiul
tratat de impartire, de sfa§iere, din partea lui Napoleon,
care urmaria evident desfacerea acestui Imperiu, rival in
Aptisul insu§i. Prin ea se pierd cuceririle path de la
Campo-Formio, toa ta ereditatea dogilor: in Friul, in Istria,
in Dalmatia. Insa aceasta pierdere aduce dupa sine §i
aceia a Tirolului §i a teritonilor suabe.
Dar urmarea biruintei francese trebuia sä fie lichidarea
situatiei Imperiului medieval, spre care rivniau necontenit
sperantele de viitor ale acestei lumi austriece, pentru care
nicio concesie nu era in adevar definitiva. Napoleon crease
o Confederatie a Rinului ca sä aiba fata de Prusia, r.§teptind schimbäri mai fundamentale, vasahi sai germani. Cu
citeva luni innaintea ciocnirii decisive intre soidatii Revolutiei §i vechile bande disciplinate ale lui Frederic-Wilhelm
al III-lea, la Iena,Francisc al II-lea paräsia toate drepturile
asupra Coroanei de traditie istoricA pe care ai säi o avusera, cu intrerupere, de la Rudolf de Habsburg, iar printr'o
transmisiune neintrerupta, supt forma de alegere, de la
Albert al II-lea (1-iu August 1806). Era simpla renuntare
la o putere care de veacuri nu se mai exercita decit in
forma concesiilor acordate de principii Imperiului acelui
Suveran, cu alte scopuri §i alte tendinte decit ale lor, pe
care-1 alegeau necontenit tocmai de aceia, ca sä nu li fie
intru nimic incalcata §i primejduita propria lor independenta.
In credinta ca a venit ceasul distrugerii tiranului", Austria aceasta, ,:trAina de Imperiu, incercä apoi, intrebuintind
ultimele ei mijloace §i talentele rnilitare esceptionale ale arhiducelui Carol, lovitura din 1809. Peste biruinta de la
Aspern, in frta Vienei, ea duse, aproape pe acela§i cimp
de lupta, la Tnfringerea de la Wagram, la armistitiul de
desperare din Znayrn §i la pacea din Schonbrunn. Printr'insele se curatiau ultmele resturi de stapinire in partite
ei§tigate la 1797 §i dupa aceia : Salzburg, regiunea Innului,
Gorita, Monfalcone ; se päräsia Galitia occidentala §i, pe ling4
aceste Erwerbungen" ale epocei moderne, se facea sacrificiul,
extern de dureros, cu neputinta de uitat, al Carniolei in-
99
tregi, al cercului
Hach din Carintia, ai celei mai mari
parti din Croatia, cu Fiume cu tot, al vechii.Istrii arhiducale.
Data aceasta, Napoleon, om din veacul sAu in ce prive§te nepAsarea despretuitoare ori simpla ignorare pentru
drepturile, istorice, ale teritoriilor, §i cele, fire§ti, ale natiunilor, .se gindi la crearea unui Stat iugoslav potrivit cu
trecutul §i cu aspiratiile provinciilor luate de la Austria.
Pe vremea cind el plAnuia reconstituirea PoIoniei pe
care o impuse numai in formele meschine ale MareluiDucat de Var§ovia, pe vremea cind chema, in credinta
cd Austria poate fi total distrusA, pe Unguri la independenta in tot cuprinsul vechiului lor pAmint, invitindu-i a
se aduna pe cimpia indAtinatA de la Rakos pentru a-§i
alege un rege nou, el fAcu din provinciile care pAnA atunci
nu avuserA putinta de a-§i afirma caracterul slay o Ilirie,
intinzindu-se de la hotarele Stiriei §i ale Tirolului
acum
bavares, cu toga impotrivirea teranilor lui Andreas Hofer,
pAnA la Marea AdriaticA, la hotarele Bosniei §i la. Tisa.
Un poet contemporan, Vodnik, a cinta t cu entusiasm pe
bineMatorul semintiei sale, §i, citeva decenii mai tArziu,
amintirea acestui Stat, care nu pu tea supravietui infringerii
§i ruinei creatorului ski, era sA inspire tot avintul poetic
al lui Ludovic Gaj si sa inceapA acea mi§care a ,,iliris-
mului" din care este mai mult decit se crede in iugo-
slavismul contemporan.
Austria pArea CA s'a resemnat la sittiatia ei ingustatA §i
umilita, magulindu-se doar cu perspective in Moldova §i
Tal a RomAneasca
ocupate irsA de Ru§i de la 1806 .1a
1812
i cu vagi sperante ci Napoleon va lAsa d'n
mina provircille iliriene. Principalul ministru al lui Fran
cisc
care era acum numai Francisc I-iu de Austria ,
Metternich, nu hränia planuri de apropiata rasbunare. Napoleon ajunse prin casatoria hit cu iiica Imparatului de
la DunAre, Maria-Luisa, un aliat al familiei pe care o
despoiase §i c edea ca o in1pac astfel. Trupe austriace,
supt un general a§a de Noe inzestrat ca Schwarzenberg,
luau o parte, de §i sfioasA §i rApede oprita, innainte de
luptele hotAritoai e, la campania d'n Rucia, in 1812.
to0
Dar in curind cercurile din Viena nu put= resista la
ispita celor d'intaiu infringeri ale vechiului dusman. Austriecii luara parte la lupta natiunilor" din Lipsca, si ei urmarira, in fruntea aliatilor, pe invins in Franta lui proprie.
Faptul ca Francisc trebuise sa biruie instincte de familie
care i se puteau atribui
dici fiica sa na'scuse pe un
mostenitor al noului Imperiu, pe regele Romei,
rolul
ce- stiu sa-si cistige Schwarzenberg in sfatul comandantilor
de ostiri si nu mai putin istetimea find si plina de experienta a lui Metternich facura ca darimarea monstrului"
de fapt, o opera englesa
sa apara ca o isprava
austriaca. Astfel congresul de doi ani, care, peste cele o
suta de zile" ale reaparitiei lui Napoleon, exilat la Elba,
si peste lupta de la Waterloo, dadu, la 1816, o noun
alcatuire Europei se tinu, in capitala si supt influenta
austriaca.
De acum innainte pana la moartea, in Mart 1835, a
hnparatului Francisc si chiar supt stapinirea fiului sau, epileptic si aproape idiot, vesnic nevristnicul Imparat Ferdinand, atita vreme cit Mettern'ch va fi adevaratul sef al
Austriei, Irnparatia va avea un mare si stralucitor rost in
Europa. Ei ii va reveni sarcina de a pästra, sprijinita pe
puterile Sfintei Aliante", din care fac parte si Rusia si
Prusia, spiritul cel bun, cel sanatos, impotriva oricarii
tentative a Revolutiei de a rasturna ordinea de lucruri restabilitä odata' pentru totdeauna. De la Viena Congresului
orinduitor vor porni instiintari, convocari la marile sfaturi europene, impartirea datoriilor fiecarui factor in sacra
opera de represiune. In orase de provmcie austriece, la
Laybach, la Troppau, la Verona, in regatul lombardovenet" al Habsburgilor, cari, afara de Galitia apuseana",
isi redlpätasera mai toate posesiunile, se aduna congresele
Suveranilor aliati pentru mentinerea drepturilor auforitatii
contra rebeliunii. In Italia, soldatii lui Frimont si Bubna
vor fi aceia cari, supt steagurile cu vulturul imparatesc
amintind vremurile medievale , vor restabili pe prin-
cipii rasturnati ori vor da concursul acelor amenintati cu
caderea.
101
NicAiri in Europa nu se va pune din nou problema
luptei dintre vechiul §i noul regim fdrA ca Austriecii sti
nu intervinA. In chestia greceascd Metternich spera sA aibA
iarfi -presidentia vre-unei conferinti de impAciuire, care ar
fi restituit Sultannlui pe neascultAtorii lui supu§i cre§tini,
§i numai cu multA durere a vAzur el incheierea intelegerii
de la Londra, amestecul Puterilor apusene, liberale, Franta
§i Anglia, altituri de Rusia, lupta de la Navarino, cu zdrobirea .flotei turco-egiptene, §i acea campanie biruitoare a
Tarului Nicolae, urma§ul lui Alexandru I-iu, cel principial
pa§nic, care duse la tratatul din Adrianopol, negociat de
diplomatia prusianA. Dar nu calitatea hationalA a celor cari
hotArirA lupta in folosul Grecilor constituia nAcazul cel
mare pentru presidentul superior al politiei enropene, cit
con§tiinta cä fusese invinsä macar odatil sfiuta putere a
unui monarh fata de pretentiile obraznice ale unor räsculati, cart puteau face §coalA.
In interior nu era, fatA de atita politica in afarg, nicio
politica. Niciun act de reformti, nicio creatiune, nici macar
o interpretare fa-0 de spiritul timpului,al carui drept II
tAgacluia Metternich §i polemistul strAlucitor al suprematiei
sale, von Gentz,a formelor i normelor existente. 0 strictA
politie, amestecindu-se in orice domeniu pentru a controla
fapta §i gindul, aceasta ajunsese a fi Statul austriac, cu
temnitele lui politice pentru Italieni incAlziti, ca Silvio Pellico, Pentru alti nemultamiti, §i cu censura care urmaria
fiecare rind scris, fiecare manifestare a cugettirii prin ziar,
prin carte, prin teatru.
Si iata ce s'a intimplat cu dispositia popoarelor" Austriei fata de puterea supremA §i de uneltele ei.
Rdzboaiele cu Napoleon creaserti iu adevAr o con§tiint5
comunA a tuturor supu§ilor" : generali de toate natiile,
Germani, ca Wurmser, Sa§i ca Melas, fiul unui pastor
ardelean,. Unguri, multi Unguri, ca Pâlffy, Kray, Alvinczy
§i acesta din Ardeal, de la Vint , Cehi, ca Haddik,
Italieni, Francesi, ca Bellegarde ori Clerfayt, lugoslavi, ca
Lazanich §i Milutinovich, cari supusera Trieste §i Ragusa,
coma -idA, fara deosebire, contingente milita-e pe care le
102
dau bucuros toate nationali'atile din Imperiu Buna lor
vointa, vine din aceia a, deprinse cu dreptul, cu
cii traditia, capabile de a se misca pentru dinsele, §i nu
pentru teorii generale nationaliste, al caror caracter ega
litar si inovator trebuia sa Ii displaca, aceste popoare \rad
in iubitul lor Irnparat Franz" pe acela care domneste in
puterea normelor admise, iar in Napoleon, oricita libertate
ar aduce steagurile lui, oricit ar fagadui el de o legislatie expe
ditiva si dreapta, lucräri publice iuti si importante, ocro'ire
frunta§ilor inteligentei, numai un nou losif al II-lea, care
vine sa zdrobeasca si sä preschirnbe.
De fapt, acesta a fost sentimentul mai pretutindeni, ai
astfel s'a nascut spiritul austriac, §i astazi marea piedeca
pentru eliberarea acestor neamuri, care prin constiinta lor
voiesc desrobirea, dar prin instinctul lor o impiedeca. Infringerile n'au descurajat avintul lor de sacrificiu, caci suferinta poate apropia mai mult chiar decit triumful, §i lucrul de capetenie este totu§i credinta, f e i gre5ita, in
dreptatea causei pentru care lupta cineva. Se suferia astfel
cu o deplina resemnare, nu nurnai marile pierderi de oa
meni, dar si ruina economica, de oare ce se ajunsese laun miliard de hirtie-moneda, panä la fituicele de 15 si de
30 de craitari §i la reducerea ei prin decret ofichl la o
cincime din valoare. Arare ori se gasia vre-un intelectual,
ca Gheorghe Laza'r al nostril, care sa rid.ce paharul pentru
Impäratul Napoleon. Si apoi trebuie sa se tie sama de
faptul ca, la urma, causa austriaca a biruit, tiranul" iiind
7drobit de doua ori, Irnperiul lui sfd§iat, patria lui redusrt
la vechi proportii inguste i pusa supt o suprav eghere de
aproape, Bourbonii Lind restabiliti.
Regimul rnetternichian a scazut insa 'oarte mult aceastä
stare de spirit, deschizind din nou calea aspiratiilor revo
lutionare. Energit se desvoltasera in lupta pe care nu era
eine sä le intrebuinteze §i, sä fi fost chiar unul, sisternul" se opuneapentru folosul Statului insusi. Ele s'au
indreptat deci contra lui.
Politia austriaca, neintelegaoare pentru lucrurile sufletului si pentru marea putere transformatoare ce poate
.
103
pleca dinteinsele, dadea o atentie foarte mica scrisului pur
literar, beletristic. Ea observa de aproape acele noi diete
ale Ungariei pe care Irnparatul trebuise sa le conceada
unei aristocratii turbulente §i vanitoase, Inca de la 1825,
§i in care facehu o adevarata §coala revolutionara, prin
discursurile lor in limba poporulului, raspinclite tainic §i
in multime, un Nagy, un Deak, un Szechdnyi. Cind acesta
din urma, vast spirit creator, care §tia sa organiseze §1 sa
consolideze o viata nationala pe care nu intelegea s'o
arunce gola§a §i zapacita pe drumurile aventurii, publica
scrieri despre Credit", despre Lumina", ele m.i pareau
mai periculoase decit silintele lui pentru a intari Academia
maghiara, de curind creata prin contributiile aristocratiei,
intr'un moment de mare entusiasm, ori Teatrul maghiar
ori decit izbinzile lui, om foarte bogat §i larg cu banul
lui, pe terenul economic: podul cu lant la Pesta, navigatia
pe Dunare. Doar aparitia tumultuoasa a tinärului Slovac
maghiarisat Ludovic Kossuth, furia cuceritoare a elocventei
lui, radicalismul cu care inlatura metoda culturala" a marelui sat' predecesor, nerabdarea clocotitoare din coloanele
noii lui foi, Pesti Hit- lap, dad pusera pe ginduri lumea
politica, ve§nic de straja contra duhului celui rau". In
Boemia, supt o lini§tita iufati§are oficioasä, cel mai mare
ziarist al Austriei, Cehul Havlicek, putea sä publice articole care erau hrana de toate zilele a conationalilor sai,
intarindu-i pentru mari resolutii interne.
Cu atit mai mull era ingaduita beletriStica, in versurile,
piesele §i povestirile ei. n Boemia, un Hanka inventa vechi
pergamente pe paginele carora era scrisä ura contra strainului,du§mania fata de Neamtul" cotropitor, credinta in victoria apropiata a causei slave: odata ce aceJtea erau spuse
in opere care se dadeau ca venind din fundul evului
Mediu, o epoca a§a de respectabild I Dupa scrisul unui
Celakovsky, imitator al tuturor Muselor populare slave,
Kollar putea aprinde inimile intregului sat' neam prin invocatiile lui ate viitorul de unitate al Slavilor din toate
pärtile.
Doar ilirismul" Iui Gaj daca aduse masuri de
represiune, oprindu-se chiar scrierea §i rostirea acestui cuvint. Palacky, un mare istoric, Moray de origine, dar
104
traind intre Cehi, dadu in v oie icon na trecutului national
ca o vesnica poveste de antagonism cu Germanii.
In Ungaria, dupa voltairianismul sirguincios al lui Kolcsey,
dupa activitatea literara linistitä a celor doi Kisfaludy, cu
cercul Aurorei" se trecu la romantismul infläcarat al lui
Arany si Voreismarty, si acesta infatisä publicului, desteptat la
o constiinta puternica, in caietul de versuri al unui baietan
pribeag, crezul de lupta al unei generatii noua. Retorica
Ini Kossuth Ii gasise complementul in strigatul de revoltä
al lui Alexandru Petoffy, in care fierbea singele slay al
mamei sale.
Vremurile se itnplinira ; Austria pasnica a lui Metternich
era sä aiba, ca i Franta necontenit zguduita a iUj LudovicFilip, o revolutie. Sau, fiindca, totusi, culturi deosebite lu .
craserd asupra unor popoare deosebite, chiar mai mite
revolutii.
X.
Austria nou' §i natiunile ei.
La inceputul anului 1848 deci nimic nu pregätise popoarele austriece pentru o rniscare revolutionara. Nici literatura de romantism, nici .aceia de eruditie ; adeväratele
ziare, rdspindite numai in mijlocul burghesiei, erau toate
in relativ foarte putine exemplare, si se vindeau scump.
Numai in Ungaria elocventa adunarilor gasia, de citva timp,
un rnai larg räsunet in public.
Totusi, cind, in Februar, regalitatea constitutionala a lui
Ludovic-Filip cazu, victima .a stingaciei sale mai mult decit
a unei opositii radicale, pornita pe lupte fail de capät
pe interneiarea Republicei, un fior strabatu cercurile intelectualilor Si tineretul. In Ungaria mai mult decit aiurea
Petoffy, noul poet al nernultamirilor sociale, alergind pretutindeni cu vestea cea noud, Revolutie, Republica, Franta
erau tern irti la cad luniea, tinuta supt apasare si in intu-
nerec, se deprinsese a se inchina. Era ca o obligatie de
onoare sa se fac si aici ceva
orice. i, fiinda in Franta
Capitala hotarise, ei bine si aici Viena, altfel de Capitala
insa, ii va face datoria.
Imparatul bolnav si slab de minte n'avea niciun punct
de vedere al lui. Metternich trebui sä plece la cea dmtaiu
anuntare a tulburarilor. Pe rind, Curtea, total zapacita, recurse la Kolowrat, la Pillersdorf, la arhiducele loan, dupa
cum i se parea ca ar cere strada, care ea ins, si nu prea-si
106
dädea sarng ce ar putea s cearg, condusa fiind, mai tirziu,
de sträini, ca librarul Blum din Lipsca ori ca emigratii poloni din Rusia.
Intaia concesie, ceruth modest de dieth Austriei-de-jos,
cuprindea Constitutie. Oficialitatea care nu §tia ce poate
insemna o reforrna la care nu se gindise niciodata, se
arata foarte larga cu concesii carora nu li atribuia decit o
durata trecatoare. Se capata deci, la 25 April, un sistem
parhmentar cu doug Camere, un Senat de nobili §i o Adunare de 383 membri. Paste citeva saptamini apoi, la
16 Maiu, se ajungea i la sufragiul universal. A doua 7i
fuga Imparatului la Innsbtuck lasa insa thrä orientare o
populatie amorfa, speriata de insg§i victoria ei. Dieta din
Julie se margeni sa aducg innapoi pe Suveran, care se supuse. A trebuit un exernplu din Pesta mai nervoasä, mai
sglbateca, pentru ca plebea vienesa, atitata §i de lipsuri
fatale in mijlocul anarhiei, sä puie mina pe un ministru,.
Latour, considerat ca duman al noii stari de lucruri, si
si-I spinzure de felinar. Din nou bietul Ferdinand l-iu
fugi, data aceasta la Olmilfz, §i trupele credincioase venira
sg asedieze Viena, aparata de Polonul Bem si de Blum. La
sfir§itul lui Octombre, ordinea" era restabilitä i consfintitg
prin executii. Cind Dieta se adung din nou, dupa' ordin,
la Kremsier, noul Ministeriu Schwarzenberg-Stadion ii anunta abdicarea Imparatului in folosul unui copil de optsprezece ani, abia declarat major, §i in gura lui Francisc-
losif I-iu se punea mindra declaratie ca el este Suveranul unui Stat unitai " §i indivisibil. Era vorba chiar de o
incoronare a ce1ui dintaiu Imparat al Aastriei.
In aceasta era un raspuns la ceia ce se petrecuse in.
Boemia §i in Ungaria, precum §i la rni§carea pangermanista, care capatase terenul intreg, dincolo, in marele §i
vechml Imperiu parasit la 1806.
La Frankfurt se chemaserg, in adevgr, represintanti ai
rasei germane de pretutindeni pentru a reface pe base
moderne Statul färä legaturi reale care in u4hnele timpuri
trecuse prin atitea vicisitudini. Fantoma lui Barbarossa
rasaria din trecuful medieval, §i in orgul vechilor diete,
107
care votasera atitea recesuri" färä urmari se ridicase deasupra cladirii desbaterilor färd capat steagul rosu, negru
si aurit. Nesfirsite desbateri, insufletite de nationalismul
metafisic i mistic al lui Herder, erau sä se dsfasure luni
de zile intregi ; filosofia gerrnana de la inceputul veacului
pretindea sä facg pentru natiur ea sa ceia ce pentiu na-
tiunea francesa facuse, cu jumatate de veac in u-mg, filosofia", avind cu totul alt caracter, a cugetatorilor milithnti din veacul al XVIII-lea. Daca nu era Ina un Imperiu, era nthcar un vicariu" al luip pe care Viena 1
daduse bucuros macar ca sa impiedece pe regele Prusiei,
al carul conservatism era antipatic, de a-1 instala. Arhiducele loan a domnit insä tot asa de putin asupra unithtii germane de care era vorba acum, cit de putin domnise
asupra uni atii romanesti care era vorba s se formeze
pentru dinsul, casatorit in acest cas cu o Mare-Duces,
rusa, in epoca ultimelor schimbari napoleoniene.
Boemia n'avea nimic impotriva Austriei, pe care Palacky
o credea asa de necesarg incit ar fi i inventat-o. Slavismul" lui Dobrowsky, lui Schafarik, marele filolog, ur-
maritor al originilor comune, si al sat', era un austroslavism". El se temea de germanismul de la Frankfurt si,
pentru ca nu se putea apara contra lui rici prin singurele
mijloace ILatiornle, as de putine, nici prin mijloacele de
Stat ale Austrie;, gata s cedeze i in aceasta parte, acest
austroslavism` recurse la milocul de intirnidare al congresului tuturor Slavi or. El se deschise astfel la Praga,
snpt rorducerea lui Schafarik insusi, a lui Rieger, ginerele
lui Palacky, a filologului tit-car Miklosich, a lui Thun, al
carui nume arn.ntia vechea defenestiatie" revolutionani,
si a unui oaspete polon, dm aceiasi A istrie, printul Liubomirski. Erau present' 237 de Cehi i Mcravi, dar, pe
linga ei, si 45 de Croa i i Sirbi, 61 de Poloni i Ruteni. Un Rus din Rusia Tarilor, revolutionarul Bacunin,
smulse conducerea,
i, pe cind Boemii nu N/oiau decit, cu
unitatea hnperiului", o asociatie de popoare egale",
acesta se adresa Iuiii intregi irtr o mare tirada romantica,
raspunzind apelului pe care, din Paris, Lamartine ii thcuse
catre obstea natiunilor.
,
108
Citeva impuscdturi de origine suspecta i bombardarea
Pragei de la innaltimea Hradsinului pusera cap5t insä
acestei efervescente sentimentale cu mult innainte ca zdrobirea miscaritbr revolutionare sil ispraveasca si in Germania sofisticaria rationalista de la Frankfurt
Ungaria dadu miscarii o noth corespunzatoare trecutului
i ternperamentului poporului maghiar.
Zile le revolutionare din Paris gasira o dieta ungara tinindu-si sedintele la Pressburg pentru singurele teritorii
vechi ale Casei de Austria, fireste, caa Ardealul, principat
dobindit printr'o capituhitie speciali, cu Ufl veac i jum-tate in urma, Ii avea o viata deosebita, de un alt caracter,
care nu era al unei singure niiuni. Indata se cerura reforme constitutionale, ca Ministeriul responsabil pentru
sau
Ungaria singura, pentru a se ajunge la proclarnarea, ca
de o Constituanta, a liberthtilor publice, dupa prograrnul
lui Kossuth care domina acum, raspingind, dupa o scurth
luptä, in umbra pe Szechenyi; in acelasi timp se reintregia"
Ungaria, adaugindu-i Ardealul fara a-1 consulta. Dieta semuta la Pesta, ca in Capita la terii, si aici elementele radicale ii facull cea mai buna prirnire. Cit despre Ferdinand,
regele acestei Ungarii care reven
fara sa-1 intrebe la
constitutia" sa medievala, el se rnargeni si aprobe akatuirea, Ministeriului in care Ludov'c Batfhyanyi chema pe
Szechenyi Inui, pe Deak, pe nobilul, cu un frurhos talent de povestitor EOtvOs, i consimti chiar, ca unul care
raspundea la orice apel, sa se faca aclamat la Pesta. Supt
acest Guvern Ardealul, in care Rom"nii proclarnasera, la
Blaj, constituirea lor ca natiune" polit'ca si in care Sasii,
irnperialisti in fond, n'aveau curajul de a se da de o parte
sau de alta, era unit samavolriic, intr'o atmosferd revolutionara, cu strighte de Unire sau molrte", in jurul dietei
de la Cluj, cu Ungaria-marna" (30 Maiu).
Nu s'ar fi mers, de sigur, mai departe decit atita fara
miscarea Slavilor de Sud,
La acestia traia Inca arnintirea Provinciilor Ilirice" ale
lui Napoleon I-iu, si propaganda iliricd" a lui Gaj era
numai de ieri, de alaltaieri. Dispunind de o adm.nistratie
09
proprie, supt un Ban, de trupe nationale, de finante ale
terii, Croatii se hottirird pentru Imparat pentru ca nu voiau
ca regatui lor sa aiba aceiasi soarta de unificare" ca principatul ardelean. Banul Jellacich lua conducerea. De alta
parte, la adunarea de la Carlovat, Sirbii, supt un sef improvisat
cad nimic nu rämasese din vechile lor libertati,
dusmanite i ingustate de Unguri,
faceau aceia5i declaratie ca Rominii din Cimpul LlbertatiL aducind, ca
acestia, mijloace de lupta.
Spaima Mat pe apasatorii cari fluturau steaguri de libertate =arta avind pe cealalta parte insa robia nationala,
sa treacd de prograrnul lor de la inceput. Cind Jellacich
se misca spre Pesta, Batthyanyi facu loc lui Kossuth ; Ministeriul regal, unui Comitet de aparare nationala (Septembre). Comisarul trirnes din Viena, Larnberg, fu ucis
pe strada. Lupta incepu farA ruptura cu regele habsburgic,
iar, cind acesta se retrase, fara ca theta Ungariei sa fi
fost instiintata, rebelii de fapt se infatisara ca niste pastratori ai 1egalitilii dinastiei, nerecunoscind un non Suveran instalat RIM consimtirnintul lor, prin usurpatie".
Inca in Decembre Imperialii recuceriau toata Ungaria
Superioara. Cetele, legiunile" lui Avrarn lancu, un general .improvisat, pa'ziau la hotarele apusene ale Ardealului.
Membrii comitetului revolutionar fura silit,i sa se apere maimult intre Tisa si acesti munti romanesti. Cind Ruii, cari
fusesera chernati, in numele populatiilor", de Vladica Rorninilor ortodocsi, Andrei Saguna, si de o deputatie saseasca, trecura Carpatii, nu li-a fost greu sit sileasca, dupa
citeva ciocniri iii care disparu Petoffy, pe sovaitorul Gorgey
a depune armele pe Muras, la ,Siria (Vilagos) (August).
Peste citeva saptainini Ungaria era, cum se exprirna seful
armatei de invasiune, la picioarele Tarului". Si Nicolae
I-iu o darnia fratelui" sat', tinarului Francisc-Iosif. Dc mult
infringerea Piernontesilor lui Victor-Emanuel pusese din
non lanturile pe gitul Italiei iredenie.
Aceasta nu insemna alta decit intoarcerea, fara nicio
corectura, a vechii ordini de lucruri. Viena nu stia altceva,
si din aceste miscari revolutionare nu invatase nimic. Pana
116
la 1852 a fost o era de spinzuratori
sui in furci
§i Batthyanyi se
de trimeteli la Spielberg 5i la Brixen
pe Havlmek Cehul , de censura, de perchisitii, de cras
5i stupid absolutism, care dadea pacea numai pentru ca
rapia viata. Aceasta a fost era R. ch.
Prin Buol-Schauenstein incepe insä o noua era in istoria Ausaiei. Vechea imobilitate a silei se inlatura
supt aparente constitstionale, se incearca o mi5care. Pare
a se simte nevoia de a da ocupatie popoarelor", ca
pe vremea acelor razboaie napoleoniene, cind pentru intaia
singura data ele simtisera cd le une5te ceva comun.
Austria cuteazd a intreprinde, i tinta ei e sã gciseasca
elemente de viatd pe care scY se sprijine azi, pentru ca,
mine, cind, in desvoltarea lor de flit* organice, ar incerca s'o clomine, ea sà descopere alte elemente vii care
sec' stea in calea celor ce pcIncY atunci fusesedi favorisate.
Germanii, din mintea carora nu disparuse idealul de la
Frankfurt 5i cari vor ajunge mai tirziu la parasirea catolicismului insui, caruia i se restituisera co1i1e pentru a fa-
brica buni supgi mi5carea Los von Rom, sd ne desfacem de Roma" , nu erau un element utilisabil. Ungurilor se credea ca nu Ii s'ar putea acorda ceia ce pretind,
5i, fan aceasta, ei se considerau ca traind in ilegalitate si
raspingeau orice oferte ale oficialitatii. Ramineau Slavii,
Viena nu uitase austro-slavismul", dar, combatinciu-1 in
Boemia, unde era du5manul germanismului, ea cauta sa-I
atite in prov:ncille sudice, unde el era numai dusmanul
maghiarismului. i, pentru a-1 face 5i mai tare, se ivi gindul
reunirii la aces e posesiuni iugoslave a tuturor lugoslavilor
din Balcani : intaiu Bosniecii i Hertegovinenii, apoi Muntenegrenii i Sirbii, poate i ceia ce se considera atunci ca
anexa lor la Rasgrit : Bulgarli.
In acela5i timp cind se inlafura prin decrete Constitutia formala de la 1852 si, in cercuril,.." in care se im
partia acurn Imperiul, opera de reactiune se facea si iiai
turbata, pe opt ani de zile, se incepeau uneitirile penti u
a se crea in Sudul Monarhiei dorita Austro-Slavie". Turcii
trimeseseri trupe contra Muntenegrului, pe care nadaj-
111
duiau sa-1 poata desbraca de o independentd seculara ;
pana sä nu intervie Rusia, cu metodele ei obisnuite, Austria intrebuinta, cu hothrire, aceleasi metode : misiunea la Constantinopol a contelui de Leiningen, somatia
de a se opri imediat ostilithtile, incercatea de a smulge
pentru Francisc-Iosif acel presfgiu de care pänä atunci se
bucurase numai Tarul. Lovitura reusi, supt presiunea trupelor care se adunasera la hotarele Bosniei, de pe atunci
Inca aleasä ca o prada, in puterea vechilor ch epturi"
medievale ale Ungariei.
.
Aceasta determina insä pe Nicolae 1-iu sa intervie si
el, intrebuintind certele dintre calugarii ortodocsi i catolici de la Locurile Sfinte, pentru a restabili influenta ruseasca. Iaräi trimetere de adjutant, imperioasä cerere de
a se recunoaste ocrotirea imparateasca asupra tuturor supusilor de lege greco-slavä" ai Padisahului, amenintare
cu imediata rupere a legaturilor, suire pe corabie a purtatorului de poruncitoare sohe. Data aceasta insä, Anglia, Franta lui Napoleon al III-lea se pusera in curiezis ; in loc de un triumf al diplomatiei, Rusia, nepregatita
si fait aliati, avu greutatile unui razboiu.
El era sä se poarte in valea Dunärii, pe care Rusii,
asezati in Principate dupa miscarea revolutionara romaneasca din 1848, fusesera siliti a o evacua. Austriecii intervenira. Planul lor, dupd ce Bosnia si Hertegovina se
vedea bine ca vor raminea Turciei reformelor, sustinuta de
Europa apuseana, se schimbase. Daca nu hi lerlandul
Dalmatiei, cel putin aceste bogate sesuri ,moldo-valahe",
in puterea altor drepturi" medievale unguresti, a presentei in Bucovina, a vechii stapiniri oltene, ca i in puterea calitätii ce-si atribuia Monarhia de a para interesele germane la gurile fluviului ale caror izvoare le poseda. Deci, printr'o dibace intelegere cu Sultanul, trupele
chesaro-craiesti intrara in Bucuresti si in Iasi, ca neutre,
si se luau toate
pentru o ocupare pe care ar fi dorit
intrerupa
niciodatä. Pe
masurile pentru aceasta sä n'o
cind se Ikea curte boierilor, pe cind se fagaduiau im
prumuturi i usurinte de comert, se trimeteau trupe si
112
0-enerali latini, ca un Coronini, si, lucrindu-se pe linga
intelectualii ardeleni de la noi, se cistiga cite un nume
mare, filcind un adjutant din Grigore Brincoveanu, dup
traditiile familiei sale principe al Imperiului.
Puterile apusene biruirA pe Ru§i. Austria ar fi vrut si
se incheie razborul printr'un nou congres de la Viena. Ca
sA lase a se vedea macar cä lucrurile nu se isprävesc fiira
poruncitoarea ei interventie, ea fäcu lui Nicolae I-iu somatia de a ceda, caci altfel vor interveni, impreunA cu
trapele lui Francisc-Iosif, indaforitul de la 1348, si ale
regelui, aliat, al Prusiei.
Dar, cu toate sfortarile austriece, care tindeau, dad
nu la anexarea Principatelor, macar la pastrarea lor intr.() stare de vesnicd släbiciune, congresul de pace, care
se tinu la Paris, hotari tot ce trebuie pentru ca ele, odata pornite pe cale, sa* se uneascg intr'un singur Stat
(1856). Aceasta se si facu la inceputul anului 1859. Dar
atunci Austria, sa tot fi vrut, n'avea rägaz de interventie.
Un alt razboiu Ii cerea toate sfortArile.
Inca in discutiile de la Paris, representantul Sardiniei,
care Osise mijlocul de a interveni si ea in räzboiul Crimeii, Cavour, ridicase gingasa chestie a suferintelor italiene din teritoriul ocupat de Habsburgi. Din ce in ce mai
mull ImpAratul Francesilor sustinea tendintele de eliberare,
si vArul sail era sotul fiicei lui Victor-Emanuel pentru a
putea fi el insusi unul din creatorii i sfapinitorii unei
noud Italii, care n'ar fi fost insä unitara. Regele italian
vorbise de dureri pe care nu le putea ignora, si rlispunsul
austriac fu o cerere de imediath desarmare. La inceputul
lui Maiu 1859, Napoleon al III-lea lua initiativa declaratiilor de räzboiu.
In citeva saptarnini biruintele de la Magenta §i Solferino izgonira pe Imperialii lui Gin lay din sesul bombard.
0 resistenta era imposibila. Se vedea bine cu ce inima
lupta nationalitatile inatu§ate. Pentru a nu se injosi la o
cesiune IAA de Victor-Emanuel insusi, Francisc-Iosif ceda
dar nu si Venetia, ramasa inch' un timp in
Lombardia
Suveranului frances, care transmitea cucerirea
lanturi,
113
sa" aliatului italian.
Dar Austfa invinsa nu se putea
opune tuturor acelor mi§cari popuhre, care, innainte de a
izgoni pe Bourboni din Neapole, silisera pe arhiducele din
Florenta sa paraseasca ducatul sau toscan.
Conform sistemului,. Viena diutd o noud formula con-
stitutionalä, pe de o parte, iar, pe de alta, o noul
linie
de expansiune.
Un Consiliu al Imperiului intarit" (verstdrkt) trebuia
sa deie ceia ce modestul Consiliu obi§nuit nu incercase
macar a intreprinde. Patenta din Octombre, la capatul
obi§nuitelor discutii lungi, crea un
hsrath de o suta
de membri, cu puteri de legislatie generald, pe lingä puterile de legislatie speciala, p,ov , add, ale dietelor dupa
vechiul sistem. In Februar 1861 se trecea chiar, supt noul
a
regim Schmerling, la s stemul bicameral, Camerele
fiind alese
Seniorilcr §i a Deputatilor (343 la numar)
insa dupa provincii §i cu un sistem arb.trar, de ncuriig,
legat cu al Statelor" din veacul de m'jloc, care atribuia un
numar de represintanti, nu fiecarir grupe numerice, ci fiecarii categorii nationale §i sociale.
Cu aceasta noua Austrie se &du asalt Germiniei ve
chiului Imperiu, in care se credea ca s'ar putea scoate
Prusia din locul cel dinth.u, printr'o colaborare cu toti
rivalii pe cari-i jignise epedea ei desvoltare.
Deocamdata se incepu impanindu-i ei o colaborare, in
chestia ducatelor". Simtul national gerwan, iritat de dieta
din Frnkfurt, cerea eiberarea" de supi s ap"nirea danesa
a Slesvigului §i Ho! teinului. Aastrra I detnna la o inter
ventie Ingitara, per tr i care i ofer a trupele. Se ajanse
astfel la razboiul din 1864 §i la ocunarea de Imperiali a
Holsteinului, unde se introdusera imedi-t at tea l'berthti cite
erau de nevoie ca sa exaspereze autoftara Pn,sie, insta
WA in ducatul
Aceasta duse la un razboiu, pe care Viena 1 doria §i in
care nu numai Franta napoleoniana ii menia biruinta. El
fu desastros. Sprijinul Germaniei de Sud se arätä mult
mai slab de cum se a§tepta, iar Saxonia, Hanovra, Mesa
furl zdrobite de armatele prusiene. Acestea patmnsera in
Boemia, chemind la libertate §i la independenta pe Cehi,
8
114
si, dupa luptele de la Sadowa i Koniggratz,- Francisc-Iosif
trebui sa incheie pacea din Praga, care-1 izgonia din Imperitt. In acelasi timp el päräsia Venetia lui Napoleon al
III-lea, neutru, care o dadea, in schimbul Savo i, Sardiniei
invinse (1866).
Ungurii tracasera in acest razboiu nenorocit. Dupa sistemul vienes, impaciuirea trebuia Oman cu dInii. Regele
bor, neincororqt
deci nelegitim pentru oamenii de la
, cautase in toate felurile sä
apropie, i prin visita lui la Pesta, i prin legaturile Imparatesei Elisabeta
cu acel Frincisc Deak, care, strain prin temperament de
exagerarile tc,ornlor radicale, simplu si solid birau" de 1a
tara, parea mai potrivit decit or'cine pentru a negocia impacarea cu popor0 sau. Vremea supremelor concesii se
credel ven'tä. Prin pactul" (Au b. wiz) din 28 Iunie 1867,
citeva zlle dupa incoronarea Suveranuli i, in formele tra1848
dition e, se acorda Ungariei o autonomie aproape deplina:
si la
Ministerii comune erau numai acela al Razboiului
Pesta a fost i un minis ru al miflei witionale, al hon-
vezilor , al Finantelor si al Afacerilor Straine ; delegatii,
alese de un Parlament si de altul, trebuiau sä se .adune,
pe rind, la Viena si la Pesta, pentru a fad partea fiecarui Stat la cheituiehle comune. Astfel, pärsindu-se Maghiarilor ,,popoarele" din jumatatea rLariteanä, dincoace
de Leitha, a Monarliei, se puteau retinea pentru germanom c le de d ncolo. Indeprnii d aceastä sarcina, Deak,
on ca gusturi mode t,
f ra alta rrb t e decit aceia de
a face b ae nat" If sal , se rein qA
Puterea o avea de f t acel care in Aussia insasi presidase la incheierea acfului de impacare, Saxonul, ,,nepartenitor", Beust. Din ce in ce mai mult se edica insä impotriva lui nfluenta cu va care se razima, nu pe favoarea
Curtii, ci pe simpatiile natiunii sa'e, contele Andrassy,
unul din cei urmariti i prigoniti in revolufa nationala.
Programl sail intre(_ea pe al lui Defik: el vo'a sa mute spre
Est centrul Monarhiei, sa fach. din Pesta Capitala Statelor
atistriece.
Ultima parte din guvernarea lui Beust fu intrebuintata
115
deci pentru a controbalanta aceastä influenta. Din nou
aparu conceptia, rivala, a austro-slavismului". Era vorba
de a se adaugi Dalmatiei Bosnia §i Hertegovina, de a se
face din Serbia regelui Milan o securclogenitura" austriacä, de a smulge Rusiei prietenia, pretioasa in Balcani,
a Muntenegrului, de a reface pentru Habsburgi §i catolicism, care devenise din nou un instroment de domnie",
Imperiul roman de Rasarit.
Pentru aceasta facu Francisc-Iosif o still citä calätorie
la Cattaro, unde, in mijlocul splendorilor oficiale, el se
arata despretuitor, amenintator fata de S rbi, preverntor
fata de printul Muntenegrului, venit ca un vasal la omagiu, §i extrem de curtenitor fata de agen ul Romaniei, pe
al carii print, din Casa renana, catolica de Hohenzollern,
il considera ca pe un arhiduce pruslan gata instalat.
Indata Bosnia §i Hutegovina cre§tinecatolice §i ele
se revolth coltra admi-nstratiei locale tuice§ti §i a regimului de nedreptate al beilor proprietaii de pamint peste
lumea de iloti a cmetilor". In zadar Constantinopolul
i§i trimese aici cele li ai solidi_ trupe §i cei mai buni generali. Innabu§itä intr'un colt, insurectia se aprind a intr'altul. Pe o c le misterioasa veniau armele §i munithle : singur comandantul austriac din Dalmatia, Rodich, ar fi fost
in stare sä arate care este acel cale. SI in acest t mp, denuntind prin publicatii ad hoc ale Turcilor la Pesta politica de pansf vi3111." a Rusiei, care sthtea mai rnt It in
läudarosille de la Consta tmopol ale lui Ignat ev, Andrassy
inthti§a proiectul sau de reforme pentru Tur ia §i cauta
sä stramute la Vtena centrul de greutate pentru Balcani.
Cind aceste propuneri cazura la conferinta din Constantinopol, in ultimele zile ale lui 1876, §i Rusia se indrepta rapede catre un razboiu al prestigmlui de Stat §i
al sentimentalismului de rasa, Aus'ria era asigura a. 0
conventle secreta ii atribuise Bosn'a §i Hertegovina pentru a supraveghia" in ele reformele neaparate. In cursul
razboiului, la care, pentru a ni capata independenta, am
participat §i noi, diplomat'a vienesa n'a avut decit o singura grip : sa slabeasca pe Rti§i pentru a-§i asigura si-
116
tuatik in Balcani. Douazeci de ani mai tirziu, MA a fi
facut o sirgura reforma", incurcind si rrrii mult chestia
agrara din cele doua provincii, ea profita de o notia crisg
balcanica pentru a pn clama anexirea definitiva. Inca de
atunci, din 1908, Serbia figura ca punctul urmator din
program.
Prin intelegerea sa permanenta cu atotputernicul dictator europea -1 Bismarck, prefacuta intr'o adevarata prietenie personalä, Andrassy putea lucra la rnaghiarisarea
diplomatiei austriece. Se paru ca Urgurii au innaintat
prea mull. Si iata c, fard ca Rominii din Ardeal sa fi
sd se fi organisat pentru o mare lupta, fart ca Romania, prinsd in legatura de asgi rare mutuald gerrrano-austro-italiana a Triplei Aliante §i, pe linga aceasta, retinuta de necontenite
lupte interne, sa fi loat asupra-§i, fie §i in ascuns, un rol
de iredentism, chestia romaneasca apare pe planul intaiu.
Nu era nimeni afara de Romini care sa aiba interes la agitarea ei? Daca Francisc-Iosif refusa primirea
Memorandului" Ardelenilor, cari-1 cauta la Viena, unde
Irnpantul era livalul situ propriu ca rege al Ungariei, el
crescat pi ea tare in a .ere 51 cul ura §
se ingriji sa arate ca rnirf§trii ungi ii i-a i cerut aceasta, §i.prin
ei se mtoarse actul la redactorii ui. Iar, cind regele maghiar" fu silit la o atitudine de perm , enta ungarofilie, primind §i sanct onind toate 'asurile de prigorire a §colii
§i Bisericii romtine§ti, de nimicire a partidu ui national romin,
Viena desemna in zare ;coana Mo§tenitorului, iubitor de
Romini, iubitori oe S avi, dorrtor al unui trialism de dreptate §i cchilibru, al unui federalism p-rtru vItol, in care-si
puteau pune toate spe4a :tele aceia cari parasisera ilusiile
despre batrint,I Imparat el insu§i. Dar, eine Francisc-Ferdinand cazu victiria atentatuki din Saraievo §i Stefan Tisza,
primul-miristru a U, gar'ei, deslantui, ca o rasbunare contra
Serbiei razboiul mondial, se vazu bine ce legatu i avuse nitposatul cu Germania si spre ce notia centralisare §i germanisare, spre ce notia domina ,ie catolica §i absolutista
tindeau cele mai tainice §1 mai bine ascunse planuri ale
sale, pe care astazi ruda sa Karl I le continua, biruitor
prin concursul Qermaniei.
117
In aceastA politid, dad nu este elasticitate §i simt al
nevoilor timpului, nu lipse§te de sigur dibAcia care intrebuinteaza fiecare moment §i consecventa interesului dinastic, a solidaritAtii de castä. Se poate mentinea §i desvolta un Stat numai prin aceasta ? Acei carili dau samA
CA trAim in vremea marilor realati organice, care cautA
calea cea mai fireascA pentru a se asocia in vederea unor
scopuri de cultura economicA §i spirituald, cA Statul insu§i,
oricit de bine .organisat §i de istet condus, n'ar., mai multA
viata decit aceia care-i 'poate veni din chemarea sa §i pe
care o poate merita prin servirea acestei misiuni superioare
lui insu§i, va raspunde hotArit: nu. In tnarile cutremure
ale lumii nu echilibristica noastra meschinA poate orindui
dupA norme strAine naturii paturile care, mi§cindu-se, pravälindu-se §i legindu-se din nou, ascultA de legi superioare, care sint eterne.
CUPRINSUL
Pag.
Prefata
I. Inceputurile Misiunii catolice §i cucerirea carolingiang
11. Doug Austrii negermane . . . .
.
.
.
.
1
5
11
III. Rolul austriac al Boerniei. Cuceriri ,apostolicea. Influente papale germanice. Ottocar al 11-lea *i Austria
ba varesd
17
IV. Boemia dupg lupta de la Marchegg. Misiunea naustriacg" a Ungariei. Localismul farg insemngtate al
Habsburgilor .
.
.
.
.
.
.
. .... .
V. Regalitgtile nationale §i opera lor
VI. Habsburgii i ofensiva turceascg .. . .
.
.
VII. Crearea Austriei moderne prin reactiunea catolia
VIII. Vormarea unui Stat austriac in veacul al XVIII-lea
IX. Austria §i Revolutia francesg . .
X. Austria noug §i natiunile ei
.
.
26
39
53
66
79
gd
105

Documenti analoghi