Tutti sutta a `n tettu

Transcript

Tutti sutta a `n tettu
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Commedia
Tutti sutta a ‘n tettu
Tre atti
di
Santo Capizzi
Santo Capizzi
Cell. 347 80 60 577
1° e-mail: [email protected]
2° e-mail: [email protected]
1
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
A te Cuore Mio,
la mia casa e’ dove sei tu,
all’ombra del tuo amore mi riparo,
con esso mi riscaldo, di esso mi nutro,
di esso vivo.
S.C.
2
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Questa storia è semplicemente frutto della fantasia, pertanto ogni riferimento a
persone, fatti e luoghi è del tutto casuale.
S.C.
Riassunto della storia.
A causa di un equivoco viene assegnata la stessa casa popolare a due diverse famiglie.
Queste la occupano contemporaneamente ed in attesa che arrivi l’impiegato comunale a
risolvere il problema si trovano a convivere e dunque a condividere delle situazioni
particolari. Alla fine l’errore sara’ chiarito ed ognuna delle famiglie avra’ la propria casa;
resteranno comunque unite dall’amore sbocciato fra i figli.
3
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
“Tutti sutta a ‘ntettu”
Personaggi
Jano Tortorella:
assegnatario casa popolare
Alfia detta Fina :
moglie di Jano
Cettina:
figlia
Concetta detta Tina:
suocera di Jano
Gino Quagliarella :
assegnatario casa popolare
Carmela detta Mela : moglie di Gino
Salvuccio:
figlio
Turiddru:
papa’ di Gino

 Prima famiglia




 Seconda famiglia



Cavaliere Carmelo Litrico : cognato di Jano
Nunzia :
cognata di Jano e sorella di Mela
Sharon :
figlia del cavaliere (all’incirca coetanea di Salvuccio)
Jonathan :
figlio del cavaliere (di qualche anno più piccolo della sorella)
Geometra Caponnetto :
impiegato comunale
Abusivo
4
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
ATTO PRIMO
Interno di una casa popolare gia’ in parte ammobiliata.
Scena I
(Jano, Fina, Cettina, nonna)
(Si sente rumore di chiavi fuori dalla casa)
FINA - ca fozza Januzzu tantu ci voli pi drapiri na potta ?
JANO - ‘nminutu chi primura c’hai, a aspittatu chinnici anni p’aviri sta casa e ora pi du
minuti supecchiu ti sta cunfunnennu ?
CETTINA - papa’ appoi su ti ostini a ciccari di rapiri a potta cu dra chiavi pensu ca mancu
pe pammi arriniscemu a trasiti.
JANO - bih veru raggiunu hai, chiasta e’ a chiavi do catinazzu p’attaccaria a lapa ; e’ ca a
vista non m’accumpagna chiu’ comu na vota o papa’.
FINA - ouh ambrisa ca piddisti a chiavi da casa nova !
JANO - no ma chi pessi, ca je’ (apre la porta). Avanti chiatuzzu miu a te l’onore di trasiri
per prima ‘nda nostra nova casuzza pupularui.
Entrano in sequenza Fina, nonna, Cettina, Jano. Sono carichi di valigie, quadri, vasi ed
altro; si guardono attorno con un atteggiamento felicemente sbalordito.
FINA - ma e’ na bomboniera.
CETTINA - si mamma e’ troppu finicchia e talia ci sunu macari i mobbili.
JANO - ata vistu chi bella casuzza n’asignavu l’istitutu?
FINA - non cridu e me occhi. E tu mamma nenti dici !
NONNA - tanti auguri a mamma. A vistu ata fattu tanti sacrifici pero’ alla fine ottinisturu
zoccu addesiderava u vostru cori ; u Signuruzzu vi la binidiciri e vi la fari gudiri.
Si guardano ancora un poco attorno
JANO - (che si e’ affacciato nel frattempo nelle altre stanze) mittenu i valiggi ‘nda l’auttra
stanza accussi non facemu ‘nmarazzu ca’ (porta le valigie nell’altra stanza).
5
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CETTINA - si e ‘ndo frattempu a videmu tutta sta casa.
NONNA - sintiti non e’ meghiu ca prima scaricamu a lapa accussi’n’arizzittamu na vota pi
tutti e non scinnemu chiu’?
FINA - si hai raggiuni mamma.
JANO - tranquilli ci pensu ju, prima pero’ facitimi attaccati u quattru.
CETTINA - papa’ macari ca l’ama a vidiri dru quattru.
JANO - ca cettu ! Chistu cammina cu mia, unni vaju ju va iddru. Ti ricordo cara figlioletta
ca chistu….
FINA - vincivu u primu premiu quannu eru a tezza elementari ! Oramai sta nuovena a
sapemu a memoria.
JANO - e allura su a sapiti a memoria e sapiti quantu ci sugnu affezziunatu, non mi faciti
ogni vota a ripassata. Allura unni u mettu, unni u mettu, a ecco u mettu ca’ taliati c’e’
macari u chiovu appizzatu. Ouh chisti de casi pupulatri ti fannu pinari na vita, pero’
quannu ti assegniunu na casa ta dununu cu tutti i sacramenti, luci, riscaldamenti,
mobbili e macari chiova chinatati ‘ndo muru !
FINA - raddrizzalu tannichieddra a destra.
JANO - comu d’accussi ?
FINA - si va beni, bonu je’.
JANO - avanti quantu vaju a pigliari l’auttri cosi.
NONNA - aspetta ca ti vinemu a dari na manu.
JANO - no e chi ci voli.
NONNA - a famiglia sa moviri unita, e appoi tu non si ‘mulu.
JANO - ca va beni amuninni.
(Escono tutti di casa)
6
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Scena II
(Gino, Mela, Salvuccio, nonno)
GINO - oh ecco fatto, eccoci arrivati nella nostra nuova casa.
NONNO - avanti trasemu, videmu com’e’.
Entrano in sequenza ed anche loro si guardono intorno con un atteggiamento felicemente
sbalordito.
MELA - ma e’ meravigliosa, e’ nova nova.
SALVUCCIO - e taliati ci sunu macari i mobbili.
GINO - a sta vota u cumuni si superavu ! L ’impiegatu mi l’ava dittu ``vi dissi ca a casa ca
c’assignanu e nova immaculata, a stati ‘ncignannu vui e appoi ci sunu macari ‘npocu
di mobbili ``.
MELA - e tu ca non ci vulevi cridiri.
NONNO - cettu ca tutti i totti to maritu non ci l’aveva. Avi dudici anni ca jiti appressu a sta
biniditta casa popolari e ogni annu ‘ncoppu picchi u cumuni non c’aveva i soddi,
‘ncoppu picchi abbloccavanu i travagli, ‘ncoppu picchi l’avunu occupatu
abbusivamenti, insomma o pi ‘nmutivu o pi n’auttru sta casa pi vuauttri non c’era mai.
GINO - appuntu, e peccio’ quannu chiddru mi dissi tutti sti belli cosi ci putiva cridiri mai ?
MELA - ca comunque oramai i probblemi finenu, ora avemu a nostra bella casuzza
d’assegnazione cu tantu di lettera raccumannata do cumuni e nuddru na po tuccari e
nuddru ni po mammari.
GINO - sulu sulu pi non sentiri a dra malanova da pattruna di casa ca ogni dui e tri n’aveva
una nova ; e l’aumentu e a misata anticipata e picchi’ arritaddavu na simana.
SALVUCCIO - comunque non pinsamucci chiu’ e gudemuni a nostra casa nova.
MELA - a cettu ca sti mobbili su belli e fini appiddaveru e appoi mi parunu novi no di
chiddri usati o di secunna manu.
NONNO - a si di novi sunu novi si vidi subbitu, talia ancora comu licchichianu.
GINO - a casa e’ arredata finicchia cosi giusti, pero’…
MELA - pero’ chi ?
GINO - pero’ dru quattru ‘nda sta bella casa je’ ‘npugnu ‘nda n’occhiu, chi diciti ?
7
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
SALVUCCIO - in effetti hai raggiuni papa’.
MELA - e livamaccillu, non e’ ca ni l’ama teniri pi fozza, u livamu e u jittamu.
GINO - e su u cumuni s’affenni.
NONNO - no ma chi s’affenni; oramai a casa e da vostra e comu a vuliti trasfummari a
trasfummati.
GINO - dici ? Non s’affennunu ?
MELA - secunnu mia no.
SALVUCCIO - ma chi ci cunti a chiddri papa’, ca su non ti piaci u jittamu oppuri ciu’
arrialamu a quacche dunu e ni facemu n’amicu.
GINO - bravu o papa’ l’haja dittu sempri, tu si troppu intelliggenti, di sucuru pighiasti da
me patti!
MELA - ca cettu !
NONNO - avanti ora ca u probbelma do quattru e ‘ risolto ci fa jemu a pighiari l’auttri
cosi ?
MELA - si, si ca no frattempu ju accuminciu abbissari chisti ca.
(Si sente rumore provenire dalla porta)
Scena III
(Jano, Fina, Cettina, nonna e detti)
SALVUCCIO - mutu!
GINO - chi fu, chi c’e’?
SALVUCCIO - stu rumuri, no senti ?
NONNO - bih veru je’
JANO - (da fuori casa) sta potta je’ ‘npocu strevusa a drapirisi.
MELA - e cu je’ ca sta ciccannu di rapiri ?
8
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - sara’ ‘nlattru ?
CETTINA - (da fuori casa) chi sta sbaghiannu di novu chiavi ?
NONNO - non e’ sulu sunu ammenu na para ?
MELA - e chi facemu ora ?
GINO - ca chi facemu, ca n’addifinnemu.
SALVUCCIO - si! Papa’ talia chi facemu tu ti metti arreri a potta e appena u primu lattru
trasi ci spacchi qualche cosa ‘nda testa, ju aspettu ca trasi u secunnu e u bloccu va
beni?
GINO - si va benissimo. Ma aspetta chi ci spaccu non c’aju nenti di duru e a spariggiari sti
seggi novi mi pari piccatu.
MELA - non t’arrisicari a tuccari i me seggi ah !
JANO - (da fuori casa) avanti fozza ca ci staju arriniscennu.
GINO - sunu quasi intra, ma chi ci spaccu ‘nda testa ?
NONNO - u quattru, spaccacci u quattru, voli diri ca n’amicu nu facemu nauttra vota.
MELA - si u quatturu po spaccari.
SALVUCCIO - avanti fozza spicciamuni, mamma, nonnu vuauttri ammucciativi.
Jano prende il quadro dal muro e si posiziona.
JANO - ecco fatto, trasu ju pi primu (entra in casa andando verso il centro del salone ).
GINO - (lo segue lesto e gli spacca il quadro in testa) tu fazzu avvidiri ju unnu vai tu pi
primu cosa fitusu!
Jano colto di sorpresa barcolla e crolla stordito sopra un divanetto.
CETTINA - (andando a soccorrere il padre) papa’ chi ti ficiunu ?
SALVUCCIO - (rincorrendola e bloccandola) unni voi jiri pezzo di lestofanti, veni ca e
non ti moviri.
CETTINA - lassami, leviti, lassami, papa’ chi ti ficiunu ?
FINA - (entrando) chi sta succidennu ? Tu lassa a me figlia, Janu chi hai chi ti senti ?
9
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
NONNA - ma chi stati facennu chi siti lattri ?
MELA - (uscendo da una stanza) non su dui sunu chiossai, veni papa’ ajutamu e carusi
presto.
NONNO - (capendo cosa sta succedendo) femma Mela, femma. Salvuccio lassa staria
carusa.
CETTINA - (andando verso il padre che si sta riprendendo) papa’ comu stai?
JANO - ora ‘npocu megghiu, ma mi staju sintennu pigghiatu de tucchi.
FINA - ma cu siti, chi vuliti in casa nostra?
MELA - in casa vostra ? Chista e’ casa nostra di assegnazione.
JANO - ma quannu mai, sta casa n’assignavu l’istitutu, abbenivoti a vulevudu occupari
abbusivamenti, ju staju chimannu pi subbitu i vigili ubbani.
GINO - po chiamari a cu voi, chista e ‘ casa nostra n’assignavu u cumuni e di ca non ni
schiuvamu mancu su ni venunu a tirari co mulettu.
JANO - ma chista e’ a me casa !
MELA - no e’ a nostra !
FINA - no e’ a nostra !
NONNA - aspittati ‘nminutu tutti pari. Ca stamu facennu sulu cunfusioni e chiacchiri pessi ;
cammanuni tutti e ciccamu di capiri zoccu sta succidennu.
NONNO - si a signura avi raggiuni pi cottesia assittativi. Signo’…
JANO - Tortorella, Sebastiano Tortorella.
NONNO - signo’ Tortorella, pi prima cosa comu va a testa?
JANO - ora ‘npocu megliu menu mali ca mi pigliavu cu na cosa pocu cunsistenti.
FINA - Cettina a mamma talia chi fai ‘nda bossa firgorifera unnu c’e’ u muluni di ciavuru
ca pusamu antura in cucina pighia n’pocu di ghiacciu.
CETTINA - si mamma.
NONNO - si ‘npocu di giacciu non po fari mali.
10
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JANO - non c’e’ di busognu tantu mi pighiavu cu na cosa moddra, anzi chi era ?
GINO - ca nenti a prima cosa ca mi passavu sutta manu, era ‘nquattru bruttissimu ca c’era
appinnutu ‘ndo muru, l’unica cosa ca stunava na mobilia, na speci di pugnu ‘nda
‘nocchiu.
JANO - ‘nquattru (guarda verso il muro da dove manca il suo quadro e poi la raccoglie da
terra), u me quattru, chiddru ca ava vinciutu u prinu premiu a tezza elementari, u me
quattri chiu’ bellu e arrinisciutu? Ma quali ‘npugnu ‘nda n’occhiu, u pugnu tu dugnu
ju disgraziato (va per assalire Gino ma lo bloccano)
NONNA - femmu Janu non ni vali a pena e poi oramai e distruttu e non si po fari nenti.
JANO - stamu pattennu mali, stamu pattennu troppu mali !
GINO - m’ava scusari ma ju no sapevu, mi pareva ca faceva patti da mobbilia!
FINA - avanti Januzzu cammati gioia e ciccamu d’abbissari sta storia.
JANO - (mettendosi sulla fronte il ghiaccio portato da Cettina) e cammamuni ! Cammu
sugnu, u me beddru quattru.
NONNO - ju sugnu Turiddru Quagliarella, e chisti sunu me fighiu Ginu, me nora Mela e
me niputi Salvuccio.
JANO - piacere (ironico) e chisti sunu me mugheri Fina, me soggira e me fighia Cettina.
GINO - il piacere e’ nostro.
JANO - e si visti chi piaciri ! Mi spaccasti ‘nquattru ‘nda testa ca pi pocu non mi lasavi
lesu !
MELA - a nuavuttri n’arrivavu na littra, pighiala Gino, unni c’era scrittu ca l’istitutu n’ava
assignatu sta casa popolari e ca a pattiri di oggi potevumu veniri a staricci.
FINA - macari a nuavuttri n’arrivavu a stissa lettera, e oggi vinnumu pi pighiari pussessu da
casa nova.
NONNA - e’ allura mi pari tuttu chiu’ ca chiaru.
NONNO - ca cettu, ci fu ‘nsbaghiu o cumuni o all’istitutu e v’assignanu a tutti e dui i
famighi a stissa casa.
FINA - bih vadda chi cosi, e ora comu facemu?
11
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
MELA - avissumu a chiariri stu sbagliu all’ufficiu.
CETTINA - e no frattempu comu ni cumminamu ?
JANO - nuauttri non avemu unni jiri.
GINO - e casa unni stavuri prima ?
FINA - era in affittu.
JANO - quannu sappumu ca n’avuna datu sta casa, non sulu ci dissi a pattruna di casa ca dri
misati ca avanzava non ci davu chiu’, ma spatti mi sbuttunai l’ultimu buttuni do
coddru da cammisa e ci ni vanniai quattru a dra strafallaria! Peccio’ o ca o sutta
all’acchi da marina.
FINA - e vuauttri inveci non l’aviti unni iri ?
GINO - a stissa cosa vostra, sapennu ca ni n’auma jiri cu dra strega da pattruna di casa mi
lavai a vucca, dunque o ca o sutta e stelli all’acqua e o ventu.
NONNO - ma quali acchi da marina e quali stelli, ora tutti e dui capi famiglia jiti o cumunu
e ciccati d’abbissari sta cosa, ca su faciti lesti fossi ca stanotti ogniunu dommi a so
casa.
NONNA - avi raggiuni u signo’ Turiddru, meghiu non peddiri tempu.
GINO - avanti allura chi facemu ni pattemu subbitu ?
JANO - si, si ca prima arrisuvvemu sta facenna meghiu je’ pi tutti. Amuninni (insieme a
Gino esce di scena).
Scena IV
(Nonno, nonna, Mela, Fina, Salvuccio e Cettina)
FINA - mi pareva troppu bellu pi essiri veru.
MELA - avi raggiuni signora.
FINA - ma chi dici ni ramu di tu ?
MELA - si va beni cettu. Comunque e’ pazzescu, a vi chinnici anni ca ci vaju d’appressu a
sta casa, no ‘njonnu, e ora ca finalmenti c’ava arrinisciutu ci mancava sulu stu sbaghiu
all’ufficiu.
12
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
FINA - pi fauri non mi diri nenti ca nuauttri sunu dudici anni ca tintamu d’aviri a casa
popolari e ogni vota pi ‘nmutivi o pi nauttru c’ama arristatu frigati.
MELA - ca cettu fra dumanni e bullittini vari na chistiana nesci pazza, pi non parrari de
graduatori ca nesciuni na vota ogni motti di papa e non si sapi comu i primi su sempri
i stissi chistiani.
FINA - ca cettu s’abbessanu all’ amici so e a povira genti comua nuavuttri a jittari sagnu
p’aviri chiddru ca pi dirittu c’attocca.
NONNO - e chi vuliti purtroppu munnu a statu e munnu je’. Accassutta su non cancianu i
testi, su no ca finisciunu di passari avanti i raccumannati, i matelici e i spetti,
arristamu sempri unni semu.
NONNA - cioe’ ammenzu e vai.
NONNO - brava signora dissi giustu.
FINA - pi fauri non parramu di spetti e matelici ca nuauttri c’ama avutu a chi fari.
SALVUCCIO - e picchi’?
FINA - ca picchi’ gioia mia ! Sett’anni fa, dopu na caterba di dumanni, documenti, e uri e
uri di fila d’avanti a tri centu uffici, ammuttuni e arizzuluni n’avuna assignato na
casuzza pupulari, propriu ca vicinu quantu a cincucentu mettri.
NONNO - e picchi’ non ci isturu a stari.
CETTINA - veramenti nuauttri c’auma jutu a stari.
SALVUCCIO - e allura ?
FINA - allura quannu arrivamu jemu pi drapiri a potta, ma non era fimmatura caputevunu
drapiri.
MELA - chi avura a sbaghiatu casa ?
NONNA - nonsi’
FINA - a casa era chiddra giusta, erunu l’inquilini ca erunu sbaghiati.
SALVUCCIO - in che senso.
CETTINA - no sensu ca sintennu rumuri intra all’appattamentu e bussamu, rapivu na
signora sguajata aggressiva e laria, ma accussi’ laria ca su cascava supra a motti
13
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
faceva scupa ; si patti chissa e molto gentilmente (con ironia) ni dissi ‘’ cu siti, chi
vuliti ?’’
FINA - me maritu cu gentuilezza ed educazione ci mustravu a littra d’assegnazione e ci
spiegavu a situazioni.
MELA - e iddra ?
FINA - e iddra pi tutta risposta a vuci di testa chiamau a so maritu (imitando la donna
sguaiata)’’ Piippu a cca pi subbitu ca ci su chistiani ca si voluni pighiari a quistioni
cu mia’’.
NONNO - ma comu a quistioni, so maritu tantu gentili ci spiegavu a situazioni.
NONNA - ca vo trasicci in cetti testi.
FINA - ca comunque spuntavu stu maritu, ca a mia chiassai di ‘npocu non mi passi e tutti
strevusi e matelicu si patti versu Janu e fa ‘ ‘‘mpari cu si tu ca anzuttasti a me
mugheri ?’’ e so mugheri pighivu ‘nsupra ‘’si iddru je’ m’aggredivu’’, arriva
st’armali e pi non sapiri leggiri ne scriviri ci vutavu na jancata a Januzzu ca su no
bloccavumu ancora stava furriannu.
SALVUCCIO - nenti di menu !
NONNA - ca annunca.
CETTINA - e l’unici paroli ca dissunu dri vichinghi funnu ‘’ a nuauttri da vostra littra non
ni ni frega nenti, oramai sta casa na pighiamu nuauttri e je’ a nostra. Su aviti
quacche probblema jiti a chiamari i carabbineri e appoi cu avi chiu’ codda attacca u
poccu’’.
MELA - e vuauttri chi facisturu ?
FINA - ca chi putevumu fari, ca ninni jemu e pi subbitu ficiunu a denuncia e vigili ubbani.
NONNO - e comu finivu.
FINA - finuvu ca ni dissunu i viggili ca macari ca a casa era pi liggi da nostra, ne putevunu
jittari fora a chiddri macari ca l’avunu occupatu abbusivamenti.
SALVUCCIO - spatti, cunnuti e vastuniati.
NONNA - appuntu.
MELA - bih chi mala avvintura.
14
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
FINA - a vistu chi fa fari a essiri genti onesta, a rispettari a liggi e a fari i cosi in regaola.
NONNA - passanu anni e mentri aspetti u to tunnu ti fregunu a casa e non po fari nenti
picchi’ a liggi spatti addifenni a genti disonesta.
MELA - veru signura, dicistiru a sacrasanta viritia’, nuauttri aspittamu u nostru tunnu pi
anni e poi arriva u primo ca passa e si pighia a casa, possibilmenti s’attacca a luci
pubblica, l’acqua non si sapi di unni a pighia, e liddru liddru senza pavari tassi
campa meghiu di nuvauttri.
FINA - a si, nuvauttri cu tutta a nostra puvitta’ pavamu e i ricchi e i dilinquenti si godunu a
vita e nostri spaddri.
NONNA - ma non ci pinsamu chiu’. Chi fa’ mentri aspittamu ca tonnunu l’ommini a
taliamu sta casa pi vidiri comu j’e’ cumminata ?
NONNO - ottima idea amuninni.
(Escono di scena nonno, nonna, Mela e Fina)
Scena V
(Salvuccio, Cettina poi nonna, nonno, Mela, Fina)
SALVUCCIO - (si siede vicino Cettina che e’ seduta sul divano) e allora Cettina…
CETTINA - Ketti, chiamami Ketti.
SALVUCCIO - si Ketti ; pero’ bellu nomi Ketti, macari Cettina e’ bellu ah, pero’ Ketti avi
qualcosa di…come dire…
CETTINA - di finu ?
SALVUCCIO - ecco si, di finu, di eeganti, di internazzionali.
CETTINA - oh grazie…Salvuccio.
SALVUCCIO - senti Ketti ju ti vuleva chiederi scusa pi prima, mi dispiaci non ti vuleva
astruppiari quannu ti bloccai, mi parevi ‘nlestofanti e inveci…
CETTINA - e inveci ?
SALVUCCIO - e inveci sei una rispettabilissima e… (imbarazzato) bellissima ragazza ca
pi diri a virita’ assumighia chiossai a na rosa frisca e appena sbocciata ca a ‘nlattru.
15
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CETTINA - oh grazie ; e poi non m’astruppiasti per niente, non picchi’ non hai fozza anzi,
la tua stretta era salda, ferma…maschia, ecco maschia pero’ si sentiva anche nella
sua mascolinita’ la tua delicatezza.
SALVUCCIO - su dici accussi’ mi fai addivintari russu
CETTINA - e’ a virita’.
SALVUCCIO - e senti, comu mai a fari stu trasloco non v’ajutavu u to…zitu ?
CETTINA - era ‘npocu impossibili vistu ca ju u zitu non ci l’haju.
SALVUCCIO - (si avvicina a Cettina e le prende la mano fra le sue) noo ! Ma chi vai
dicennu, ci possu cridiri, na biddrizza rara comu a tia ? Fossi e’ che non hai trovato
mai nessuno alla tua altizza.
CETTINA - mah pi diri a virita’ carusi ca mi fanno la corte ci ni fussunu…
SALVUCCIO - e allura picchi’ non si zita ?
CETTINA - picchi’ non avevo ancora conosciuto un ragazzo, gentile, educato e breddru
come… come te.
SALVUCCIO - a Kettuccia su dr’occhi di stelli non mi dicissunu ca si sincera, avissi
l’inprissioni ca mi stai pighiannu in giro.
CETTINA - e tu, tu…si zitu ?
SALVUCCIO - no, no assolutamente no!
CETTINA - (avvicinandosi ancora a Salvuccio) a capisco!
NONNA - (entrando rivolta al nonno) aspetta, aspetta ca ca’ c’e’ qualche dunu ca sappi
truvari velocementi beneficiu di sta situazioni.
NONNO - veru je’, talia chi su duci parunu du palummeddri.
NONNA - e chi voli tempu so je’!
NONNO - e ja’!
FINA - (entrando) vadda a dri dui non pessunu tempu ficiunu subbitu amicizia.
NONNA - e lassali stari su carusi.
16
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
FINA - Cettina a mamma chi fai na voi taliari a casa?
CETTINA - a taliu dopu mamma.
MELA - Salvuccio tu e’ meghiu ca ‘ngiru tu fai subbitu inveci.
SALVUCCIO - (sorridendo) va beni mamma (si alza dal divano a si sposta)
Scena VI
(Jano, Gino e detti )
(Da fuore si sente urlare).
GINO - e a mia chi mi sta cuntannu vinn’ata jiri.
JANO - non l’ha diri mancu pi sghezzu.
Il nonno apre la porta, entrano Gino e Jano.
FINA - ma si po sapiri chi avitti tutti e dui, e poi tu Jano picchì vannì ancora ama arrivari e
già n’ama a fari canusciri di tuttu u vucinatu ?
GINO - signora pi chiastu jè, stassi tranquilla ca u vicinatu non v’arriva a canusciri picchi
ora ca u signò Canarino…
JANO - Tortorella, signò Tortorella,
GINO - e va beni Canarinu o Tortorella chi cancia sempri n’aceddru è no! Anzi vistu ca
semu in tema volifero, arricughitivi i barattelli e abbulati currennu currennu.
JANO - ju di ca non mi schiovu mancu su veni tutta a cavalleria rusticana a pighiarimi, e
appoi mio caro signò Piccione…
GINO - ma chi va dicennu ju mi chiamu Qagliarella !
JANO - E va beni o picciunu o quagghia sempri armali è no? E comunque ju di ca non mi
scugnu ca l’ultima vota cu tuttu u durittu ca avevumu, occupanu a nostra casa
abbusivamneti e ancora staju aspittannu ca i bianu fora a dri furfanti. Pi non parrari
appoi de gran coppa ca spatti pighiari !
GINO - i coppa su ci desunu voli diri ca si miritava moi caro signor mavvizzu!
MELA - o insomma basta stati parennu du picciriddri ca si fannu beccu.
17
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
SALVUCCIO - Mamma cettu ca tu non potevi scegliri n’esempiu migliori, Qagliarella e
Tortorella chiossai do beccu chi si putevunu fari.
FINA - insomma pi favuri vi vuliti cammari tannicchieddra e ni faciti capiri macari a
nuavuttri chi sta succidennu.
NONNA - si, chi vi dissunu o cumuni ?
JANO - mamma ca chi navuna a diri ca nenti.
CETTINA - comu nenti papà ?
GINO - non ni dissunu nenti picchì quanni arrivamu dra n’infummanu cu cu avuma a
parrari pi risolviri stu probblema e l’impiegatu ni dissi ca u so collega ca si occupa di
sti facenni era fora pi travaghiu e prima di dimanu pomeriggiu o addirittura dopu
dumani matina non puteva occuparisi di sta facenna.
FINA - e ora comu facemu ?
JANO - ca comu a ma fari Finuzza, nuvauttri avemu a littra dill’istitutu arrivamu pi primi e
di cettu di ca non ni schiuvamu.
FINA - ca macari picchì non avissumu unni iri.
JANO - e già, dunque a cosa e semplici, mi dispiaci ma ca u signò Caccarazza…
GINO - e ci tonna! Quagliarella.
JANO - va beni comu u sannu sentiri, si pighia i valiggi e sinni tonna di unnu vinni.
CETTINA - ma papà non sannu unni jiri su senza na casa.
JANO - ca muta tu chi t’intrometti e appoi chi fai pighi i so difisi chi niscisti di sintimentu ?
NONNA - ca pi ‘ncettu sensu…(guarda che sta facendo gli occhi dolci a Salvuccio)
JANO - (che ha visto e capito) a boni semu cumminati ouh ! ‘Nchistianu, un ginirali di un
esercito famigliari s’alluntana menz’ura pi jiri a difenniri cu ugna e denti zoccu
c’attocca e quannu s’arricoghi a casa anzicchè attruvari u restu do so esercitu
vittorioso sui nemici, chi attrova ? Attrova dri stissi suddati ca a campatu na vita ca
cumbattunu contru di iddru.
NONNA - Januzzu a mamma ma chi va dicennu, chi esempi fai prorpiu tu ca o militati fusti
arrifummatu.
18
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
FINA - dai Janu non fari d’accussì, e poi zoccu dissi Cettina è veru, ca Mela e a so
famiglia…
JANO - già vi dati u tu ? Sta battaglia a vidu pessa, sugnu sulu contru o munnu.
FINA - Mela e a so famighia sunu ne nostri stissi condizioni, senza ‘ntettu unni iri a
passaria notti.
JANO - non ci pozzu cridiri, Fina macari tu mi lassasti sulu nel mezzo della battaglia,
pozzu capiri to mattri ca alla fine e sempri soggira, ma tu ciato del mio cuore,
zucchero che cura il mio diabbete, tu mi tradisci ! E allura u sapiti chi fazzu ?
FINA - chi fai ?
JANO - stravolto dal dolore del tradimento, mi arrendo (si lascia andare sul divanetto)
GINO - pa para..para pà…pa pa (canticchia il motivetto finale classico della tragedie
napoletane)
Chiudete il sipario e applausi a tinchitè (ironico), auh signò cardiddru a cettu ca jè
un’attori nato ah, ci mancava pocu ca mi minteva a chianciri, complimenti, bravu
appiddaveru.
MELA - basta Gino ora finemula ; a situazioni è chista ca ni piaci o no.
NONNO - (guardando Salvuccio e Cettina che si scambiano sorrisini) a quaccunu sugnu
sicuru ca ci piaci !
MELA - insomma semu na stissa situazioni, e su non prima arriva chistu do cumuni ama a
ciccari di arrangiarini.
FINA - si Mela avi raggiuni affinua quannu chissu non veni, mi sapi ca ama conviviri tutti
assemi.
SALVUCCIO - (con enfasi) giusto signora avi raggiunu, sono pienamente d’accordo,
convivere non c’è auttri chi fari.
GINO - (ironico) e ci mancava ca non eri d’accoddu o papà !
NONNA - Jano tu chi dici ?
JANO - a picchì a me parola ora cunta quaccosa ?
FINA - dai non fai d’accussì capisciula a situazioni.
CETTINA - si papà capisciula.
19
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JANO - a tia l’annu prossinu ti mannu a scala ‘nde monichi ca troppu sveglia mi pari,
accussì ti fazzu diri (imitandola) capisciula.
MELA - e allura ?
JANO - e signora allura…allura vistu ca a situazioni è chiddra ca è, voli diri ca stringemu i
denti affinu a dumani, spirannu ca st’impiegatu arriva, macari su ju ca chistu arriva
dumani haju i me dubbi, st’impiegati comunali su comudi e frischi e affina ca si
scugnunu da seggia…ma comunque mi pari ca non putemu fari auttru.
MELA - Gino tu chi dici !
GINO - ca chi haja diri Mela, chista è a zita.
FINA - carusi a vuauttri mi pari ca non c’è bisognu ca vi spiju. (Alla nonna) Mamma !
NONNA - non c’è auttru chi fari.
MELA - papà !
NONNO - Miluzza pi mia chi probblema c’ha jessiri o papà, voli diri ca pi quacche jonnu
(breve pausa) stamu tutti sutta a ‘ntettu!
FINE PRIMO ATTO
20
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
ATTO SECONDO
All’apertura del sipario si trovano: Jano che dorme sul divano, Gino che dorme disteso su
delle sedie in fila come se fossero un letto, Salvuccio in terra con una borsa a fare da
cuscino.
Scena I
(Jano, Gino, Salvuccio poi nonno e nonna)
GINO - (svegliatosi sulle sedie) aih, aih, ajaih, non mi pozzu moviri chiù, aiutu, aiutatimi,
Salvuccio veni ca o papà dammi na manu!
SALVUCCIO - (destandosi dal sonno) chi fu, chi hai papà?
GINO - aih, aih, aggrancai, s’abbloccavu tutta a carina, non mi pozzu susiri chiù, veni ca’
aiutami c’arristai ca’ siccu, ‘nciccatu, attisicai.
JANO - (con indifferenza) ca macari sti paroli arrivassunu o cielu accussì si livassunu
d’ammenzu e peri.
GINO - (mentre Salvuccio lo aiuta ad alzarsi) auh pettirosso, vidi ca u ‘ntisi chiddru ca
dissi, ciccassi di pinsari pa so di saluti.
JANO - affinu a prova contraria chiddru ca arristavu ‘ngiccatu anzi attisicatu, mi pari ca jè
lei! Ju ca’ sugnu, bredru friscu e liddru.
GINO - (ora seduta nella sedia) friscu e liddru ma su avi na nuttata ca russa ca pari na
motosega ‘nguffata e spittura ca pari ca ‘nde pummuni ci calanu na lanna di mastici; e
ju ca mi preoccupavu, su tuttu va comu pensu a massimu a sta notti accupa ‘ndo sonnu
e cu sa vistu sa vistu.
SALVUCCIO - papà chi è vi dasturu u bongionnu, accuminciasturu di capu matinu
acchiapparivi?
NONNO - (entrando) oh v’arrusbighiasturu tutti?
SALVUCCIO - ciao nonnu.
JANO - s’abbenedica.
GINO - ciao papà. Tu comu o solitu mattinieru ah?
21
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
NONNO - e chi voi o papà u sai ca a me età non dommu assai e appoi n’apporfittai ca in
cucina attruvai a signora Tina e mentri parravumu ‘npocu ci desi na manu a priparari
a colazioni.
NONNA - (da fuori scena) si po? C’è pemmessu?
GINO - prego trasissi signora, trasissi.
NONNA - ( entra con del caffè che posa sul tavolo) buongionno a tutti. Vidu ca siti già belli
svegli, ora vo chiamu e carusi accussì facenu na bella colazioni tuttu assemi.
SALVUCCIO - con pemmesso ju mi vo dugnu na sciacquata (si dirige verso la stanza dove
ha dormito Cettina).
GINO - Salvuccio.
SALVUCCIO - si papà?
GINO - u bagnu è di dra patti. ‘Nda dra stanza c’e’ qualcunu di cui tu a stari a lagga.
SALVUCCIO - già veru chi sbadatu ca sugnu.
JANO - no frattempu ju mi vo schiacqu ‘nda pila da lavanderia.
GINO - ( fra se e se) ca cettu tu cosa di pila si, chiossai di chistu!
JANO - ammenu ju mi vo lavu a quacche banna, no comu a cett’uni ca mi fa ‘mprissioni ca
cull’acqua su acchiappati.
GINO - ju aspetu u me tunnu.
JANO - ca cettu e ju aspettu u me pischi spada (esce)
GINO - Mattri ma quantu mi fa malu sagnu chistu.
Scena II
(Fina, Mela, Cettina e detti)
FINA - buondì
MELA - ciao gioia
CETTINA - buongiorno
JANO - ciao a tutti e semu a paci.
22
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
MELA - e chi è Ginu ti susisti co pedi stottu sta matina.
GINO - Co pedi sulu? Sugnu tuttu paru stottu, a dommiri supra a sti seggi sugnu tutti
‘nduluri, aih, aih, un unico dolore ca patti da testa passa pe catinazza do coddru,
appoi longu longu si spurughia pi tutta a carina, tutta ah non è ca lassa na vettebbra,
no tutti i pighia, arriva ‘ndo bacinu ca mi fa ‘nprissioni spatti ca mu potti rumpiri
picchi no staju sintennu chiù, attravessa i jammi e passannu pe ‘nginaghi de rinocchia
arriva affinu a l’ulitmu ugnu do pedi. Aih, aih,aih!
MELA - e chi vulevi ca tu ti mittevi a domiri ‘ndo lettu ranni
n’accumudavumu?
e nuvauttri fimmini
GINO - no chistu mai, però dicu ju cu dru bellu divanu comudu a disposizioni, putevumu
fari menza notti all’uni co signò Tortorella, inveci no iddru tutta anotti spaparanzatu a
russaru ca pareva ‘ntrenu a cavvuni e ju a spaccarimi l’ussatura supra a sti seggi.
FINA - drocu avi milli patti di raggiuni, ma cetti voti me maritu è a unni s’affissa.
JANO - (entrando) cu jè a unnu s’affissa?
GINO - dra jè u viditi che breddru e friscu! Quantu mi vo lavu va.
JANO - bih e comu mai chi ci vinnunu i rimossi di coscienza?
GINO - mancu cuntu ci dugnu (esce)
FINA - Janu però potevuru fari mità all’uni co diuvanu, dru mischineddru è tuttu ruttu
puvureddru.
JANO - ma chi mi cunti a mia.
CETTINA - ca cettu papà fra i seggi ca pi dummiricci sunu scomodi fra a tia ca quannu
accuminci a russari pari l’occhestra sinfonica do massimu, a st’ura du mischinu non
pottiri chiudiru mancu ‘nocchiu
JANO - arrivavu la protrettrice dei deboli, la salvatrice del mondo e a mia cu ci penza a
mia.
FINA - ma in che senso.
JANO - no sensu ca ammenu ju fossi arrussu tannicchieddra...
NONNA - tannichieddra?
JANO - E va beni chiddru ca jè, ma ammenu sugnu anestu ‘ndo sonnu.
23
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
FINA - chi voi diri.
JANO - Voghliu dori ca ju non mollu a tradimentu bummi mentri l’auttri arrispiranu a
pummuni chini. Arrischiai a ‘ntussicazioni, stavu murennu asfissiatu, accupatu.
MELA - pi chistu jè ci possu dari sulu raggiuni, me maritu ‘nda stu sensu è pericolosissimo.
GINO - (entrando) cu jè pericoloso?
JANO - eccolo arrivavu, felce azzurra!
SALVUCCIO - (entrando) buongiorno a tutti, buongiorno Kettuccia.
CETTINA - buongiorno Salvuccio.
FINA - mamma non c’è bisognu ca potti u zuccuru picchì ca ci né abbastanza.
NONNA - (rientrando dalla cucina) avanti ci semu tutti, putemi accuminciari?
NONNO - sevvitevi prego.
JANO - Fina sti brioschi chi su de nostri?
FINA - su ammiscati de nostri e dei Qagliarella, picchi’?
JANO - dimmi quali su i nostri picchi’ ju cu stu signuri ca presenti non voghiu nenti chi
spattiri.
NONNA - avaja ca finiscila Janu!
SALVUCCIO - chi stai facennu papa’?
GINO - cui ju? Non nenti ni sta tazza di caffe’ staju ciccannu di capiri quali moleculi su de
nostri accussi’ mi vivu sulu chiddri e non abbusi da granni ginirusita’ di questo
nobiluomo!
NONNO - bonu accuminciamu di capu matina.
(Mentre si servono la colazione squilla un telefono)
MELA - Gino chi e’ u nostru stu telefunu ca sta sunannu?
GINO - ca cettu di cu po ghessiri! Picchi’ secunnu tia u signo’ merlo indiano chi e’ accussi’
avanti ti testa ca putissi aviri un telefono cellulare?
24
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
MELA - senti ora basta Gino ah, cecca di arrispunniri e di finiraccilla cu sta cammurria.
JANO - tranquilla signora,oramai ci scupri’ i catti, cu tuttu u rispettu pi lei ca e’ na brava
pissuna, so maritu je’ scunchiurutazzu e cuntu non ci ni dugnu chiu’.
GINO - ca cettu…(risponde al telefonoma inizialmente non ha campo e si sposta facendo
movimenti di ricerca del campo comici) pronto, pro…pronto, cu je’ pronto…
JANO - si mentri ca c’e’ s’arrampicassi supra o lampadariu anzi meghiu s’affacciassi ‘ndo
baccani e si spuggissi bonu (a bassa voce) e speriamo o Signuruzzu ca caschi a dra
sutta.
GINO - pronto, pronto, a ora si senti bonu, perfettu, pronto cu je’? (Pausa poi alla moglie)
mattri je’ du malanovu di to cugnatu Carmelo…(al telefono) pronto, pro…pronto non
ti sentu chiu’ cu si? Chi voi? Pronto!
NONNO - ma comu finu a ‘nsecunnu fa u sintevi ca era na miravuighia e ora no senti
chiu’?
MELA - ca oramai parracci e vidi chi voli dai.
GINO - chistu mi fa ‘nmalu sagnu, ma chi voli da me vita di capu matina! (Riprende la
conversazione) no ma quali malu sagnu non l’avevu cu tia o cugnatuzzu…. (pausa
mentre ascolta il cognato) si bonu ora ti senti perfettu. Ma dimmi, chi ti sivvevva, chi
voi? Si, si a casa nova semu….ah je’ bellissima meravigliosa… si
granni,confortevoli…si ci sunu macari i mobili, novi si, ancora
luccicanti…(cambiando voce della voce e con espressione sconcertata) comu? Vo
veniri a vidimi a casa e a farini l’auguri (fa gli scongiuri)? Ah voi veniri cu tutta a
famighia? Macari i piccididdri? S…si, si cettu ca ni fa piaceri, e senti Carmelo
quannu vulissuru veniri pi farini sta visita! Chi oggi? A pranzu? Eee…no, no chi
problemi c’ana a jessiri, chi problemi. Si va beni allura ni videmu chiu’ taddu, si cettu
ti saluti ju a tutti…sarai sevvito, a dopu ciao…ciao…si…si ciao (riattacca). A fozza
ca sciddrichi de scali e ti rumpi i catinazza do coddru, malanovu!
MELA - cu era me cugnatu?
GINO - si dru palluni unchiatu ca puzza sutta o nasu (ironico) u cavaliere del lavoro
Carmelo Littrico. Malanova iddru e dri quattro pirocchia ca c’avi ca u fannu senturi u
pattruni do munnu.
SALVUCCIO - e chi vuleva papà?
GINO - chi vuleva? Voli veniri pi vidimi a nostra casa nova e siccomu na normali visita
non c’abbasta, arresta a panzu a cancariari e nostri spaddri iddru e cu tutta a so
famiglia.
25
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
MELA - ma chi c’entra ora dra puvureddra di me sori Nunzia ca jè na povera mattiri.
GINO - e dicisti bomu a mugheri to soru è na povera mattiri, na idra famiglia si savva sulu
iddra. U maritu ca affinu a jeri cugheva l’oghiu supra u maccu, di quant’avi ca u
ficiunu pi sbaghiu cavaliere del lavoro s’innacchinavu e si senti ‘ndomini e diu, e
lassamu stari i to niputu ca affina a du jonna fa cammunavunu che pezzi ‘ndo culu e
ora si cridunu i fighi di Onassis, antipatici quacche jonnu ci dugnu du jancati…
NONNO - e quannu vulissinu veniri a trivarivi?
GINO - oggi! Volunu veniri oggi a pranzo!
JANO - chi? Quannu? A vistu Fina ca jè comu ti dicevu ju, ancora ama capiri comu jè
cumminata sta facenna da casa e jà chisti anvitunu genti, fannu festi e fistini… a me
casa!
MELA - Gino però macari tu chi cummini? Ancora non sapemu comu ni va a finiri cu
l’assegnazioni da casa e tu fa veniri genti intra? Chi ti pari sinsatu?
JANO - cu di ‘nsceccu ni fa ‘nmulu u primu cauciu è do so!
GINO - si fossi fiu ‘npocu troppu pricipitusu.
NONNO - ca mi pari!
GINO - ma chi puteva fari? U sai comu jè to cugnatu; chiddru si ni sta strafregannu di
veniri a farini l’auguri, chiddru sta vinennu pi vidimi unni Janu a finiri, pi ciccari di
capiri su si po ancora inchiri cianchi pa nostra puvittà. E ju secunnu vuauttri chi ava
fari ci dicevu ca semu in casa insieme a nauttra famiglia, c’aceddru menzu vivu e
menzu mottu e non sapemu ancora su la lassunu o na levunu? Mi dispiaci ma ju a dru
strafallariu stu saziu non ci u dugnu.
MELA - Gino ju u capisciu chiddru ca dici, ma comu facemu, non semu suli in casa c’è
macari a famiglia Tortorella.
JANO - sia chiaro e beninteso ca ju di ca non mi scugnu mancu su mi minacciunu cu na
pistola puntata ‘ndo ciriveddru.
GINO - e quali ciriveddru?
FINA - me maritu avi raggiuni. Cu tutta a stima e a simpatia ca sta nascennu, dopu
l’eperienza da vota scossa…
GINO - da gran sughiata di coppa ca pighiau, ca’ l’uomo che non deve chiedere mai?
FINA - si dopu dr’esperienza onestamente non ma sentu di nesciri di na casa unnni c’eè
periculu ca non mi fannu chiù trasiri.
26
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - ma fussi sulu pi na para di uri.
JANO - mancu pi tri secunni, non na parrai!
GINO - a cettu ca pi cori!
JANO - e lei pi testa! Comu invita cristiani intra ni sta situazioni?
MELA - Gino non insitiri ca hannu milli patti si raggiuni.
NONNO - la situazione è chiara. I Tortorella giustamente non volunu nesciri da casa, ma
ovviamneti a to cugnatu non ci poi spiegari a vera situazioni.
GINO - e su s’ammucciassuru ‘ndo sgabbuzzinu na pora di uri?
MELA - avaja Ginu!
GINO - n’ura.
NONNO - non mi pari u casu.
GINO - menz’ura.
JANO - signora Mela ma so maritu chi è bestia appiddaveru o ci fa? Vidissi ca ju canusciu
unu ca spurugghia documenti all’INPS, su voli ci parru, chiddru c’a fa a faricci
pighiari a pensioni d’accumpagnamentu!
NONNA - eppuri na soluzioni ci sarebbe.
FINA - a si?
NONNA - si. I Quagliarella aspettanu sti ospiti, nuauttri non vulemu lassari a casa, allura
molto semplicemente voli di ca cu na scaciuni arristamu macari nuauttri a pranzu.
JANO - si! Brava a me soggira, l’haja dittu sempri sta fimmina vali tantu oru quantu pisa.
MELA - si giustu bella soluzioni.
GINO - ma cu Tortorella cà, a mangiari cu nuauttri, chi compassa mi fa fari?
JANO - o d’accussì o nenti caru miu.
MELA - a mia mi pari a soluzioni migliori.
27
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - e va beni lassamu stari a mala compassa ca ni fa fari, ma chi scusa c’anvintamu, cu
ci dicemu ca sunu?
SALVUCCIO - ma, veramente Ketty ed io una soluzione ci l’avissumu.
CETTINA - si proprio così.
JANO - Videmu chi sturianu sti dui scienziati.
CETTINA - patreste dire che siete con suoceri.
GINO - chi? Ju compari cu Tottorella? Avaja carusi non sghizzamu che cosi seri pi favori,
ju c’aju na reputazioni d’addifenniri.
JANO - si l’addifenniri de pulici e de pidocchia ca su stannu arrusicannu vivu.
FINA - ottima pinsata.
MELA - perfetta, bravi carusi.
NONNO - mi pari ca semu appostu no? S’abbissanu tutti i cosi.
NONNA - a già.
GINO - avaja ma chi stati dicennu, ma chi siti seri?
MELA - chista e situazioni ca tu criasti, amore mio o prendere o lasciare.
GINO - si amore e brodu di ciciri. Ca comunque su chista è a situazioni (pausa) ca chi
pozzu far ca prendo, prendo.
MELA - avanti allura quantu vo fazzu tannicchieddra di spisa; signora Fina, Cettina vuliti
veniri cu mia?
FINA - si, cettu (escono).
GINO - ouh m’arraccumanu Mela non badare a spese fai a spisa rossa, non mi fari fari mala
compassa cu dru armali di gebbia.
NONNO - no frattempo ju a Salvuccio jemu a piscaria (escono).
NONNA - (a Jano e Gino) e vuauttri chi faciti?
JANO E GINO - a vaddia a casa!
Si spengono le luci sul palcoscenico per in dicare il trascorrere di qualche ora.
28
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Scena III
(Tutti, poi la famiglia del cavaliere)
Si riaccendono le luci sul palcoscenico. Gli uomini sono impegnati in una partita a carte.
SALVUCCIO - bih e chi è ‘nsetti chiddru ca vidu supra o tavulu?
JANO - si ‘nsetti è; senti non fari d’accussì su l’hai pighiatillu e livamuci a fassa.
SALVUCCIO - e va bene, scupa co sett’oru! Nonno ‘nda n’coppu ficiumu scupa sett’oru e
settanta, mi pari ca sta’auttra a vincemu.
MELA - (entrando dalla cucina) avanti pi cottesia vi livati do tavulu accussì
apparecchiamu?
GINO - si, si meghiu jè ca mi pari ca nonnu e niputi pi futtuna non hannu d’invidiari nenti a
nuddru.
JANO - e mi pari! Cincu pattiti supra a cincu!
Si sente suonare al citofono.
GINO - ca’ sunu, arrivanu, tutti ai posti di combattimento!
SALVUCCIO - (rispondendo al citofono) chi è?
GINO - ca cu avissa a jessiri ca dri malanovi.
SALVUCCIO - si ciao zio, salite, terzo piano.
FINA - (uscendo) ‘ntisi sunari, arrivano?
JANO - accussì pari.
FINA - mamma, Cattina prestu viniti a ca banna ca arrivano, fozza.
Entrano la nonna e Cettina
GINO - auh m’arraccumannu sapiti tutti chiddru ca ata a fari, arrivuddativi a patti.
Suonano alla porta. Gino apre ed entrano in sequenza con incedere superbo e tronfio il
cavaliere, la figlia, il figlio e mesta ed umile la moglie. La famiglia, tranne la moglie che
29
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
saluta Gino e la sua famiglia, fa un giro per osservare la stanza prima di degnare di
attenzione i presenti.
GINO - (ancora alla prota) auh appoi ciao ah.
CAVALIERE - ciao Mela.
MELA - ciao Carmelo.
CAVALIERE - e le signore chi fossero?
MELA - vi presento Ketty la fidanzata di Salvuccio, la signora Fina, sua madre e la nonna.
CAVALIERE - molto piaciuto. ( va verso Gino) cognatino mio, finalmente c’arriniscisti a
fariti assignari sta biniditta casa pupulari. E’ bella casi giusti, bella appiddaveru
(Gino fa gli scongiuri). E il signore qua del presente penso che è il padre di Ketty?
GINO - giusto. Sebastiano ti presento il mio amato cognato Carmelo Litrico.
CAVALIERE - cavaliere, cavaliere del lavoro Carmelo Litrico.
GINO - a già vero chistu senza u titulu non si scugna di ‘npassu. E si cavaliere; Carmelo ti
presenti il mio compare Sebastiano Tortorella… commendatore Sebastiano Tortorella.
JANO - (a Gino) chi mi facisti addivintari?
GINO - ca mutu statti, tantu a stu prezzu!
JANO - piacere, paicere.
GINO - ma accomodiamoci (si mettono a sedere).
MELA - noi andiamo avedere il resto della casa (escono tutti tranne Gino, Jano ed il
cavaliere).
GINO - si cettu, va beni.
Scena IV
(Jano, Gino, cavaliere )
CAVALIERE - ebbene, commendatore!
JANO - e si u sapi a stu prezzu.
CAVALIERE - comu?
30
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - no nenti, nenti.
CAVALIERE - Gino amatissimo cognato mio, vedo che le cose ti stanno andando di bene
in meglio. Tu figlio Salvuccio che si fidanza con una bella giovane che peraltro ha il
padre commendatore, t’assignanu franca sta bella casuzza pupulari, a saluti
ringraziannu u Signuruzzu non ti amnca (ancora gesti di scongiuri da Gino), dicu ju
chi cecchi ancora, chi ti manca?
GINO - a mia…nenti, a mia propri unenti, quannu c’è a casa di proprietà cetta, ‘nfighiu zitu
ca figlia di ‘ncummendaturi e a saluti (si tocca la schiena memore della notte
trascorsa) su mi lamintassi fussi ‘mpiccatu.
CAVALIERE - e lei commendatore si che cosa si occupa!
JANO - ju di traspotti, ahju na lapiceddra e mi dugnu chi fari.
CAVALIERE - aspittassi no staju capennu bonu ; un commnedatore cu na lapa ?
GINO - a…a cominciato così, veru cumparuzzu. Carmelo devi sapere che il commendatore,
me cumpari va, accuminciavu cu nenti, cu na lapiceddra, facennu traspotti di ogni
tipu, e appoi cu tanta bona vuluntà ci l’igegnu e cu macari tannicchia di futtuna, si fici
na posizioni e ora e titolare di una grande e affemmata ditta di trasporti. Veru
cumpari ?
JANO - ca cettu comu no…compari!
CAVALIERE - nenti di menu e comu si chiama sta ditta?
JANO - comu…comu si chiama? (A Gino in un sussurro) comu si chiama?
GINO - si chiama commendatore Tortorella trasporti, ca comu si putissi chiamari!
JANO - e già cettu, comu si putissi chiamari.
CAVALIERE - eppuri è stranu n’azienda accussì granni, ma ju non l’haju sintutu vuntuvari
mai.
JANO - mai?
GINO - mai? Ca cettu, ovviu ca non l’ha sintutu mai picchì non è ca non è na nostra città.
JANO - no, chi na nostra città no a quali! E unni jè?
GINO - Milano, si a sedi centrali è a Milano.
31
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JANO - Milano.
CAVALIERE - addirittura a Milano?
GINO - ca cettu; cognatuzzo sta terra pi chistu jè, è tristi , ‘nchistianu p’aviri successu e
soddi deve emigrare, deve andare al nord caru miu, al nord.
CAVALIERE - p’aviri successu e… e soddi?
GINO - soddi? A tempesta, a palati, tantu assai di sdignalli, (viso disgustato) brr…che
schifo.
JANO - schifo, si tutti dri gran sudduni che sdengo.
CAVALIERE - ma chi mi stati dicennu, ‘nchistianu sulu po aviri tutti sti soddi di avirini a
nausea.
GINO - ecco usasti a parola giust, a nausea.
JANO - (al pubblico) si a nausea picchì soddi non ci ne e non si po mettiri nenti intra o
stomucu, ecco picchì c’è nausea.
GINO - basta ora di parrai dinaru, veni Carmelo ca ti fazzu vidimi u restu da casa. Prego
accomodati.
CAVALIERE - (con atteggiamento servizievole) dopo u commendatori
prego commendatore, prego. (Escono tutti di scena).
ovviamente,
Scena V
(Salvuccio, Cettina, Sharon, Jonathan)
SHARON - e allora caro cugineto, ti facisti zitu, macaru tu ? Ah ah ah ah (la risata ridicola
e caratteristica è quasi di sfottò)
JONATHAN - macari iddru ! (comincia a ridere come la sorella) Ah, ah, ah...
SALVUCCIO - e si cari cuginetti miei, mi fici zitu macari ju, sulu ca non capisciu chi c’è
d’accussì divettenti ca vi stati taghiannu i cianchi de risati.
SHARON - (sempre interrompendo la frase più volte per ridere) ne…nenti, sulu, suli ca
pinsava (risata trattenuta) sulu ca pinsava ca chiddri poviri comu a tia, non si
facevanu zitu comu a genti normali ma (risata)…ma sinni fujevunu direttamenti!
(Scopia in una risatona sciocca e fragorosa).
32
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JONATHAN - direttamenti (risatona) si sinni fujevunu direttamenti (risatona). Ah, ah,
ah...
CETTINA - e chi fa arripeti i paroli da soru comu e pappajaddri ? Alli voti si chiama
Loreto!
SALVUCCIO - lassali stari Kettuccia non ci fari casu, arringraziannu u Sugnuruzzu a sti
dui a scunchiurutaggini non c’a mancatu mai, sunu brutti ca pariunu du signi,
scemuniti comu su di nichi avissunu cascatu da naca e avissanu arribbummatu
centu voti ca testa ‘nterra, senza mancu deci grammi di ciriveddru, ma pi
scunchiurutaggini mai, non c’ha mancatu mai!
CETTINA - non ti preoccupare Salvuccio già i ‘nquattrai i soggetti.
JONATHAN - n’anquattrau, e chi è pitturi ! (Ancora risate insieme alla sorella).
SALVUCCIO - e senti mia cara e allegra ciginetta Sharon, tu ancora non ta fattu zita ?
SHARON - non ci penso nemmeno.
SALVUCCIO - non ci pensi o su i masculi ca non pensunu a tia ?
JONATHAN - i masculi ca non pensunu a tia ! (Risate).
SHARON - (al fratello) mutu statti, chi arriri bestia, chista era p’affinnirimi.
JONATHAN - a si? Scusa allura scusa.
CETTINA - bih talia a Loreto che beddru, è macari ammaestratu u pappajaddru.
SHARON - ma che cosa stai dicendo! A mia a fighia del cavaliere Littrico chi mi ponnu
mancari corteggiatori ?
SALVUCCIO - i corteggiatori ti mancunu di sicuru, chiddri ca abbondanu fossi sunu i
posteggiatori.
SHARON - in che senso ?
SALVUCCIO - ca no sensu ca siccomu tutta para si quantu a n’autobussu, pi spustatiti ci
voluni ammenu du chistiani ca ti fanu fari a manovra.
SHARON - chi fazzu arriru ?
SALVUCCIO - non jè facoltativu mia cara.
33
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CETTINA - ma ora basta punzecchiarvi che ne dite se andiamo a prendere un poco di aria
fresca in balcone ?
SALVUCCIO - buona idea Kettuccia; Jonathan tu e to soru chiuditi a vucca però !
JONATHAN - e picchì ?
SALVUCCIO - ca picchì su fora c’è tannicchia di ventu e pi mezzu di dri vuccazzi, arriva
intra a dra testa leggia ca aviti, ni tuttu dru spaziu a disposizioni addiventa
n’uraganu. (Esce seguito dagli altri).
Scena VI
(Mela, Nunzia)
MELA - veni ca a souru assettiti ca a tia t’aja a diri a virità.
NUNZIA - chi fu Mela quali verità!
MELA - non è veru ca Salvucciu si fici zitu cu Cettina.
NUNZIA - comu no!
MELA - ca no. In realtà ci fu ‘nsbaghiu o cumuni e n’assignanu sta casa sia a nuvauttri ca a
famiglia di Cettina. Ora quannu to maritu stamattina ni telefonavu dicennuni ca
vulevuri veniri a farini visita, Gino pi non d’aricci st’auttru saziu non ci dissi nenti
e anzi s’anvintavu a storia do commendatore. Scusami a soru ma a tia na
munzignaria non ta puteva diri.
NUNZIA - ma quali scusa Miluzza, chi avuttru puteva fari Ginu quannu me maritu l’ha
trattatu sempri comu na pezza pe scappi. Fici beni a non d’aricci stavuttru saziu, e
poi a sori non cridiri ca Carmelo ni puttavu ca pi farini na visita.
MELA - a no! E in effetti mi pareva ‘npocu stranu ca non si fa sentiri mai e oggi giustu
giustu vosi veniri a mangiari cu nuvauttri.
NUNZIA - ju t’addumannu scusa. Non c’a fazzu chiù a cummattiricci cu iddru, ca so boria,
ca so arroganza e ca so senzu di superiorità, non ca fazzu chiù, e u bellu, bellu si fa
pi diri, è ca mi sta appizzannu macari i piccididdri.
MELA - Nunzia ti capisciu e ti cumpatisciu.
NUNZIA - u sai chi succidivu, quacche jonnu fa appi un incidente ca macchina cu unu, e
aveva tottu; chistu ‘ntipu t’annichieddra matelicu ci dissi ca non vuleva fatta
assicurazioni ma ca vuleva soddi in contanti. Ora, me maritu unni l’avi i soddi in
34
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
contanti, ca si pavoneggia di ca e di dra cu dru titulu di cavalieri ca ci desunu pi
sbaghiu, quannu appoi non avemu mancu l’occhi pi chianciri.
MELA - e allura?
NUNZIA - mattri a cuntaratillu mi sta cascannu a facci ‘nterra. Dru cosa fitusu, picchì
chistu jè un cosa fitusi, si ni vinni e mi dissi: siccome a to sottu ci desunu a casa
popolari e non pava chiù l’affittu, di sicuru avi quacche soddu di latu, videmu su
dru cosu di nenti, si va dru cosu insignificanti di to cugnatu ni presta. U capisti chi
m’attocca sentiri.
MELA - e va beni Nunzia u sai comu è fattu to maritu chi ci po fari. E poi è veru, qualche
cosa di patti cu l’affittu di l’uttimi misi ca non ci pavamu a dra cosa tinta da
vecchia proprietaria l’avemu. Su vi sevvunu vi damu.
NUNZIA - No! Non sia mai! Ju ti ringraziu, ma propiru pi chistu ciccai stu mumentu pi
parrariti sula a quattrocchi; quannu Carmelo v’addumanna i soddi non ci ni dati,
diciticci ca non n’aviti o ca vi sevvunu, insomma anvintati qualsiasi cosa ma non
ci ni dati.
MELA - non ti capisciu Nunzia, ma picchì non vi l’ama a pristari? ‘Nda famiglia si ci ajuta
l’unu cu l’auttru.
NUNZIA - si è veru ma iddru non su merita pi comu sa cumputtati cu vuauttri e
specialmente cu to maritu; l’ha schifiatu sempri e ora ca c’aggiuva…no Mela non
ci dati nenti accussì st’avota sa spurughia sulu e videmu su n’avota pi tuttu accala
st’ali.
MELA - mah, comu voi tu a soru.
NUNZIA - avanti ora rangiungemu a to cummari, anzi a to finta cummari.
MELA - tu chi sgezzi, mi pari a mia ca dri dui carusi si piaciunu appiddaveru e prima o poi
cu Fina addivintamu appiddaveru cummari.
NUNZIA - te lo auguro, e appoi comu si dici, se son rose fioriranno. (Escono entrambe di
scena)
Scena VII
(Gino, cavaliere)
GINO - si cettu Carmelu, cettu ca potenu scanciari du paroli suli; assettiti non stari susutu.
CAVALIERE - grazie Ginuzzu o cugnatu, ma chi dicu o cugnatu o frati.
35
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - o frati addirittura!
CAVALIERE - e si o frati, picchì a sapiri Ginuzzu miu ca ‘nda na famiglia non ci sunu
cugnati, soggiri, jenniri, no!
GINO - no!
CAVALIERE - ci sunu sulu mattri, pattri, soru e frati, si già frati comu semu ju e tu… o
frati.
GINO - Carmelo chi ti senti mali, non cridu ca fu d’acqua ca frizzantina ca ti vivisti ora ora!
CAVALIERE - no, sto benissimo, anzi mai stato meglio o…
GINO - …o frati! E senti ma tuttu st’amore fratenno, ne soggira, ne cugnatu di unnu ti
spuntavu su affina a jeri quanti mi videvi passavi o rittu avusi ca eru un
perfetto estraneo e a dra puvureddra di nostra soggira…mamma, si mamma,
quannu ci rivulgevi a parola era sulu pi mannaricci jistimi?
CAVALIERE - ma sai com’ è nella vita si fa esperienza e si capisce il valore degli affetti,
della famiglia!
GINO - il… il valore della famiglia…degli affetti. Carmelo?
CAVALIERE - si?
GINO - Carmelo chi t’aggiuva?
CAVALIERE - a ciu a mia? Nenti…nenti.
GINO - Carmelo, tusti sti poroli duci, a famiglia, l’affettu o ti senti mali ma in effetti ora ca
ci pensu bomu a frizzantina n’aveva mancu tri jonna ca era scaduta pecciò
iddra non po jessiri, oppuri ti sevvi qualche cosa!
CAVALIERE - bah…beh…
GINO - bih, boh, buh sciccareddru ca si tu! Senti vo parrari chiaru!
CAVALIERE - Gino la verità è ca quacche jonnu fa ho fatto un investimento sbagliato…
GINO - picchì chi accastasti azioni, botti, cct, psi, tbc, buoni fruttiferi?
CAVALIERE - no, no chi capisti? Quali botti e buoni fruttiferi, un investimento nel
senso… ca tamponai ca machina.
GINO - a tuttu chistu jè e chi sacciu chi m’ava passu!
36
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CAVALIERE - u problema è ca ‘ntappai cu unu tanichieddra strevusu ca non voli fatta
assicurazioni e voli pavatu ni contanti e currennu.
GINO - ah unu strevusu…in…in contanti e currennu? E fammi capiri, chi voi di mia?
CAVALIERE - vedi in quasto momento sono in ristrettezza economica, come dire
scarseggio di liquidità, come dire…
GINO - ca dillu che so paroli, si senza na lira!
CAVALIERE - ecco appunto, sintetico e preciso. Mi chiedevo se ora ca avisti a futtuna di
sta casa popolari a gratis, e insomma non pavi ghiù l’affittu, ecco si pinsavu ca
sicuramenti hai quacche risparmio di latu da pristarimi.
GINO - aspetta, aspetta fammi capiri bonu. Tu il cavaliere del lavoro Carmelo Litrico,
l’uomo ca sutta o nasu non avi na puzza normali no, ma di quantu è snob ammenu
ammenu javi a puzza do pisci spada; chiddru ca non ma cunsidiratu mai e pi pezza
m’ha pighiatu e pi pezza m’ha lassatu, ora mi sta addumannannu aiutu, soddi a mia a
Cologero Quagliarella! (Inizia a ridere di gusto)
CAVALIERE - (quasi mortificato) si Gino, ti staju addumannannu aiutu.
GINO - (ancora ridendo) ju un semplice operaio mottu di fami ca aiutu al Cavaliere Litrico
(ancora risate).
Dalla cucina si sente la voce di Cettina
CETTINA - il pranzo è pronto.
CAVALIERE - allura mi presti sti soddi?
GINO - il pranzo è pronto, intanto mangiamu p’abbissari i probblemi c’è tempu.
Scena VIII
(Mela, Fina, nonna, Nunzia e poi tutti gli altri)
Le donne entrano con l’occorrente per apparecchiare la tavola che apparecchieranno
velocemente.
MELA - talia chi sunu beddri tutti e dui i cugnati, di chi stati parranno.
CAVALIERE - oh di niente di importante, di questo e di quello.
37
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - si di famighia, soggiri ca addiventunu mattri, cugnati ca addiventu frati.
FINA - va beni , comunque il pranzo è pronto, su vuliti vi putiti assittari.
CAVALIERE - si certo signora con piacere (prende posto a tavola)
Entrano in scena tutti gli altri ed ognuno prende posto.
GINO - (a Jano) compari tu si assittatu vicinu a mia e a me cugnatu, frati vuleva diri a me
frati Carmelo.
JANO - cetto con piacere. E chi si mangia di buono.
FINA - allora come antipasto ci sunu, salami, muttadella e prosciuttu cruru, alivi janchi e
nivuri, ricotta o funnu tannicchieddra di pepato fresco ‘npocu di caponata, pipi
arrustuti, e fungi sutt’oghiu.
MELA - comu primu na bella pasta co pummaroru friscu mulinciani fritti e ricotta salata.
NONNA - comu secunnu, piscu spada, tunnina ca cipuddrata e gamberoni, annaffiati a vinu
jancu.
NONNO - e pi finiri gilatu, frutta sicca, schiaccia, pasticcini e ‘nbellu mulini di ciavuru
friscu e situsu ca n’ama arricriari a vita.
SALVUCCIO - nonno ma si sicuru ca u mulini non ni jetta ‘npocu pisantuliddru?
NUNZIA - me quantu mangiari!
GINO - oggi è festa grande, si festeggia a casa nova, u zitaggiu di Salviccio e Cettina e
‘nfrati attruvatu. E appoi cu dri soddi ca c’avemu misi di latu chi n’ama fari, in
quacche manera l’aju a spenniri no, chi dici Carmelo?
CAVALIERE - ca cettu o cugnatuzzu, comu dici tu o cugnatuzzu.
JANO - perfetto allura buon pranzo e mangiati a sazietà.
GINO - ju grazie a discurruta ca mi fici cu me frati Carmelo già sugnu saziu e che cianchi
chini e comu su mi ni jinch’ì i cianchi.
NONNO - allora un brindisi alla famiglia e buon appetito a tutti!
Risposta degli altri.
FINE SECONDO ATTO
38
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
ATTO TERZO
Il pranzo e’ terminato. Sono ancora seduti al tavolo Gino, Jano e Carmelo con davanti
un vassoio di pasticcini mezzo vuoto.
Scena I
(Gino, Jano e Carmelo)
CAVALIERE - (addentando un pasticcino) complimenti a cu puttavu sti pasticcini, sunu
belli appiddaveru.
GINO - a ca’, chistu e’ me compari u commendaturi, iddru i puttavu u meritu e’ tuttu do so.
CAVALIERE - complimenti commendatore, complimenti. C’e’ a ricotta di stu cannolu ca
je’ accussi sapurusa ca mi sta arrivannu finu all’ugna de peri. Si vidi ca su
prodotti frischi e genuini; mi pari chiu’ ca ovviu ca i potti accattari ‘ndi na
pasticceria di prima categoria, di chiddri rinomati ca s’attrovanu ‘ndo centru da
citta’, chissacciu Corsu Italia, via Etnea, insomma unni si sevvunu i genti
benestanti, chiddri che soddi va.
JANO - e si, ca cettu, pasticceria di prima…
CAVALIERE - appunto di prima categoria.
JANO - no ma quali di prima categoria, di prima e basta. Ninuzzi di Prima, chiddru ca c’avi
u labboratoriu ‘nda na travessa da via plebbiscitu ammeri o pottu.
CAVALIERE - comu vicinu o pottu?
GINO - ah ah aah. Me cumpari e’ ‘ntipu strurusu, ci piaci sghizzari. Sti pasti accussi’ belli
ca pari quasi piccatu a mangiarasilli, putevunu nesciri mai di ‘nlabboratoriu
scaffitusi vicinu o pottu?
JANO - putevunu nesci? Niscenu!
GINO - (sottolineando con la voce) putevunu nesciri? No ca non putevunu nesciri! Talia
chi su beddri e frisci, parunu frutti primizzi, parunu bombonieri, anzi u sai chi
fazzu stu bellu babba’ u mettu dra’, supra a dru mobili, espostu, ca fa a so bella
cumapassa (mette un pasticcino su un mobile). Chisti o cugnatu, su pasti di
almenu 2 mila liri all’una, almenu 2 mila su non chiossai; chisti sunu pasticcini
do corsu Italia mio caro cognatino, no vidi chi eleganza, chi portamento, chi
educazione.
CAVALIERE - e gia’ certo, eleganti, educati…
39
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - anzi ti diro’ di piu’. No senti stu ciavuru di mari?
JANO - di mari?
CAVALIERE - di mari?
GINO - si ciavura bonu, di mari. U senti tu ‘mpari commendatori?
JANO - veramenti ju…
GINO - (sottolineando con la voce) u senti…’npari?
JANO - a si cettu; c’e’ dru diplomatico ca sta facennu ‘nciavuru, stamu parrennu a trizza.
GINO - e tu Carmelo u sta sintennu?
CAVALIERE - si cettu ora si, ora si, chi ciavuru! Stu tabbare’ mi sta prennu ‘na suppera di
cozzuli di messina, mi sta parrennu.
GINO - e u sai picchi’?
CAVALIERE - picchi?
GINO - ca picchi’ sti pasti venunu si do carsu Italia, ma da patti chiu’ nobili e scicchia,
venunu da zona da piazza Europa, venunu di vicinu u mari, mio caro.
CAVALIERE - a si ora capisco.
GINO - ma d'altronde quannu unu e’ chinu di soddi comu a me cumpari, non avi debbiti,
non avi nemici ne cristiani ca u ssicutanu, cetti capricci si po passari
tranquillamente; chi dici tu ?
CAVALIERE - ca cettu quannu unu avi…avi i soddi e non avi…non avi debbiti!
GINO - e d’altronte si sapi, cu po fari e non fa campa scuntentu. O no Janu?
JANO - ca cettu raggiuni hai, campa scuntentu.
GINO - pi futtuna oramai macari pa me famighia i tempi tristi timminanu; me fighiu e’
felicemente zitu cu na principessa, ni desunu sta casuzza pupulari, quattro
piducchiuzzi di latu mi l’haja misu, e chi n’haja a fari cu sti soddi appoi?
CAVALIERE - e gia’ chi na fari o cugnatu? A casa l’haji, a saluti non ti manca, u pani da
vucca mancu, chi na fari cu dri soddi ca c’hai di cantu, non e’ ‘npiccatu lassalli
40
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
femmi, putissi…dicemu….putissi favuriri a quacche d’unu, magari un caro
parente!
GINO - cettu in effetti, a lassari femmi dri miliuni ca c’haju e’ piccatu. Putissi agevolari
quacche amicu, livari de vai quacche amato parente, oppuri…oppuri
spinnirimmilli tutti pari in capricci e scialacquarimi in divertimenti e bella vita ca
me famighia e cu sa vistu sa vistu. Accussi’ cetti d’uni, unni s’ana fattu a stati si
fannu u mennu. Giustu Januzzu.
JANO - comu no? Unni s’ana fattu a stati si fanu u mennu. (Al pubblico) ma chi mi sta
cuntannu a mia, a stati, u mennu, spiriamo ca sta fassa finisci prestu ca gia’ mi
staju auttannu.
CAVALIERE - e tu cugnatuzzu miu avissi u curaggiu e l’aminu d’addivittiriti
scialacquannu a destra a manca, sapennu ca c’e’ un tuo prossimo parente che
soffre il peso di un gravoso e soffocante fardello.
GINO - lassamuli stari i prossimi parenti, ca ancora ana trasiri in famighia e non
canuscennuli non possu giudicari e lassamu stari macari i frati affucati ca su
gravi.
JANO - quali frati s’affucavu?
GINO - chi sacciu ju, u dissi iddru i prossimi parenti e ‘nfrati ca s’affucavu e ora e’ gravi.
CAVALIERE - ma quali frati affucati e parenti novi, parravu di parenti stritti ca stannu
vivennu situazioni tribbuli e tristi.
GINO - ah! E sti parenti quannu eru ju ca c’avevu di bisognu unni erunu? Quannu non
c’avevu mancu l’occhi pi chianciri e pi puttari ‘nmuzzicuni di pani a casa facevu i
savuti mortali, unni erunu?
JANO - unni eruni?
GINO - tu dicu ju unni erunu, eruni ca nasca ‘nda l’aria a fari i signori e a fregarasinni da
me miseria, ecco unni erunu.
MELA - (entrando) chi fa u vuliti tannicchieddra di cafe’?
CAVALIERE - si, ju si grazie.
GINO - gioia talia chi fai, pottuli pi tutti.
MELA - va bene (esce).
41
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - signori miei scusatemi deci minuti, ma devo andare in un posto dove si provano
sublimi sensazioni e si partoriscono intime emozioni (esce).
JANO - sentilu chi e’poeticu! A non putissi diri semplicementi ca a jiri o bagnu?
Scena II
(Jano, Carmelo, Fina)
CAVALIERE - (verso il pubblico) mi pari a mia ca dru disgraziatu di me cugnatu sta
jucannu o jattu co suggi. Mi sta vulennu umiliari, si sta rifacennu di tutti l’anni ca
non l’haja cacculati. Mi fa diri a testa ca chiddru soddi non mi ni voli pristari.
FINA - ecco il caffe’; non c’e misu u zuccuru fate a vostro gradimento.
JANO - a grazie Fina, cu mittemu nuavuttri u zuccuru (mette lo zucchero e comincia a
mescolare il caffe’).
CAVALIERE - grazie signora.(Prende un pasticcino dal vassoio) e comu fazzu ora, di cu
mi fazzu pristari? (Addenta i pasticcino) bonu je’, ca cettu du mila liri a pasta,
almenu du mila liri! Mattri mia ma di cu mi pozzu fari ajutari, di cui mi l’haja fari
pristari sti soddi (guarda Jano che mescola il caffe’) cu…mi…presta…sti
soddi...Mio carissimo commendatore (con voce squillante, quasi urlando).
JANO - (sobbalzando) chi e’, chi fu, chi succidivu?
CAVALIERE - no niente, niente, non e’ successo niente.
JANO - cavaliere mi fici savutari ‘nda l’aria cu dra vociata ca jittavvu.
CAVALIERE - mi scusi commendatore non volevo allarmarla. Ma scusari a, ma fra cuntu
ca i carusi si maritunu.
JANO - si tuttu oggi e dumani.
CAVALIERE - semu quasi parenti e ancora ci diamo del lei? Ma diamoci del tu!
JANO - ca damuni stu tu!
CAVALIERE - auh Janu ancora complimenti pe pasti ah, belli, belli appiddaveru! Ma cettu
e’ ovviu quannu unu avi i soddi si ni po passari di capricci, picchi…tu… soddi
n’haia assai veru?
JANO - eh! Assaiuni, assaissimi, accussi assai ca pi puttarimi chiddri spicciuli d’appressu
m’appa accattati na lapa.
42
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CAVALIERE - siii! Appiddaveru?
JANO - a no? A vidisti a lapa a ca sutta?
CAVALIERE - si mi pari ca ci fici casu.
JANO - ecco e’ da me.
CAVALIERE - pi puttari suli i soddi spicciuli?
JANO - si chiddri spicciuli e spari.
CAVALIERE - ma vadda chi cosi! E allura su si accussi ricconi di capricci ti ni passi assai.
JANO - assajuni. Nisciuti a tinchite’, ristoranti di lusso, mangiari prilibatu, aragoste,
caviale, ‘nsalata di puppu, vini pregiati allungati ca gazzusa francisi.
CAVALIERE - picchi’ in Francia chi hannu a gazzosa.
JANO - a gazzosa? Hannu a megghiu gazzosa do munnu; pensa ca e’ tammenti raffinata ca
quannu i cammareri rapunu a buttighia non ca fa comu a nostra splsss…(imitare
un suono rude).
CAVALIERE - a no?
JANO - no! Quannu a rapunu, accuntu prima di nesciri da buttighia addumanna pimmessu e
appoi quannu casca ‘ndo bicchieri u fa delicata, senza schizzari di ca e di dra e con
un suono dolce (imitare suono dolce), leggero, raffinato.
CAVALIERE - e quanti cosi ca fannu i soddi! A gazzosa francisa, e cu a canusceva?
JANO - ca cettu ca fannu assai (al pubblico) pi cu l’havi! E appoi viaggi, lontra, Pariggi,
nuova york, australia, cina.
CAVALIERE - addirittura ata statu macari a Cina?
JANO - su ama statu Cina? Co sinnucu da Cina ni damu u tu!
CAVALIERE - o che belle cose ne putissi fari macari ju?
JANO - si belli, (con tono annoiato) ma appoi stuffuni.
CAVALIERE - si stuffunu, ma chi vai dicennu!
JANO - stuffunu, ascuta a mia ca l’haja fattu tanti voti e pi tanti anni (al pubblico) si ‘ndo
sonnu. Arrivati a un cetto punto ‘nchistianu si siddria, si dice basta, e chi e’ sempri
43
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
sivvutu, arrivirutu, (con aria trasognante) a matina ti susi quannu voi, non hai
pinseri di travaghiu, di vuscariti a junnata, vivi e mangi a sazieta’ senza
preoccupazioni, vedi il mondo pi longu e pi laggu. Non arrivatu a’ncettu puntu
dici basta!
CAVALIERE - basta?
JANO - basta! T’a figurari ca di quantu capricci m’haja passatu, oramai macari mi stuffai e
cetti voti pi capricciu di non passarimi ‘ncapricciu u sai chi fazzu?
CAVALIERE - chi fai?
JANO - ca chi ti pozzu diri, cetti jonna fazzu finta ca sugnu senza soddi e mi susu a quattro
e menza di matina di fari finta di iri a travaghiari, oppuri facemu finta ca semu al
verde e savutamu u pranzu, accussi’tanti pi diritinni qualche dunu ah! L’annu
scossu pi feragostu u sai chi ficiumu?
CAVALIERE - no, dimmillu.
JANO - ni siddriamu de soliti viaggi per il mondo e ninni Janu ju, me mugheri, me figlia e
me soggira a fondachello.
CAVALIERE - a fondachello?
JANO - si a fondachello! Ma quali spagna, quali Brasili, quali stati riuniti nell’america,
quali America in lattina, fondachello! Bello, me mugheri accuminciavu a priparari
u ragu’ a sira prima, appoi vessu e dui e menza si susivu cu me soggira e fici na
bella teglia di pasta o funnu, no frattempo me soggira frijeva i mulinciani pa
pammiggiana e i cutuletti, tri belli cucciddrati l’hava accattatu ju a sira prima;
ammeri e quattri erumu pronti, e cincu menu un quartu erumu pi strata, e sei
erumu supra a spiaggia di fondachellu. Chiantai tri ombrelloni, ci stinni’ na para
linzola a cummighiari tutti cosi, abbuddrai ‘nbellu mulini di ciavuru ammoddru, ca
appoi fra l’auttru arrisuttavu bellu duci e farinusu, e cu si visti si visti.
CAVALIERE - bello. Soprattutto originale, ‘nde nostri patti non e’ ca su tanti i cristiani ca
c’hannu sti iniziativi!
JANO - auh passamu na junnata meravigliosa.
CAVALIERE - ca cettu chi fa non ci cridu? Ma quali Brasili e Australia, fondachello!
(Al pubblico) chistu e’ riccu spunnatu, ora ci provu! Ci dumannu iddru i soddi,
tantu chi c’haju di peddiri? A limiti su mi dici di no ci peddu a facci, ma d’auttru
cantu a facci meghiu pessa ca spaccata! E senti Janu, vistu ca non hai problemi
economici.
JANO - veramenti qualche problema l’haju.
44
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CAVALIERE - in che senzu?
JANO - non sacciu comu l’haja a spenniri i soddi!
CAVALIERE - a cettu chistu e’ un probblemuni. Ma senti ti e’ mai capitato di aiutare
quacche amico in difficolta’?
JANO - chi voi diri su c’haju pristatu soddi?
CAVALIERE - e…si.
JANO - haju pristati soddi a tempesta, a tinchite’.
CAVALIERE - ah, e senti pi tunnaratilli?
JANO - ca quannu l’hannu su volunu mi tonnunu, chi problema c’e’, chi ci fazzu primura
‘nda l’amicizia?
CAVALIERE - ca cettu ‘nda ;’amicizia o… ‘nda parentela…
JANO - ‘nda parentela appoi ne voghiu tunnati pi principiu; oggi ti sevvunu a tia dimani
putissunu sivviri a mia.
CAVALIERE - ca ovviu oggi a tia dumani a mia. (Al pubblico) mattri non stju cridennu a
chiddru ca staju sintennu, chistu non e’ ‘nchistianu e’ un santo, anzi pi essiri chiu’
precisi e’ un pollo, ora m’abbiu. Salvuccio.
JANO - comu?
CAVALIERE - no dico Salvuccio, il mio amatissimo nipote Salvuccio, pari ajeri che lo
cullavo fra le mie braccia giocandoci e oggi si marita. Mah, u tempu passa pi tutti
chi ci putemu fari.
JANO - e gia’, chistu e’ veru.
CAVALIERE - a famighia s’allagga.
JANO - si cettu jenniri, dumani niputi, compari.
CAVALIERE - cettu, dumani niputi, jenniri, compari, cugnati de compari. Dunque fra
pocu (lo dice a voce bassa e quasi borbottando) addivintamu parenti.
JANO - comu no capi’?
45
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CAVALIERE - no dico, fra pocu a famighia s’allagga e addivintamu parenti, con mio
grande piacere.
JANO - a si ovviu, parenti.
CAVALIERE - e… e fra parenti si ci aiuta.
JANO - sempri.
CAVALIERE - e sulu pi affettu e cori, senza pritisi, quannu unu appoi po ricambiari
ricambia.
JANO - supra a chistu non ci chiovi.
CAVALIERE - ca… ca so camma.
JANO - ca so camma, quannu po e su voli.
CAVALIERE - e su…e su voli. (Al pubblico) senti ju ora m’abbiu. Jano, Januzzu, parenti
mio, ti devo confidare una cosa, una cosa mia intima, insomma un mio segreto.
JANO - e ‘nda famighia chi ci sunu segreti? Parra Carmelo, tranquillu, parra.
CAVALIERE - e certo, gia’ ‘nda stissa famighia. Jano devi sapere che io…
GINO - (entrando) eccomi qua, scusate su vi fici aspittari, ma u sapiti cetti cosi hannu i so
tempi.
CAVALIERE - giustu giustu ora ava tunnari chistu, ora ca ava puttatu u discussu unni
vulevu ju e stavu per affondareil colpo.
JANO - Gino, pighiti tannicchieddra di caffe’.
GINO - no, no grazie, ca mi staju sintennu tannicchieddra scumbussulatu (si massaggia lo
stomaco) potti magiari troppu assai.
CAVALIERE - (fra se) fozza ca ti sbuddi u stomacu e ti levi d’ammenzu e peri nauttri deci
minuti!
GINO - inveci picchi’ non ni mittemu ‘npocu ‘ndo baccani, accussi’ pighiu ‘npocu di aria
ca fosis mi fa beni?
JANO - si bona idea, amuninni (escono tutti)
CAVALIERE - si meghiu je’, accussi’ fossi l’aria frisca u stimula nauttra vota.
46
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Scena III
(Salvuccio, Cettina, Sharon e Jonathan, poi nonna)
SALVUCCIO - veni Ketti, assittamuni cincu minuti accabbanna suli.
CETTINA - si va bene.
SALVUCCIO - u viristi chi sunu antipatici e scunchiuruti i me cucini, ju ne sumpottu, sunu
semipri ca nasca all’aria, pronti a anzuttari e a criticari, hannu na parola, tinta
ovviamneti, pi tutti.
CETTINA - in effetti su tipi tannicchieddra particolari.
SALVUCCIO - no Ketti u po diri tranquillamente, sunu scemuniti.
CETTINA - mi pari pero’ ca tu ti ci addivetti.
SALVUCCIO - e chi haja a fari, rispondo con la loro stessa moneta. U vidisti chi facci
ficiunu quannu sappunu ca tu eri a me zita.
CETTINA - si veru c’arristanu mali. Piccatu ca chistu e’ tuttu na speci di sghezzu e appena
si ni vannu finisciunu tutti i cosi.
SALVUCCIO - ma…piccatu picchi’ ti stai addivittennu, oppuri… oppuri picchi’…picchi’
ti fa piaceri fari finta di essiri a me zita?
CETTINA - (imbarazzata) pa…pa secunna ca dicisti.
SALVUCCIO - (si avvicina e le prende le mani) Ketti ma u sai ca sta storia mi sta piacennu
appiddaveru macari a mia, e su inveci di uno scherzo a facissumu addivintari
realta’.
CETTINA - ma chi dici? Ma si sicuru?
SALVUCCIO - comu e’ veru ca mi chiamu Salvuccio Quagliarella. Tu chiuttostu chi ni
pensi?
CETTINA - pensu…pensu…pensu ca fussi a carusa chiu’ felici do munnu.
SALVUCCIO - fantastico, allora da quasto momento Kettuccia mia, da questo momento
sei la mia zita (le da un bacio sulla guancia).
SHARON - bih Jonathan, taliali chi sunu finicchi u du piccioncini, ahh, ah, ah, ah, si stannu
vasannu, ah ah ah.
47
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JONATHAN - si stannu vasannu ah ah ha ah. Ma Sharon dopu ca si stannu vasannu chi
c’e’ d’arririri.
SHARON - (fra i denti) no sacciu ma tu arriri u stissu, ah ah ah.
JONATHAN - si, ah ah ah.
SALVUCCIO - a cettu ca sti gran risatuni ju ne staju capennu, appatti u fattu ca frati e soru
stati parrennu du caccarazzi ‘nbriachi. Chi fa non li avete mai visti due innamorati
ca si vasunu? E tu cara cuginetta non ti vasi co to zitu?
SHARON - mi vasu…co...me zitu?
SALVUCCIO - o gia’ vero, scusa ma dimenticavo che la figlia del cavaliere Littrico non ci
pensa nemmeno a fidanzarsi col primo che capita, u fattu e’ ca mancu stu primu ci
capita sutta manu.
JONATHAN - mancu stu primu…ah ah ah, sutta…sutta manu ah ah ah.
SHARON - Jonathan mutu, chi c’arriri!
SALVUCCIO - si mutu Loreto, mutu.
SHARON - Jonathan amuninni ca gia’ mi staju siddriannu (escono).
SALVUCCIO - si ecco brava jitavinni ca mi stati noiannu.
CETTINA - dai Salvuccio non credi si essere stato un poco duro che to cucini?
SALVUCCIO - duru, si meritanu co nevvu si meritanu, tu ne canusci boni, anzi oggi si
stannu tinennu fossi picchi’ ci si tu, ma di solitu u sai quanti mi ni dicunu e mi ni
fannu? Duru! Rispettu a chiddru ca si meritassunu, sugnu ricotta frisca. Ma
comunque Kettuccia non roviniamo questo bel giorno.
CETTINA - Salvuccio.
SALVUCCIO - si Kettuccia dimmi.
CETTINA - questo e’ il giorno piu’bello della mia vita, sono felicissima.
SALVUCCIO - anche io sono felicissimo (le da un bacio sulla guancia)
NONNA - carusi, cettu ca sta invenzioni do zitaggio a pighiasturu seriamenti appiddaveru!
CETTINA - nonna veramenti…
48
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
NONNA - non mi diri nenti, vi facisturu ziti appiddaveu! U Signuri vi binidici a nonnuzza
(esce).
CETTINA - Salvuccio o ciccamu e to cucini e faciti a paci dai, fallu pi mia.
SALVUCCIO - eh Kettuccia tu hai u cori troppu ranni amore mio (escono).
Scena IV
(Gino, Cavaliere poi Jano )
CAVALIERE - allora Ginuzzu beddru, hai avuto modo di pinsaricci a dra cosa ca ti dissi a
stamatina ?
GINO - a chi cosa e soddi ca m’addumannasti picchi’ si in gravi difficolta’ economica e
senza u me aiutu non sai unni sbattiriti a testa?
CAVALIERE - c’e’ bisognu di puntualizzari tutti sti particolari?
GINO - si! Comunque ancora ci staju pinsannu, ni parramu dopu.
CAVALIERE - ma quannu dopu ?
GINO - auh e chi ti vinni a primura tutta ‘nda na vota? Talia ca che me soddi mi l’ha diri tu
chi n’haja farie qannnu l’haja fari!
CAVALIERE - no non e’ chistu e’ ca…
GINO - basta! Ne riparleremo la momento opportuno. (Al pubblico) chista bella je’, ‘’ne
riparleremo la momento opportuno’’, e di unni mi niscivu ?
CAVALIERE - mattri mi staju vidennu pessu. (Vede Jano entrare) videmu su ci po nesciri
qualche cosa ammenu cu chistu. Jano (con tono della voce alto).
JANO - (allarmato) chi e’, chi fu ? Senti Carmelo su tu voi iri d’accoddu cu mia m’a fari
na cottesia, non ma chiamari vanniammu, picchi’ogni vota mi fai savutari ‘nda l’aria,
mi fa veniri l’attarizzi.
CAVALIERE - si hai ragione scusami.
JANO - si haju raggiunu e ma mangiu squarata.
CAVALIERE - (avvicinandosi a Jano e parlandogli in maniera riservata) Jano nuvauttri
ama a timminari u discussu di prima, tu rivoddi no, a famighia ca s’aiuta, i parenti
ca si sustenunu.
49
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
GINO - (che ha sentito e capito tutto) talia a stu ‘nfamuni ca sta jucannu cu du mazzi di
catti, mi cecca i soddia mia e no frattempu s’arruffiania o Commendatori, iddru
cridi ca je’ commendatori. Ma chi t’arruffiani babbu, chiddru e’ chiu’ poviru e
pazzu di tia.
JANO - si cettu ama a completari u dscussu di mia. (Al pubblico) ma chi voli timminari
cistu alli voti voli pristati soddi di mia, ju i cussi ci fazzu fari.
GINO - (al pubblico) chiddru e’ poviru e pazzu o almenu e’ chiddru ca mi dissi. E su inveci
non e’ tantu poviru e di secunnu misteri fa u strozzinu ? E su ci presta appiddaveru
i soddi a dru cosu lariu di me cugnatu ? E ju chi pozzu rischiari di peddiri
st’occasioni di unmiliari dru cosu fitusu du Carmelo! Non sia mai ! (Al cognato)
Carmelo ci ho riflettuto.
CAVALIERE - ci hai riflettuti ? Scusa Januzzu a finemu chiu’ taddu dra discussioni.
Dimmi allora Ginettino mio chi dicidisti cognatello, cognatino, cognatuzzo bello
mio ?
GINO - che non ci sono probblemi.
CAVALIERE - a no ?
GINO - si insomma a chiacchira e’ bella e u putiaru voli i picciuli, va beni n’da stu casu i
picciuli i voi tu, comunque ju probblemi non n’haju e ti possu pristari quannu i voi e
quanti ni voi.
CAVALIERE - grazie Gino, grazie (lo abbraccia, scene di affetto e gratitudine varie).
GINO - va beni, ma bonu d’accussi ca mi stai vaviannu tuttu.
CAVALIERE - grazie te ne saro’ riconoscente a vita.
GINO - e ci mancassi auttru.
CAVALIERE - va bene allora adesso togliamo il disturbo e torno domani.
GINO - comu prifirisci.
CAVALIERE - (gridando) Nunzia, carusi viniti prestu.
NUNZIA - chi c’e’ Carmelo ?
Nel frattempo arrivano tutti
50
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
CAVALIERE - Nunzia noi togliamo il disturbo, amuninni ca gia’ abbiamo abbusato troppo
della ospitalita’ di to soru e di Gino, e appoi iddri hannu i consuoceri intra e non mi
pari u casu di trattenerci oltre. Saluta fozza.
NUNZIA - ca comu voi, fai tutti i cosi tu manicu e quattara.
CAVALIERE - avanti Gino nuvauttri ni videmu dumani. Jano, signore e’ stato un vero
piacere conoscervi spero che ci riincontreremo presto. A Jano ancora complimenti pe
cannola, mi sentu ancora u sapuri da cioccolata ‘nda vucca.
Esce di scena la famiglia del Cavaliere.
Scena V
(Tutti )
GINO - e macari chista e’ fatta.
JANO - ma senti piccasu to cugnatu chi vuleva pristati soddi ?
GINO - e si, u vidisti chi era gentili e duci, e secunnu tia unu ca non ma cunsidiratu mai
picchi s’incalava a cumputtarisi d’accussi su non pi bisognu.
MELA - ma allura ci presti ?
GINO - ca cettu ca ci prestu, veni dumani a pighiarasilli.
JANO - (ai ragazzi che sono vicini mano nella mano) avanti carusi ora a manu va putiti
lassari, c’a putiti finiri di fari a finta di essiri zitti.
CETTINA - papa’ veramenti…
JANO - veramenti chi?
SALVUCCIO - veramenti signo’ Jano ni ficiumu ziti…ni ficiumu ziti appiddaveru.
NONNO - bravi carusi, bravi.
NONNA - sugnu cuntenta a nonna, chistu e’ tempu vostru. A biata gioventu’!
JANO - mamma ma chi vai dicennu!
FINA - avaja finiscila, su i carusi si piaciunu e si volunu beni.
CETTINA - papa’.
51
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JANO - papa’ chi! Tantu quannu a passatu mai a me parola, (con tono condiscendente) ma
comunque su vi vuliti beni.
GINO - bi vadda chi cosi, ava a jessiri na messa in scena e inveci ci niscivu ‘nzitaggi in
piena regola.
MELA - e allura facemu un bellu applausi pe carusi.
Tutti applaudono
NONNO - evviva gli sposi, evviva.
GINO - (ironico) si papa’ e fighi maculi, non curremu ora!
Scena VI
(Tutti e Geometra Caponnetto )
Suonano alla porta.
SALVUCCIO - (quando il geometra e’ entrato) buongiorno, prego.
GEOMETRA - buongiorno sono il geometra Caponnetto del comune di Catania, sono
venuto per risolvere il problema della doppia seegnazione della casa.
FINA - u geometra fnalmente!
MELA - videmu su putemu risolviri st’equivocu.
JANO - prego s’accomodi geometra, s’assittassi comudu.
GEOMETRA - grazie.
GINO - geomittra su mucca ‘ncannolu?
GEOMETRA - no la ringrazio ma non mi va.
GINO - ma sunu belli frischi, non facissi complimenti.
GEOMETRA - no la ringrazio non ne faccio complimenti, ma ho ancora i mulinciami fritti
ca mangiai a menzu jonnu supra a vuccalamma.
GINO - va beni, comu c’addisidera u cori.
GEOMETRA - (prende dei fogli dalla borsa) allora, questo in cui ci troviamo e’
l’appartamento B ed e’ stato assegnato alla famighia Tortorella.
52
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
JANO - ecco u stati vidennu ca ju c’avevu raggiuni chista e’ casa nostra.
MELA - ma scusari geometra ma na littra ca n’arrivavu c’e’ scritto appartamento B, taliassi
(gli porge la lettera che ha in tasca).
GEOMETRA - no signora c’e’ stato un errore nella battitura.
GINO - di jettatura? E cu nu juttavu u malocchiu, (fa gesti di scongiuro) chista potti jessiri
dra cosa fitusa da vecchia pattruna di casa.
GEOMETRA - no jettatura ma battitura, battitura della lettera al computer.
GINO - a m’ava passu! Comunque po si e po no appena nesciu ‘nbellu connu russu ju mu
cattu.
MELA - in che senso errore di battitura?
GEOMETRA - nel senso che nel foglio che vi hanno mandato c’e’ scritto appartamento B,
ma nella pratica ufficiale l’appartamentio che vi hanno assegnato e’ quello D, ovvero
quello di rimpetto. Quindi, ecco le chiavi del vostro leggittimo appartamento.
GINO - leggittimo?
GEOMETRA - legittimo.
MELA - non e’ ca appoi arriva quacche dunu e cecca di luvarannillu.
GEOMETRA - no signora, e’ vostro qua ci sono le chiavi e potete entrarne in possesso
quando volete anche in questo stesso momento.
FINA - sugnu contenta finalmente st’equivoco s’arrisulviu. E appoi abbitamu di facci
accussi i carusi si ponnu vidiri sempri e nuvauttru potemu coltivari st’amicizia ca
nascivu.
GEOMETRA - benissimo, allora adesso che tutto e’ chiaro io tolgo il disturbo. Arrivederci
e tanti auguri per le vostre nuove case ( va per uscire).
JANO - Geometra e’ sicuru ca non s’ubbia un babba’?
GEOMETRA - no, appiddaveru grazie ancora.
JANO - comu voli lei.
GINO - avanti, arrivedecci geometra e tanti belli cosi (lo accompagna alla porta).
53
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
Scena VII
(Tutti, abusivo)
NONNO - finalmente tutto e’ a posto.
MELA - pi futtuna. Avanti allura ora ca sapemu quali e’ a nostra casa, pighiamu i valiggi e
o rizzittamuni.
GINO - si Miluzza hai raggiuni, o rizzittamuni ca ana statu du jonna frenetici.
JANO - su vi vuliti tratteniri nauttru pocu problemi non ci ni sunu, ora ca ognunu sapi
zoccu c’appattemi e tutto e’ chiarito, putiti veniti quannu vuliti a casa e’ sempri
aperta.
MELA - grazie, grazie tanto; ma per ora prifiremu trasiri a casa nostra e abbissarni
tannicchieddra.
FINA - e si ti capisciu, anzi su hai bisognu di na manu non ti fari problemi ah, fammillu
sapiri.
MELA - cettu, grazie.
Rumori alla porta, Jano va ad apire.
JANO - e vuauttri cu siti, chi vuliti?
ABUSIVO - e chi e’ gia’ a occupasturu sta casa, ou non dununu mancu u tempu, i
occupunu abusivi comu su nenti fussi, c’e’ na concorrenza spietata.
JANO - ma quali abbusivu, sta casa e’ mia d’assegnazione.
ABUSIVO - su e’ d’accussi’ mi deve a scusare. U sapi chi fazzu, quasi quasi provu cu
chiddra ca ‘nfacci.
GINO - (gridando) femmu non pruvari nenti ca chiddra e’ a nostra casa.
ABUSIVO - bih e chi e’ junnata oggi!
GINO - mi dispiaci, ma ca semu a completu, pruvati chiu’ avanti.
ABUSIVO - no e chi c’entra, quali ci dispiaci, su chisti sunu i vostri!
JANO - grazie ah!
54
“Tutti sutta a ‘ntettu” – 3 Atti di Santo Capizzi
ABUSIVO - eppuri e veru una, dicu una sula c’a jessiri ancora libbera , e appena attrovu,
zappite mi ci infilu intra cu me mugheri i me tri fighi e me nanna, e cu mi po
scugnari chiu’!
JANO - allura arrivedecci e bona fortuna.
ABUSIVO - arrivedecci (esce).( Da fuori si sente) nenti Milia ca tutti occupatri sunu,
pruvamu a sfunnari quacche potta dill’auttra palazzina.
FINA - senti meghiu ca ni spicciamu a jiranninni prima ca attruvamu qualche bella
sorpresa.
GINO - avanti ni jemu vidennu (va per uscire poi si ferma) a Jano…grazie, grazie di tuttu.
JANO - non ci su problemi (pausa e guarda i ragazzi) oramai semu in famighia
SIPARIO
55