Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale

Transcript

Circolo Pescatori “ Balin” A cursa di pesci in bicicleta Viale
1
Circolo Pescatori “ Balin”
Viale Rimembranza Sestri Levante
Febbraio
La proposta di una poesia
recitata in varie occasioni dal famoso
“Giulain” per tanti anni. Autore “Brea”
G.B. Carniglia scultore e pittore Sestrese
A cursa di pesci in bicicleta
4 giancheti chi nan mancu d’oggi
31 ghigiun 3 tiagali
6 ziguelle, 4 sepali.
Me dagu in subacu da u puntin
pe anda a esplora i fundi marin.
18 bouse 7 mueine
sei digu tutti u me vegne e peine.
Cu in’apparecchiu cu l’è tutto de gumma
l’è invenziun ca vegna da Rumma.
14 murmue 36 lussi
3 pesci preve e 9 gatussi.
Una mutucicleta pe anda in fundu ao ma
cun un’elica che a v’à, ca pa spara.
28 lengue 13 laggiuin
7 barchete cun 3 caffaruin
In 10 menuti sun a Portufin
m’an fernou a macchina 4 drefin.
4 gabotte cun 9 bagele
2 pesci martellu cun 4 mustele.
Sun 3 surdati e un caporale
cun l’ermeto in testa da milizia stradale.
Eccu i sun tutti presenti:
I me dan u braciale chi l’an in ta bursa
m’ou ligu au brasu pe segui a cursa.
Cun i libri in man i me dixu a meta
da grande cursa in bucicleta.
A partenza da Portufin
u traguardu a premiu dai balin.
Pè giuria u ghè a tregia u nasellu e
l’umbrin-na
a prima tapa l’è da mancin-na.
In ta ca grande i ghe firmu u cuntrollu
rasentu i 3 fre e passu sutta Bertollo.
Mentre i cuntu ,. A nu me pa vea
u traguardu finale l’è pe Manea.
Eccu i s’appresentu i cuncurenti
chi sun decisi a tiasela ai denti.
In sciamu de musai cun a bicicletta pa
man
4 drefin e in pesciu can.
14 pampani, 7 naselli, 4 buraxi e 6
cassardelli,
6 bughe 2 laxerti 3 suelli.
Segue colonna a fianco
I l’abbassu a bandea
In ten ma de applausi, u parte a marea.
In 10 menuti i sun pou Rapalu
u tie u ghigiun cun a roa u sepalu.
I van cumme u ventu anche i atri derè
U drefin cu giachettu i se dan de gummie.
In tu cantu de Ciavai u scappe a muen-na
a darè u che va a buga cun a pruxa pa
schein-na
A 50 all’ua tutto imballou
u passe u gattussu cu l’aia sciupou.
Ormai i primi i se sento vixin
darrè a so gumma u passe u drefin.
Pe Lavagna u se ghe strepe a cadeina
U l’arrive u drefin e l’acciape a muen-na.
Vagu pou grugno pe verghe in po megiu
A 9 secundi u l’arrive u scarloggiu.
A 20 metri 2 tiagali
bouse, ruccoeu, paneghee e sepali.
A 4 menuti u segue u laggiun
6 ziguelle e in caffarun.
2
2 cassardelli cun e braghe sciare
e tutto u gruppu e ghe vegne darè.
Derè in ta cua l’è tutto in mullun
L’urtimu u l’è u caffaru.
Arrembou ou paracheru u ghe a
paneghea
A l’ha ruttu u padale e u ghe l’aggiutte a
sighea.
Tuttu in tu portu l’è pin de pesci
I vegnu cun e canne da Lotu e da Bexi.
U vegne e mue e figge e seuxue
pe poine pigia settottu pe coxe
U scioppe in musou in ten muggiu de prie
U se mette a cianze e u s’arretie.
L’arrive gargiani imbarcou cun u Nannun
a bordu i g’an a fuscina cun u stagnun
Camin-nu in testa, u ghe in tera u nasellu
u gruppu de testa u l’è xa pou pennellu.
L’è giurnu grande u spunte u su
l’arrive u Barun cun u Prufessu
I l’arrancu a vulata a muen-na e u drefin
pe guagne u traguardu dai Balin
Tutti i s’innandiu tutti i travagiu
Casella pei scoggi u l’à pruntu u resagiu.
U vegne Casciottu che l’ea a travagge
u l’à sentiu cu ghe i pesci e u se l’à sciachè.
U drefin u fa in buttu pe guaine de scoa
Ma u tagie a muen-na de meza roa.
In ta seu scia boia den can
u l’arrive u drefin cun u pesciu can.
U vegne Testini, cu a cursa Batin
Cun a canna pa scheina , u sachetu e u
lamin
I sun arragie goriei una muneta
pe poise arruffa e fa in po de vendeta.
Quellu da Lisena, u Memu e Fassini
teilì turna Caiurna cun Luccacini:
I passu a puntin questa raza de ciurma
dai dui anelli incocciu u Caiurna.
U scape Puntello u l’inverse a carega
u scure i clienti e u sere bitega.
Cun a pipa i denti e a man pou trumbun
u da amente de lungu su va sutta u
gaitun
U vegne u Duca Luegia e Bigè
U Rafu cun u Gotta i ghe sun de darè.
U vire l’oggiu e u veghe sguazza
u primmo tiun uou piggie e u porte in ma.
I ghe piggiu u giacchè camicia e bereta
a magia de lan-na cun canna e pastetta.
U mugugne de lungu e u va dentro ou
portu
cun un-na gamba e u collu stortu.
Brutti vigliacchi de pelandruin
l’ea du belu che peschesse ai ghiggiuin.
U finisce a tapa dau punte de feru
A prima l’è a buga e in ta seu scia u gh’è
u speru.
Segue u drefin cun in cassardello
2 tiagali cun in pesciu martellu.
Segue colonna a fianco
Chi l’erme a can-na, chi busche i gavitelli
chi botte, chi brumese e chi lighe i simelli.
Casciottu u brumose, luegia u ghe botte
Casciottu u ghe dixe te mandu a cxa cotte.
Caiurna u pesche d’en sim-ma du meu
u se lighe au palu che bagnu u nu n’eu.
U se pigge ina cicca d’en ta berta
u spue de sutta u ghe umbrate a pastetta.
A pastetta a lea de Lucacini arragiou come in
can
de vei a pastetta culou du catran.
U ga tie in ta scheina e u l’arobe a Scidin
ma l’e u nu l’à vistu u da a curpa a Batin.
Batin u ghe dixe nu ste a scherze
che in ta me pastetta u ghe u furmagiu de
Pra.
3
Ma mi nu credu ti l’aggi accate
ti ghe ciu furme che mancu statè.
Ma ti ti me offendi, ti ma devi pagé
u da in casu in ta lama u gha botte in mé.
Ma Scidin u l’à curagiu, l’è cumme in
picetu
u ghe rumpe a canna, u ghe strasa u
sachetu.
Se ti te caporale, me fré l’è aviere
e mi sun cun Sedini in te filiere.
Batin u ghe dixe falla ciù curta
perché duman pau travaglio te fassu ina
murta.
E mi te rifurmu u ghe dixe Scidin
u fa in buttu pei scoggi u s’avvente a
Batin.
U fa di butti, u me pa mezu matu
u l’intervegne luegia e in surdatu.
Ma a Luegia a ghe va ma ,
u pige in pugno e ina masca,
l’è li in bilansu u s’acciappe a cadeina
u garive in casu e in-na canna in ta
scheina.
U ciame Puntillu cu ghe dagge in-na man
da bordu in ta barca i g’abbrivu in can.
“Mannaggia i cani” u ghe dixe Puntillu
da bordu in ta barca i ghe mollu u grillu.
“Ma che facimmo ? nun saccio nuotare! “
u s’acciappe a luegia e l’è in bell’affare.
“ A vostra figlia caggio fatto a permanente
a voi la barba nun voglio niente “.
“ Per S. Gennaro per S. Zita
caro L’orecchia salvatemi a vita “.
Luegia u cianze, u se sente cumossu
u da in casu in ta scheina a Puntello u
ghe rumpe in ossu.
Ma u botte ou sciuttu in sim-ma du meu
u ghe sta 4 ue in tera che issase u nu
peu.
Segue colonna a fianco
Eccu chi i dan turna u via de sutta a mancinna
I pesci i giu a punta e i sun pe a Latin-na.
I sun belli freschi, i me pon adanè
in 4 menuti i sun pei tre free.
Sutta Bertollu u scappe u tiagalu
in ta seu scia u ghe va a bousa e u sepalu.
I van forte dau scoggiu Campan-na
Bouran cui succhi u ghe inverse a chintanna.
In fundu au traguardu u ghe pin de bandee
u vegne scu i grunsci cun e fidelee.
I l’an missu i curduin cun e palafitte
da ina parte u ghe i gambai da l’atra u ghè e
gritte.
I fan a vulata in tu cu i gan u calu
u tagie u traguardu pe primu u Sepalu.
Una filastrocca, una satira, un modo di
divertirsi dei tempi passati, che rievoca con
precisa fedeltà, il tempo passato, personaggi
realmente vissuti da “maina”.
Si fatica a leggerla, per i “furesti”, una
noiosa cantilena priva di senso.
Per chi ha conosciuto quel mondo,
ritornano alla mente nitidi i personaggi, il loro
viso, il loro carattere, sembra di sentirne la
voce, riaffiorano sentimenti e comportamenti,
importanti per l’epoca, oggi senza logica.
Sono elencate località e scogli zone di
Sestri, una moltitudine di pesci locali, sono
convinto, siano pochissimi i giovani sestresi
che riescono a seguire e comprendere questo
dialogo.
Più celati, ma presenti i valori che
contano quali il rispetto la stima, la satira fine
non offensiva, per chi è vissuto nell’ambiente,
è difficile terminare la lettura senza trattenere
il riso.
Forse ci manca un po’ di quel mondo
avaro di agi, la fatica fisica, a volte
estenuante, quel mondo semplice, dove tutti
avevano la capacità di cogliere l’attimo per
una risata collettiva.
GBertorino