ISTORIA` ROIANILOR`U

ISTORIA' ROIANILOR'U�
I
DE
A· TREB,
LAURIANU'
PARTEA 1.
Din tim[lUrlle ceHe mai vechie plno [a pI'efaeel'ea statulul in
monal'chlt!.
PENTRU OLASSEA
Ediţiunea
J.
GIl'tINASlALE
8
treia
'.
.
'
.
•
BUCURESCI
L,IBRARIA SOCECU
& co.mp,
Calea 'Mog. No, 7
1·
.
,
I
Ti pogl'ana Naţionale Antr'eprinsor C. N., Rădulescu
1869
"
"
•
ISTORIA ROMANILORU.
DE
A TREE LAURIANIT
PARTEA I.
Din timpurile celle mai vechie pino la prefacerea statulul In
monarchii.
PENTRU CLASSEA 1 GIMNASIALE
Editiunea a treia
BUCURESCI
LIBRARIA SOCECII & comp,
Ca lea Mog No. 7
Tipografia Nationale Intreprinsor C. N. RAcluleeeu
1 86 9
III
PREFATIUNE
Dorinda a cla in manile junilora roman! unii manuale scurta si precise prin care se se OM familiarise
cu istoria Romanilora, §i cu ally arid a djutoria se si
prepare callea la studiula limbei ,si alla litteraturei
latine, ama cullessa acestii breviaria foul alts pretcnsiune, la care ne amt servita, afarA de autorii antic!,
cu operele celle mai accreditate alle scriptorilorii modern!.
Dupa partea I. care urm6clia aid, si care coprinde istoria pino la prefacerea statului romana In
monarch* va succede istoria imperiului romana cu
speciale attentiune la istoria Romanilorii din Dacia.
Partea,-.11... coprinde istoria Romanilora de la cadere-a
miperiului occidentals, pino la luarea Constantinopolii
prin Turd, in care luta si istoria bizantina, ca una
care pre longa interessulii sea generale, se pare a fiindispensabile pentru Romani! din Dacia, cari Wail incetata de a sta in relatiune cu Bizantinil Partea III
coprinde istoria moderns a Romanilorri, in care se attinge si istoria poporelora circunvecine, in cata acesta
e necessaria pentru intellegerea istoriei proprie a Remanilora. Intr:ac6sta pentru ca se nu se ingreue mintea junilora prin multiplicitatea faptelort, evenimentele
secundarie se indica catii se pote mai scurta; era firula tstoriei romane se tine purnre in vedere.
"I
Noi suma §i remanema de paretea ca, istoria e
rerum yestarum narratio, §i de aceea mil lassaa pretotindind se vorb6sca faptele §i se se esplice elle de
sene, §i ne ama ferita rata s'a pututil de a ammesteca
Inteinsa eulaiectivitatea nostra. Cei ce pretincla o istoria pragmatics, vora fi prea-pucina multlamiti cu lucrarea nestra, lime propusulti nostru, precuma l'ama
arretatil mai susti, e simplu de a familiarisa pre junil
roman! cu celle ce s'all petrecutit in cursula timpului,
§i de aceea tugama pre lectori ca se fimil judecati
dupa acesta punts de vedere.
Autorialii
V
ISTORIA RONANILORU.
PARTEA I.
Din timpurile celle mai vechie pino la prefacerea stalutai in monarchia.
SECTIUNEA A.
Pavia
Din timpurile celle mai vechie pino la incepulula
resbellelora punice.
1
CARTIA I.
Din timpurile celle mai vechie pino la preface
rea regatului In repub icy,. . . .
Starea Italiei inainte de fundare i R mei.
Romulii. . . . .
II. Numa Pompilin
III. Tullu Ostiliii. . /
IV. Ancu Martiti .
V. TarciniA Priscu
VI. Servitt Tullit . .
II. Tarcinit1 Superbii
VIII. ConsideraOunl kenerali.
I.
1
.
/
.
. .......
..
.
1
3
6
... ..
.
.
10
12
.
13
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
,
it
.
8
, 16
18
VI
CARTEA II.
De la desfiintiarea regatului pino la inceputula
resbellelora punice (R. 244-490). . . .
20
I. Consulii Junia Brutu §i P. Valerie . . . . 20
II. Prosenna. Much Scevola. Dictatura. . . . 22
III. Menenia Agrippa. Tribunii plebei. Coriolana. 24
IV. Sp. Cassia. Fabii. Terentilla Arsa.
. . . 26
V. Decemvirii.
Vi. Certile intro
.
.
.
.
.
2
'
.
.
.
.
patricii §i plebei. Tribunii militari. Luarea Veiilora
.
.
VII. G-allil la Roma. . . .
.
VIII. Licina Sto lone. Aequalitatea drepturilora
1X. Resbellnla I samnitica
X. Reslbelula II samnitica
.
XI. Resbellulii III samnitica . .
XII. Resbellula tarentint
XIII, Organisatiunea Italiei . Reforme.
27
29
31
33
34
36
38
39
42
SECT1UNEA B.
De la incepututii resbellelorii punice pino la prefacerea
statului in monarchic.
CARTEA 1.
De la inceputulti resbellelora punice pine pre
timpulii Gracchilora (R. 490-620) . . .
Resbelinla I punicil.
II.
Regula
III Lutatia Catulti
IV. Resbellele illurice
T
.
.
.
.
.
.
%
.
.
.
44
44
45
47
48
VII
V.
Resbellula II punka
VI. Annibale In
Italia
49
..
51
VII. P. Cornelia Scipione
VIII. tiesbellula II macedonica
IX Resbellula suriaca
Resbellula III macedonica.
X.
XI Resbellula III punica
XII. Beebe Hula achaica
XIII. Rcsbellula numantiml. .
XIV. Gallia. Istoria. Resbellula servile..
XV, Desvoltarea interns.
53
54
56
57
58
60
..
.
.
.
61
62
63
65
66
XVI. Constitutiunea
XVII. Organiatiunea provincielora
CARTEA II.
De pre timpurile Gracchilora Vino la biltalia de
68
la Actin. (R. 620 723). . . . .
Tiberta Sempronia Graccha
68
II
Cala Semproniu Graccha
69
III.
Resbellula Jugurting
71
IV.
Maria
72
73
Resbellul a sociale
V.
civile
VI.
.
.
Resbellula
75
VII
Resbellula I Mitridatica
76
77
VIII. Proscripiunele
. .
. .
IX.
.
. . 78
Reformele Sullane. .
X
Sertoriu. Resbellula servile tli cella piratic'''. 80
.
82
XI. Resbellula II li III Mitridatica. .
.
XII Resbellula Catilinaria. .
.
84
.
85
XIII. Triumviratula. I.
.
I.
..
r,
VIII
XIV. Resbellele gallice
XXV.
Resbellulil civile
68
88
.
.
.
.
.
XVI. Victoriele din urn3a elle lui Cesare
VII. Mortea lui Cesare.
98
91
XVIII. Notmlii resbellti civile.
IX. Triumviratula II
XX.
Resbellulii
siciliant .
XXI. Batalia de la Actin
.
.
.. 0
.
XXII. Organisatiunea ctatului
XXIII. Organisatiunea provincielorii.
.
.
.
92
84
95
96
98
101
ISTORIA ROMANILORU,
PARTEA I.
Din timpurile celle mai vechie pia la prefacerea statutu! In monarchic;
SECTIUNEA A.
Din timpurile eelle mai vechie Ono la ineeputulii
resbellelorii punice.
CARTEA I.
Din timpurile celle mai vechie ping la prefacerea regatului in republics.
Slarea Panel Mobile de fundarea Romei.
Dupa tradiciunile Romani lorA, in timpurile celle
mai vechie domnia in Italia mediA Janu, care 1 a
vea repdintia pre muntele Janiclu longs ripa dr6ptii
a riului Tibere ce se varsA in marea TurrenA. Pre
timpuld lul Janu, veni Saturng §i se as§e0ia de a stanga Tiberelul pre muntele ce se numi apoi Saturnine;
ells invetia pre omen! culture pamintului, §i respindi
fericirea in viecia popornlui, din care causa timpulti
acella merits numele etatil de aura. Dupti Saturnil domni
Picu, §i dupA acesta Fauna. Pre timpulti lui Fauna
veni Evandru din Arcadia, si se es§edia pre muntele
Pa Haute' (care se qisse mai in urma PalatiO) din gloat
de Saturninti. In muntele Aventine se Ones pre atunci
1
2
tutu prediitorill a nume Cacu care infesta totg coprinsuln acella, Ercule ce treat In callatoria sa prin acelle locuri, Illu uccise si scApa terra de tenet-ea Jul.
In unnOt domni Lahng preste tote tinutulti cello 'argil
dintre Tibere si marea Turrena, Ono la muntil de
cotrit appusu. Llurentulti fu resedintia Jul. Suptil domnia lul Latinti vent Enea eu o colonic de Troiani, si
se stabili in Latiti, ItiA de soda pre Lavinia Ilia hi
Latino, si fauda cetatea Lavinia dupa numele el. Troianii in seurt5 limp se confunseea cu Latimi si de
vellira uuti poporil numeroati. Ju ltl Ascania fiinlii lui
Enea tundti, cetatea Alba- !tiga care adjunse apol capitalea Lattulta intregti Doi spre-clece tegi, namiti in
genere
doinnira unulti clop all ulti la Alba -lungs
fn spatiil de 340 de la mortea lul Ascamti. Cella din
ulna rege Proca Salvia lAssa dot fill, pre Numitore
Si1U2i,
Numitore fiindfi mat mare uria In domIna; ins6 Amuliii illu destrona, si pei,tru ca nu cumava flit sail nepotii lui Numitore se I turbure domnia,
ticcisge pre ID. erg pre fiia Rea Silvia o Inchina Yestel, obligandu-o cu modulti acesta de a remand fetiora.
Cu tote acestea dreptatea tri lin% Silvia adumbrita de
si Ancultii;
Marte nasal dot gemeui, pie R imulfl si RernO; Amuliti
Indata ce au Ii acesta, ordina ca pre femeA se o arunce In
Inchistire errs pre copil in apa Teberelul Silvia pert,
Ink copil, fiinda espusi lute° albia, dna se trasse
apa In riultl ce essundasse atunci, rernaser.1 pre usrata. Pastoriulil Faustulil afla pre copii suptil ficulft
Ruminate sugandii lapte de la o lupa ce aliergasse din
muuti la vaetulii lorii. DIA I luA si i dusse la casa
sea, si i dede sociei selle Acca Laurentia spre a I educa. Ganda adjunsera la junetie Romulti si Rem
informati despre. secretulti nasceril lortl. se inarmara
Impreung cu alti pastorI Si resturnara pe Amuliu, si
posers erasI In domnia pe Numitore. Drepta recompensa pentru acdstA fapta el cerura de la Numitore
8
ca s/t le dea loculii de HMO Tibcre unde ail crescutfl,
pentru ca se fundeclie acollo o cetate. Vointia lorii se
Romulu si Remu insociti de unu mare nurnertl
de juni essirg din Alba si vemr5, la ripa Tiberelui.
Inse Indata la inceputil se n'ascu c4rta intre frati pent! u allegerea locului, si pentru numirea cetatii, ca-ci
Romulu voia se asseqie cetatea pre muntele Palatial,
era Remit pre Aventinfi. Ei se invoira infine se con
suite vointia diving priu seinnele ce Ii se vort1 errata.
Remu uitandu-se la certi de pie muntele Aventine vecla
mai antaiii sdsse vulturi. era Romnlii de pre muntele
Palatial-1 velit mai in urn do'spreclece, si se dechiAra
invingetoriu. Olinda socii lui Romulu him la fundamentele cetatii, liemu si bath jock de va]lurile lore
sr se uccise de eotra lucrAtori. Romulti pldnse acesta
intimplare tista", si intru memoria frate -sell institui
serbAtoria Lemurilortl
I.
Romulu.
Romuld iutemeid cetatea Roma pre muntele Palatind, si spe immultirea locuitorilora deschise unii asilft pre muntele Saturnine, promittendd pperare tutorti
cellorti ce vorti veni la dinsulti, si cu moduli"' acesta
impopura cetatea in scurtil finial. Din cetatianii eel
mai de frunte Romulu. allesse anti cons lie (senate) de
100 senatori, can cu intelepciunea lord se-1 stea intriad-
jutoriii; acestia din causa demnitatil se numira Patri
(pgrinti), era descedintil loril Patricia; o legaura strinstt
se asseqiA, intre cetatianii de giosil si fora influintia
si intre cei de frunte, pain patronatti, danau-se voia
fiA-arui cetatianu mai de giosfl ca Cliente se si allega
anti Patronii dintre cei mai insemnati, adeca dintre
Patricii, care se lit appere in tote depturile lui.
4
Romulu ca rege si Ina doispreclece lictori eari
se tia, tote de'.-una impregiurula tni §i se essecuteqie
ordinile lui, olio §1 forma o legiune de 100 callari
(Celeres), §i de 1000 pedestri Dupa ce Romulu si
organise cu modula acesta micula sea stata, tramise
deputati la poporele vecine cerenda ca se Intre cu Romani! In legature de c5sgtoria (Connubium), dar5 acestea reclined' propunerea. Atunci Romula annuntia
statelora vecine c5 va se faca jocuri in onorea lui
Neptuna, si le invite la acesta solennitate. Sabina venire, mai Inainte de toti dimpreun5 cu femeele si cu
tetele lora. In mioutula arida era, se se Incdpa jo
curile, si dna strainil sta en blare a minte asupra
cellora ce era se se facA, junii Romani intrar5 cu armele
In mana, appucarrt pre femeele cello mai Caere si mai
forrnose si le rapira cu puterea. In de§erta se plansera pArintil pentru violarea ospitalitatii, indeserta se
oppusera fetele faptei collei for do lege a rh"pitoritora.
Romanii prin purtarea lord cut dulce le Imblanclir5 si
c5stigarit anitnele lora.
Unit resbella sangerosa se na.scu din causa rapirei. Cetkile Cenina, Antemue si Crustumeria fora
cello dintaia can appucara arrnele spre a resbuu cansa commune, NO elle luandu calli diverse, rernaser5
bAtute de Romani. Regele Ceninesilora. Acrone, se
uccise chiara de mana In! Romula, care 'IA despoil de
arme. si se Horse la Roma in trinmfa. Ella Melina
aceste spolie numite opime (spolia opima) lui Joue
Feretriii In Capitolia (Saturnine) si dedica cello dinrain templu la Roma. Mai in urm5 veni Tatia regele
Sabinilora cu o nrmat5 Infricosiat5 si impressura ce:
tatea Dupa incercari desdrte de a lea castellula,
Sabinil prinsera- pre Tarpeia fiia lui Spuria Tarpeta, care
commanda In eastern'', canda acesta essisse dupg ap5, si
prin promissiuni o Induplecara ca se -1 dna in castella prin
una dintre portile ascunse. Cu modula acesta el occuparii
5
castellula de pre muntele Saturnine (numita de atunul
incoce §i Tarpeiii). A dotia-di Romani' attacara pre
Sabini cu t6ts turorea, inse fury respinsi do cotra acestia, si luara fuga cotra porta vechia a Palatinului.
Romulu redich in'anele Ia cera i rug* pre Joue Statoria se insuffle anima Romani lora si se fad se incete4ie de la fuga promitendu-i uuu templu in acella loca
Indata Romani' luara curagia gi intorsera armele asupra iniroicilora, Acuma se incinse o batalia crunta
iutre amendeme armatele in vallea dintre Palatia §i
Capitoliii. In fine femeele ve0incla ca: parintii i fratii
lore se bath pentru dinsele cu barbiltil lore, se arruncara, in midikcula luptatorilora, si cu lacremi in ochi
i rugara se puns capeta bataliel. Luptatoril se innrnuiara la cuvintele ferneeloril ai lassara armele din
mans Se India unti tactata intre Romani si Sabini,
invoindu-se amendoue uatiunile ca Romula gi Tatiii se
domnesca impreuna cu putere si autoritate de o meant Sabinil se formeclie una poporti cu Romani', din-
tre dingii se se allOgl Inca 100 senatori, i tote atalia callari. Romula nu numai ca primi aceste conditinni, ci dede loci de locuintia i laucerilora cari i
venisserA intr'adjutoriii din Etruria, si impati tom poporula in trei triburi Ramnesi (de Ia Rornula), T4iesi
(de la Tita Tatia), i Luceresi (de la ducele lore), §i
puse presto fie -care ate unit tribunti; afara de acdsta
mai suptimparti poporula in 30 curie, di puse presto
fie -care cite tura curione. Din fie -care tribu allesse
cite 100 callari, §i cu moduli" aceski forma trei conturie de callari cari se nurnirti tofu dupe numele tri
burilora, adoca '3amnesi, Titiesi, si Luceresi. Pedestrimea se sui aciunii la 3000 de arinati. Romula dede
la fie -care cetatiana cate done juguri de parninta (heredium). Dupe co Romulii i Tatia domnira impreung
einci anni de Mille, Tatia se ucisse de Lavini, §i Roinula remaae 6rii i singura domnitora la Roma. illu
6
mai avu d6ue resbelle cu Fideratil si cu Veientil cari
se finira In favOrea Romaniloril. Dupe o domnia do
37 anni, calla tinu inteuna de Mille adunare de popord
in campuld lui Marie, se ',ascii o tempestdte subita,
§i Romulii se fan nevedutd. Senatoril facura pre poport se creda ca s'a rapitit la tern de tats seil Martie.
El i redicara und temple §i lii onorara suptd numele de
Quirind (Quirinus).
IL
Nunta Pompilitt
Dupa m6rtea lui Romuld, se na'scu disputa intre
Romani si Sabini, dntre cari se ,se allege rege, §i
aria trecu unit amid de Mille In care senatoril gayertiara unuld daps altuld cafe cinci Mille, (interregnum).
In fine poporuld nemultiamitit cu ac6sta,' forma de gu
vernd incepu se strige §i se cella se se filch allegere
de rege Senatuld chianta pre pOpord la adunare, si
poporuld allesse rege pre und Sabin() cu numele Numa
Pompilid, generele lui Titu Tatiu. Numa Pomniliu, atunci
in etate de, 40 au ti, era unit rnit rentunitit pentru pie
tatea si pentru vt6tta, sa cea esa mplaria. Invetiatd in
filosofia Sabinilord si mult amitd cu pucina sa avere
trail, retrassa in cetatea ell , MI5 de a aspire la onori
mai Inalte, si primi uumai cu gred demuitateu offerita
Candd In fine poporuld intellesse ca Numa a primitii,
se bucura ca si cum() i s'ar fi data und regatd, in loch'
de und rege. Niel unit domnitorid nu putea se fin mai
bun() de cat() Numa in aeell timpu, audit Roma era
Inca nal state compusil din diverse pop6re unite numai prin puterea armelord. f6rk legatura interna intre
sene, caracteruld cell() feroce alit nouilord cetatiani
avea lipsA 'de culture morale si religiose spre a se
deprinde cu ordinea si cu virtuOle sociali.
Numa intel-
7
Jesse rnissiunea sa, ellii facu unit templu lui Janu care in timpfi de pace se remana" inchisfi, dril in timpn
de resbell5 se stew deschisti, si lit inchise pentru tote
timpulfi catu domni. Ella impart). poporului paanintuifi
castigate de la vecini prin puterea armeloril, incuragi A
agricnitura §i artile vietiel pacifice. Numa observit ca
annulfi de cjece luni care fusse in use pino la dinsulti,
§1 se incepea cu Martiil (Martius de la Mute, Aprilis
de la Afrodita safi Venere, Maius dela .Maiores mai
betruni, Junius dela Juniores mai tenor!, Quintilis do
la Quintus alit"! cincile, Sextilis de la sextus allfi §essele;
September, October, November, December), este prea
scurtii, §i lit Mar de 12 luni, mai adaugendfi la In-
(Jae, adeca Januarig (in onorea lei Janu), §1
Februarig (de la februo curetiti), §i pentru intercalare
Inca o lung estraordinarid, Mercedonius, cu adjutoriulil
Otreia annult1 acesta lunariti la fil-care 20 de anni
se call, tote do o data cu cello soristitial. Agetliandfi
cu modultl acesta ealendariulfi, ellu defisse serbfitorile
§i clillele de lucru, precumfi si lillele faste §i nefaste.
Numa regula cultulu diviuii, numi unfi cullegit1 de
eeputil
patru Pontefici. (alla carom numerfi mai pre urmfi, crescu
la optfi, si in fine la §esse-spre-dece,) care se preveghiedie asupra calendariului, asupra cultului divine, §i
asupra tutorti preotiloril, se judece causele lord §1 se
scrifi annalile; cello mai mare dintre Pontefici se numi
Pontifex maximus. Numa consecra patru virgin! vestal!,
(010 ciirora numeril mai pre urma se sui la §esse), ca sa
conserve foculfi eternfi in templult1 cleel Vestel §i se
custodesca palladiulu (icona Ieei Pallade de la Troia), Aceste preotesse sta suptfi preveghiarea Ponteficelul massimil, se allegea in etate de 6 pino la 10 anni, avea
se servesefi, 30 de mini, in cei dintaifi 10 se Invetie. in
ceilalti 10 se functioneqie, si in cc! din urma 10 anni
se arrete altora. Dupa implinirea acestul servitift put ea
se essa §i se se marite. Numa institui doi-spre-4ece Staii
8
(cAlltuliarl),
ca se eustodesca seutula lui Marte (ancile)
cella cAOutil din cera ; pentru tinerea secretulni mai fan
Inca alte 11 scuturl tots fu forma acestuia, §i dada la
fia-care Sala sate unula. Acestia la cline fisse 'Arabia
cantanda §i saltandii cu scuturile grin cetate; cella mai
mare dintre ei §e numia Praesul. Assemine consecri
tuna preota special lui Joue (Flown Dialis), altulu Jul
Marte (Flames Martialis), §i altula lui Romula (Flamm
Quirinalis). Afars de aceste ordini preotesci, mai era
Auguril in numera cle 3, de 4, de 9, §i mai in urma
de 15, can avea, se observe semnele pre mu, tunetula,
fulgerula, meteorele, sburatula qi cantatula passerilorti,
precuma §i mancatula puilora sacri (auspicia pullaria
sive ex tripudiis), §i se pre ica dintr'insele viitoriula,
dupa ordinea magistratilora, apoi Aruspicii, veniti din
Etruria, can preijicea din intestinele animaliloN taiate
pentru saerificia.
Numa spre a dd o mai mare autoritate assecliamintelorit selle, preAndea ca face tole dupa
inspirarea primita de in camena Egeria, en care avea
Intelniri secrete intr'o padur,2 sacra. Duga ce domni In
pace 43 de arm], muri fn etate do 83 de anni, ordinhnda
ca cartile selle se to puns Intr'o urns §1 tie to ingr6-
ge longs dtnsula. Annuls R. Si.
Tullu Ostiliu.
DupA modes lui Numa, senatula fu de nos InsArcinatil cu guvernula pfno ce pogorula allease pre
Tuna Ostilia. Acesta rege, nepota allu unui Romans
Insemnatti, ce se distinsesse In batalia In contra Sabinilora, *yea una. caractera cu totula contraria predecesaoriului sea; de o natura beilic6s4, ells era Inca §i mai
passionata pentru arme de Ma fundatoriult Romei, §i
WWI data pretesta de a se6te 6stea in bataliA. Ceta-
9
tea Alba fu cea dintaia care'i dede motive la acesta.
Armatele acestora doue cetati se inteluira intr'o distantitit
de cinci milliarie de la Roma, determinate ca prat o
lupta se decide sOrtea ite Dori" dou'e staturi. Dupe ce
se dispusera in ordine de bataliii, elle stetera catti-va
timpti asteptandit semnulit, candtit dictatoriultit Albanilor', Mettii Fufetiu passi in miclilocnIti eellorii dou6
armate, si propuse Romani lorti, se decide certa prin o
luptii particularia, cu conditiune, ca poporula anti carui
luptatoria va remane invinsil, se se suppuna cellui-altfiRegele i poporula romanil primi cu bucuria acesta propunere, si totit insnln astepta se eo allessti spre a apperti causa patriei selle.
Era atuncr in armata roman trei frati rmini, Oratii si in cea albana alti trei, Curiatii, toti insemnati peutru
euragiulit si taria lore. Acestora se incredintia sortea
batahei. LuptAtoril appuca armele, i incept] a se mesura
cu diusele. Armatele spectatorie t attinta ochii asupra
lord, tremurandil la fie -care lovitura, si asteptandt cu
anima inghiaciata se vada de care parte va face sertea
se cap, gloria luptei, Victoria remase catti-va timpti
indoiesa, apoi se paru a so dechitira in contra Romanilortit. Doi frati Oratii Capra, pllu treil6 se prefa 11
ca fuge.
Curiatii fatigati i plagiti se luara dupe dinsulti.
Atunci ellu so intorse si asternu la phatinta pre cello
mai de aprdpe; alit] doile care venia acestuia inteajutoria
avu aceeasi sorte, Mai remase allil treile pre c ,re Itt
invinse cu mai pucina greutate. Romani' applausera de
bucurii, era Albanil se dechtgrara de suppusl. Inge mina
lul Oratia care mantuisse patria diminetia, se crunta
sera cu sangele surorti selle. intorcendu -se in triumfii
din campulit de batalia, Oratiu vela pre sorusa scat data in lacremi, plangindil mortea amatulul el, adecaa unuia dintre Curiatii, caruia fosse promiss in ca
satoria. La acesta vedere end se turbura de mania gi
o strApunse in feria sa. Senatulti defiima acesta fapti
10
IOTA de lege, si judecatorif lu condemnara ; darn Oratiii
Nu
appella la judecata popornlui, si acesta lit ierth,.
trecii multi' timpu si se na'scii resbellil en Vefentii si
cu Fidenatii. Tullu orditiA Lai Mettu se scOta armata
albana, si ImpreunA cu dinsula se mergn in contra acestorn inimicI. Mudd ferbea batalia, Mettu vol se treca
In partea inimicilorn, fuse nu-I successe. Tulin dupa ce
castigS batalia, taia pre Mettu in patru parti, derimn
Alba, si strarauta pre loeuitori la Roma, d'andu-le mantele Celia dreptil ken de asseliamintn. Tulin dupleca
numerula callariloru, fors de a immulti numerula centurielorn, compunindn fia care centuria din cate 200 de
callari, si formandn cu moduhl acesta 20 turme (de
eke 30 de callari). Bellicosuln Tan nu afla repausit
nici dupa acesta, olio purta r sbelln en Sabinii, care
essi assemine in fav6rea Romanilorn. Darn,' pine, ecindii
curgea Inc h' acesta resbella, se 'lase o pestilentia
in cetate. insusi Tulin fu attacatii. Ella marl dinaintea altariuln lovitil de fulgeru, si arse dimpreunn', en casa sa, dupa ce domni 32 anni. Annul(' Romei 113.
IV.
Ancu Marlitt.
Dupa unu interregna de cate-va lunl de line se
allese rege Ancu Martin, repot(' de fats spit lei Nema,
unit omn cu unit caractern blanda si religiose, dara tote
do o data Anirnosti. Ellil prescrisse lE gile religiose
si le affipse in public(' spre cunnoseint,ia tutors, instituI
20 Feciali cari se dechiare resbellu serbntoresce. si se
jure tractatele de pace si legamintele facute eu strAinii
In numele poporului roman('; si invetia, pre suppusil sei
se se applice la agricultura si la artile folosit6rie vietiel civile. Puterile vecine Warn aceste mesuri alle lut
Ancu Martin dreptU Benno de flaccitate si dreptil lip
11
de curagid. Latinii incepurti a calca territoriuld roma-
ns §i a face predatiunl, Ins successuld lord fu de o
mesura cu dreptatea causei lord. Ancu tramise pre teciall ca se cell satisfacere de la diosil, si ne dandu i- se
se le dechiare resbellti, dupa aceea.i attach cu armele,
§i
I bath, strica cetatile lord, §i dusse pre locuitori la
Roma, §i
I
as§iecilia 'pre muntele Aventine si in valley
dintre acesta §i dintre Palatial. De a dr4pta Tiberelui
intari muntele Janiclu, §i spre a lei uni cu cetatea cea
vechi5, Med podti de lemnd preste Tibere (pons sublicius),
si incungiura partea cea pland, a cetfitil cu fossatti (Quiritzum fossa). Immultindu se locuitorii Romel, §i cu din§ii de o data §i facetoril de relle, Ancu edifica prinsorl
publice spre infrenarea lord. Elld intinse territoriuld
romand pino la mare, §i construl and portd §i o cetate
la gura Tiberelui cu numele Ostia, §i cu modulti acesta. assecura suppu§ilord see commerciuld atatd pre ma
re cats §i pre fluid Tibere ; in fine marl §i templuld
lui Joue feretrid cella dedicatti de Romuld.
Pre timpuld lul Ancu Martid veni la Roma din
Etruria Tarciniu Priseu (thuld lei Damaratii, care fugisse de la Corinth de frica tirannului Cupseld, §i se
assecliasse in oppidulti Tarcinii in Etruria), indemnatd
fiindti de socia sa cea ambitiosa cu numele Tanacile.
Acesta prin averea sa cea mare §i priu purtarea sa
cea placutd, se insinua la femiliele ceile mai insemna-
te din Roma, §i mai pre urma §I deschise u§ia §i in
palatiuld rdgelui. Ancu Martid lh primi cu multa gene rositate, 15 facu consiliariuld set, §i caddie muri dupa
o domniii de 24 anni, Id WA prin testamentil tutoriii
Hord so!. a. R. 137.
12
V.
Tareiniff Priscu.
in timpulti interregnului ce urma dup6 mortea lui
Ancu Martin, Tareinia puse tote macinefe In lucrare
spre a face ca poporulti romanil se lit all6g1 rege pre
dinsuld. Spre a adjunge la acesth scope ellu tratnise
pre fill lui Ancu afara din Roma pre cline allegerii, si
tine unit cuvintii c6tra, poporii in care si numera tote
meritele selle cotrA Romani, si cunnoscintiele in artea
de a guverna, si cu modulti acesta indupleca pre poporil
de lit allese rege f6ra oppunere din partea ver-unuia.
Tarcmiti de si adjunse la tronil prin intrigi, ins6 domni
cu dreptate. Ella pried si pre Luceresi in senate, ci
asia marl numerulii senatorilora la 300 de membri,
(allu vestalilorti la 6) ; ellu voi sa mai adattge Inca
trel notte centurie de callari insA fu oppritit de augurele
Attu Nevin, care tAia petra cu cutitulft de rasa, si asia
se margini de a redupleca centuriele, facendti fin -care
tie cute 400 de insi, si retinendti numirile de Romesi,
Titiesi si Luceresi cello consecrate de Romulti. A ssemine
dupleca si triburile prin adaugerea de putt nOue (litinores
gentes). Pre timpulti sett se scullarA Latinii, si incepurg
a infesta territoriulti romanti, Tarciniu i Mtn si i con-
strinse a cere pace, assemine ltmili si pre Sabinii cari
trecussera Tiberele. Dupa ce triumfa de inimici intro prinse mai multe lucruri publice spre informosetiarea
cetatii, ellti incepu a construi murulti cellti mare impregiurulti cetAtii facu cloacele (canale pentru curetirea cetfitii),
asse0ifi forulti in vallea cea uscata prin derivarea apei
stAtatOrie, si fiteu cerculA cellii mare (circus maximus)
pentru jocut'ile romane. Tarciniti introdusse la Roma
pompa regale dup5 essemplula regiloril din Ludia, si
fAutt o corona de aurii, unit tronti de ivoriti, tutu sceptru
si vestiminte de purpurfi. Dark' pote ca cliiaru splendOrea acestord ornamente desceptA invidia ,fiiloril lui
13
Ancu,
de
earl traira Inlenitate 37 de
resbunare cresca citinda
el
011III.
Slmtiulll
vequraca Tarcinia
Serviu Tulliu, spre
adoptatt pre ginere sea,
a la lassa successoria In regata. El cumperara pre dot
ucci4itorl, earl cerin du se vorbesca cu regele supta
pretestii de a le face dreptate, till lovira cu seeurile
In midi-locula palatiulul si lii ommorlra. Lictorii cari
preveghia asupra personel regelui, prinsera pre ucciditori efinda ei voia se fuga. Acestia SP dedera mortil; fua
lui Ann cari i pusessera se face acdsta fapti,
scapara cu f, ga. Asia muri Tarcinia cu supranumele
Prism. spre distingere de unula dintre successoriI seI
care purta tots acesta nume. Ella era In etate de 80
ani, i domuisse 38. a. R. 175.
se flu
VI
Serviu Tullitt.
Fame despre ucciderea lui Tarcinia huplu pre popora do durero si de menill. TatA lumen allerga la palatia spre a se Informa despre Intimplare. Regina Tanacile se puse la ferdstrA si vorbi cotra popora, assecurfindu-15 ca regele nu e mortu, ci numai ametita de
lovitura, si ca ella a Insarcinata cu guvernula pe ginere
seu Serviu Tulliu, pIno la Insanetosiare. Serviu (nascuta
in casa lui Tarciniti din o serve de familia distinsa,
a nume Ocresia, de unde i s'a data si numele de Sorvia), essi ImbrAcata In ornamentele regali, Insocita de
sesse lictorl, si Incepu a Implini functiunile regali ca si
cuma ar fi luatii instructiuni de In Tarcinia. Acesta lucrare tinn cite -va Mille Ono canda se forma o partite
numerosa In favorea lui, apoi velindu-se destulla de
tare, descoperi mOrtea socrului seu, si se dechiara rege
cu voia senatului. Una resbellti cu Veientii din care
Serviu essi ipviogetoria, It castiga stima si antoritate
14
inaintea poporului. Ella adausse la cetate muiatii Qui
rinal si Viminal, apoi Esquilinulti, si fiui murulii cella
mare inceputa de Tarciniti. Imp Arti tote territoriulii romanfi
en locuitozil lui In 30 regiuni: 4 alle cetatil (urbanae)
§i 26 alle campului din pregiuriti (rusticae), cArora dede
numele de triburi, punka, cate unu tribuira preste fie
care, si ordina se se conscriA toti cetatianii cu averile
bar(' (i ensas), dupa acea imparti tool poporula dupti
avert; din primorii statului compose 18 certurie de caller'', apoi distribui Vita multiniea in 6 classi: in clas
sea I puse pre cei ce possedea o avere preste 100,000
de, ass] sau fibre de arama, si forma dinteinsii 80 cen
trio de pedestri; in all pre cei ce possedea preste 75,000
de assi, si forma dinteinsii 20 centurie ; In a III pre
eel ce possedea peste 50,000 de assi, si forma dinteinsii assemine 20 centurie; In 1V puseipre cei CO possedea peste 25,000 de assi, si forma' dinteinsi erasi 20
centurie, In a V puse pre cei ce possedea preste 11.000
de assi, si formA dinteinsii 30 centurie , in a VI pre
toll cei ce possedea mai pucinu de 11,000. de assi, si
forma dintrinsii numai 1 centurik Tote centuriele din
celle 5 classi dintain le imparti Inca in dou'e parti, una
de betrani (seniores) §i alta de juni (juniores), betranii
se custodescit cetatea, junii se mOrga afara la bataliA.
La toti le Impuse s6 si faca vestitniute . si arme chap
starea iora §i dupA necesitatea servitiului. Cei din classile
dintaiti furl mai bene imbrAcati si mai tare ar-,
mati, Ora cei din classile din urmA mai simplu, si cei
din a sesea nu full indetorati a faceservitie militarie.
AfarA de acestea mai forma (Mae centurie de fabricatori
de macine bellice, si to adausse la classea I, si trel
centurie de accensi (accensi), de cornicini (cormicines)
§i de tibicini (tibicines) sag musicanti, si le adausse
la classea V. DupA ce arrunca cu modulo acesta tote
sarcinele publice pe umerii celloril av 'I distribui si
drepturile ass6minea: in adunarile publice (comitia cent
15
turiata) la votarea legilora dede fin-drel centurie
cite una votti (suffragium), §i dispuse ca mat
antata se se chiame centuriele callarilorii, apol centuriele pedestrilora de elassea I, dupg aceea celle de
classea II, §i a§ia mai incollo, dare fiinda ag centuriele
callarilora "cu alle pedestrilora de classea I intrecea
cu numerula pre toteikelielaIte, de aceea candti se unia
acesta centurie, tota d6-una decides, §i forte a rare on
mai era lip.sa de voturiie celloralalte centurie. Cu modulii acesta Servia desfiinta distinctiunea ee se formesse intre patricii §i plebe!, rose puce fundamentula la
fortnarea alteia dupa avere.Spre a tin WO de una fn
cunoscintig numerulii §i averea poporulul, Servia ordina ca, is fig-care cinci aunt (lustrum) se se face o noua
conscriore (census) 'EMI fu cells dintaiii dintre regii
romani care batti moneta, §1 a flume moneta de aramg (ads signavit.)
In relatiunea catra staturile din
afarg Serviii procure Roulet intrarea in confederatiunea
Latina, in urmarea caret edifice unit templu de unire
pre muntele Aventma, inchinata Dianej, in care regele
romana sacrifica pentru-Pomani §i Latini, precuma capula Latinilora sacrifice pre muntele Atbanti la teriele
-latine.
Dupa o domnia Indelangata, Servia forma planula de apreface regatult.In republics, lose impregiurarile nimicira acesta plans generosfi. Ella avusz,e
done file de unit cayactera f6rte differinte tit le marita
pre amindoue dupg nepotil lei Tr rcinia, pre cea mai
'blandg dupa Lucia care era mai lute, §i pre cea mai
ambitiesa dupa Arunte care era mat assecliata la fire.
Inse Lucia §i uccise pre socia sa, si lua pre Tuilia
care §1 uccise assdmine pre barbatula sell Arunte, §i
dintre senatorii carora nu le plgcea mesurile lul Servin,
4,1 forma o partitg, cu ally card' adjutoriCt se sui pre
trona, §i uccise pre Serviii (care venia la senata ca
on au toritatea sa se infrunte usurpatiunea lui Luciu).
Rociarsa, Tullia, fu cea clantaia care IS salute, §i trecu
16
cu trassura preste corpula cella plina de sang° anti
tats sea ce jAcea arruncata in calle. Asia se fini
vietia lui Serviti Tullit, a unur rege alle cami purtari
mane era de o mesura cu dreptatea, dupa ce a facuta
44 de anni fericirea suppusilorti se!. a. R. 220.
VII.
Tarciniu Superbu.
Lucia Tarcinia adjians la trona prin fapte vioiente, fOrg, de allegere; ellii nu Lassa se immorminteOie
corpula Ini Servia dechiarandt ca n'a fostil de tutu
unit usurpatoria, uccise pre top cel suspecti de a fi
de partita lui Serviii, si temendu-se ca tirannia lui
se n'aibi urmari funeste, immulti numerula lictorilort.
Pentru purtarea lui cea imperi6sA §i violenta, Romanic
I dedera numele de Superba. Spre a distrage pro popora ca se nu se sc011e in contra lui, Tarcinia la VIA
tots occupata in resbella sat in lucrari publice. Latinil
nu voira se It recunnasca de rege, dill I suppose cu
armele. Cu fiiu seu Sestu se intellesse ca acesta se
fuga la G-abii, cetate inimical ca ka cuma ar fi maltratatil de tats seu. Sestu prin puterea sa cea prefAcuta
adduse pro Gabini de lii allesserA pretoria, si apoi
tramise pre ascunsti la tata-seu se I' dea noua invetiatura, ce se filch'. Tarcinia nu dede alto respunsa deputatilora de Mil cA preamblandu-se prin grading Old
capetele papaveriloru cellora mai inaltl. Sestu intellesse
respunsula, tli uccise pre cetatianii i ei mai de frunte
si .apoI suppuse cetatea Jul Tarcinia.
Lucia Tarcinia edifica templului lui Joue Capito
lina*), la a carui finire mai lute contribui forte o intern») Se (lice cd la siparea fundamenteloril s ar ti aflatd unit cape de omd
de mArime estraordinaria De atnuci incOce munte]e care se chuimasse
mat inamte Saturmnd. si apoi Tarpeld, se numi Capitolidl sad munte
Capitoluid.
17
0 fema' straing se arreta in Ro
ma cu 9 tomuri de carti profetice §i le offer! regeiui
spre cumperare. TarcinVi nesciincln en femda este
lle, nu s,e invol. Atunci ea arse 3, §i
una dintre
eera tutu acella preti'd pentru cello remase. Tarcinia
o 1111M1 in§ellat6ria, Ea arse de noil Inca 3, si se in-
plare estraordinaria.
t6rse cerinda ace1414 pretia pentru eellelolte 3.
Tar-
cinit incepa a se mira de fem6a, chiama pre Aguri,
§i I intreba, rJe e de facutii. Dupa consilinla acestora
cumpera caxtile sibilline, apol numi trel barbatt cari
se le eustoddsca in Capitolia, §i se le consulte la intemplari estraordinarie. (Mai pre urmA numerulii acestora se sul la 15, guindeceniviri).
Dupa finirea edifidultil Tarciniii radica resbelln
incontra Rata torn, si impressura cetatea Ardea, in distantia de 16 milliarie de la Roma. Standti armata
dinaintea cetatii, Sestu thula regelui, Collatina §i alit
Romani in petrecerea lore incepura asi lauds femeele.
Collatint propuse se facA o probe. A§iit ei plecari
*tea callari §i aflara pre Lucretia, socia lul Collatinii,
occupata cu lucrula in mittilocula servelora selle, in loon de
apetreceinpl acer !sidivertimentecaaltele.Inse formosetia
§imodestia Lucretiei, apprinse pre Sestu de passiune,
§i dupa cute -va Mille ella se int6rse singura din castre
§i vent. la dinsa *tea. Lucretia In prim! §i la tracts
omenesce, dare Sestu o desonesta, si se int6rse in castre.
Atunci Lucretia desperate tra,miae duph bArbatil §i dupfi. tats, -seu Ca se vine a case, fiinda ca familia lora
s'a prostituita prin u fapta infame. Collatina Si Lucretia vino cu Valerie §i cu Junia Brute, (care trecen
de stupidn, si pre anti caruia frate la uccise Tarciniii).
Lucretia le spune fapta, §i se strapunge ea insa§1 cu
nnn cutitn in presentia lore, provocandu-1 ca se I resbune m6rtea asupra cellui ce a fosta causa. Brutu,
care se prefacuss pino acuma, ca se scape da presecutiunile lui Tarcinia, lua corpula Lucretel si 1u espuse
2
18
In fora, si prin unU cuvinta ce imiy infuria pre Romani ic contra familiei lui Tarcinia. Senatula dupa propunerea lui decreta destituirea lui Tarcinia cu tots
fambea lui, st dechiara de proditoria ally patriei pre
acel!a care va lua partea lui. Cu moduli" acesta Tarcinia perch" domnia, dup5 ce guverna Roma 24 anni
end fugi la Cere in Etruria. Armata romans facu
pace cu Ardeatii si Brutu capeta numele de libaratoria
alla patriei. Cu Tarciniii tote de o data se ttini monaicliia rowan& care trinusse 244 de anni.
VIII.
tonsideratiani generali.
Lucru demna de Insernnata este ca in .acesta
spatia de timpa de 244 de :inn!, cats Vat regatula In
Roma, totl regii roinani avura doinnie lunge, toti furgorneni
marl on intr'una respectii on intialtn11, §i top con
tribuira la marirea puterii romane, chiara si Tarcinia
Superba.
Inainte de funclarea cetatri muntele SaturninU (numita mai in urma Capitoliuu) era ungbiula
estrerna anti Latmlui Spre rnecliA-nopte se Intindea
Sabina Tata partea din dr6pta Tiberelui la suptii domain Etruscilora. Rlomula fuada cetatea pre muntele
Palatinii, dup5 resbelltla cu Safmni adrms,,,e muntele
Quirinal, Tullu asselia pre Albani pre muntele Celifi.
Arlen Martia colonisa pre invint3ii Latuai pre muntele
Aventinii, Tarcinia Pilsen secca vallea cea !masa
dintre Capitolma si Pal atinti (Velabrum). prin .o»struirea
cloaceiora, si incepa murula cello mare care lu intiuse
Serviii Tulliu impregiurnia muntilorii Qurinal, Viminal
si Esquilma, si ea modula acesta cetatea Roma coprinse Opte munti. Janiclula de a drOpta Tiberelui forma o apperilloril. in contra Etrrtscilora. Inse territoriula
rornanti in cea mai mat distant a de la centrula ce-
19
tatii abia se intindea pia la 15 milliarie romane: Ostia
la gura Tiberelui, Laurentulti si Laviniulit spre mNia0i, Gabti sure resarati,si Alba -lunge intre aceste done puli-
te, era mai tote in acea distantia, en forte mica differiLtia,
Din dr6ptA Tiberelui oecupassera Romanii prey pucinu
locu cots Veil, care lo di nu era en multli mai
departe de 10 milliarie de la Roma spre inelia,-nopte.
T6ta suprafacia territoriului ronianti abia coprindea 400
milliarie patrate, si poporulti abia numera 100,000
Pocestatea supremA, in timpurile primitive la
sufflete.
Roma era impartita, intre rege, enatu si paporulii adu-
mita in comitie. Regele era sacrificele supremt, ellu
sacrifice, pentru total poporulti, en tote ca preveglitai ea
asupra cultului in genere era incredintiati dbllegiului
; judecatoriulti superemit, ellti sedea la fiacare 9 cline pre tribunate(' suptti cerulti liberu si judeca causele suppusilorti, Ins pentru cause criminali
se allegea questori (quaestores eercetatori); imperatoponteficilot
riul
suprema presto puterea trmata, ellu avea putere
absolute (imperium) in resbelltl. Afara de acestea, regele
convoca senattilii si comitiele, st prsedea la adnuari.
Venitulti sett' si lit trggea din o parte definite a agrulni
publice (sail pamintulti statului); semnele lul era faseele,
sella curule si toga pretesta. Senatulti la Inceputti
fu compusa din 100 membri, dupa, unirea, cu Sabinii
din 200, si de la Tarcinia Prison inc6ce din 300. Ellii
se convoca de rege, si deltbera asupra attaceriloru publice,
mai virtosil a celloril din afara. Suptu domnia lui Tarciniti Superbti so uccise unit mare numerti de senatori,
mai,' se trAmiseril in essiliu, si senatulti inceta de a
se mai convoca ; tote puterea yen9 in manile despotului. Adunarile publice, se facea la Inceputti in celle
30 de curie (comztza curiata) la convocarea regelui, si
decidea despre dechigrarea de resbellii, acceptarea legi10111 n6ue, si allegerea regelui. Depre timpta lui Anon
Martitt incepusse a se forma, o classe da 6meni cari
20
n'avea representati in familiele lord in curie, prin urmare
nici in senatit; acestia spre distingere de eel dintaid
se bumirli plebel. Spre desfiintiaree acestel differintie
Intre cetatiani, Servid Tulliti 11110111 totfi poPoruld in
6 classi, §i in loculd adunarilord in curie (comitia curiata),
Introdusse adunarile In centurie (comitia centuriata) la
earl tote poporulit lug parte. Cu t6te acestea rennasera
in vig6re §i curiele patrictilord, can §I pastrara dreptuld de a *WW1 legile votate in comitiele centuriate.
Suptil Tarcinid Superbd furs supremute si aceste adunari.
Puterea armalg se compunea din 18 centurie do
cAllarf §i din 180 centurie de pedestri, dintre cari numal
giumetate mergea la bgtalia,
CARTEA II.
De la desfiinciarea reqatului pino la inceputulii resbel-
lelen punice.
J.
consalii Jun's, Bruit, si P. Valeriu.
Dupg desfiintarea potestatil regale poporulii romanti
adunatif in comitiele centuriate pretgen statulii in
republic& si in loculii unui rege aIlesse doi Consuli*)
cu putere de o mesura, cari se gtOerne statuld In timpg
de and annil, si apoi se se intoreg la vietia privata
en se se p6tbi trage la dare de ratiuni, la intimplare de
a fi abusatti de puterea lord. Cel dintaid Consuli furg
Junta Brutu, liberatoriulu patriei, §i Collating barbatuld
*) La inceputii ei se numiii Pretori (Practores) era mai tArqui Be introdusse nnmcle de Conauli (Consoles), care apoi deveni domnitorni,
de Pretorill se dede alts inumnare
§i nnmelui
21
Lucretia Senatulti care se micrliorase prin crude
litatea cellui din urmi rege, se intregl pint) la nu
merult1 de 300, si intra in autoritatea sa.
Poporulti
romanu se strati fericitii veginduse in possessitmea libertAtii, dara" essiliatul0 rege. Tarciniii, nu Meet& de
a tesse intrigi spre resturnarea a Ellis tramise deputap' la Roma suptii pretestti de a cere corona §i cellelalte lusemne regali. Acesti deputati intellegindu-se cu
junii roman! can crescussera flt desfrInari la curtea lei
Tracini0, tessura o conspiratiune in contra repnblicel
pentru readducerea la Tareinift, lose s6rtea vol se se
descoperia de unii servo, a nume 'indict. conspiratoril
se prinser5 si se addusser0 inaintea Consulilorti Brutu,
veclit cu mirare intre dInsii pre doi flu a! sei ; sim
binelui public(' inneca in peptult lui simtin15 de Orintee
el% i de .e pre manile lictoriloril se-I bate cu vergells:
si se le tale capetele cu securea. Acesta faptg sever
din partea unui pArinte costra insisi fiii sei, terrifica pre
tad' Romanii. Se f0cit unu decretii ca toti eef ce porta
numele de Tarcinii se se scOtia din Roma ; instrsl Gotta-
that, lima ca era din acea ginte, fu nevoitil se lass°
cetatea. In loculil lei se allesse Public(' Valeriii. Tarcinia perlindu sperantia de a si put6 rec5stiga domnia
prin conspiratiud, tern adjutoriii de arme de Itt straini,
ells indupleca, pre Veienti, 1i venl cu o armata valia
in contra Rome!. Romanii le essill inainte cu consulii
in fruntea lore. Arunte fiiuln lui Tarciniii care conducea
armata intrnica in llocul0 tats -seti, ve0indti pre Brutti in
capula Romaniloril, se repecji Cu callulu asupra lui ; Brutu lu intimpina en assemine furore. Lovitura se Wit cu
cea mai mare furia-, amindoi luptatoril caclurtt morti. Atunci
armatele beep o batali:1 sanger6sA, cadil multime de
militari de amindoue partite, inse cu unuld mai multi din
partea Veientilortt Romanii occupy campulti de batali0
si proclarna victoria. Valetiti se intOrse la Roma in
triumf0. (a. R. 245). Matronele plfinsera pre Brutti unit
22
anal de Mille. Valerie mare in resbellii se arreta
Inca §i mai mare in pace, ellu faca legea de a appella
de la judecata consubloril la poporti (Lex Valeria de
provoeatione), §i pentru aflministrarea banilorti publici
allesse doi questorl (quaestores). Pentru institutiunile
selle facute in favorea poporului, Valeria si ca'stiga
numele de Public° la. In loculti lui Brute se allesse
consule M. Oratiti, care dectica templulti. lui Joue Capitoline.
II.
Porsennea. Huciu Seem) la. Die !antra.
Tareiniu nepuzindri nail perderea regatului at till
pro Porsenna regele
Clusiului din Etruria se se bcolle
6
cu armele asupra Romaniloril. Acesta plea de Is Clusiti cu armata numerosit, §i lua Janiclula cu assaltii.
Etruscii era se coprimp §i cetatea, candti Oratid
Coclite adjutatti nnmai de doi insi se puse in Capuld podului de preste Tibere, §i sustinit attacuM inimicilord ptriEl audit Rol:liana taiarg podulti I a spatele
lui. Atunci Oratiti se arrunca in Tibere, s, i innota de
cealalta, parte. Porsenna neputinda lua Roma cu puterea
o impressura de tate partite §i determina se o constrigl,
la suppunere prin fame. In micliloculti miscriel poporului
eellui desperatti, es§i din Roma C. Muciti imbrAcatil
in vestiminte etrusce, antra in castrele inimice Si ina-
;nth pine la cortulft lui Porsenna; Cu scope de a lua
vi6tia iujmicului, §i de a mantul patria, inse necunoscenclii pre Porsenna, uccises pre rcretariulti lui. Servitorii
regelui punii raana pre dinsult §i hi dueil inaintea lui
Porsenna. Much', fora de a §iperde eumpetulii dechiari
eh e Romanti si ca a venitti se lit uecida, ca pre unit
inimicti anti patriel selle, §i I spune el mai stint Inca 300
de juni romani in castre conjurati asupra lui, ca sa-i ar
23
rete ea" nu se teme de tormentele lid, isi arruneX mina in focula ce ardea pre una altaria, si o tine intr'insula
pins candit o frige.*) Porsenna prinsa de mirare pentru assOmine taria de anima, incheia pace en Romanii.
Acestia Inca se plecara a trimitte insemnele regali, si
a da 20 ostatici intre cari fa si verginea Clelia: Ac6sta fetiora, curagibsa fugi din castre si treeit Tiberele
en innotula. Porsenna o cerit inapoi, inse dupii aceea
fi dede libertatea si ei ai socilora can si va allege
dintre ostatici. Clelia allesse pro cei mai tenet-7, creOinda ca; acestia vora fi mai folositori patriei. a. R. 246.
Tarciniti delassata de Porsenna se Busse la genere-seu Mamiliri, la oppidula Tuscula, si de acollo inter-
rita pre Latini in contra Romanilora, folosindu-se de
occasiunea in care plebeii era in eerta cu patriti pentru detorle. Plebeii recusara de a merge la bataia d6ca
nu li se volt ierta detoriele. Consulii veqinda ea autoritatea lora nu este de adjunsii propusera numirea
unui magistratii estraoalinariti cu putere absolutra. Proponerea se priori eu bucuria, si Titu Lartifi se timul
.Dmtatorig, la annuli Romei 254. Ella numi pre Spuriu
Cassia magistrn callariloru, i condusse armat,t in contra
inireicilorit, fuse acestia nu cuteqiara a se misra Dupa
s6sse Juni de pie Lartia depose gietatura.Acesta." derecto111i, estraordinarid se repeti de aici inaintea de cite on
patria se ata in perielu, si de cite on se arreta necessitatea de o luerare promtA si units. Tarciniu to plligitii
de dictatoriula Postumia la lacula Regillanu, unde
furs batutiLatieii, in annuli] .R 255, apoi muri la Came,
in annul] Romei 259.
*) De rte.' inain'e Mnei
capetA numele de Seevola
24
HI.
lifeneniu Agrippa.Tribuooiiplebei Carlo lanu.
Dupa scoterea regilorti, patricil la inceputa favorira pre plebei prin restabilirea constituttunei Jul
Servia Willa, prin legile valeriaue si prin alte mesure;
inse dupa ce Inceta temerea de Tarcinii, si dupa ce
treat resbellulti etruscu, Incepura plebeii a se appesa,
dictatura se introdussesse spre intrenarea lorti; cu tote
ca ei forma puterea principale a armatei, lore nu le
Wee parte din pamintulti castigatil de la strain!, ei
seraeira prin repetitele resbelle devastat6rie, si se incarcara cu grelle detorie la paricii cei avuti. Prin-legile
celle aspre incontra detorilorti se redussera la miseria.
Cella ce .impemnora averea sa pentru o summa 1mprumutata se numia nessil (nexus,legatti cu detorie)
deca nu pu'Lea se respunda imprumutulii pino la unit
terminti defiptil, se da in mauile creditoriului (addictus),
§i perdea dreptulti de cetatianu (capitte ditninutus).
Plebeil interritati prin mita militariii vecbiti scapata
din prins6rea creditoriului, cerura desfiintiarea detorielorii, si recusara servitiuld militariti; cu tote acestea de clOne on se induplicarZ;, prin promissiuni din
partea magistratilorti a lua armele, si dupa ce batura
pre Sabin!, pre Volsci si pre Aequi, se Intorsera a
casa invingetori. Inse senatulii nu 0 implini promissiunile, atunci plebeii se resdisera se parasOsca cetatea,
§i suptti conducerea Jul Sicinitl se retrasera preste riula
Aniene la muntele Sacru, in tinutulti Crustumeriului.
AcOsta, fapta resoluta din partea plebeilorti produse o
confusiune infrico0ata In Roma. Senatorii se consultara
§i trimisera dece deputati ca se induplece pre plebeii
se se intdrea Inapol. Menenid Agrippa incerca se-1
convinga prin asseminarea statului cu corpulti omenescA,
care here d6ca nu volt conlucra tote membrele. DarA.
25
poporula nu vol se se intOrca Ono ce nu se plecara
patricii on se nimicesca contractele de detorie alle cellora semi, si poporula se si all6ga apperatori in
contra arbitrulni magistratilora si senatului, alle carom
persone se fie inviolabili (sacrosancti). Aqa se allesera
cinci Tribuni ai plebei (Tribdni plebis) cu putere de
a essaminh legile, si la case de a fi contrarie luteresselora plebei, a le annulla prin cuvintulti veto. Numerulti Tribunilora so sui mai in mai la piece. Acestora se dederg doi Edili (Aediles) intr'adjutorta
a. R.
260.
In timpula burburgrilora din urma, agricultura re-
tease parasite, si Roma era ammenintiati de fomete.
Senatulti addusse o flora incarcata cu grane din Sicilia, spre a la imparp poporului Marcu Coriolanu. emu
insemnatrz pentru caracterula sea cella violenta, se oppuse ca se nu se trnparta granule pine C3 poporula
nu va de inderettz senatului puterea care a rapita de
la dinsulti. Tribunil la citara inaintea poporalui. Coriolanu fu essiliata din patria sa. Ella se dusse In
Volsci, si I induplica se ranzpg tractatulu InclData en
Romani', si se dechiare resbella Volsci' se folosira
de occasmne, si condussi db Coriolana plecara asupra
Romel Atunei Romani' imma'rmurira Dahlia preparati
spre a le opppune o putere de o mesura. E'
deputati la Coriolana ca se la chiame
in patri4, si ella se departedie armata inimica de la
trgmisera
cetate. Inca alte &Sue deputatiuni nu foh,sire nemica
CA!'mlana void se si resbune. Mai pre urma senatula
st poporula desperate tramise pre \'eturia muma,.. si
pre Volumnia socia lei Corioland cu cop''. Acestea
insocite de o multime de matrone romane purcesserg
in castre, si cu lacremile lore abia induplecare pre
Coriolana ca sa crutie patria Armata Volscilor se
retrase. Despre Coriolanii se dice ca dup. Intorcerea
sa, inteo rescolla s'ar n uccisu de dare popora a. R 266.
26
VI.
.Spuriet Cassitt.
.Tereillillu Arsa.
Intro acestea poporulfi sufferia de lips., starea lui
in respectulu material tote Am se indreptasse, e4-ei patrial oceupasseril totti pamintulti statutul. Consulele
Spuriii Casstu propuse o lege agrariti, dupa care pamintuiti statului se se impart5, poporului in pfirti de o meaura. Patricii lu nceusarA, de ambitiosil ca pre unulti ce
ambli: se si filed popularitate, pentru ca se appese repu
blics. Cassia fu condewriata Ia mdite si arruncatii de
pre rupea Tarpeia. a. R 269. Cu tote acestea tribunil nu ineetaa a cere, ca se se face area lege, si dupA
unit amid de Ode trasserh Inaintea poporulni pre Maiigi pre Fabift, (Eva esgirea lore din consulatti, pentru ca aft ammanata promulgarea legii agrarie. Nouii
hu
consult ca se dea poporulul de them, innoutra resbellulti
Veientii care 0114 optic anni de line. La annulti
Romel 275 piebeii recusar'a armele; atunei 306 patricii
din gintea Fab ilorti se insarcinara tit espeditiunea in
contra inirnicilorii. si calurA totl suptil armele Veientilorti,
.,u
Ilia in eatti peri totil gintea, afarg de unit copillti ears
remAsesse a cars.
Nu du0 multi timliu ineepit se fOrbil, resbelln15
cu Aequil st cu Volseti earl si latisser4 puterea lord pre-
ste Latia pin6 Ia mare. si luassera Antiule. Certile intre patricii si plebei urrnark nectirmatu. Tribunulti plebei Terentillf, Arsa, in absentia consulilorti propuse poporului Ia annulti R. 292, ca se se numeseg, cinci barhitt' earl se stria legile dupi cari ail se guverne consulii, se se deindsca drepturile patriciiloru sf alle plehelloed, si relatiunile lord intre sene. La annuli R. 296
armata romantl ftt impressurata de Aequi in muntele
Algnift. Luciu Quinetift Oineinnatii fu addusstl de la
aratru si numitu dietatoritt in contra lorti. Acestti omit
27
intelleptil, austere si intreprinletoritl arms, poporula cu
cea mai mare iutitate si attiica pre Aequl. de to spate,
cari vedindu-se inure dente armate inimice denusera armele. Cincinnatd spre rusinarea lord forma and juga de
trecit pre suptd dinsuld. Apoi intri in Roma
lancie
In triumtti, si depuse demuitatea, dup5 15 Mille, si se
intorse dr41 la aratru.
Dupil 36 anni de la infitntiarea
tribunatului successe plebeilorti ca in loefi de 5 tribuni
se se allega 10, adeea de fia-care classe cette 2 a. R.
297. -- In fine dui% 4 anal de dine se Induplecara patrici la cererea propustl de Terentil% Arsa, de a numl
o commissiune care se adune legile celle mai brine din
diversele st turi cultivate si se formeqie unit codice dupil
care se se administre. dreptatea In urma mai multord
desbateri se allesserg, trel senatorl: Postumifi, Sulpicid,
Monlia, cari se ins5reinara cu acdstg missiune. 13Arbatti
acestia se intorsera dup4 unit annt de qille din callatoria lord cu o collecta de legi adunate de la poporele
celle mai cultivate din Grecia si din Italia Atunci tri band propusera ca se se numesca o commissiune compuss din 10 biirbaV cari se cons ria legile si so le
dea forma cuventa, si se le 'alma in lucrare. ?Si pen-
tru ca ae6sta se se pota face fora de ver-o impedecare, se se suspinda pre unit amid tote magistratele,
legislatoril se fiA nemArginiti in lutrarea lord, dreptuld
irk provoc,4iune se Incetedie. In urmarea acestei propunerrse allessera tiece irlsi (Decemviri) cu putere
absolutA pre unit annti.
V.
Becenavit.
Decemvirii insareinaV cu scrierea legilord §i cu
punerea lord in lucrare, luara guvernuld republicei la
annulil Rom& 302, si se invoirft intre sene ca ffacare
28
se guverne sate o di unula dupe' altula. In anula din se occupara cu forte mare diligentia, scrissera
1ece table de leg!, si le propusera poporulul spre vo
tare in comitiele centuriate, Celle dece table so priniira,
dug. se observe' ea lipsescii Inca nisce leg! forte necesarie, si se determine ca se se allOg5 decemviri Inca
taia
pre unii mina, cari se coml)letedie opera inceput5. Appia
Claudia, unnla dintre decemvirii annulni trecuta., se pre-
face ca ells tear voi ca se Ina! fie' allessti si pre allii
doileanna, si chiara cc acesta insellet ore popora, si
se puce In capulu noului deceroviratii. Decemvirii mai
adaussera d6ue table In cello dece, si le publicara supta
numule de Douespredece table de legi. Inse purtarea
lore fu cn totulti despatica in annnla acesta.
ntre aces'ea, Aequii si Vol 3Cil se sculiara lucontra Romanilorit, Decemvirii intrarmara poporulti, si impArtira, Ostea In trei. pill, rum. o unit Appia In cetate,
spre a infrina pre locuitori, alta o tramise incontra Ae
quiloru, st a treia incontra Volscilora. Romanii malcontenti cu purtarea decemvirilora se lassani de i batura
inimicii. Sicia Dentate, orna care servIsse cu gloria in
mai multe b5talie In calitate de centurione si de tribunil
militariti, accuse' In Roma pre dacii armatei de Omen!
fora de sciincia niilitaria. Appiii I dede unit corpti de
militia si lu teamise ca se' intaresca armata, inse pre
ascunsu scrisse in collegii sei ca se la pdrda. Acestia
la insArcinard se merge' cu o centuri5, la untAocrl de*tat(' si strimtoratii, wide Sicia peri de mainile 4icari
loril can compunea eenturia. Duna acesta resbunare
crude' Appia depose iota rusinea. Appriniti de aun6rea
unei fetiore de 16 anni, a nume Virginia, fiia conturionelui
Virginia care era In Oste, Appiu se, i*lesse cu unit
cliente ally sea, Claudia, ca acesta se pretinda ca Vir
ginia este o serve' fugita din casa sa. si arretandu-se innaintea tribunariului decemvirale, se o Beta inapoi. Appiu incungiurata da o adunare numer6sa asculta in fora
29
reclamatiunea lui Ciauditi; inse abia pronunciasse sen
tentia, candao tataiii fetei insciintiata despre acesta blatematia, se intorse de la armata, appuck pre fiik sa
cea judecata de a fi serva lui Claudia, si o strApuqse
cu matt cutitu, apoi ski pre calla, si allerga in castre,
si `revolts t6ta militia in contra tiranniei decemvirilora.
Intorcandu-se la Roma militia occupa muntele Aven-
tinti si certi cu t6ta energia se se scota decemvirii,
si se se restaure ordinea de Bid inainte, dark ve-,
1indti ca in . cetate intArdiAlsi eu implinirea acestei
cereri, trec,it la muntele sacru. Patricii L. Valeria si
M. Oratia se se6sserkdin directorfa, tribunatuld se restabill, Valeria si Oratia se allessera consuli. Appill
Claudia fu arruncatti la inchisore unde si scurta insus' viatia, collegulti sett Oppitt fu ucisd ceilalti se
essiliara, impreuna cu clientele cella blastemata Claudia. inse legile cellora doespredece table remasera in-
vigOre.
VI.
Certile hare patrieli si plebei. Tribmiii miMari. Luarea Veilloru
Consulii cei noui, Valeria si Oratia, assecurara
libertatea poporului prin urniktoriele legi none: 1) decisiunile poporului (plebiscita) ceile facute in adunarile tri-
burilorti (comitia tributa) se aiba assemine putere cu
decisiunile facute in adunfirile centurielorti (comitia cen
turiatal, decd., se vora 'approba de senata si se vora
intari de curie ; 2) dreptulfi de provocatiunea in contra
consulilorii si in contra tutors magistratilorti pre viitoria
se se tiny in vig6rea ea , 3) tribunii si edilii plebe, pre
cuma si judecatorii se flit inviolabili (sacrosanctz). a. R. 304.
Din limpurile cello mai vechie se introdusse usula
ca patricii se nu se'cAsator6sca cu plebeil, legile cellora
'0
douecpredece table opprira formale acelle caszltorie. La
annulti Romei 308 tribunula plebei C. Cann lair] pro puse: ca sa fiA liberii de a se eas6tori patricii cu plebeii
(connubium), si ca unula dintre consuli se se at egg din
sinulu plebei. Senatorii in loch de a imparti consulatuhl cu plebeii, intrerupser5 a doua Orb guvernulti consularifl, si introdussera unti genii de guverna provisorifi, insareinanda en imperiula pre tribunii miltarl
(trzbuni mzlitum, consulari potestate), allesi fora differentia
(prorniscue) dintre patricii si dintre plebei; la inceputil
3,apoi 4, dup6. aceea 6, si mai pre urmA 8; despartira
sareina censurei de potestatea supren15., si pentru implinirea acesteia allessera," doi censori din sinula lora pro
terminil de cinci anni (lustrum). Ceusorii era detori se
conscra pre tot( cetatiani dupa stared si averea lort,
se preveghieclie asupre purtarii eetiitaitiloril, se-1 primesa in senatu, in centuriele callariloru, in trebnrile
poporului si se-i departeclse (senatu mover e vel ejicere,
equum adimere, tribu movere , afar de acestea se adnii
nistre averea statului, se arrendecUe veniturile statului
(vectwalia) se ordinedie striugerea tributului, si se inehiri
eqe casele publice.
In annuli" Romei 314, tlindil famete la Roma, c5Ilariulii Spuriti Meti curnperd bucate, si le imparti popo-
rului, patricii lu accusara de ambtiosfi, si respandira fama ea in casele lei se .cnuil adunari secrete, si se aflA
multme de arme ascunse ca cari are de scopil se restome rep iblica. L. Cincinnatti se numI dictatoriii, si C.
Serviliti Ahala magistru callarilorti; acestil din urmi, ucci-
se in foril pre generosulfi Meliti, si apoi se dusse in
essilirt spre a scapa de accusarea tribunilorit. Intre acestea curgea resbelluld eu Aequii si cu Volsci' mai totticu succestl b mit pcntru Romani. Fidenatti In unire
cu Veientii se revoItarti, si allungara pre colonii ro-
mani; et fora batuti, dara departe de a se -stirapera,
uccisera mai In urmA chimrti si pre deputath romani.
31
AcestA faptA barbara interrita Roma : oppidulu Fidene
se derima la annula Romei 330. Cu Velencii se incheia
armistetib. pre 20 de anal. Romanii cerura de la dinsii
katisfactiune pentru ucciderea deputatilorti ce tie tacuscte
dual ordinea regelui veientinti, si nedetridu-li-se dechi-
rani resbellu Veientilorii si impressurara, cetatea. Cu
occasiunea aasta Romanii introdusserk stipendiulu In
militari. Impressurarea Veiiloruinu clece anal' de Odle,
in fine cetatea se Ilia 611 assalta de dictatoriult1 M. Furift' Camilla, a. R. 360. Temtoritilii Veiilorii se impArtl
prin sorti plebeiloit, la fia care elite 7 juguri Cantillu
dupa ce triumfa depuse dietatura, Munei ponorula illti
trasse la dare de ratiuni, si suptii prttesta ca ar fi ascans prada de la Veil, Iu condemna se pliitesca 15,000
Libre de anima. Ellu se dusse in essilia Oa de :adignatiuno c6trA poporulu cello iltgrattl.
VII.
Gana la Roma.
In tnapula plan candli tutu resbelluld en Veii, trecura Galin preste Alpi ei ventrii in Italia , o paste dintre dinsii remasera in Italia superiore, alta lua callea
c6tra, Pannonia. Aceia bdtura si suppuser5 pre Etrusci
sr pro Umbri, st conclus0 de durele lort1 Beennu se
arretarii dinaintea Clusittlai (oppidulu principale din Etru-
ria). Clusinii trkinsera la Roma dupa adjutornl. Romatai insarcinara pro trei deputati din guitea Fabillorti se
ra6rga §i se tracteclie cu G.dhl despre pace In favorea
Clusiului. lase deputatn se. ammeriteeara cu Clusinu in
batalia §i uccisera pre ulna duce alld Gallilortl. Acestia Infuriati cerurii de la Romani, se le dea pre deputati in mamle lord, care cerere neimplinidu-Ii -se. ei plecard cu 70,000 asupra Romei, sa batura arnaata roman4
cea compusa din 40,000 de militari supttl condne,ere,a
32
lui Q. Sulpiciii, In riulti Allia, in 16 Juliii a. R. 364.
Militarii romans fugira parte la Roma, parte la Veii.
Gal lii purcesserd dreptti la Roma. Poporuld fugi din cetate, senatuld si junimea patricia se incbise in Capitolid.
Era Gallii predarA cetatea §,i I dedera foal, apol incercard, se iee Capitoliult cu assaltri, inse fury respinsi
de Romani. In sperantia de a constringe Capitoliulii prin
fOrne, Gallii lassara ruinele celle arse ally Romei, si se
respandird prin Latin predandd si devastandd tots. Roma-
ni] cei refugiti la Veil furs infestati de Etruscf, inse
sortea vol ca ei se bats si se desarme pre acestia. Unti
june romanii allergy cu acesta scire le Roma, si se sill
pre stance in Capitoliu Gallii descoperird urmele lui,
§i in nOptea ce urma, incercara si ei se se suid pre acollo. Manliti fu deseeptatil prin gargarituld gascelord
cellord consecrate Jurronii, si allunga prc Galli de la
murii castellului. In fine Romanii incepura se tractelie
cu Gallii, si dedera acestora 1000 de libre de aura, ca
se se departeqie de la Roma. Dail chiard in minutuld
candti se cantaria aurulti, si candil Romanii se disputa
cu Galli, ca acestia aril fi falsificatil mesurele, (ducele
Brennu arrunca atunci §i sabia sa in cumpana, strigandil
vae victis 0, veni Camilla in fruntea Romanilorti can
fugissera la Veii, baths si allunga pre inimici, Brennu
insu§1 fu Watt'.
Plebeii veijindil Roma arsa ,si ruinata, se determiBala, se se stran3nte la Veii , fuse Camillt se oppuse cu
Ora autoritatea sa ; cetatea Veiilord se demoli, si Roma
se restaura futennti annti de cline; numerult locuitorilord se completa prin Capenatl, Ealisci si Veienti, din
can
se formara 4 triburi none.
Manlid, apperatoriuld Capitoliului, veclind a ca multi
Romani s'ail miseracitti prin calamitatile din urma, im-
prumuta bani fora interesse la 4000 ceatiani, si fact
propunerea ca se se vincla agruld publicd §i se se
nimicescd detoriele. Ellti fu accusatd ca turburatorid.
83
dark poporula la scApft de perseeutionile patritiilorti,
Inse suptti a patra dictatura a Ini Futia Camilla, fu
proscrissa de comitiele curinte §i arruncatil de pre rupee
Tarpeia. Casa lui cea din Capitolia se demoll, §i se
decree' ca pre viitoria, uimene se nu ma! locuiOacti In
Capitolia. a. R. 370.
VIII.
Lieinhs Stolone. Aequalitalea drepturilora.
DapA rnultele sufferintie elle poporului, §i dupe
deversele incercari de e-I allina sOrtea, se scullara
tribunii plebei C. Licinia Stolone §i Lucia Sestia la
annuls R. 378, qi propuserh: I) ca se nu se mai al1e gl tribuni militari, ci consul!, tli tote de-una unula
se fitt dintre plebei, 2) 65.-care cetatiana romans (prin
urmare §i plebei!) se iee parte la agrula publiet, inse
nimine se nu posseda mai multa de 500 jug url, §i
se nu tina de cata una numera de vita proportionata
pre territoriola commune, tributula pentru folosirea pAmintului se se arrendedie de censor! pre Lula lustru,
§i se se applice la p1 tires stipendiului militaria; tots
ce- privalii vora II occupata mai malts se se dea Indereta, §i se se !walla prin sort! plebeiilora (ado 7
jugurl); 3) din dotorie se se acad.(' usura numerate, §i
restula se se respunda in trei rate de cate arta aunt!.
Senatorii cuinperadt pre ceilalti 8 tribuni ai plebei,
can se oppuserS acestora propuneri, si a§iii impede
cars facerea legii; !rise in curse de trei anni se repoOra §i se repetia acelle propuneri, i in fine, se adopters la anuula R 388, ea eonditiunea ca pretura urbang (judecatuea) se se despera do consulate, precuma
se despartisse censure inainte cu 80 anti!, §i se se
pastredie pontru patricii, afar de acestea pre longS
edilii plebei, se se numdscA doi edill curull, alter3
34
native dintre patricii, §1 dintre plebeil. cars se dispan5
asupra jocurilora publice (ludi romani), ae prevegInelie
asupra edficielora publice si private, asupra stratelora
public; a mercatului &ii a negotiului, si se ceicetecle
ca judecAtorl asupra unora crimint.
Lucia Sestia fu cella dint5ia consule plebeia. a.
R. 389. Cu t6te acestea poporula abia adjunse dup5
24 de annl se se asseqie deplina in possesiunea dreptului seu, ea-ci allegerile de consuli se turburara a
dese on prin numiri de dictators, §i in cursa de 13 ann1 se afla 7 consulate in contra legii lose infine invinsera plabeii §i prefacura statula in demorratia.
In acesta spatia de timpa, Romanii avura patru
resbelle cu Gallii. Cella dintaia se devise prin combatula lui T. Manila (Torquata) cu Lula gigante GanaRIM doil6 se termena de M. Popilia Lenate consule
plebeia; ally treile de dictatorinla C. Sulpicia; ally
patrule prin combatula lui M. Valeria (Cotbu) cu unil
bellatoria Gallii, si prin victoria lui L. Furia Camilliu ffiiulti lui Marcu Finia Camilla): Mara de acestea, Ernieii dap5 mai multe perderi full subjugati.
Resbellula en Tarciniesil si cu Faliscii se terming prin
unti armistetia de 40 anni; in acesta resbella C. Marcia 'Rita, antaiulti dictatoria plebeiti, lug castrele e-trusce, §1 triumfa fora de voia senatului. a. R. 400.
Dupa ce priu distribuirea drepturilora de o meaura la trite classile de cetatiani, se alinara eertile intestine, tii cu moduli acesta se sonsolida statala romans, incepura Inptcle pentru domnia asupra Italie,
§i cu &Eisele evula eroica ally Rpluanilora.
ix.
Resbellulti I Samnilior
De la gura Tiberelui pre lOng5 marea Turrena
35
Ono la versarea ,Liriului se intindaa Latiul . De la
gura Liriului OA la versarea Silarului se Intindea
Campania. Muntii apennini despartia Italia firesce in
&Sue part!. De partea resaritana a acestora Ono la marea adriatica, Incependa de la oppidula Adria (care dede
numele marii), pin° la gura Frentonelui se Intindea
poporula cella numerosil alla Samnitilora, din care
Sabinii facea numai o mica parte, era" Sabellii suptil
diverse numiri, cea mai mare. Samnitii batura pre po-porde Carnpaniei inferiOre, §i se Intinsera presto muntil apennini,* pino la marea Turrena, de la oppidula
Salerno pino la gura Silarului; spre a se NI §i mai
departe, ei attacara pre Sidicini (a carom capitale era
Teanu). Acestia chiarnara intr'adjutoriil pre Campani,
car! per4inda &Sue batalie chia,Mara pre Roman!. Consulele M. Valerie Coign purcesse in Campania cu
scopit de a scot° pre inimici din terra sociilord poperului romantl, §i WA pre Samniti la muntcle Gaurti,
aprope de cetatea Came (a. R. 412), era Samnitii se
retrassera la Suessula. Intre acestea, cellalta consule
A. Cornelia Cossu antra In Samnia; ella fu Impressuratti
de inimici la Caudill, !Ilse prin adjutoriula tribunului
militaria P. Decia se marital, §i impreuna eu acesta
coprinse castrele Samnitilort. Valerie Uatilpre inimici
a d6ua bra la Suessula, §i le tea 40,000 de acute.
In annuIa R. 413, revoltandu-se armata romans, nu se
.
putt't continua resbellula, ci se Inebeia pace cu Samnitii,
in puterea careia Sidiciuii renira supta domnia acestorn din urma. Legatura Intre Romani §i Latin! se
desfaeusse prin luarea Romei de Cotra Galli; inse arida
se apropiara acestia de a d6ua bra §i ammenitiara cu
periclu noua tote Latiula, se restabiFl veichia legatura,
cu t6te acestea, cetatile latine nu voira se mai recunesca suprematia Romei; elle cerura ca Roma §i Latiulti se se un6sca intr'o natiune, senatula §i consulatula se se imparta intre amindoue. Romanii nu pri-
116
midi aerate cereri, §i a§ik prorupse resbelluld latind.
D6ue aroaate consularie trecurA prin Samnit In Campania (uncle stations legiunile Latinilorti, la Capua).
oi Invinserl suptti conducerea lui T. Manlid Terquatt,
In bAtalia de lOugrruuntele Vesuvid en adjutoriuld Sam-
nitilord, undo P. Decid Mare se dedicA mortii spre
a proeurh natiunei aelle victoria. Manlill pedepsi cu
mortea pre fiiald seu,*.care se batuse In dada cu unii
duce alIcLatinilord, in contra ordinei selle. placard eA
10 uccise. La Trifanu repurth T.
Manliti Torquatd
altfi victoria supra Latinilord, In urma cAreia se desfiled tota coufederatiunea Latina; cetfttile se supusera
una dupA alta,",:primirA prepdie militarie romane, §i
Intrara cu Roma in relatiuni diverse dupe gradulti culpei lord. Unele cetati cdpetarA suffragid deplind, ca §i
cetAtianii romanT, d6ue triburi none se formara dinteln-
sele; altele remasera aocie libere, cured fuse tote Latiulti mai Inainte, 'Mae cu dreptd mai mica de dad
pino antra; cea mai mare parte devenirA suppu§1 romita/ iOrl sufrragid. Dintre cetatile volsce, Antiuld
perdt navile selle bellice, §i se prefac in colonic romanA. Tutord Latinilord se opprl de a mai Lind adunari, cAsatoriele (connubia), si comerciulti (commercium) se
mArginira la fie care cetate Intre ai sei; numai cAsatoriele §i eommerciuld cu Roma InsA§I urmar4i de a ti
inainte, dart dreptuld de a lua parte din agrulti publicd, li se mice§iortt f6rte. Dintre Campani numai
nobilii cApetara dreptuld de cetAtiani (civitas), 611 cei-
lalti remaserl snit (socii) a. R. 417.
X.
Resbellulu II saraniticu
Romanil trAmigera o-colonia, la' Fregelle, cetate
37
volsca, luati §i derimata de Samnitt. Acestia pretinsera
ca se se redice colonia. Romani' reeusarA, §i Rasta
fu cause de se 'Ascii resbelluld alla doild samnitictl,
la annuli'. R. 429. Totd In .acella timpd locuitorii cetatilora Palepoli §1. Neapoli facussera preditiunl in Cam-
pania; Romanii cerura satisfacere de la din§ii, thee
acestia indemnatI de Tarentini si de Samniti nu se plecara
se dea. In urma acestora Romanii redicara armele in
contra lora. Q. Pub Iia Filone, antaiula proconaule, lua
Palepolia. Spre a 11'30111 puterile Samnitilord, Romanii facura legaminta on Apulia, §i espedir4 e armata
to Apulia, Fi Inda ea se nascusse indointia asupra auspicielora, dictatoriula Q. Papiria Cursure fa nevoitd a se
tntdrce la Roma: la acesta intdrcere ella oppri pre Q.
Fabia Massimu de a incepe Walla in lipsa ga. Lisa
acesta sedussu de audacia inimicilord ce mergea creBalla., redica armele, s,i invinse. Dictatoriu% sanerata pentru calcarea ordioii selle, vol se pedepseca pre
Q. Fibid, lose armata la scapa de meals Ini. Papiria
bath de a &Suit 6ra pre Samniti §i apoi le dede armistetia. Samnitii mai perdurd Inca. alte &Sue batalie ;
dra Fabid lua Luceria. Dupi state desastre Samniti
cerura pace, time Romanii pretinsera de la din§ii suppunere totale, si a§ia neinvoindu-se Samnitii continuara
resbelluld, si impressurara Luceria. Una cerpa de bete
romans care mergea se despressure Luceria, dondussa
de consulii T. Veturid si Sp. Postumia, fu Watt' de &OWL
pretoriuld samnitica C. Pontia in strimtonle de In Candid; partea care mai remase incbisa in strImtori, capitula §i
treed pre suptd nu jug de lancie (Furculae Caudinae),
§i se dusse la Capua, a. R. 432. Senatuld romans nu
primi conditiunile cu can capitulasse, §i resbellulii firma
tnainte cu s6rte variata, Inge mai pre urma cu totulti
to favdrea Romanilord.
In timpulu resbellului cu Saw-
n itii se scullard It Etruscii in contra Romanilortl, §i
impressurard cetatea romans Sutritl, en scopti de a II
38
intinde marginile Ono la locurile de mai inainte, inse
ei fur' batuti de Q. Fabifi Massimu, care apoi trecii
prin *urea Climinig, §i castiga altra bAtalig la Peru-
gia, a. R. 444, pentru care i se decreta ung triumfg
§i se allesse consule pre =mid urnatoriti, facendil esceptiunele de la lege. Lucig Papiritl Cursore Wi,tit Intre
acestea pre Samniti la Longula, dupg aceea se insgrcina
Fabig cu resbellulti in contra Samniului, §i in calitate
de proconsule bath. la annuld R. 447 pre Samniti §i
pre Ernicl, la Allife. Dupg alte noue victorie asupra
acellora§1 inimici, se IncepurA negotiatiunl de pace, inse
fora nici tutu ressultatg, pin° ce Romani! mai reportarA
Inca d6ue victorie (una la Rovianu, alta la Tifernu),
§i constrinserA pre inimici la pace, a. R. 450, in urma careia Samnitii recunoscurg suprematia Romanilorg.
El sl tinurA territoriulti !mg, inse perdurA suprematia
preste Lucania. care o avusserl pino aci. Cetatite Ernicilorg cari se rescullassera, se prelgeura in municipie
fOrg de a uffragitt, §i perdurg dreptulg de casAtoria §
de commercii cu ceilalti Ernie!. Ass6mine §i Volscii §
Aequii cari adjutassera pre Samnitl, furs constrinll a
prim]. dreptulti de cetWani roman! Kul desuffragig.
XI.
Resbellau III. samitificst.
Dupa ce Samnitil incursera in Lucania spre a §.1
restgurg suprematia asupra acestel terri, Lucanil se adressara la Romani, §i acestia provocara pre Samniti F e
eurctie Lucania, din care causg se nAset allti treild resbeIlg samniticit Nue espeditival essira in desfavorea
Samnitilorg, dard, in urma eI inaintara cu o armata in
Etruria nude se .unira cu Etruscil, cu timbrit §i cu Gallii, (pi se versara asupra Romanilort. P. Deciu Mure
consule de a patra 6ra, dedicAndu-se mortil ting in locg
39
pre Gall!, 4fg Q. Fabia Massima desfaca cn tofu pre
Samnitt, Ia Sentina, in annuli R. 459, canda era con6ra" In Samnia se continua resbellula,
Romanil repurtarg trel victoria (la Luceria, la Aquilonia, §i la Cominiu), darg" Q. Fabiti Gurgite (fiiula Int
Massima) perdu in contra Ira C. Pontiu. Atuncl se small
sume de a cincia
betranula Fabia, si luptandu- se sub commandultifilulul sea,
resbUng perd area patita. C. Pontit pretoriula Samnitilorti
ca'cla prinsti, §,i fu dussa inaintea carrulul de triumfa,
apoi fu uccisil. RomaniI tiamisera o colonic numer6sg
la Venusia spre a impedica communicatiunea intro Tarenal si Samnia. Mania Curia Dentatti terming resbellula
cu Samnitil in annuli R. 463. Conditiunile pacii nu
aunt cunnoscute -mai de (Trope. Sabinil fiinda el dedesserl adjutoria Samnitilora canda trecura in Etruria,
fu.rg, bgtuti si subjugati de Curia Dentatil; el capetara
dreptula de cetatian1 roman!, inse fora suffragit. Acuma
downla Romaniloril se intinse presto Latia, Campania
si Samnia, de la marea turrend pino Ia marea adriatica.
Dupl finitula resbellulu! samnitica, Gallil xenon!
din Umbria merinoptiale, indemnatt de Etrusci si de
Umbri, continuara lupta in contra Romanilorti, si Intre
altele stinsera una corpti de Este romans; inse P. Dolabella resbuna aspru acestl perdere, devastanda" cu
totula terra Senonilora, si franse armata Boiilora ce le
venia Intr'adjutoria, la lacula Vadimone, in annuls R.
470. Senonil se esterrainara mai cu totula, Boil capetarl pace; cetatile etrusce se suppuserg una dupa alta.
XII.
Reshieltu Tarenlinu.
Inca pino ethic% tinea resbellulA cu Etruscii, cu
Umbri! §i cu Gallil, se nasal altula in Italia inferi6re.
Lucanil impressurara cetatea Turii (undo fusee vechiea
Sibera, longl mare in sinula tarentinii); Turianil strim-
40
toratl chigmari pre Romani Inteadjutoria. Acestia espediara o armata care despressura cetatea, §i as§echaff' Inteinsa una pre§e4n1 de militia romans. Spre a
tine- comunicatiunea cu Turil. Romanil tramiserA 4ece
trireml (navi de celle marl) in stnula tarintinti, (in contra
tractatului incheiatti cu Tarantula, prin care se marginea
navigatiunea Romanilorti pino la promontoriula Lacinia).
Tarentinii in necara chid trireml, coprinsera cetatea Turil
si allungarA dintr' insa pre§ecliula romans. Romanic
Incunoscintiatl despre acesta insolentia tramisera dertati
Is Tarenta spre a cere satisfactiune, inse deputatil furs
bajocoriti In publica. Din, aceste cause se nascit apol
resbellula tarentin a cello fatale pentru tota Italia inferiare,
a. R. 471. Tarentinii asteptara ca t6te popOrele Italiei
se iee armele In contra Romanilora, inse ve41ndu-se In§ellati In sperantia lorti, chiamargintr' adjutorit pre Pyrru,
famosula rege anti Epirului. Acosta invitatu de celle mai
multe cetati grecesol din Italia inferi6re, veni cu o aroata
hula esers'itati si cu 20 de elefanti, WI pre Romani la fluid Siria longa Eraclea (in sinul a rarentinti).mal virtosa cu
adjutoriula elefaetilorti, a. R. 473; apol tramise la Roma
pre arnicula sea Cinea cu propunerl de pace, supta condltiunea ca federatilora sel (Samnitilorn, Lueanilortl, ApuMort §i Bruttilerti) se li se dea inapol t6te rele peidute.
Romanic tndemnati de A ppia Claudia Cecil (orbs) reieetalra aceste propunerl. AtuncT Pyrra inainta eu armata
pino la Preneste (18 milliarie de la Roma), spre a se
Impreuna cu Etruscil. inse Romanil se properara a
incheia pace cu acestia cu conditiunl favorit6rie pentru din§i, §i asia Pyrru vegindu-se jucat5, se int6rse
la Tarentil la iernatica.
in timpulti acesta, Romanil
tramiserg pre int( grula C. Fabricia cu alts dot deputati.
la Pyrru pentru resew perareacaptivilora Acesti a cgpethrg
void de a merge la Roma In serbarea Saturnalielorti, tnse
fiinda cal senatula nu se tudupleca a face pace, tura
ne-votti a se Intone erg§1 In prins6re.
41
In arrunlfi ce urma, Pyrru attAca cetatile din
Apulia celle occupate de Romani; consulii P. Sulpiciti
§i P. Decin cari venia intr' adjutoria, fura batuti la
Apulti, undo P. Deci se dedica mortis. Inge fiindil ca
Pyrru Inca §I castigasse victoria Cu mare versare de
sang° din partea allorn lei, §i Iiinda ca intre Roma §i
Cartaginea se incheiasse unit tractatti de a Jura in
commune, §i totti de o data se respftndisse vorba ca
Gallii an intratu in Macedonia, Pyrru se veclit constrInst
a Incheia armistetin cu Romanii, apol fi;ndti invitatn de
Siracusani de a merge in Sicilia spre a scapa pre Grecii
de acollo de ammenitianle Cartaginesilorti, preini cu
bucuria acdstn, occasiune de a Lassa Italia suptu unit
pretestti onbrificn, Dara Sicilianii cari In chiatnassera
intr' adjutoriti In contra altorti appesatoii, vadindu se
mai pre urmatractati tirannesce de liberatoriuln lord, preste
trel anni de cline se revoltarA in contra lui. Pyrru 1\1
conatrinsti a *as' Sicilia, §i a se intarce cu tesaurele
cePe rapite, to Italia, spre a scapa de o mita subjugare
pre Samniti, Lucani §i Brutti cari mai capetassera cate
batatia, de la Romani; rose ostea lui cea compusa
din mercenarl, remase Uinta de Maniti Curiti Dentatil
o
la Beneventil, a. R. 478 Pyrru incerca in de§ertil se
misce pre principil de la resaritu spre mtintuirea Gre cilorri de la appust, §i In fine perOindu §i d p er an a do
a se mai Putd tin6 in Italia, lAssa in Tarentt pre Milone
en win pre§edin militariu, §i c,lld trecii in Grecia unde
murl la baterea cetatii Argo. Milone dede Tarentuln
In manile Romanilorn spe a se marital pre sene §i pre
at sec a. R 481.
Desperatii Samniti, Lucani §i Brutti
dupa mortea, lul Pyrru ,furs redus§1 la necessitatea de
e reennos8e suprematia Romei, de a da acestora o parte
din territoriulii lord, §i de a primi colonie romane. -Picentil fora bittuti la annum R. 485 §i o parte dintr'
insil furs straroutati in Campania meridiouale spre a
42
desparti pre Samnip de marea turrend,. Salle §intini
Calabril furs subjugati Ia annula R. 487, §i a§ia t6ti-ti
Italia incepinda de Ia partea de naqia--Oi piano Ia riulit
Rubicone din partea adriatica, §i la Macra din partea
turreng, veni suptil potestatea Romanilora.
XIII.
Or yanisaliunea liana Relornie.
PopOrele Italiel veniudd supta domuirea Romaniloril,
p arts cdpetarsa dreptula de eetcitianiromani, cu suffragia Bad ford suffragia ; parte devenird govii sail federati
ai Romanilora, cu distinctiunea de latini si de itali, (eel
din urmd, §1 tinurd legile selle, inse anatudaue classile
fuel det6rie a contribuf cu militarI, ban!, navi, bucate,
§i altele); parte deveuira suppuqi ai Romanilort, sau
farAlibertate personale §i fora dreptula de a militd, Batt cu
libertatepersonale, lose forg connubia cuRomauil. Ceratile
Italiel devenird parte municipie cu suffragia, sail fOrdsuffraigia, dintre cari unele§1 tinsra administratiunea lora, altele
o§I perdura; parte colonieromane sail latine adecd cetati impopurate cu locuitorl romani sa a latini, pre longs vecbil lord
locuitori, earl' adjunsera suppoi, §i furl constrin§i a
da colonilora o parte din teritoriuld lora, parte prefec
ture suptii adimiiiistrarea prefectiloril ce se trAmittea
pre tote annulil de la Roma.
Guvernula romana care la inceputula republics'
fusse aristocratica (in mauile patriciilora), se preach
cu incetultt in democratic; plebeil, prin desfiintiarea
legii ce oppria asatoriele litre din§ii §i intro patricil,
veniri in legatura Ott' mai de apr6pe cu acestia, gl
se primira la tote directoriele. Cella dintditi §i mai insemnata passe la tntemeiarea equalitAtil se fad' priu cello trei
leg' alle dictatoriului plebeia A: Publilia Filone, la annula
R. 415, *ea, t)ca unil plebiscite Nita de In self atd
43
sail approbate de dinsulti, se alba pre viitoria putere
de lege §i fora de intarirea curielora, 2) ca curiele se
§i dca inainte asseutimentula la o lege ce se va decide de cotrii centurie, 3) ca total dd una unti censoria
se fiia plebeia. Acesta legislatorta se fact' pretoria plebeii preste clot anni de Pe, §i de atunci inc6ce se
introdusse ca §1 acdsta demnitate se se occupe alternative
de patrica §i de plebei. Dictatura venisse In manile
plebeilorti indata, dupa legile lui Liciniii, ba chiara §i
censura preste cinci anni mai in urma, La annuli R.
'453 plebeii capetara unii numert de posturi chiarti
Intre pontefici §i augurl (lex Ogulnia). La annul(' R.
467 se iutinse a d6ua lege a lui Publilia §i asupra
allegerii magistratilora (lex Illaenia); dreptulti de intarire
alla curielora se prefacit intr'o formalitate de§drtA, §i
curiele incetara de a se mai aduna spre acestti scope.
In fine dictatoriula Q. Ortensia (dupa ce plebeii es§ita,
din Roma §i trecutA pre muntele Janiclu din causa
detorielora ce 1 appesa,) dede deplina putere de lege
plebiscitetora (chiarti §i MI de approbarea senatului.)
a R. 467.
Appiti Claudia Cecu fiinda censoriti pre
timpula resbellului II samniticti (a. R. 441), priml pre
toti hbeKtinii in numerula plebeilorti, spre a complete,
nurnerulti militantilora care se impucinasse priu desele
Walk. Dare Q. Fabia dupa 8 anni de Mille, marginl
pre libertini la celle 4 triburi urlane, §i pentru acdsta
mesura capetA numele de Maximus. Immultindu- se
veniturile statului, numernla questorilorti se sui la 8,
si directoria acesta da dreptula de a fi primita in senate.
Cu module acesta se deschisera plebeilorti tote demnitati
le, §i insemnitatea patriciatului se perdit cu in cetula
complinl
pine adjunse la nullil Democratia se
44
SECTIUN EA B.
Dela ineeputulii resbelleloru punice pino la prefaceree
statului in monarehia,
CA RTEA. I.
De la incepuluN resbellelorti punice pino pre tirnpulii
Grachilorii
I.
Reshelludie I punicu.
Dupa ce Romanil cop rinsera Oa Italia pino la
fretul it Sicilia* incepura a sl intinde luarea aminte siasnpraacestei insule provelute cu tote donurile naturei. Mamertintl cari servissera tirannului Agatocle cu armele,
occuparA cetate,a Messana, §i de acollo facendft deer
incursiuni in territori,Ild Siracusang, interritara pre Ierone
asupra sa; fiindu batuci si strimtoratl de acesta, ei chilimarl pre Cartaginesi intr' adj Morin, qi primira in Messa
na militia punick data eta factiune dintre &Iasi! invita
pre Romani se villa intru liberarea cetatii.Ca modula
acestg se dede occasiune Romaniloru de a §1 deschide
callea spre Sicilia, $i de a veni tot de o data in contacts
cu. Cartagine§it, (cart se numik §i punt, poeni, dupii
originea lora cea feniciani), de undo se nitscuri apoi
famosele resbel le punice.
Romanii itivitatl do Mamertini, tmprumutara
nay! de la cetatile Relict inferiore, §i intr' o nopte
descallecara in Sicilia. Appid Claudiii Candice bltii pro
Jeroue §i p:e Cartaginesi in Natalie despgrtite, §i impressurit Siracusa, la annuls R. 490. Consulil din
45
annuls co urma, coprinserli costa meridionale a Sicilia!
§i conquerira la 67 cetatl continentali, cart se suppusera Romani lora, parte de frica lost, parte saturati de
domnia Carteginesilorit §i a Siracusanilorti. Velinda
acOsta Jerone, fach pace cu Romani!, §i impreuna cu
din§il impressurA pre Cartaginesl In cunt de 7 luni
in Agrigento. Punii tramisera pre annone cu adjutoria
ca se scape pre Annibale (fiiulU Jul Giscone) care era
Waist in .AgrigentO, lose armata lui to batuta, ceta-
tea se lua cu assaltti, 25,000 da locuitori se dussera
In servitute, a, R, 491.
Dupli modellula line! nay! cartaginese arruncate
de fortuna mar!!, Romani! construirg 120 nay! bellice,
in spatit de 60 de %bile. Cu acdsta flota mica pled,
Cain Duilia §i astiga Antaia victoria navale la Mile
(In Sicilia, an departe de la Messana spre appusit)
in annuld ti. 493 Duilid eelebra antaiula triumfa de
victoria navale, in a caret memoria se redica in Roma
columna rostrata. Dupa acdsta, Romanil luarg Sardinia
§i Corsica, §i allungara pre Cartaginesi din marca
turrenk pre candO armata de pre uscata coprinse ce
tatile Siciliei una dup. alta. M. Atilia Regula bath de
diSue on pre Cartaginesi la Tundari, ai pleca spre Africa cu
o flota de 330 nay!, cu scopit de a strApune resbellnla
In aces parte de lame ; In promontoriulit Ecnomu intaint flota cartaginese cea de 350 nay!, o bath §i o resipl, reject& propunerile de. pace, §i desc011eca f6ra irupedecare
la Clupea In Africa ; a R, 497.
11.
Regulu.
In calitate de proconsule, Regult suppuse maitotti territoriuM cartaginese; collegula set fu rechiamatt la Roma cu o armata consularia, cu tote acestea
46
Regula fact' preparative spre a impressura Cartaginea
care. incepuse a despera flinda strimtorat5 §i de Lime,
§i aulinda ca i Numidii s'ati revoltata asupra el. In
acesta nevoia Cartaginesil se rugara de pace, inse apoi reiectar5 cererile celle aspre alle Romanilora, §i
puser 'a In fruatea armatei pre Spartanula Santippa, care
adjunsesse eu Ostea mercenari5, grecesed §i cu 100 de
elefanti. Acesta bats pre Romani la Tunite, mai vit.tosa ca adjutoriala elefantilora; prinse pre Regula,
qi cu moduli acesta scApd Cartaginea Inc 5 Iota in
acesta mina tramiser5, Rouaanii o n6u5 flora In Africa,
care nemiel pre cea cartaginesa la promontoriult Ermeti, §i descalled la Clupea. Cartaginesil mai perdura
Inca o ba'tali5 pre uscata; inse 6stea romans neavindil ca
ce se -nutri, se Intorse is nay!, §i venindil cOtra Sicilia
perdu bite° fortuna mai Nita flota, a. H. 499. In urma
acestul desa ,tru, Romattii espedia alta flota care bate
gi lua Panormula §i mai t6t5 costa merinoptiale a Siciliei, si preda costa cea mrn6s5, a Afri cel de laturea
Sirtei mici; lase canda era se se IntOra Inapoi, patiml sssemine naufragia Ia promontoriula Palinuru, in
urma caruia senatula decreta se se lasse de resbellula
pre mare Din contra resbellula pre uscata se continua cu successa; L. Cecilia Metella castiga o bAtaliA
grand.6sa la Panormil in annuli's R. 503 gi dusse in
triumfa la 100 de elefanti prin§I. Cartaginesil perdura
Sicilia, afart de. Lilibeil §i de Drepana. El tr5misera la Roma pre captivulti Regulti cu
trite locurile din
propositiuni de pace, inse fara successa, ea-el fusu§I
Regulu dupa ce adjunse Ia Roma, desvatui pacea, gi
se Intorse In prins6re, unde §i perl. Darn §i Ineercarile
Ramanilora de a coprinde Lilibeula §i Drepana se nemicira prin curagiula impressuratilora. Reinnoindu-se
resbellula pre mare supta conducerea lul P. Claudia
Patent (fiiulit lui Appia Claudia Cecu), RomaniI furii
blituti de Cartaginesi, §i flota sufferl naufragitl de a
47
treia Oral, duph care se decreta din nottti do a renun-
tia resbellului naval; a. R. 504.
III.
Lutaliu Cufuht.
Pupa aceste evenimente, intreprinderile bellice se
marginira mai numai asupra impressuraril §i occuparil
pucinora locuri in partea despre apple.' a Siciliei ; cu
tote acestea lupta peutru luarea i tinerea lore e forte
insemnata, atata din causa lungimei ei cata Odin causa
pertinaciei §i a eroismultai cu care se batura aminddue
natiunile. Sesse anni se tins in Sicilia Amileare
Barca (Wahl famosulul Annibale), mal virtosil in
cetatea Dice (care o luasse intro ndpte), §i de
vasta costa 'OHO, Ono canda Romanii construira
§i armara o flota vali da (cu bani culles§1 do la privati),
§i tramisera cu dinsa pre consulele C. Lutatia Canal,
care WI pre Annone la insulele aegatice, si repu, o
victoria stralucita la annula Hornet 512. h1 fine veclindu-se
amindoue statele fatigate, Incheiara pace, cu con-
pitiunea: ca Cartagiaesii se renuntie suprematiei preste
Sicilia qi preste insulele dintre Sicilia §i Italia, si dea
indereta pre captivii romans fora prep' de rescumpe
rare, §i afara de acestea se plaldsca Romanilorti 3200
de talente de argintfi * *) ) I n urma acestora, Sicilia, afara
de territoriula Siracusei, unde domnia Jerone amicula
§i sociulti poporului romanti, deveni cea dintaia provincia romans, a. R. 512.
*) p Claudia Palm la consultarea auspicieloru, veginda ea pail sacri nu
vora se mance ii limed batjocorindu-I ca se bea decd nu manta
Acdsta lapta fu considerata ca impietate, F,d dupa perderea batalleI
fu imputata lm aandtil
**) Summa ace,sta face 64 000 de occa de argintIl, in valore de 18,432.000
de frandi sail florinti de aroma.
48
DupA trei anal Romani, afIfinda pre Cartaginesi
flaccitI prin resbellula cu mercenaril, le luarA §i Sar-
dinia, supta pretesta ca Cartaginesii aru fi attacata §i
predata navile sIircinarie (a R. 515) .Plno canda
i
en Galli! cisaipini,
tinnurl luptele cu Ligurit
eacla §i Corsica la potestatea Romani lora, care §1
pin° act fusse o rossessiune numai nominate a
Cartaginesilora
IV
Resbellek illurice.
DupA ce se finisse resbellula cu Cartaginesil, se
Incept' altula la annuli Romei 524, cu Illuril cart locuih
pre costa de eotra resArita a marl! adriatice, din causa
piratarlelora ce facea acestia. Romani! trArniserA de putatt la Teuta regina Illuri lora, cer6nda Ca se pupa
capetil acestora ostilitatI. Illuril In locil de a da ascultare
acestara cererbucciserA pre unula dintre deputati. Romani! atuncl dechiarara resbellii §i coprinserit in seurta timpti
mai multe cetati, In urma cArora regina Moil pace,
dedo Romani lora cea mai mare ptrte a regatului sell,
plat! tributa §i se suppuse la conditiuni forte mArginitdrie
pentru navigatiunea Mud lora.
Trei Tinni dupA ce se finl resbellula illurica, se
scullara Boil, Insubrii §i Gal HI cisalpiul (a. R. 528),
din causa ea agrulu Picena cello luata de la Senoni
se impArtisse la plebeil roman! (in lama legit agrarie
a tribunului C. Flamnia). Acesti barbari irrupsera In
Etruria- §i bAturA o armat'A pretoriana, lase la Telamone
furs attacatl de amtndoi consulil, §i remasera en totula
Invin§1. Dupa ce suppuserA pre Boil, RomaniI continuara
resbellula din collo de Padu In terra Insubrilora, §i
supta Flaminiu invinsera pre inimicl. la riula Addua,
supta Claudia Marcella la Clastidia Tonga Padu, co-
40
prinsera celle mai insemnate cetatt alle Insubrilora,
Mediolanulii, Comilla, si coriquerira Gallia cisalpina, la
annult1 R. 531; spre tinerea el tramisera coloilie la
Placentia si la Creinona.
La annuld Romei 533 se DaSeil alla dolle resbella
cu 111uril, care se fall en conquerirea Illuriei intregi.
Dreptil recunoseintia pentru scaparea de piratilriele
Illurilorti, Romani] capetara de la Greei dreptult1 do a
lua parte- la jocurile istmice si la mysteFlIe eleasine,
pre mutt pi dreptuM de eetatiani.
V
Re- shellulu II punicu.
Dupa co Romani' luassera Sardinia siCo-rsica, Carta-
ginesii trecura in Ispania supta Amilcare Barca (a. R.
515), si incepura a se intinde in pArtile acellea spre
a se putd intarl Molina Romauilorn de c6trrt can se
vedea amenintiata essistentia lord. Mu' hir( Atnilcaru
(a. .R 524,) ginere-seu A drubale continua conqueririle
Ispania, pino Ganda i se oppri de a trece riula
lberula in urtna unui tractata incheiata de nevoid cu
Romani]. Dora uccidindu-se Asdrubale (a. R. 532). se
in
puse Annibale (fiiulli lui Amilcare Barca) in Iruntea
armatei cartaginese, care attacO Saguntula cello tede-
rata cu Roma, si la lua clupa o irnpressurare de 8 tun]
de dille. Din causa acesta se deschise ally doile resbella punier', a. h. 534. Annibale lass A pre (rate -sett
Asdrubale cu o parte a ostii in Ispania si ells pled, do
la Cartaginea nova cu o armata allessa, compusa de
African] §i de Ispani, cotra; Iblia; Wu si suppuse
poporele 'diutre Ibera si Pirenel, 41 deschise callea cu
bani si Cu promissiuni prin Gallia meridionale. trejteu
puterea preste Alpi, si in luna lui Octobre a. R. 535
se arreta in Italia en 20,000 de pedestr;, 6000 , de
4
50
caller' si cati-va detain". Romanii auclinda de luarea
Saguntului deterrninarA se attace pre Cartaginesi in
Ispania si in Africa. Pentru aceea trAmisera pre consulele Tiberia Sempronia in Sicilia, ca de acollo se
trOca in Africa, dra pee P. Cornelia Scipione in Ispania.
Acesta abjungendii la Massilia si a iclinda Ca Annibale
plecasse cotra Gallia, espedi pre frateseu Cneu Scipione In Ispania, §i ells se intorse in Italia spre a astepta pre Annibale. La Fiala Ticino in Italia superiare
Annibale WA pre consulele P. Cornelia Scipione, iiii
apoi intArita cu adjutorii de la Galli, balit la Trebia
le Tibetia Sempronid, care se intorsesse din Sicilia,
§i se unisse cu rem44iele armatei lui Scipione a R.
535. In annuli urmatoria Annibale treat prin locurile
celle limOse de pre Ione riula Arnu (pre unde Romanii
nici nu cugeta ca, ar putd veni), §i la lacula Trasimena
castiga a treia vitoria asupra lagiunilorri cellord nedeprinse elle c, nsulelui C. Flaminiti, care peri acollo cu
cea mai mare parte a armatei selle. Din Etruria Annibale purcesse pre longs marea adriatidi cotra Apulia,
§i apoi se dusse in Campania, spre a attitia pre 841
Romanilora de a se rumpe de cOtra acestia. Dictatoriula
Q. Fabia Massima se lua pre urma lui, observanda
tote mersurile lui, fora de a se lassa I . batalia en dinsula, de qi Annibale caula rote occasiunile spre a Iii
ammagi.; Fabia dincontra cerca prin mesuri strategice
§i prin positiuni secure se accoperia neincetata Roma,
si ittiandu-I communicatiunea pentru adducerea cellord
necessarie la resbella, se constringa pre inimica a se
retrage in Gallia. Fabia (numita Cunctator din causa
acestoril mesuri strategice) mai ca qi adjunsesse scopula,
arida Romani' searabara plannulu de operatiune pentru
annuli 536. Auginda ca Annibale a Mai fortaretia Cannel
ili a tEata communicatiunea arcuate' ronlane, consulil,
C. Terentia Vatrone si L. Aemilia Paulin incercarit
o bitalia decisiva in Canne lona Aufidii, unde Anni-
51
bale prin tactica cea prefacuta a armatei Belle 1i prin
strategica sa cea mai pre susa de a Romani lora, repurta
cea mai stralucita victoria asupra numerului c. llui mare
alla armatei romane. Aemilia Pau lla caciir cu 40.000
de Romani si de soda. In urma acestui desastru, pop6rele si cetatile Italiei inferiOre si superi6re, precuma
si Campanii si Samnitil din Italia media se ropsera
de la Romani si se unira en Annibale, care capetti prin
ac6sta tote cells necessarie spre a completh §i a provisionh mai u§iorii armata sa, §i se as§e0iii in Italia
inferiore. Dupa aceea luanda mai multe locuri IntArite,
Annibale §I deschise 6rasi communicatiuuea cu Cartaginea.
VI.
Annibale ira Italia
.
La Cartaginea se nasal disputa' asupra resbellului
cu Romani', In fine pre longs tots oppositiuna cea
violent a lul Annone, se decise ca lui Anmhale se
se tfamitta succursa de callari numidi, elefanti si ban',
(caci pedestri afla ells chiara in Italia), si liii
Asrubale se se ordinelie ca indata se piece cotra Italia, §i
acollo se se unesca cu frate-sea. Romani' cercarit se
impedice aG6sta unire prefacenda Ispania in teatrula
resbelluluT, §i le successe, se tins pre Asdrubale Inca
none anal departs de Italia
Annibale avea de E cop ti
se Incongiure ver-ce batalig, decisiva pino la venirea
frate-seil ; ellu cerca se si castige in Italia media o
psitiune seen* cetatea Capua I deschise portile de
buns voia sa, dara Nola se appera cu adjutoriulu pretoriului Claudia Marcella, care respinse d6ue att.curi
grelle, si franse armata lul Annibale.
fntre acestea, dupit batalia de la Canoe, se un-
nisse on Annibale, Filippa III regele Macedoniei, care se §i incerca se vin asupra Rom..niloril, darn se
Invinse de pretoriula M. Valeria la Apo llonia, §1 apoi
Siracusa
se incurcA in certi ca adversarii domestic!.
dupd mOrtea lui Jerone Inca trecusse in partea Car-.
taginesdora, dard §i acesta sg, lua de cotrd M. Claudid Marcella, dupd ce se apperd dol annl cu tots cerbicia in contra Romaidlora, cu adjutoriula macinelora
inventate de Archimede, a. R. 541. Agrigentuld acid
prin proditiune, cellelalte cetAti se suppuserA de bunA
voia lore, §i a§ia Sicilia Ott se filed provineig romans, a.
R. 543.
Annibale cerc'a se iee Tarentula, spre a tin6 deschisii, communicatiuuea cu Cartaginea si cu Macedonia,
inse Romani! impressurard Capua, (centrula operatiunilora lui Annibale), §i en moduld acesta Id constrinserA
a lgs6a Tarentnla §i a se intarce in Campania ; ellu
attacd de In spate pre Impressurator!, §i olupd aceea
veclinda cd nu p6te se adducA pre Romani ca se despressure cetatea, 1 §! Ina callea spre Roma, lAtinda spaimd
Romanil forruard
§i terrOre (Hannibal ante portas
(Mae legiuni none (prin urmare nu furd lipsitl de mediele de apperare), §i puserd pre Annibale is cuge,tare,
ca nu cumS -va se cads ells insu§i in lads ; deci ells
se retrasse In Bruttia. Capua se Ind de Romani §i
spells neeredintia sa cu sangele cetatianilora cellora
mai illustri. Annibale dup.' mai mite frecari en Marcella, parte fericite, parte netericite, in curse mai bine de mill anna de Mille, scid se tragA pre acesta Intr'
unii lads, unde §i peri, a. R. 545.
In Ispania Scipionil batura pre Cartaginesi Ia Ibera,
din peninsula aceea,
fuse impfirtinduli puterile spre a adjunge mai currIndti
Ia scor), se incungiurard de Cartaginesi §1 de Numidi,
§i perird amindo!. Dark P. Cornelia Scipione cella
tenera lull Cartaginea-noug, centrula operstiunilora
gi
cercard se i scold cu totulii
Cartaginesilora, trasse pre Ispani iu partea sa, §i bstu
pre Asdrubale Ia Becula ; spre a I impediea trecerea
58
ultra Italia, frichi9e passurile Pireneilord de cotra re Barna, lime, Asdrubale treed prin celle de cOtra appusti
in Gallia, §i de acollo §I indrepta callea spre Italia
Romanil cautarA se impedece in ver-ce model unirea
Jul Asdrubale cu Annibale, si tramiserd in contra na&Ilia cite o armata copsularia. Consulele Claudia Netrone, cu o audacia fora de essemplu, Lassa armata sa
in facia lul Annibale, si plea lute cOtra Umbria spre
a uni flOrea milliVel selle cu armata collegulul sett Livid Salinatore Amindol consulil constrinsera pre Asdrubale (care astepta pre frate-sea) a primi bateia, In
Sena longs Metaurd, a. R. 549, undo pica Ostea car taginese si marelo ei duce.' Acesta batalid e puntuld
de culminrqiune ally resbellului, dupa care Cartaginesil
Lassa offensiva, si se marginescd la defensive.
VII.
P. Corneliu Seipione.
Toth de o data cu resbelluld din Italia, P. Cornelia Seipione continua resbellulti in Ispania in contra
Cartaginesilorti si a Numidilorii. Ducil acestora can
rernasera in acea peninsula chip, plecarea lul Asdrubale,
eerear'd inca o data se franga puterea romans, !use
fora de success5; Scipione I bat.t a 616da bra la Beoula, §i in fuga nemia mai cu totulti ostile lord. Magone (fratele in! Annibale) capeta ordine se piece cu
flota Med Italia, ca dupa mdrtea lul Asdrubale se se
intrundsed cu Annibale. Cu modula acesta Cartaginesil
parasira en totulti Ispania. Romanii o imparcira in
done provincie (Hispania ceterior et ulterior), a. R:
517. Scipione se intorse la Roma si se niral con-
sule, elld cerd Africa undo void se stramute teatruld
de resbelld, inse duel! eel betranT se oppusera, §i asia
capeta numal Sici lia, cu permissiunea de a §1 crea o
54
armata si de a strApune ressbellula in Africa. Scipione §1 compuse in scurtu timpa, o armata, de voluntarl §i cu achta trecii pre navile sociilora in Africa,
a. R. 549, unde se uni cu dinsula Massinissa regele
Numidiel orientate, care se scossesse din regatula sea
prin Siface regele Numidiei oetidentale; drA acesta ca
barbata ally Sofonisbei, fuel lui Asdrubale, se uni cu
Cartaginesii. Scipione §1 Massinissa prevenira attaeula
ce cugeth se facA Asdrubale (ffiula 1111 Giscone) §i
Siface asupra castrelorii romane el arserA castrele iiiimice §i stinserA armata mica §i numidica. Siface se
retrase in tdrra sa, rose i acollo fu urmata, bAtuta
§i prinsu Scipione coprinse mai multe eetati din ter ritoriulii Cartaginesilora, §i amenintia chiara §i capitalea.
Atunci Cartaginesil chiamara pre Annibale §i pre Magone din Italia. Acesta din urmli muripre calle. Annibale
adjunse in Africa, unde dupa negotiari deOrte de a
face pace, fu batutil cu totula de Scipione, la Zama,
a. R. 551. Scipione impressnra Caitaginea de .pre ape.
§i de pro useatn, si o constrinse a face pace in annula Romei E;52, en conditiunile: ca Cartaginesii se
dea Romanilora tote navile bellice (pino la 10 triremi)
§i toti elefantil, se plAtOscA 10,000 de talente de argintu*) in 50 de anni, §i se nu porte resbella fora de
invoirea Romei. Scipione se intarse in triumfu cu o
pomp, care nu s'a mai veclutd, §i capeta, numele de
Africanus
VII.
Resbellii II macedonicu
Dupa Walla de la Canne, Filippo III regele Macedoniel Mousse legarante cu Annibale In contra Ro*) Facie 200,000 de ma de argtntn, in valdre do 59,600,000 de franc
sad dcfrinti de aramA
55
manilord, si incercasse se coprindg Illuria spre a si"
deschide callea atrA Italia. Romanii Id respinserk
si cAStigarA in partea sa pre Aetolii eel bellicose,
inimici ai Jul Filipptl, pre Measenil eel maltractati de
dinsuld si pre Atta Id regele Pergamului cars occupar5
a cas5, pre regale Macedoniei si Id impedicara de a
true in Italia. Ural resbella lungii intre Aetoli si Filippil, si intre federatii lord respectivi la care Romanil luara in urmA pucina parte, se fine prin o pace
generple care coprindea in sene 6'10 materia unui
resbella noun, prin conditinnea ca neci o parte se nu
se OVA sculla cu armele asupra federatilorti celel lalte
plirtii,
a. R. 548. Hipp fu cella dintaii) care died
trat tatuld, infestAndil pre Illurii care sta suptil protectiunea RomaAilorti, si tr5mititindil Cartaginesilord unu
corps aussiliarik care se Wald la Zama, in contra lui
Spicione. Romani)" dupa finirea resbellului II. puaicti
se folosira de occasinnea de a si resbuna asupra lui,
candd Attaltr regele Bergamului si republica Rodului
cerurA adjutoriti in contra ostilittitilorti lui Hipp.
tnse resbelluld se put& cu energia si en successti numat dupg ce se puse in cappuld armatei T. Quintiti
Flaminind Multi In Flaminid care cOusse la laculd
Trosiment). Acesta ineungiura passurile de la Antigonea celle occupate de Filippii, si castig& currAndd
tote Epirulk indupleca tederatiunea achaica a se uni
cu Romani)", si adjuratil de cefatile cello mai insemnate
alit Greciei, finl resbelluld prin victoria reportatA in
Cynoscefale in Tessalia, a. R. 556. Filippa fu constrinsd a renuntiA egemoniei asupra Greciei si a desert& tote terrile si cetatile grecesci, celle occupate de
dinsuld, pre can Flamininii le decbiar5 libere la jo-
curile istmice, a. R. 557
56
IX.
liesbellulu suiacu.
Annibale, famosula duce all(' Cartaginesiloril. fu con
strinsa prin factiunea contraria, a parassi patria sa, §i
fug). la Antiochn III regele Suriel. Acollo ella nu inceta de a intarita pre acesta rege in contra Romanilora; de alts parte senatula roman(' provoca pre Antioch('
se lasse libere cetatile grecesci din Asia mica, si se
renuntie conqueririlorii facute in Tracia. Aetolti sup
perati pre Romani pentru plotectinnea data tirannulai
Nabi d, la Spats, chiamara pre antiocha intr'adjutoria.
Din causele acestea prorupse resbellula suiiacu, clad
anni dupA cella maccdonica. Antiocht incepit ostitatileimpreuna cu Aetolil, inse ava neintelleptninea de a sup-
peril pre Filippo III regele Macedoniei. Romani! descallecara currinda in Tessalia, Mania Aquiliti Glabrione i epurta o victoria insenuiLlta in Thermopyle, §i
( onstrinse pie muck Antioch(' a fug! in Asia. Romani! se Nara dupa dinsula §i in Asia: L Cornelia
Scipione ,;Astiga o mina victoria la Magnesia (lonet,
muntele Sipulci in Ludia)t si la constrinse a plan
1 5.000 de talente, a da flota si elefantii,
a cede
F.3i
Asia mica cea din cote de muntele Tatum, care o impart-lib: Romani! de o cam(' data federatilora fora, lui
Eurnene regelu Pergamului, si repablicei Rodului, a.
It
563
Pino callati tin(' resbellula in Asia, Aetolil in§elkti de o fama rnincinosa, ca L Cornelia Scipione
ar fi perduta ba.talia, rupserti armistetinlu ce incheiassera
cu Romani! 8 1 redicara armele inse si el turA b4tuti de consulele M. Fill via Nobiliore, si constrinsi a recunnOsce sup-
rernatia Rome!. L. Cornelia Scipione (caruia stete cu con
silliuth intr'adjutoriu frate-sea P. Cornelia Scipione AfricIrtii). triumfa si capeta numele de Asiatic('.
57
Inse preste eatu-va tirapti amindoi Scipionil furs accusal1 (prin instigatinnea lul M. Porcid Catone
Censorid) de cotra, tribunil plebei ca la negociatiunile
de pace s'ari fi cumperatil cu bani de Antiochd. Public se duse la Linternii, proplietatea sa, undo si fu
nevoitii a §1 vinde averea sa. Pre Annibale Iti cerura
Romanil de la Antioch(' se Id dea in manile lord. Acesta fugi la Prusia regale Bituniei §i creclindu-se
vindutd de Ultra Prusia, bed venind, §i muri in annul(' RomeI 570.
X.
Resbellulet III macedonicit
Persed, fiiuld Jul Filippo III, regele Macedoniei,
eredita de la lath.- Bed urra incontra Romaniloru, si indata, ee adjunse la domnia, incepit a face preparative
incontra lord, ell(' se puse in legatura cu Grecia, Tracia, Muria, Roduld, Suria, §i altele, spre a formd o
putere cu ata.d mai mare si mai seeura. Eumene regele Pergamului (care se temea se nu pdrda possesiunile selle din Tracia), allergy la Roma, §i descoperi
tienatului preparatiunile lui Persed, prin acdsta se deschise alld trail6 resbelluld macedouica a. R. 582. Celle
trei espeditiuni dintAid emasera fora, resultatd. Inse
dupa ce L. Aemilid Paulla (anti caruia tats eil.qusse
la Canne) se puce in capuld armatei, §i restitul dis.
ciplina militaria, devise suppunerea Macedoniel prin ba-
taia de la Purina, care kind o bra, a. R. 585. Persed
fugi in Samotracia la inceputuld luptei,, lose fu constrinsd a se da in manile Rornanilortl, fai muri in prinsore la Alba. Macedonia se dechiard libera de cotra
Romani, Inse se imparti in 4 districte, can n'avea
connubiii §i comerciii intre sene, si debea se platesca
giumetate din tributulii de pino acumti. Aemilid Pa-
58
ullu aduse la Roma o pr6da aria de mare, in catty
cetatianilord Romani se iel ta tributulii do ad. inainte.
Muria dupa cAderea regelui Gentili, care se unis-.
se en Perseu, se impArti assernine in 3 districte, a. R.
586. In Epirii se predarA si se demolira intr'o ql 70
de eetatl, §i 150,000 de locuitori se vindura ea servi.
La 1000 de Achei (intre cars fu si Polybia,) furA acusati
CA aro fi tinut5 cu Perseu (dupa denuntiarea unei partite proditOrie in and cArei cap(' sta Callicrate) si furs
dusssi la Roma supti pretestii de a se justifies; inse
ei furs retinuti acolo fora de a fi cercetati, si n umai dup5, Until curs(' de 16 anni, In care murira la 700
de insi, se dimisera cel ce mai remasessera in vi6ti,i
De cel inainte domni o factiune romans in cetatile
grecesci, Romanis nutria certile intre dinsele, spre a
face pre judecAtori, pre cum(' se ammestecarA tot!) in
acest5 timpti §i in affacerile Suriei si alle Egiptului. An-
tioch(' IV Epifane, dupa ordinea Romanilor5 fu constrInsii a inceta de a face resbellii asupra Egyptului.
Pupa mOrtea acetuia, Romanis tinura pre Demetriti
suce,esoriuI5 la tronulii Suriei, dreptil ostaticil la Roma, si puser5 rege pre e,opillul0 cell(' de 9 anni, Antiochiti V. ea se potA fi ei tutorii lui. inse Deme
trio Jugs de la Roma, §1 occupy tronulu. Egyptulti se
impArti de Romanii In tre dos frati (Filometore si Fiscone).
XI
Resbellulu Ill punieu.
Cartaginea dupa o pace de AO de anni, se afla
inteo stare destullu de infloritOria, inse vecinetatea lui
Massinissa, pre care Scipione IA flcusse rege preste
amind6ue Numidiele, fu f6rte supperAt6riA pentru dinsa;
ca-ci Massinissa, increqindu-se amicitiei Rornanilora,
59
rapi de claire on de la Cartaginesi tinuturile celle mat
fertill. In desertil se pl6nsera Cartaginesil la Roma.
Cando Massinissa incera de a treia 6ra, se occupe unit
territoriti alla Cartaginesilnru, acestia se adressarit 611§1
la Roma, fuse fora resultant: si asia appucani armele,
dara remaser4 13'1 tuti de Massinissa. Acesta resbella
care It prirtar4 Cartaginesil in contra lui Massinissa,
fora, de voia Romamlora, dede motive senatului romanit
(dupa Indemnula lui M. Porciii Catone, in contra parerit
lui Cornelia Scipione Nasica), a dechiara pacea de
rupta, si a deschide ally tred6 reabella punica, a. R. 604.
Cartarginesil anclinda de preparatiunile celle marl el-
le Romayilorii, se offeria a se suppune fora de niel
o conditiune, lime luerula sit trArnfinda prin mgotiatiuni deceptive Vino arida arrnata romena descallich
in A flica, si se asselia in castre dinaintea Cartaginii.
Atunci consulii sromani cerura ca se li se dea tote
navile si armele, apoi provocara pre locuitori se de§erte cetatea si se si edifice alta, dine milliarie departe la mare. Desperatirmea fa.cir pre Cartargines1
se Incerce cea mai de pre Irma apperare, tote templele f,ii platiele publice se prefacura In oficine in cart
barbatii §i femeele lucre cliva si naptea la arme. Preeanda In portula interior se construia o I-AA floth.
Doi anni sistinurA Catarginesil cu successa impressurarea armatei romane, pino canda veal P. Cornelia
Scipione Aemiliana si se puse In capula ostiril romane;
acesta taia cornmunicatiunea cu uscatula, as§eclitinda
unit castramenta cu fossate din partea istmului, §i Inclqindti pc,rtula esterior cu argine [agger). Din con
tra Cartaginesii saparA unit canal din portulu interior
pino la mare, §i trecucA printr'insula cu flota Lora cea
n6115, in mare,
lose nu se properara de a attaca pre
Romanil cei supprinsi de ac6st6 intemplare neastep-.
tata, si 61.41 se respinserA, Scipione trtchise apci §1
ac6stA essitura. Cu tote acestea numal to priroav6ra
60
annnlui urmatoriti 607 putit se iee cetatea cea TA-
manclith, dupA o luptA de sesse Dille, in care tu-necessitata a se bate pentru occuparea fiacarei strata in
parte. Asdrubale rugs pre conqueritoriti de iertare,
pino candy soda sa s1 uccise copiii sei dinaintea °chilora lui, si se arruncft in flacAra foot-dui. Una ineediti
de 17 h1Ie mistut cetatea. Territoriula cartaginese,
In cats nu se Linea de Numidia, se prefaca In provincia romans, supra numele de Africa, en c tpitalea
Utica. Scipione that mill triumfa stralueitti, si eApeta
numele de Africanii.
XII.
Resbeliedu achaieu
Inc 6 pino canda Linea cella din urma rubella cu
Cartaginesit, so scullh in Macidonia luta Andriscu, care
se dicea a fi Filippa fratele Int Persen(din care causa
se nurni de commune Pseudofilippii), si attitia pre Mace
doni asupra Rornanilora spre a restaurh monarchia maeidonicsi Ella coprinse 16th Macedonia si Meuse do done
orl in Tessalia; inse preturiula rotnanti Q. Cecilia Metella,
ila bAtit In done ronduri, si In fine la prince, si preMen Macedonia In provincitt romans, spre punitiune
pentru rebelliunea ei, a. R 605.-- I )intre coi 1000 do
Achei dussi la Roma, se intorserft In fine 300 de Insi
can mai remaserA In vidtia dupa o prinsbre de 16 anni.
intre acestia. era Critolau si Dieu, earl interritara pre
compatriotii lord asupra Romanirlora In o dispnig a
federattunit achaice cu Sparta pentru territoriula Belrninei Romanii luara partek Spartanilora, si dechiarara
fedetatiunea
achaica de desfacutA. .A.cumt Critolaa se
sculls ca demagoga si ridicA resbella asupra Spartei.
Inse f t Uinta (la Scarfea in Locridea) de Metella, care
dupa ce fini resbelluIti macedonica, vent asupra lui.
61
Crito Tail se facit neve;uta chiara In momentula bataliei.
Acheil cei mai cum petati incepursa a tracta cu Romani]
despre pace, inse turbatula de Dieu continua resbellula
cu factiunea lui Critolaa. In lomat lui Mete lla, Romanis
trAmiserA pre cnnsulele L. Mummia, care dupe o victoria
ce repurta In istma (la Leucopetra), pre.da §i arse Corin
tula, a. R. 607; cetatile can se resculassera asupra
Romani lora parte le preda, parte le strica, §i lua de
pretotindine cello mai fromose monumente alle artii
grecescl §i le dusse cu acne la Roma sere a sl adorna
triumfu la. pece commissars roman! prefacura Grecia [Hellas] impreuna cu Peloponesula in provineig romana supta
numele de Achaia. a. R. 608.
XIII.
Resbelluitt numantinu.
Rmaiiii consideia Ispania Inca de la annuli! Romei 547, ca provinciA romans; cu tote acestea avant
a tine Inca mite' lupte cu diversele popOre pino ce
§I assecurara possessiunea in acea peninsul.4. La annula
R. 558 M. Porcia Caton® bath. pre Celtiberi, §i suppuse Ispania eiteriOre, adeca cea din eke de riula
hail. Lusitanii din Ispania ulteriere supta conducerea
Willi 'Astoria curagiosti, a mime Viriata, se oppusera
Romani loril cu mare energia In cursa de 10 anni de
Ole 1603-613) pino canda acesta se uocise dormindil
de unnula dintre socii sei cei camperati. In Ispania
merinoptiale curse resbellula Inc i §i cu mai mare furia de la annula R. 610 pino la 620. Acesta cepeta
-miracle de resbella numantina, fiinda ca se purta mai
virtosa pentru fortAretia Numantia, aprope de origi
nile riului Duria. Metella debellatoriula lui Andriscu
impressura cetatea in de§erta, urinato .ii lui neglessera
disciplina militaria, null dintre ei se corrupserA cu bans
62
de cotra inimici, in fine poperula i omana insarcina en
terminarea acestui rcsbella pre domitoriula Cartaginei,
P. Cornelia Scipione Aemiliana Africant, care mai
inainte de tote restabili discipline militaria, apoi Impressura cetatea, i dupe 15 luni o constrinse prin f6-
me a se suppune, §i o rase. a. R. 620. Ella capeta
numele de Numantinit. De atunci incace se pleat Oa
Ispania supta domnia Romanilorti, afad de poporele
muntene din partea merinoptiale,-- ultimil Cantabri se
subjugara numai de imperatoriula Octaviana.
XI V.
Gallia. Istria. Reshellula servile
Tote de o data cu resbellele din Ispania §i din
Asia, Romanii avura lupte continue si in Gallia cisalpina.
Gallii can fussed, batuti Inca inainte de resbellula II
punka, se unira cu Annibale dupe trecerea acestuia
In Italia. Romanii avura a se mai lupta cu dIn§ii pino in
a. R. 581, prceuma §i cu Liguril pin° la a. R. 600,
mai fora interrumpere.In Gallia transalpine se servira Romanii cu occasiunea chiamarii ce Ii se fa( A de
cotrA cetatea Massilia In contra Gallilora, spre a till
Intinde domnia si in acea tdrra; ei fundara coloniele
Aquae Sextiae §i Narbone, a. R. 631. Certile intre pop6-
rele gallice favorid progressulu Romanilort Arvernii
devenid socii, Allobrogii suppusi roman! a. P. 632
Locurile coprinse de Romani tormara o provincia roman!!,
care mai in urma se numI scurta Provincia (de unde
apoi Provence). Asadmine §i Carnii, Istrii, §i Dalmatii
se suppused Romanilora, si se funds colonia Aquileia.
Insulele baleare Ina venire In possessiunea Romani-
lora. Dad In Sicila se revoltarii servil, §i causara o
revolutiune generale (bellum sevile), subta conducerea
unui suriwnt Eunu, care pretindea a 11 inspiratti de
63
lei. El Id aduna la 70,000 de omeni, lua numele de
Antiochu §i se prochiama rege, coprinse ma! multe
locuri, si se bate cu successa in contra armelora romane. Inge la annula R. 621 consulele Rupilia lua
locurile principali, Tauromeniu si Enna, in cart se
intarissera servil, prinse pre Enna §i suffocft revolts.
Cea mal mare parte din servil revoltati perira in batalie, cei ce mai remaserd, se infipsera pre crime.
XV.
Desvoltarea interna.
In acesId spatia de timpa republica adjunse la
cea mai Matra desvoltare. Patriciatula si perdusse importantia sa, ne mai avenda a appera interesse particularie, de cftndil plebeii se adnaisera la t6te demnitatile statului ; dara se nista Alta gena de nobilitate,
intemeiata pre descendintia de la strabuni cari purtassera demnitati curuli (consulatula, pretura, edilitatea),
si acesta propaganda se prin familia, se prefileit Ora§1
In anti gena de nobilitate de naacere, §i incept' a considers potestatea in stata ea proprietate a sa, chiard
aria precumil facussera patricii mai inainte. In -oppunere
cu acesti nobill sau optimatI (optimates), familiele acellea
can n'avea persone magistratuali intro strabunil lord,
se numia ignobili sau obscu'ri, §i aceia can adjungea
pentru antaiasi data la o deminitate curule, se
clicea
Omen! noui (homines novi). Acestort optimati sau conservatori, se oppunea popularil, ca, representatl ai multimei Se intellege Ca numai cei avutl putea se §I castige acesta nobilitate, fiindd ca de la resbelluld I pu-
nica inc6ce, spesele pentru jocurile celle marl, nu se
mai cid din eraria ci de card, edill, si prin urmare
numai Omen! avutl putea se ajunga la edilitate, care
era cella dintaid gradtl la magastraturele mai Inane.
64
Spre intimpinarea abusului de potestate, se decise
prin unu plebiscite la annula Remei 412, ca nimene se
nu pots occupy aceeasi directoria de att."' dupa unu
intervalla de 4ece anni, inse calla se arreta necessitates
je a aye omeni incercati in fruntea armatei, li se prelungia puterea (impeviumprorogabatur velpropagabatur)
pentru purtarea resbellnlui, fora de a li se prelungl
magistratura. Deca muria unula dintre consult in cursula
annului directoriei selle, atunci se allegea altula in
locula lui, Consul suffetus, pentru restulti annului. Pius
Intl Aril consulilora in directoria lore fu forte diversa
piano In resbellula II punier], si se stramuta de cite
oti consulii essia mai inainte de termini]] din functiuuea
lore, si de cite on se intimpla unu interregna,
fiinda za consulii ce urma, tote void, se guverne unu
anal intrega. De la annulti R. 601 se defipse antaia
a lunei lui Januaria pentru intrarea lora in directorM
La annula R, 573, tribunula L. Vil lia propuse legea
annale (lex annalis), in urma careia tote cello ce pretindea a intrain demnitate mai Malta, debea se fia servita
10 anni la militia, si se {IA adjunsa in etatea de 37
Ali
anni pentru edilitale, 40 pentru pretufa, si 43 pentru
consulate. Darii si aeesta lege sufferi esceptiunei pen-
tru casuri do imporiantia.
Pre longs pretoriulti urbanii (praetor urbanus) se
mai crew unto alla ciao pretoria pentru cansele strainilora itre dinsii si cu eetatianil romani (praetor peregrinus, a. R. 511). Scurtii timpu dupa aceea se mai
infiintiara patru pretorl pentru administrarea provincielorit
doi pentru Sicilia, si' Sardinia (a. R 526), si doi pentru
celle doue Ispanie (a R. 556), cari cu tote acestea
rethanea la Roma In eursula annului directoriei lore,
ca presedinti la judeciele criminali perpetue (quaestiones perpetuae), cari se arganisasser4 pentru criminile
ce so Intimpla mai a dese ore, in locula judecatilora
ce ke facea prin coniitiele centuriate. Celle 4 judecati
65
criminali perpetue era: 1) despre estorsiuni sau mancatorie (de repetundis), 2) despre intrigile spre a adjunge la directorie (de ambitu), 3) despre crimini Incontra statului (de maiestate), 4) despre abusurl cu averea statului (de Peculatu). Top pretorii mergea apoi In annulii ally doild ca propretori In provinciele
ce le cadea prin sorti insociti de locatiitori (legati)
Questura se considera,
§i de questori (quaestores).
ca cello mai de giosa grade de magistraturi, inse ea
da dreptula de a intra in senatfi. Pre la ineeputula
resbellelora punice numerula questorilora se sul Ono
la 8.
XVI.
Constituliunea.
Numerula triburilora se tram 41 la annulii R 512.
pine la 35, gi ad se ineheil pentru tote de una.
Triburile se Impartira in 70 de semitriburi, giumetate
de seniori gi giumetate de juniori; cetatianii semitriburilora se classificarA dupa avere gi se impartira In
5 classi, fiA-care cu cute una centuria, prin urmare se
formara preste totil 350 de centurie, la earl se mai
adaussera celle 18 centurie de callari, gi dora uneie
din vechi le centurie de accensl. Centuriele callarilera
perdura dreptula de a vota elle antal in comitie, gi
se adopts ca se se aecida prin sorb care centuria se
gi dea votula (suflragiulti) intain, acesta se numia prerogativa (centuria praerogativa), Cu modulii acesta se
referral cu totula vechia constitutiune in favorea poporului, ca-cl prin acesta: 1) ineeta prerogativa cea
stabile a classei cellei mai Matte in state, 2] centuriele
In genere se ImmultirK, 3) tote elassile se representara
de o mesurA, prin numerula cella de o mesurA ally
conturielora, 4) centuriele se basal% pre Impartirea in
triburl In
5
66
loci de a se bass numai pre avere. Cu tote acestea
de la Introducerea censului de 1,000,000 de assi pentru callari, acestia incepura a forma In staff' o elasse
particularia (ordo equestris) distinsa prin o avere Insem-
nata. De la resbellula II pnnicii, de anal callArimea
railitariA se compunea din lath)! si provincial!, callaril de
censti se distinsera cu totult de callaril militant!. Ca omen!
avuti ei era inttrpi ensoril statului (publicant), §i sta, in
diverse legature en sena ha, deprindea in multe res-
pecte de la dinsula, si de la censor!, si as'a era interessati a se allatura pre Maga optimati.
Prin victoriele celle marl' §i prin couqueririle ter
riloru strAme, Incept lussnln a cresce la Roma. §i a
se introduce usante streiue, cu moduli acesta, caracterula cella nobile §i virile an poporului romanti degenera 0 influintia stricatios5 avura asupra earn Aerului
poporului romanti jocurile gladiatorilori can se Introdussera la inceputulti resbellelort punice. Censor! aspri,
preeumil M. Porcia Catone Censoriti, se oppusera coruptiunei cu tots autoritatea, si facura legi spre intrenarea lussului si abolirea petrecerilorti vetematorie,
precuma legile despre oruatula femeelorti, despre species espe delortl, despre serbarile baceanalilord (senatusconsuutnt de bacchanalibus); cu tote acestea elementele strieFi6sa nu se putura suffoca, elle continuara
tatnem efiinea lore, qi prin corrupiunea tnoralilora,
p-roparara perirea lthertatii.
XVII.
Organisarea provincielorti
Terrile conquerite de Roman! se prefacea in provIncie (provincia), §i se administra prin guvernatori
triimissi de la Roma (proton!, propretori, proconsul!).
Elle coprindea numa! acelle oppide can ocupandu-se
de Romani, se fAcura tributarie. Potestatea (imperium)
GT
guvernatoriului care se tramittea in provincih, se in
tindea numai asupra acestora. Cetatile can de la inceputii remaserA libere, sail trecurg in rapportulfi de
socie, sail (hp cc se suppusera, se dechikarit érAsi de libere, sau apetara prinvilegie speciali [cu
scutire de tributti si de site sarcine), an sta suptil intperiulti guvernatoriulti. In provincie se tramittea neincetatil colonie, atatii romane catu si latine, acestea Inds
era scutite de imperiulil guvernatoriulil
Provinciele
in data, dupa, cc se occupa, cepAta o constitutinne apeciale (forma) de cotra ducele armatei sau de Cacti o
commisiune de Oece senatori (deeemviri). Guvernatorri
provincielorii (pretotii, propretoril, proconsuli) era insArcinati. 1) cu administratiunea, 2) cu politia si ju-
decatoria, 3) cu commandalu preste militia ce se allit
in terra.Contributinnea din provincie era divers& si
de commune se punea pre capete si pre pamintft; cea
din urma se da parte in argintii., parte in clecima din
bucate, si nu se lua de a dreptulu de cotra state, ci
se arrena (decuman,ilorti) La aceste se maf adausse ci
tassa pentru pastiudea pre locurile statultn, tassa pentru saline i minere, portorie,si altele. La servitie militarie se lua provineialii nutnal in casrui estraordinarie;
prese4iele (praesidia) militarie se tramittea in provincie
de la Roma.
Relatiunile Romaniloal cotrA celle-lalte popore Ii-
bore e bash pre trartate c!ari era incheiate parte pre
conditiuAl de o mesurA (aequo foedere) cu pfiparcle earl
sail furl cu tottila strgine Romei pino actima. sari
bAtendu-se cu Rumanii le tinura aequthbriulti, parte
pre conditiuni de diversa mesurii (foedere iniquo) cu staturl
mai fleece, precumii cu Cartaginesil dupii resibellulti I §i II
punic0. Cu regii strnini Inca se facura leganynle pre
conditiuni de o mesurA a,ail de divers mesurh, pin
cad venire acestia in dependinti4, suptii titlult1 de a-
mici si de soca ai poporului remand.
68
CARTEA IL
De pre tinzpurile Gracchilorei pino la beitalia de
la Actii
I.
Tiheriu Semproniu Graechu.
Pre la finitula resbellelora punice cetatianii romani se compunea din nobilil eel Inavutiti priu purtarea demnitatilora cellora Mahe §i prin administrarea
provincielora, kii diu plebeil cel otio§i §i pauper!. Nobilii luassea In possessiune mai tota agrula publicu
i terranii eel liberi din Italia, appesati prin servitiele
militarie, si constrIn§1 prin lipsa de ban! a §i vinde
ereditatea lore, mergea cu Moen' lit spre perire. Din
acesta causa tribunnulit plebei, Tiberia Sempronia Grac-
chit, reinnovi legea agraria a lui Licinia Sto lone, cea
de multi calcata, la annuli Romei 620, ca nimene se
nu posseda mai multi de 500 de juguri din agrula
publicu, cu concessiunea ca pentru fiacare fiia de familia emancipate, se se adauga Inca 250 de juguri,
era cealalta parte se se des inapoi desdamnandu-se
possessoriula pentru edificiele ce se vori fi construitii
pre dInsa, §i se se Imparts la pauper! ca proprietate. Se-
natula cumpera pre una tribune, a flume Marcu Octaviu, care se Incerca se oppresca legea prin veto ,
Inse acesta se depuse din directoria; legea se primi
de cotra triburi, §i se flotilla trei commissari can se
0 puns In lucrare. Pre timpula acesta mull Attala III
regele Pergamulul. care lassa regatula sea Romanilorit
drepta ereditate. Tiberia propuse ca tesaurele acelluia
se nu se lasse in manile senatului spre a dispune de
elle, ci se se imparts poporului spre a §I compera in-
69
strumentele de arata §i a §1 organisa economia pre pamintula ce i se va da din partea statului. Ganda era
ca Tiberitt se se allega tribunt §i pre alla doile alma
senatorii condus§! de P. Cnrneliti Scipione Nasica, turburarA allegerea, §1 la ucciser5, in3preunA cu 300 de
partisani ai la Scipione Nasica se dep5rta de la Roma, supta pretesta de a fi tramissil cu o missiune
In Asia, unde Aristonica (flia presumtiva allii lui Eumene) pretindea a aye drepta asupra Pergamulul. Aristonica fu batuta de consulele Perperna, a. R. 623.
§i Asia propri5 se preface in provinciA roman,
Commissiunea pentru essecutarea legit agrarie se Van
in flintia, §1 impartirea agrului publics urma pine la
6re-care punt5.Scipione Africanu, cella tenera, capula
optimatilora se oppuse cu sucoessa propunerii facute
de Papiria Carbone; ca tribunatula se se pita purta
mat multi anni unulil dupA 41tulti de acella0 tribuna,
&A nu multa dupa aceea, se afla morta in asternutti
a. R. 624.
H.
Ca deg Semproniet Gracchu.
Caia Sempronia Gracchu, dupa ce petrecit duoiannl de cline in Sardinia ca questoria, in adinsii occu-
patti de cOtra senate, vent la Roma §i in calitate de
tribuna reinnoul legea agraria a frate -sea Tiberia, care
nu se pusesse deplina in Iucrare, adaug8ndil la acdsta
ca pre tots annuli! se se impartA la patiperi una numeru
de loouri publice. Caiu cerca totti de o data prin alte
propuneri de kgi se margindsca puterea senatului §i
a optimatilord, Si pre sene se se intardsca In fav6rea
poporului. Candil se allesse de a ddua 6ra tribunti,
propuue legea judiciaria (lex judiciaria) prin care lila
de la senator! judecatoria despre criminele incontra
70
statului, si o transpuse In cAllari. k9enatulit incerca se 1,1
rest6rne prin pupal, si I oppuse pre triblinult M.
Liviii Drusii, care se lit Intr6ca cu propnnerea de
legi popularie; scopulfi acesta se adjunse forte usioru,
candit Cam Gracchu se trAmise la Cartaginea ea se
undedie o colonic. Fiintlit ca legea agrarid assecurasse
numai cetAtianilorn romani possess iunea de 500 de jagull, si desdamnarea din tesaurulti statului, inse nu si
socillorti, si fiindii ca acestia ammenintia de a face
causa commune cu adeversarii Gracchilorfi; de acea
Cala reinnoul propunerea ce Meuse indesertii M Fulvitt Flaccu cu doi anus mai inainte, ca sociilorit se se
dea dreptulit de cetatiani roman!, in sefitra de successii.
In annulit Romel 632 se intimpla ca untibl din partifsanii lui Gracchu se uccida unit omit, si acesta dede
occasiune la o luptg, intro aristocrats si intre aderintli
lui Gracchu, in care invinsera aristocratic, si Gracchu
an dorita morte prin manile unuia dintie credintiosil
eat ; numerulti cellorit caquti se sui la 3000. Capulit
lui se cantiirt cu ,.urti. -- Concordiei so edifica unit temOptimatii se folosira de victoria lorit asupra popin
porului spre a paralish legile agrarie alle Gracchilorti.
Mai intaii1 se dede voia de at rescumpera de In paupers agril ce It se imprtrtira. prin care fapll phnintulit
vent ergsi in manile avutilorit, apoi legea Toriand (lex
l'horra) margini impartirea ulteriure a agrului publicii,
si favorf pre possessoril de atunci prencendti possesstunea de pine atunci in proprietate privata, scutit5,
de contributiune. Cu modulit acesta se immulti. si mai
tare numerulit cetittianiloril f6ra de a avere; acestia
traiii mai numai din corruptiunea cellorit avuti, can chiarit
si in comitie controla suffragiele cellorit corrupti de
dinsii, pino candu Cain Mariti, unit mud NOUg, care
adjunse la tribunate, impedica prin o leg,: acellt1 controlii, inse nu putty se Impedeco corruptiunea.
71
III.
Resbellulu Jugur tutu
Micipsa, Multi lui Massinisqa_ impArtisse regatula
seu Numidia la cei doi fii ai sei lempsale si Adee,aPe
ki la adopts vula seu Jugurta. Acesta uccise pre mei
psale (a. R. 637) si redica amele asupra lui Aderbale.
Aderbale se adres-a la Romani is senatorii cei corruptl de Jugurta miOilocut ca regatula se se Irn ,arts
intre dinsulii si intre Aderbale, cu tote acestea Jugurta nu se contents, ci Impressura pre Aderbale In OrRomani' invitati de
ta si lu uccise (a. R. 641).
Cain Memmia dechiarara resbella lui Jugurta, inse ella
cumperft plcea de la consulele L. Calpurnia I3estia (a
R. 642), &Ira, Memmia impedeca intarirea ei, Jugurta fu chiamata la Roma spre respundere unde noelse pre unu alto nepoM anti lui Massinissa (pre Massica)
care pretindea Numidia ca ereditate a sa. Acesta dede
motivti de a reinnoul resbellulti, care la inceputa curse
forte ren pentru Romani, pino c ndu se prise In capula
armatei Q. Cecilia Mella (NamidiciI), care lua 16'10.
sene pre C. Maria ea lociltiitora, With pre Jugurta si
lit constrinse a si cauta sca,parea la socru seu Boccu,
regele Mauretaniei. Intre acestea Maria calumnia pre
Metella la Roma. si dusse lucrulu acollo de se allesse
consule, §1 se nunal duce supremo incontra lui Jugurta;
ells invinse pie amIndoi regii la Cirta, si questoriula
set, L. Cornelia Saila. indupleca pre Boccu se dea afarg pre Jugurta, (a. R. 647). Maria hi dusse legato
la Roma Inaintea carrului de triumfa, si la arruncti in
prinsbre, uncle Jugurta marl de f6me. Numidia se Imparti intre Boccu s i intre descendintii lui Massinissa.
72
.IV.
Harju
Cu puling inainte de resbelllua Jugurtinu venissera Cimbril, natiune genitalia, din patria lore de la
media-nOpte, si petrunserA Ono fn Orra Tauriscilora
(la originea Savie), §i batura o armatA romans, condussA de Caen Papiriu Carbone, care mersesse Tanriscilora inteadjutorifi. DupA aceea se intorserA spre
appusti §i se trasser5. pre FOnga Alpi Ott% Reim,
unde se unirA cu Tigurinii si cu Teutonii si cerur5
de la Romani locuri in Gallia. NecApetanda locuri
in provincia romans, redicar5 armele ei batur5, patru
armate romane in Gallia (la Massilia, 16nga lacula
Lemanii, si de dOue on lOng5 riula Rodant), unde
am fi perita pine la 120,000 de Omeni. Apoi se despartira §i remasera batuti. de C. Maria (care tine consulatula 4 anal successivi 649-652): Teutonii uniti
cu Ambronil la Aquae Sextiae, (unde se prinse ducele lore Teutoboda), Cimbril (cari trecusserA Alpii carnicl in Italia, st allungassera pre consulele Catula
din castramente de longA riula Atese), tura batutl la
Vercelle (in campis Bauthis), a. R. 652. Nurnerula
mortilorti si alla prinsilora in fig.-care din aceste done
batAlie se sui presta 100,000 de 6meni. Maria trinmfa
si (*eta de a 6 &A consulatuta
(a.
R. 653)
si numele de a1111 treile fundatoria allu Romei.
C. Maria insuperbita de victoriele si de onorile
selle, cants in toff' moduli"' se degradedie autoritatea
senatului si so se inalte pre acne. Ella Indupleca
mai antiiia pre tributtulti plebei L. Apuleia Saturnina,
se propunA legea, ca la veteranii sei se se imparts
pamilatti, si se ammeninte pre senatori, (lea acestia
nu vcea pune in lucrare propunerile selle. Q. Mete lla
Nniuidicu se oppuse singura, si fu nevoita a se duce
73
in essilia la Rodu. Dark arida Saturniiti fach. de se
uccise C. Memmiti care se allesse consule (a. R. 654),
pentru ca se puns pre amiculti seu Glancia, se nasal
o turburare in care perira amindoi, C. Metellu se
chiama a cask Maria se dusse in Asia, §i interrita la
resbella pre regele Pontului Mitridate, creclindil ca numa! prin resbellii pate al §i tins autoritatea. Mitridate
ccupet Cappadocia, Mee Sulla care se afla lin Asia
on calitate de propretoriti, illa allunga din Errs, si se
Illicit rivalula lui Maritl fora de voia sa. Rivalitatea
intre acesti doi omen! produsse celle mat funeste urmarl.
Sonatula romana decretasse ca la toti servil cart
se i<inu fora dreptate in servitute, se li se dea libertatea;
pretoriuld Siciliei puse acestti decreta numai in parte
in lucrare Acesta interrita pre servi si produsse una
resbellii servile (belbw servile Secundum), care dude
mai multe lupte, se fins prin o batalia principaie, si
costayieatia la and million de servi (a. R. 654)
Intre acestea Roma Capeth Cyrena prin testamentti
de la regele Epyptului Ptolemeti Apione (a. R. 657),
care numal preste 30 de anni se prefacit In previncia
romans.
V.
Resbellulll sociale.
Celle mai multe pop6re alle Italiei n'avea dreptulti de cetatiani roman! deplinii, aria in cata elle facea
serVitie militarie pentru Roma, §t platia contributnine,
lase nu luh parte in guverna. C Gracchu propusesse
ca sociilorii se li se dea dreptulti de cetatiani roman!,
tune legea se impedica prin vetarea lui M. Liviii Drnsu.
Mai in urma chiarti fliulu acestui tribunii, en tota acellu
nume, M. Livia Drusu, cerit: 1) ca se se face o noua
74
organisatiune de judedtorie, 2) ca se se tdmitta colonie
romane §ti se Ii se dea locuri de aratii, 3) sociilorn
se li se dea dreptulti de cetatiani romani; fuse ellii
plati en vietta propunerile Belle. Nrgtea Jul Drusu Cu
pentru socii semnulti de a rope legittura Ina] cu Roma.
Tote poporele Italiei, afarn de Latini, de Etrusci si
de Umbri, se unira incontra Romei. Italia se se face
o republicA cu capitalea Corfinir, (suptii numele de Italica \;
se F33 compung unit senate de 500 de deputati din tote
popdrele, care se guverne cu putere absolute, se se
numOsca 2 consuli §i 12 pretori; Italia de la marginea
merinoptiale I Picentilorii si a Marsiloril pino la sinulit
Tarentinil se se impartA in 2 Valli, §i presto fig-care
se se pung nail consule si 6 pretori. Ac6sta rescullare
dede inceputulti resbellnlui marsicil eau sociale, a. R.
663. In annula dintaiii se lupta Marie tot(' cu successit
bun(' in partea 'peril °Kale, mai allessii incontra Marsilorti; darn consulele Rotillit cap, si pretoriuM Caen
-Pompeii' Strabone perdu o bataliA, darn apoi castigg
o victoria Inse in partea meridionale socii facura mad
progresse, si animas chiarti §i pre Etrusci §i pre
Umbri a se rumpe de la Roma. Romanii vegendu pe
riclulfi fa-cull o lege (lex Julia), prin care dederg, Etruscilord §1 Umbriloru, precurait §i Lott-111°11, sari retnasera
credintiosi, dreptult) de cetAtiani. Cu adjutoriult acestorti
noui cetatiani, se terming, resbellulti in partea meri
noptiale In annulti R. 664; in partea meridionale WA
Sulla pre Samniti, cu tote acestea resbellulti an se
termina in acea parte in annullii acesta Dark acuma
se deschise resbellulil §i cu Mitridate, in contra. caruia
debea se se trAmitta o insemnatg putere armatg,, §i
una duce incercatu in resbelliL Din acesta cause se
luarA tote mesurele sire a termina resbellulti sociale;
prin legea propusg, do Plautib (lex Plautia) se offeri
dreptuhU de ceratiani acellora cari se vorti presents,
§i resbellulii se fini prin cea ce se cerusse la inceputti,
75
adeca diode -se sociitort drepturi de o mesnril cu natiunea
domnit6ria, de la Rubicone si de la Macra pino la capula meridional anti ltaliei. a. R. 665.
VI.
Reshelluht ciente
Dupa espeditinnea cea glorias'a in contra sociilora,
Sulk capeta consulatula cu provineia Asia si en imperiula preste armata incontra lui Mitriatde. dara tribunula P. Supliciu, ndjutatil de 6meni arinati, pervenl
a adduce o lege prin care cetatianii cei Kati- i libere
tinii se se imparta in (Tile 35 de triburi, (ea ci pino
aci libertinii era marginiti la celle 4 triburii urbane,
si pentru cetatianii cei non] se assemnassera, nurnal 8
triburi); ella facit ca lui Sulk se i se iee imperiula,
si se se dea lui Maria. Ac6sta dede motiva la reshel-
lula chile, la unnula Rome, 665. Sulk infuriata se
intdrse la Roma cu armata sa cea compusa din 6 legiuni romane, si o lua cu assalta pentru antiliasi data.
Ella dedintiti legile lui Sulpicia, tribunula Sulpicia
ae ommori. Maria scapa dupa mai multe aventure, si
prin Minturne treca in Africa. Inse si cetatianii cei ve chi desaprobara violentia lui Sulla, si allesera consule
pre Cinna, una inimicu dechiarata ally lui Deci pino
amid Sulla }Arta resbelluiti in contra lui Mitridate,
Cinna incerca la Roma se reinnon6sca cu puterea le
gile lni Sulpicia. si se rechiame pre Maria prin suffragiula cetatianilora cellos nouT. Ella fu scosst din cetate prin optimati. fuse castiga in partea sa armata
case sta Inca in Campania incontra sopiiloru, si se uni
en Maria care se Intorsesse din Africa. Amindol (impreund eu Sertoriti si cu Carbone) impressurara cetatea
Rome!, si prin fame o constrinsera a le deschide pertile, apoi uccisera si proscrisseril pre amiciT lui Sulla,
76
§1 nu numal pre eel din cetate, ci §i pre eel din tots
Italia. Cinna §i Maria se numirA pre sene insi§i consul'
pentru annuli"' R 667, dar`A Maria murl in cello dintaia
011ie alle Optimului sea consulatti. Lui urma L. Valeria Flaccu.
VII.
Resbellults
Mitridate gi propuse se unesca tote resaritula spre
a se oppune Romanilorti de a §i intinde imperiula in
Asia, si allesse spre acesta scopti timpula in care Roma era occupatA chiara in Italia en resbellula sociale.
Ella incept acesta plane mare cu conquerirea Asiel
anteriare (la care dedera motive disputele asupra oecuptiril Paflagoniei, Gallatiei si a Cappadocia!), apoi trAmise pre ducele seu Archelati en Este §i eu putere
navale in Grecia, unde se unira en dinsulti si mai multi
Greci. Inse spre a la impedica de a veal in Italia §i
de a se lila cu socii italic!, Roma terming resbellula
cu acestia, Immoindu §i conditiunile do pace, §i tra--
mise pre Sulla in Grecia, care Ina mai antaiu Atena,
dupA o resistintiA cerbic6sA, apoi lAssa Attica cea
strOsa, de puteri, si trech in Beeotia, unde mai repurta done victorie,
In
Cheron6a §1
In
Orehomena.
Factiunea mariana de In Roma dede consulelui L. Valerie Flaccu provincia Asia si imperiula incontra lui
Mitridate. Flaccu se uccise chiara de locatiitoriula
(legatus) seu, Fimbria, care continuanda resbellula en
successti buna in Asia. constrinse pre Mitridate a face
pace, Sulla care avea lipsa do pace, o Nebel& insu§i,
a. R 669. Starea possessinnilora respective se resinbill cuma fusee inainte de resbella, Mitiidate fu indetoratti se si retragA pre§ediele selle din provincia Asia si din Paflagonia, se deserte Bitunia §i Cappadocia
In favarea lui Nicomede §1 a lui Ariobarzane; so deg
77
70 de navi bellice, §1 se plat6sca 2000 de talente de
arginta pentru spesele resbellului. Dupa aceea, Su lla
cera de la Fimbria se I dea lui legiunile, ca unuia care
este legitimula propretoria alla Asiei. Fimbria se uccise
Sulla se intorse la Roma, dupa ce st6rse
20,000 de talente de la cetatile asiatice cari rebellassera, dreptu mulcts pentru necredintia lore. Cinna
voinda se impedice pre Sulla do a se Intarce In Italia
se preparara a merge inaintea lui, fuse candii era se
se imbarce cu armata Is Ancona, se uccise de tetra
insu§1, §i
ai sei. Spre a unl tots Italia incontra lui Sulla, se dede
una senatusconsulta prin care cetatianii eel not)! §i
libertinil c5petara suffragia in tote celle 35 de triburi.
1411.
Proscrip I iunile.
In annula Romel 670 descallica Sulla cu armata
sa cea victori6s5 (de 40,000 de omen° la Brundusia,
§i se intari cu ostile cari le adunassera pentru dinsuit"' maI multi optimati, precuma juuele Cneu Pompeiti,
§i inainta pine in Campania, nude i se oppusera amindoi
consulii, darA separata. Legiuni intregi din partita
contraria se Induplecara prin bani §i promissiuni a trece
la &insulu anume armata consulelui Scipioue; cellalta
consule, Norbana, fu batuta la Qapua. Spre a §i intarl
puterea, Sulla promise popOrelora italice ca le va pasta
drepturile date de blariatil. In manila ce urma (674
invinse la Sacriporta pre-consulele Maria (fiiula lui Cant),
§i la inchise in Preneste; aci rasa pre una locatiitoria
alla seu, §i se dusse de impressura Roma; ai de aeon()
treca in Etruria incontra celluilalta consule (Cn. Papiria
Carbone), car' I fa'ca Inca mare resistentia, dara prin
continua impartire a puterilora selle perdti in fine, §i
fugl in Africa.
78
Samnitii can de la resbellula sociale Inca nu depusessera armele si de aceea nu primisseig dreptula
de cetatiani roman], impreuntindu-se cu Lucanil si cu
Campanii, incereara se descinga Preneste, si ve0inda
a perdu timpulii in deserts, se intorsera a supra Romei
cu scoria de a o ink si a o derima; *fuse ci fura batutl
dinaintea portilorii
mai multe mil dintr' MOT se prin.
sera. si se uccisera in Roma. Cetatea Preneste se lua
si se dede predei, Sammtil si Prenestinii se proscrissera
in masse fora distinctiurAe. Maria cello tenera ordina
unui serva de I lua vietia. Proscriptiunile celle numerose
asupra tutora eellora ce adjutassera pre Mariani, atatil
in Roma. CAM si In cellelalte 041 alle Italiei, avea de
scopa nu numai se resbune menia lui Sulla asupra
imitilora se], ci se fie si unii
midilocii
prig care se
recompense militia sa si pre amicil se], si se sterpesca
democartia din tadecina. Ella face se ise des dictarura
pre una timpa nedeterrninata, lua numele de Felice
(Felix), §i tinu unit triumfa de done dille a supra lui
Mitridate. Dupa dol am)! (674) depuse dictatura cu
soleunitate, si muri la villa sa Puteoli (a. R. 675); partisanii Iii] fang de i se celebrara, funeralie pompOse la
Roma. Cneu Pompeia dupe finirea resbeilului din
Italia, la care ells luasse parte active,, iterprinse sterpirea
factitmei mariane in Sicilia, in Africa si In Ispaia, gi
mai fintaia prinse in Sicilia pre consulele Carbone si
la uccise, apoi invinse pre On. DomitAtt Aenobarbil
(generele lui Cinna) si pre confederatula seu, Iarba
regele Numidiei. La in kircerea sa capeta numele de
Mare (Magnus), §i triuru fa Incontia vomtiei lui Sulla.
IX,
lielotnele Sullane.
Sulla se folosI de victoria sa si de puterea ce i
79
-se incredintiasse an spre interessulti sea privatii, ci spre
a pane unit noun fundaments aristoeratlei. 1) Cetatilord
partitei co-trarie mai allessa din Samniii, Lucania §i Etruria le lufi, dreptula de cefatiani, §i possessiunile lora, §i le dede militarilora sei spre a §I
forma dintr'in§ti apperatori pentru constitutiunea cea
'iota Apia se naseut A colonie militarie cu deplina drepta
de celatiani roman!. Si spre a putd dispune de o
parttta intre popora dede libertatea §i dreptula de
cetatiani la 10,000 de Beryl ai proscrissilora. Ceta tianii
acestia se chiamara Cornelianl, dupe numele lui, care
eia patronula lora. 2) Ella restrinse puterea tribuintia
intre marginile ei de la inceputa, !Wanda tribuntlorti
dreptula de a face propuneri de legi Si de a vorbi
inaintea poporului, precumti si dreptula de a pretinde In
directorie mai inalte. §i le Masa numai dreptula de
intercessiune (veto). Spre a delatura influintia catatianilora cellort noui asupra consiitutiunei, ells lass'a comitielora tribute numai unit Camp en total') subordinata,
tOrestrinse allegerile magistratilorii superior! la comitiele
centuriate. 3) Din contia ells cauta in tots modals se
inaltie puterea §i autoritatea senatului, intregindula mai
allesa din ordinea callaritora, §i uninda intemsulti a)
puterea supremA legislative, ca-ci singurti senatula avea
initiativa legilora, comitiele centuriate putea numai se
§i dea suffragiula asupra decisiune! senatului, §i dupe
ce se vota legile Inca mat avea lipsa do confirmarea
senatului; b) administratiunea supreme, ca ci si magis-
tr cel mai inalti era suppu§1 prevegbiarii senatului;
c) puterea supreme judecatoria; d) puterea supremii,
militaria, cii-ci senatula singura avea dreptutil de a da
provincie §i armate si de a le lua de la magistrati.
Questoril prin demnitatea lora capetara loci] in senate
pentru tots de-tina, §i spre a facility pre viitoria completarea In!, se redid, numeral(' acestora la 20 de insi.
4)Totil spre intarirea aristocratiel, §1 a name a patite!
80
selle, Suila immulti numerulU ponteficilott, augurilortt
§i all(' custoOilorti cariiloril sibilline (cari se restaurarg
61.6.0 dupa arderea Capitoliului) Ono la 15 insi, §i lua
poporului dreptulu de a I allege dandu tutorii collegielora acestora dreptulii de a se intregl pre sene, cuma
avussera la inceputii. 5) Spre a rnicii§iora si participarea poporului la judecie, si tot(' de o deta a inaltia
autoritatea judecatorilort, cari acumil era numai dintre
senator!, Stifle mai adausse la judeciele perpetue Inca
dove, din care cause mai inimulii numeral(' pretorilort
Inca cu doi, a§ia !matt acumil era 8 pretorY.
Ordinea cea assecliata prin legea annale de a pretinde
la magistrature, §i opprirea de a occupy aceea§1 demnitate in spatiulti de 10 anni, se reinnoui. Assemine
reinnoul si inasprl Sulla mai multe leg! cri,,inali, precuma legea incontra ucciderii (lex de sicariis), incontra in§ellaliunel (de falso), incontra violaril maestatii
(de maiestate) prin care se determine mai do aprope con ceptulu acestora crimini; incontra estosriunilort! (de
repetundis) incontra violaril onorii (de injuriis), §i allele.
Dub, indatil dupa m6rtea 'lui Sulla, consulele M.
Aemiliti Lepidu propuse abolirea legilorii Sullane, lime
aristrocraiii se oppusera, §i asia numai cu incetula se
putu face acesta; mai antaia se permise tribuniloru se
edit magistrature mai inalte, apoi restabill Pompeia
puterea tribunicia in tota intinderea ei, si prin legea
Aurelia (lex Aurelia) se dede cAllarilora dreptula de
a lua parte la judecie,
X.
Serioritt. lieshellulu servile si cello piratical.
Quintu Sertoria care la inceputult resbellului civile se unisse cu inimicil nobilitA;i1 §i apetasse
de la acestia administratura 'spaniel ulteriare in cali-
81
tate de propretoriii, se proscrisse de Sulla, perdu pro
vincia si .fugl in Africa unde coprinse Mauretania. Luc
sitanil cari in departarea lorfi nu recunnoscura domnia
Romei, illa cbiaruara inapoi si lu allessera duce incon
tra loctttiitoriului lui Saila (a. R 672). In fruntea Lusitanilorti si a resturilorti factiunei mariane se bfitit
Sertorifi cu successii, nit numai incontra proconsulelui
Q. Metellu Pin (fiinlii Numidicului) cello fora do energia, ci si in contra lui Cn. Pompeii (de la annuli" R.
676 incOce). Mitridate se bucura ca Roma tote era
occupata cu resbelln!ii civile, si actima chiarii la costa
math Atlantice , em incheia legamiatii cu Sertoriti ;
rose acesta peri uccisii la unfi ospetifi prin intrigile
locfitiitoriului seu Perperna, care se redicfi in loculti
lui, fuse fu batutii si uccisfi de Cu. Pompeii' ; resbel
lulu Meek fOra ca tOta; Ispania se villa etas] in po
testatea Romanilorii, (a. R. 681).
La Capua scapara gladiatorii ,(mai allessfi Traci
si Galli) din scola de lupta, st suptu conducetea lui
Spartacti strinsera o armata de gladiatori si de servi,
care bata 4 legiuni romane. Sportacti se decise se path-
sesca Italia, lase socil lui insetati de prada si de resbunare cugetara se lee Roma. Ll'omanii coprinsi de
frica ca la appropiarea lui Annibale, in absentia lui
Pompeii], dedera pretoriului M Liciniii Crassuimperiulti,
care bfiti" pre gladiatori in done marl lupte, in care
cap mai pre "Irma si Splint-1, la Silaru. Unto restii
de 5000 de 6meni cari amble se foga preste Alpi,
fu Inte'rupin Ail de Pompeii" cfindfi acesti se intorcea
din Ispania, si peri cu totulii, (a. R. 682.) Pompeii"
triumfa ImprennA cu Metellfi asupra Ispaniei, si apeta
coasulatulu (fora ca se fig fostfi macarii ques;orin) im
preuna cu Crassu.
Dupe derimarea Cartaginil se immultira piratil
pre marea mediterrang si pre marea n6gra, si coprin
sera mai multe cetati. Public Serviiiu flinciti in Asia
6
82
in calitate de proconsule lua din 'Dana iota mai multe
locuri de pre costa meridiona.le a Asiei anteri6re, treat
rnuntele Tam, coprinse 'sauna (de untie capeta numele de 'sauna), ai preface Cilicia in provincia ro:pang. use eceste perderi tin desfirurnara pre piratt, ci
din contrA ci preciarA Inca sr cu mai mare furia in
twit coprnsula mar ii adbiatice, spire chiara pre locuitori din cetdtile de pre costa marti, si prinserA navi
cu bucate si en bans. (Cesare callatotinda pre mare
cd(jit in tudnile fora.) FOrnetea ce se nasca la Roma
miseii pre popora (dupa prcpunerea tlibunului Galiniti)
se den lui Cn. Pompela putere absolutA preste Mid
marea mediterana si preste cOstele et. pre trei ann1 (a.
R. 687). Pompela supplinse pre pirati, sparse cuibuiile
(k
lore. cureti in thine scurte espedi;iuni (de 40
49 Oille) total marea ruediterrana, mai anthill cea (IL
:;;31
ct5tra appusit, apoi cea de rostra, resgrita, strict') castel-fele lora si dede rellueU ce se suppuserk oppide si
Creagri in Cilicia (Pompeiopoli, mai inainte Soloe).
ta (assemine unit ctubil alla pitatilora) se prefacit in
provincia romatia de cotta Q Cecilia Metellu, dupa u
lupth de doi anni. (a. R 687.) Metella cdpeta numete de Credal
XI.
Resbellula II fi III Aritridalieu
Mitridate de si fAcusse pace cu Romanii, nu deserta cu totulii Cappadocia, ci continua' inarmarea pct.pOrelora selle, de aceea propretoriulu Asiei Murena Mat
in Cappadocia (a. R. 670), si irrurnpencla in t,inutula
ponticu, predd t4rra lui Mitridate, inse ella fu batuta
la riula. Ali. si fu consttinsti a rush Cappadocia (a.
R. 672). Nicomede III regele Bituniei muri la annula
R 679, si lassa pre Romani ereditari regatului
sett.
s
83
car) indata la prefacura in provinda romans. Din acesta
causa Mitridate deschise allu treild resbella cu Romanii.
antra in Bitunia. bath pre consulele Aurelia Cotta pre
apg si pre uscatii, si impressura cetatea Cyzicu, care
remase credinti6sa Romani lora; inse veninda consulela
L. Liciniti Lucullu o despressura si intra in Ponta.
Mitridate batuta fug) la genere seu Tigrane regele Armeniei. Luculla cera de la Tigrane ca se dea afara
pre socro seu, si eapetandii respunsil negativii, treca
preste Eurrate si Tigre, si bath. armata cea cu multi)
mai numer6aa a lei Tigrane, la cetatea Tigranocerta
(a. R. 684), si apoi pre amIndoi regii 14 Artassata (a.
R. 685). Cu tote acestea nu puts se se folosesca de
victoriele acestea, flinch) ca militaril lei, carora an le
prea indulgea a preda, recusara de a merge mai de
parte prin terri nelocuite, din care causa Mitridate recupera regatula seu cu pucina fatiga. Toth de o data
callarii romani din Asia calumniaa la Roma pie Lu
culla (care Infrenasse rapirea lora). si senatula se indupleca a tiamitte in locula lui mai 'Antall) pre Mama
AcmIii. Glabrione, apoi In unearea legit Mani le (lex
Manz lia) cellei sustinute prin cuventula lei Cicerone.
poporula invests cu imperiula in contra amindouora re-
gilora pre Cn. Pompeii) Magna ewe cbiara atunci fi
nisse resbellult piratich, si sta Inca in Asia, a. R. 687.
Pompeii), dopy o victoria nopturna (in tinutula undo
funds apoi Nicopolia), constrinse pre Mitridate se foga
in Colcbidea; lu Tigrane care se suppose fora lupta.
ii lassa o pate din regatulu seu, drepta appear tOria
incontra Partilora, inse I lua terrile can Si le castle:asst.,
ella: Snria. Fenicia, Armen:a mica, si ore -car) par ti din
Cilicia, Gallatia si Cappadocia. pupa ce persecuta pre
Mitridate pin° in Oulu Fasi, Pompeii" se intose si,ro
mNia-01 ca se suppuna si pre popOrele de pre 16nga
costa orientale a "'Aril mediterrane si de pre lOnga,
sinulu arabied si persica. La infOrcerea su introdusse
84
In Ponta administratiunea provinciale; In annuhl R,
689 trech. in Suria qi o dechiara de provincia romans.
In Palestina restaura pre Ircanti cello allungatii de frate seu Aristobulii, in calitate de archiereu §i de dom
nitoria (fora titlu de rege), §i impunendo-1 tributa annual, .facit terra dependinte de Roma. a. R. 690. Auslindti
c4 Mitridate §1 a !mita insusi vietia (la Pantecapeu in
Chersonesulti tauricii) din desperatiune pentru o revolts
in alit) careia cape sta chiarti fiiti seu Farrace,Pompeiti se intOrse in Ponta, confirrna pre Farnace in
possessiunea regatului Bospornlui, si dupa ce reorganisa, provinciele asiatice, se intarse la Roma, unde tint'
unit triumfa de (Mite Mille cu o pompa neusitata. a. R. 692.
XII,
Resbellulu Calilinariu.
Lucia Sergio Cattlina, anti socia si adjutatoria
allti lui Sulfa la proscriptiuntle celle renumite, guvernesse Africa in calitatea de propretoriti, undo Mat celle
mai marl naancatorie, din care causa se §i redicara
plangeri si accusari asupra lui. Cu tete acestea ellti
wit]. audacia a cere consulatulii, si necapetandu-lit intrema o conjuratiune cu scope de a uccide pre consulii
ce se allessera, care nu prerupse, Ilinda ca conjuratti
(juni romani cari ambla dupa averi si demnitati) eta
ameni neresoluti a. R. 688. Cattlina absoluttl de accusatiune, cerit coosulatula pentru annulu R. 690; inse
fOra de successa, ea-el se allessera III Tula Cicerone)
§i C. Antonia (tutu arnica anti lui Catilina). Din causa
acestei repulse Catilina reinnoui conjuratmnea sa, si
*) Marcu 'Pallid Cicerone, nascutd la Arpind a. R. 647. milita suptd Sulla
in resbelluld sociale, callatori la Atena si In Asia mica Questorid
In Sicilia a R 677, accuse pre Verre 683 Edile curule 684. Pretoria urbane 687, recusa de a merge in provincia in calitate de propretorid
85
sI Immulti partisanil ca se si poth cgstiga cu puterea
consulatulti pre annulti R. 691. Cicerone descoperl
planula lui Catilina de Ia unulit dirtre conjuratl (Curio)
pin milploculii unei femee (Fulvia), care plant) era de
a uccide pre Cicerone cu occasiunea comitielorti, si
apoi de a si procura consulatulti cu armele. Cicerone
se arreta in comitie incungiuratu de ung ;lumen') de
apperatori asia de mare, in ChM Catilina nu cuteclia a
lit attach. Silanti si Murena se allesera consuli pentru
annuli" R. 691. Veghiantia lui Cicerone nemici tote planurile cenjuratilorti de a mai interprinde ceva, si eloquentia lui cea ammenintrataria determina pre Catilina
se parassdsch Roma ; acesta se dusse la armata cea
strinsa de conjuratulti .seu Manliti In Etruria, amindoi
se proscrissera, drtt conjuratil de In Roma se descoperira prin scrissorile loco can le dedesserA, deputatilorit
veniti de la A llobrogi, si cincl dintre ei se ucciserh
In carcere. Cicerone capeta titlulti de parinte ailu natriei
pater patriae. Aroaata conjuratilorit din Etruria to bhtutit de cotra M. Petreiti. loctitiitoriulti tut C. Antonin,
Ia Pistoria, uncle per). i Catilina. a. R. 691.
XIII.
Triunsviratulu I.
Pompeii-1 introcendu-se la Roma cera ca senatult1
se confirme tote dispositiunile lui din Asia, si veteranilorti se le imparts parnintti din agrulti publich ; aria&me aceste cereri aflara oppositiune violentA in senate.
Pre timpula acesta se intorse C. Julia Cesare*)
din
1 C. Juliti Cesartil n'ascniti in 12 (Idle alle lunei lui Quintle q R. 663,
generele lei Cinna Zvi adversartuld lui Sulla, fu proscrissa de acesta,
darn eras' iertatti, nultta in Aga, fu prinsil de pirate, questoriti in
Ispania 686. pontefice maasand 690, pretortil 6 1, propretortii fn
Ispania ultertere 692, dupd. ce Crassu se Melt respunditorld pentrn
detoriele lin (830 talente), cants tote raidilocele de a restnrna an
stocratia prin poporii si de a as inaltia pre sene pre rninele republicei.
S6
Ispania ulteriOre. nude functionasse in calitate de propetoriii, si pre longa vita resistentia optimatiloril ca-
petd consulatuld pre annul' R. 694, (rose impreunA, cu
Bibulu, aristocrats passionfitii), si se uni cu cei mai
marl adversari ai senatului, cu Pompeii si cu Crassu
(pre cari i imp*, spre a combate aristocratia. Acestit
unire a intelleptiunei en gloria si cu averea, prin care
unulii void se se inaltie, all' doile se se tins, all'
trend se castige, se numesce Triumviratulti Antasiti Ce-
sare facia ca in contra vointiel senatului se se dea in
Campania panciintil din agrulti public' la 20,000 de cetatiani pauper7 mai allesit veterani de ai lui Pompeiti;
ell] dede lui Pompeii,' de soda pre fliA-sa Julia, confirma disposutiumle lui celle fAcute in Asia. prin suffragiulA
c oimtieloru, si (Tat de la poport ea se i se dea
Gallia, cisalpina si 111uriculti ca provincie pre cinci anni
sanatulti (care singurti avea dreptulu de a da provincie)
se propera a i da nu numai acestea, ci si Gallia trasalpin6, numai ea se proving insolentia poporului, care
si arrogasse drepturile senatului. Inainte de a plea
in provinciele eelle, Cesare departa de la Roma capetele
senatului, pre M. Porciii Catone, si pre M Tulliu
Cicerone (prin tribunuth Publics ClodiA); acella se tra-
mise la Cupru ca se prefacA insula in provIncia romans, fora apparentiA macaril de dreptii ; Cicerone accusatil de Clodiii pentru essecutarea conjuratilorn lui
Catilina, se trimise in essiliu la Tessalonica, a. R. 695,
In
dupA 16 luni se rechiama prin adoperarea lui T.
Annie Milone, candii Pompeiu si senatulti se veclura
constrinst a Ninth, unit propumnaclu In contra lui Clodiu
XIV.
Resbellele Gallice.
La annul' Romei 695, Elvetii. clutandii locuintie
87
mai tune, essira din muntii lord si trecura in Gallia
orientale, ammenintiara provincia romang, si depredarii
tdrra Aeduilorti. Acestia chiamara pre Cesare inteadjutorift, si prin acdsta dedeta," occasiune resbellelorra
gallice. Casare bath pre Elveti si I respinse in terra
lord. Inge mai Inainte chiamassera Sequanii pre Germani inteadjutoriii In contra Aeduilorti: Ariovistii baba
pro Aedui si continua a duce turme none de Germani
in Gallia. Atunci Gal lii se adressara la Cesare, cerenda
ca se I appere incontra Germandorii. Cesare bate pre
Ariovista la Vesontione si lit respinse preste Rend. In
annuli.' R. 696, ve0eNdit Belgii progressele celle marl
alle Romanilorit in Callia de midileca, inarmara la 300,000
ce 6meni incontra lord. Cesare seitt se i desparta, si
despartiti se I combat si se i hiving* cea mai cerbi6sa
dupta fu cu selbaticii Nervil si cu vecinii lord, fuse si
1pre acestia I domika tactica cea supperiore a Romanilorti. In annulit R. 697 cuppuse Decimii Bruit pre
Venetii de pre longa costa mernaoptiale de cotta appusii,
pre candil Crassn junim e Multi triumvirului) subjuga
pre Aguttani in Gallia meridionale de cot, a appusti. In
annuli' R. 698 bath Cesare pre Usipeti si pre Tenc',eri,
cart impinsi de Sitevi treeussera Renulti in Belgia, si I respinse preste Rena, si apoi spre a si occupy legiunele trecit
instsiRenulii in tinutulU Sigambrilorii precuma sioceanulfi
in Britania, fuse fora de a face vre-o conquerire. Assemiee remase lora resultata si a d6ua trecere cat e o
Incerch aft in Britannia en 800 de nevi (a. R. 699),
precumii si a doua espeditiune in Germania (a. R. 700).
Gallii incercar5 se scuture jugula Romanilorii, dard nu
si adjunscra, scopulfi, ea-ci Treviril si Eburonii suptii
astutulu Ambiorige perdura; assemine finitu avtt si rescolla
generale ce se fitcit suptu Vercingetorige la annuld R.
701 acesta fu impressuratii de Cesare In cetatea Alessia,-250,000 de Galli allergara intro liberarea lui, patina
o frangere tota,le, in urma careia se veP conatrins
88
Vercingetorige a se suppune, Alte Incercari mai mid
se suffocarl cu atatir mai u§ioril (702). Apropiandu-se
terminuld dup*A care Cesare avea se se intorcardin provincia,
ella lua mesuri spre impacarea Gallilorii, promititendu-le
ca legile si constitutiunea lord se voril respects,, si
distingencla pre eel mai de fruate diutre dinsii, cu moduli"
acesta assecura resultatu IA victorieloril selle.
XV
Besbellulu eivile
Pompeii' si Crassu capetasserA allil doile consulate
§i provinciele dorite de din§ii (R. 698). Crassu Suria,
unde per! intr'o espeditiune in contra Partilorii (R. 700),
Pompeii) amind oue Ispaniele care le go vernaprin locittiitori,
spre a puts remand, la Roma, fiindil ca spera se capete
putere dictatoria in turburarea statulul. Din acdsfA causA
impedica allegerea consulilorii pre annuli, R. 701. suptii
pretests CA auspkiele nu eat' arretati" favoritorie, pre
suptil mana, foments rni§carile intestine (precumil ucciderea
lui Clodiii prin insociatoril lui Milone),i asia si adjunse
scopulii de se allesse consule fOrA collegii. Optiraatii
in orbia lord credea &A vorti pate se desarme pre Cesare
prin decrete, §i In casuld estremil, prin armata lui Pompeii.
El i Mara mai antaiii 2 legiuni, suptii pretestii de a
reinnout resbellulii, partici', lase le tinura In Italia,
apoi la provocara se depunA imperiula si se lasso provinciele
Inainte de a se termini)
Alla doi Id cincennil Cesare
promise ca va asculta, decd, va face acesta si Pompeii's.
In urma ei decretarA se la proscriA deca nu va dimite
armata (de 11 legiuni). Atari supperAtiun1 determinafg
pre Cesare se treca preste Rubicone (marginile provinciel
cisalpine) inainte de a lassa timpti Jul Pompeii) se se
inarmeqie, a. R. 704. Acesta fugl cu consulii §i cu cea
mai mare parte de senator! la Brundusifi, §i apoi trecil
89
in Grecia. Cesare si suppuse in &Sue lunT, maT fora,
de nici o tesistentia, tote hallo, Sicilia si Sardinia si Ono
can du se fabirca o fl6ta spre a trece in Grecia, ellu purcesse
in Ispauia si addusse la ascultare pre Afraniti si pre Petreifi,
locilkiitorii lui Pompei5. De acollo se intorse la Roma,
uncle capeta de la senatulti seu dictatura, care nu o
tinii de catii 11 cline si se allesse consule de a d6ua
6r5; 6r5 senatoril cei fugiti cu Pompei5 prelungira magistratilord sei imperiuld pre anntild urmatorin.
Cesare treed mares adriatica in Illuria meridionale,
si incungiura pre Pompeiti in Durraciu (Dyrrha chium),
dare fu batutu de dinsuld in cellii dintain cord-nail, si se
retrasse in Tcssalia Inse Ponipeig, in locu de a persecute si de a nemici restele armatei cellei batute, persevere
fu plauulu sea de a frauge pre adversarid prig fame,
pino candii acesta prefAcendnse ca fuge trasse pre
Pompeii: la Farsalii, si lu constrinse a primi batalia,
In care Cesare cu 23,000 desfach. cu totulu armata cea
numer6sa a optimatilor5 de 52,000, a. R. 705. Pompeiti
fugi la Ptolemei regele Egyptului, pre all5 caruia p5rinte
lu restabilisse ellu Insusi in regatu. Inse eurtisanii aces7
tuia pusera curse marelui Pompeid, si lilucciset5 prin
sicari. Preste cate-va cline adjunse Cesare laAlessandria
si planse mortea genere-seu. cauda plecasse Cesare
din Grecia pre unna lui Pompeiu, tramise pre M. Antonia
cu o parte de armata la Roma, ca se assecurechie Italia,
si se si procure imperiu15 suptil unit titlu legitimu. Acesta
contribui de allessera pre Cesare de a dOua 6111 dictatoriii
pre timpt de unii aunu, si T dedera potestateatribunicia pre
vi6cia, pre cnmii si dreptulit de a dispune de pace si de
resbellii, si de a numi guvernatorl in provincie.
XVI
Yee/04de din urmii alle lui Cesare.
In Egyptu aft Cesare dispute pentru trout intre
Ptolemeti Dionisi5 si intre Cleopatra, sora lui, cari dupe
90
dispositiunea pfixintelui lord avea se domnesca impre
Tin a si se se casatorOsca intro sene. Cleopatra allungata de
frate seu, se adressa la Cesar, rugandu lti se o appere
in drepturile selle, Cesare incantatii de gratiele ei, se
fact' arbitru intre dinsa §i intre fratele ei Ptolemed,
inse prin acesta interrita pre Egypteani incontra sa,in
Alessandria se nasal o rescolla generale. Cesar se
circiinvalla in Bru,hiii (p rtea de lough poitil), arse
flota egyptiana in porta, si dupa ce capeta, succuesti
din Asia bath pre junele Ptolemeii, care fuginda pert
in Nilii. Cu moduli acesta impacanda Egyptulu dede
domnia tormosei Cleopatre si fratelui ei cellui mai
teneril. a. R. 705 DupA acesta, Cesare plea asupra
lui Farnace, fiitilil lui Mitridate, care se revoltasse in
timpula resbellului civile, batusse pre Domititi Calving,
§i occupasse Armenia mica, Cappadocia, si tug costa
mermoptiale a Asiei mice. In spatid de:cuici dille Cesare
termini OM espeditinnea §i rapporta la senato veni,
vidi, via. Farnace fugindfi cotra,' Bospora se uccise de
mid guvernatoriti alb) seu. a R706.
Ctitra tinitnIti annuli!'
Romei 706 Cesare desbarca in Africa uncle se adunassei a
partisaini lui Pompeii) dupa mertea acestuia, §i se unisserA
cu Juba regele Numidiei, spre a continua resbellulfi In
contra lui Cesare. La Tapsii Wit armata repablicanilora
si a Numidilorii (cart perdurfi, la 50.000 de Omen!,
pre candil Cesare numera numal 50 de mortl dintre
ai set), lua Utica, centrula optimatilor, si prefacd Numidia
in provinciA romans. Catone se uccise cu mina sa, al Iti
caruia essemplfi se urma de Juba, Scipione si Petreiii;
altii. precumti Sestu Pompeii) fat Labienti scapar.1 la Cued
Pompeii) in Ispania. a. R.707.
Dupatinitulti resbellului
din Africa, Cesare se intOrse la Roma si celebra 4
triumfuri, asupra Glliei, Egypt-dui, Pontului §i Africei,
ospeta pre poporti .4i recompense pre militari en ban!
§i cu agri, capeta qictatura pre 10 anti! si censura
fora collegii pre 3 aura en madestula title de praefectffs
91
moribus. Apoi se ]:Tcupa cu organisarea statului §i en
reformarea calendariului care se incurcasse prin intercalarile arbitrarie alle pontificilora: ellii adausse la Februarlii luna intercalaria cea 'ordinaria Mercedonia, de
23 de 011ie, §i inca dOue Inn' intetcalane estraordinarie,
de 67 de Mille impreuna, intre Nouembre, §i t)ecembre,
a§ia, incatii annula R. 7C7 numera presle toff] 445 de
Mille, §i regula ca de aci inainte annula solaria se nu
mere 365 de Mille, adauenda la fia-care 4 aim! una
4i intercalaritti, intre 23 si 24 Februarifi (dies bissextus,
annus bisextilzs). Senatula numi luna lui Quintile (Quintilis) in care se nascusse Cesare, cu numele gintii selle
Julia (Julius).
Cea din urma espeditiune a lui Cesare fn incontra
Iiilora lui Pompeii], Crier] §1 Sesti], cari dupg batalia
de la Tapsu, strinsera o armati insernnata in Ispania.
Numai en forte marl s ierificie castiga sangerasa victoria la Munda in Betica, unde caOurt1. 33,000 de Pornpeiani. Crien Pompeii] fu vinduta in fuga §i UCCiStl,
Sestu scapa in Ispania mennoptiale de cotra ressarita.
Cesare se intarse la Roma §1 celebra ally cincelea
trimufa. ,a. R. 70S.
XVII.
Mirka tai Cesare
Senatula dede lui 'Cesare dietatura, censura ,Si titlula de imperatoria pre vietia, consulatula pre 10 anni,
dreptulu de a dispune asupra puteril armate §i a erariultii, §i la numi pgrintele patriei; inse cea mai mare
recunnoscintia de domnia se espresso in facultatea de
a bate moneta en imaginea sa. Cesare proiecta pla
nurile de a cullege legile, de a fund, bibliotece, de a
intreprinde o espeditiune incontra Partilora spre a resbuna perderea lui Crassii. In, trecerea sa 611.4 .Asia,
92
ells avea de scopii se bats la DunariA §i se suppuni
pre Dael, §i dupa ce va invinge pre Nati se se intorch' la Roma prin terrile de la marea caspia §i de in
marea negrA, prin Gerritania §i Gallia, si a§ia se intin4a imperiulti de tote *tile pin° la oceanti. Puterea
si autoritatea lui Cesare adjunse la cella mai ialta
gradfi. Senatulti orbitti de marimea lui, i se inching ca
unei ffintie mai pre sus(' de omenire, §i supscrisse in
favorea lui tote mesurele propuse de dinsula. Amcii
lui facura mai multe incercari deserte de a i offeri in
publica diadema, Use ell(' o recusA, finda ca poporulti
nu se arreta applecatti a 0 da approbarea sa. In fine aflarA dorita sentintia in cartile sibilline (cari arsera
pre timpula lui Sella, §i se restaurasserA in parte prin
adaussuri spurie) care sententia snail, ca Poma nu-
mai suptti unit rege va pute se invinga pre Parti, §i
partisPnii Jut cerura ca se i se dea demn'tatea regale
afara din Italia. Intro acestea se formasse deja in contra vietiei dictatoriului o conjuratiune de 60 de optimati, parte pompeianl, parte atari cesariani alle carora sperantie nu se implinissera; pretoril C. Cassia
§i M. Bruta se puserA in fruntea lora. Cesare se uccise in senate (care era adunat(' In curia lui Pom
pelt) in 15 Martin' a. R. 709, §i ca(la lOngs statue
lui Pompeii], strapunsti de 23 de cutite.
XVIII.
Nouulti reshellu rivile.
Conjuratii nu preparasserA nimica pentru casulii
condo fapta lora cea crunta ar aye successn, ei Ifssara ca senatuld se taca celle mai de parte. Acesta
voinda se impace aminclaue partitele, confima legile §i
dispostiunile lui Cesare dupa propunerea consulelui
M Antonia, darA tot(' de o data ierta §i preucciditori.
93
Antonia se invol la acesta amnestia DUMai pentru ca
se cAstige timpti spre a si pute compune planurile
selle de resbunare fora se fia turburatil. Mai antaia
ella attip furia poporului asupra ucciditorilora prin
una cuvinta cetinklu fort' la funeraliele lui Cesare. Inurmarea
acesteia, conjuraVi lassai a Roma si se dussera In provinciele date lore. de Cesare . Decima Brute In Gallia
cisalpina, M. Brun In Macedonia, C. Cassia in Suria.
Pupa aceea M. Antonia se servi cu scriptele lui Ce
sare, pre cari pusesse mana in data duph ucciderea
tui, spre a face cella mai mare abusa cu dinsele, pretindenda
ca_
lucreclia dupa dispositinnile lui Cesare,
canal distribuia sau vindea directoiie, provincie, pro
privilegie, dreptnrI de cetatiani dupa placula
sett. Dark currindii i se oppose Octaviana, nepotula si
adoptivult lui Cesare, june de 18 anni. care se uni
mai antala cu aristocrataa si se Intarl In servitiula ei,
apoi in legatura cu Antonia o nemicl, si in fine stinse
si pre acesta. Antonia dorinda se aiba o armata si
o provincia in vecinetatea Romei, curna avusse o data
Cesare, macina la poporu ca se i se dea lui Gallia
cisalpina, si Decima Brute se se tramitta in Mecedonia, era Marcu Brute in Creta. Inse Decimii Bruta
recusa de a se suppune unei decisiuni a poporului,
care nu s'a inrarica de senate, si din causa acesta se
nasai resbellult civile intre M. Antonia si D. Brutu,
la annula R. 709. Antonia impressura pre adversariula
sea in Mutina, senatula instigate de Cicerone (prin
cuvintele filippice) illu deebtara de inimict alla patriei,
si anaindoi consulii din annuli' R. 710, Pansa si Irtiu,
insociti de Octaviant (in calitate de propretorifi), pur
cessera lui D. Brute inteacljuierifi; noise ca4it in cea
dintaia lupta, assemble si Irtiu, In Walla de In Mutina, uncle Antonia fu batutti, si Octavianti remase singuru duce alit' arnmstel. itcesta veqindil ca ells nu p6te se se Link incontra lni Antonia si incontra puteril
94
conjuratilort, cugeta se nimicescA mei antait pre a-
cestia, si de aceea nu persecuta pre Antonia and a
fugth, in Gallia, 110 allessu pentru ca senatult nu It
ins5rcinasse pro dinsuld cu ac6sta missiune, ci pre D
Brutt.
XIX.
li;iunstiratuht
Octaviant se intorse la Roma, si prin puterea armata gi procura consulatult, si dusse lucrult acollo ca
poporult se incuviintiqie a face o cercetare asupra
ucciOitordort lui Cesare, in contra aninestiei pronuntiate de senatt. Apoi plect in Gallia cisalpina, prefiteandu-se ca merge incontra lui Antoniq, cu care nenegotiasse deja prin M. ,.kemilit Lepidu, propretortult
Gal hei, constrinse pre senatt a revoca decretele selle
incontra lui Antoniti si se unl intr'o insulA la Bononia
cu Antoniti si cu Lepidu intru administrarea republicei
pre 5 mini si intru esterminarea pat titei lui Bruit si
Casio. Acesta fu triumviratult II. Popporulu fu nevoitu
a confirms triumviriloiu potestatea arrogatt pre 5 anni.
Else mai in: Ante de a incepe resbellult incontra uecidaorilort lui Cesare, triumvirii voira se se desfaca de
inimicil lora' cei mai losemnati din Roma, ca acestia
se net pita cluama in absentia lore pre S. Pompeiii,
care se tiuea in Sicilia. Din acdsta causg ei reinnouir5,
proscriptiunile, si suptt pretestti de a resbuna mOrtea
lui Cesare §i de a restabill paced in republics, proAcrissera mai bine de 100 de senatori si de 100 de etllari, a c5rora avere debea se le procure lorti bani spre purtarea resbellului. Intre cei ce se uccisera" atunci fu si M. TuBit Cicerone. DupA acesta Antonia si Octavianti pureessera in Macedonia Incontra lui Brutu.si Cassia, can dupa
espeditinnile lore din Asia (incontra Surie i si a Rodului)
95
se intorsseerii in Tracia. Armatele respective se in-
tempinard in One batdlie la Filippi, a. R. 710, cea
dintnia remase fora resultata, fiinda ca Brute batusse
armata lui Octaviant, era Antonia invinse pre Cassia.
care si scurta vietia prin mina unui serve, dell in
a dotal invinse Antonia si pre Brute, care desperate
se strapunse cu sabia. Dupg ce se terming batalia, se
despartini invingetolil; Antonia se stored, din terrile
luate de la conjurati, banil ce sail *promissa iiiilitiei;
Octavianfi se imparts veteranilora agri in Italia. An
toniii chiama pre Cleopatra in Tarsi ca se iespunda"
pentru adiutoriula ce dedesse acesta lui Cassia, inse
ella se prinse de gratiele femeei, si se dusse dupe
dansa in Egypta. Fulvia, soda lui, cerca prin o lupta
in Italia, se la constrInga a se interce la Roma Octavianti 1nthapind marl greutati la distribuirea agrului.
Fulvia sculls pre cumnatu seu Lucia Antonia cu possessorril agrului incontra lui Octavian inse Lucia perdu si fii
contrinsa a se suppune, la Perusia, a. IL 713.
XX.
lieshellulu sieilianu
Marcu Antonia se intose in Italia, si incepii se
tiacteclie cu S Poiaapeiii, care oecupasse Sicilia, incontra ,lui Octaviana. Dare murindii Fulvia, triumvirii
se impa.cara; Antonia se casatoil cu Octavio,, sora lui
Octavio.* si impartii a inirriulu intre sere: Octavian
lug provinciele occidentali, Antonia celle orientali, Lepia tinit Africa. lnse S. Pompelt occupri§i Sardinia,
,§i taro, communicatiunea intre Italia si aceste cloue insule (Sicilia si Sardinia) si ammenintia Roma en fóme. Triumviiii incheiara cu &insult) 1111(1 armistetia
la Misena, in urrnarea caruia S. Pompeii se tine
insulele Italice impreura en provincia Achaia, se primesca consulatula§ise se desdamne(ie pentru
96
agerea pariutesa cea perdu* dra ellii se provisione Oie
Italia cu bucate. Mira nascendu-se plangeri gi de o
parte §i de alta ca tractatulil nu se puce deplinil in
lucrare, se dede motive la resbellulti sicilianii Intre
S. Pompeiti si Octaviant] (a. R. 715 717). Octaviand
nu capeta adjutoriulu cerutii de la cenalti triumviri,
§i purta resbellulii cu forte reu successil la incepntil,
pine candii M. Vipsanifi Agrippa compuse o putere navale considerabile, la care adausse mai in urea si
Antointi o parte din flota sa, bail de daue or! pre
Pompeiu, care fugi In Asia 3i se uccise la Mileto, Lepith! Inca descallicassa in Sicilia, si pretinse ca se i
Sb lasse lei insula cea occupata, dub,' Octavian]." &astigA militia lui, ii lea provinciele si demnitatea de
triumviu, si Iii tramise la Circei (unde till ea pontefice massimii pine la annuli" 741 ) Cu modul acesta
Octaviang surrupa pre doi rival!, §i castiga trAia spre
a se putO lupta cu allii treil6 cu successii. Spre
§i occupy legiunile §i a §1 imple tesaurulil militaria,
ellii intreprinse mai multe espeditiuni incontra popareloru
alpestre sl illurice can Inca nu se suppusessera deplintiU
Japugil, Pannonil si Dalmatil se subjugara.
XXI.
Sedalia de la Aeliu.
Intre acestea Partii de la resariti] coprinsera Suria
Palestina, Fenicia §i Asia anteriore. Antonia tramise
incontra lord pre locutiitoriulii sett Ventidifi a. R. 714
care i respinse preste Eufrate; apoi se arreta ellii insu§i in Asia spre a termini resbellult, dons Cleopatrei
o mare parte din Asia romans (Fenicia, Celesuria, si
parte din Cilicia si din Judea), si In anulii R.717
interprinse, in unire cu Artavasde regele Armeniei, o
espeditiune in .ontra Partneri], petrunse pino in Media
97
mica in forte scurrd timpd; lose lipsa de provisiunl,
appropiareaiernei, si defectiunea Armenilord Illu constrin-
sera a se interce in apoi. Mai pre urma (R. 719 prin
piarea iernei, §1 defectiunea Armenilord Uhl constrin-
serf a se intorce in apoi. Mai pre urma (R. 719) prin.
se pre regele Armenilort §i ld duse la Alessandria in
triumfd.sTotd de o data dechiara pre Cesarione (fiiulii
Cleopatrei) de fluid legitimii and lui Cesare (spre a
nemici pretensiunile lui Octaviand, fiiului adoptivil) §i
pueind dupa aceea tramise Octaviettacarte de despartire
(R. 721).Senatuld volindd ca Antoniil e captivatd de
Cleopatra care spera se §1 suppuna printeinsuld imperiuld romand, li dechigra resbellft. Antonifi in loci' de
a trece repede in Italia §i de a supprinde pre adversariuld celld Inca nearmatfit perdd cello mai bund timpd
In desfrenarl cu Cleopatra, care lii insoct in Grecia, §i candti Octaviand se arreta pre marea ionica cu
o iota condusa de Agrippa, determine dupg vointia
Cleopatrei se se bats pre ape, M. Agrippa cAstiga pentru Octaviand decisiva batalia de la promontoriuld Ac-
tit' (2 Sep R. 722): Cleopatra §i Antoniii fugirg In
Egypetti inainte de a se decide batalia, flota lord se
arse, armata, de pre uscatd se suppuse invinetoriului.
Dupe acesta, Octavianil treed in Suria (R 723),attlica
din partea aceea Egyptuld, §i constrinse chiard pre
Cleopatra se hi libere de adversariuld seu. Cleopatra
tramise la Antonit, care fu delAssatii de cOtra flota §i
de extra callgrimea sa, se I spung ca ea s'a uccisd,
in urma clireia se strapunse end IIISUO. Cleopatra puse
in lucrare tOta artea sa spre a prinde §i pre Octaviand cu gratiele selle, Ora ve4indd cg inde§ertil se
fatiga, §i intellegindd ca Octaviand are de scopil se o
duel la Roma inaintea carrului de triumfd, i§1 .scurta §i ea vieatia prin muscatura de vipers, Egyptuld
se prefdeti in provincia romana. a, R. 723.Octaviand
se int6rse la Roma in annuli!' R. 724, §i celebra und
7
98
triumfa Intreita pentril victoriele din Dalmatia (si terrile vecille), de la Actifi si din Egyptfi capeta titlula
de imperatoriti (imperator), de principe anti senatului
(princeps senatus), si apoi de Augusta, (Augustus, adeci allessu de dei,) prin care credea a da 6re-care lesgitimitate puteril usurpate. Luna lui Sestile (sextitis) In
care art se Int6rse la Roma, Inca, se decorA cu acestta nume superbti (Augustus).
XXII.
Oivanisatiunea slatului.
Octaviana Augusta adjungada la putere pleca pre
senate ca se la fuvest6sca cu tote directoriele celle mai
Inalte, apoi ca se I dea chiara si potestatea legislative,
si se III scutesca de obligatiunea mai multora legs. Pre
Tonga titlulti de imperatoria i se dede pre vietia imperiula proconsularia, censura, potestatea tribunicia, si
Cu autoritatea imperiale care coprindea
dreptulti de a comanda preste tote legiunile, se unia
dreptulu de a strange militia, de a Impune contributiune,
pontificatula.
de a face resbella si de a Ineheia pace, si de a dispune de vietia si de m6rte. Din imperiulti proconsulariti (imperium proconsulare) urma dreptulu de inspectiune asupra tutora provincieluril, chiarti si acellort senatorie. precuma si dreptulu de a primI appellatiuni din
provwcie Cu dreptulfi de censoriti. imperatoriula dispnnea asupra meritelora cetatianilora de a fi primiti
sae scossi dintre senatori, callari si triburi. Potestatea
tribunicia, ii assecura inviolabilitatea persOnel, Ii da drep-
de a convoca poporulti, de a intercede Incontra
decretelora senatului, si mai virtosti dreptulu derivat,
din adjutoriula tribunicia (auxilim tribunicium) de a
prim1 appellatiuni de la tote autoritatile urbane care
deveni fOntana jurisdictiunei supreme. Titlula de pentulti
99
tetice massimd fiicea pre imperatorid capti collegiului
ponteficiloril §i membru celloru alte collegie sacerdotali,
§i I conferia directiunea tutors lucrurilord rieligiOse.
Prin recumiscerea edictelorti §i a ordinatiunilord impe-
riali de valide ea §i legile comitielorll §i decretele senatului, imperatoriuld deveni legislatorid.
Senatuld an restrinse de catra Octavian% in puterea
dreptului censoriti, la numeruld de 600 de membri plecati lui, cari mai Iiirdiu se numira de cotra principe nu
flume diutre Romani, ci §i dintre Italic! §i provinciali,
inse debea se documentedie ca possedd censulti de
1,000,000 sestertii, si ca, suntd de '25 de anni. Comitielord se lua potestatea suprenaa (suveranita tea) §i se
lode de o canati data senatului (inc / nu imperatoriului). Prin urmare senatuld, pite longs administratiunea
interessel, rn esterne §i interne, cApeta acumil §i drepturile supreme alle poporului, allegerea magistratilord,
legislatiunea §i judecatura suprerna. Cu tote acestea senatuld depindea in fapta de la imperatoriti, ca- ci acesta avea dreptuld de a allege pre senator! (lectio senatus) initiativa in tote adunarile. Prin acesta se lassai
in voia imtperatoriului de a determine, ce §i can se se
dea senatului spre decidere; imperatoriuld adese or
chigma la consultd in cause momentOse, In loculd senatului, numai und conga! privatd (consilium principis)
compusti din persOnele lui celle mai de aprope (onici
et comites). Comitiele se stringea numai ca se li se
communise decretele principelui §i alle senatului el ca
se intaresca prin acclamatiune pre magistratii cei alle§si
pie
senate
111agistratele republicane le Lassa Octaviand -tote
in fiintiacu numele, inse In lua tots intlaintia; ellu dede administratiunca sail in mainile nouilord directori,
cari nu se punea dintre senatori, sau o lua de a dreptuld in olanile Belle. leaperatoriuld se facea consule,
qi purta ac6bGi demnitate mai multi anni unulit third
100
altula, Or& cellord alts consul! lescurta timpula prin suffectiune la cate doue luni. Consulii mai avea numai prepdintia
In senate
§i 6re care parte la jurisdictiune; pretoril,
edelii §i tribunil continuara a functiuna cu 6re-care modificatitini §i restringeri alle puterei lord; censoril incetara cu republica, §i imperatorli se 1,psarcinara insist cu
acea director* questorii se impartira in questoriula
principelui, questorii urban! §i questorii provincial!, cello
dintaia putea indata dupa questura se adjunga la pretura, fuse Olt era detorit a da jocurile numite questorie.
In gradula acela in care magistratii republican!
perdura din influintia lorti, se redicara directoril eel
noui, numitl de cotra imperatoria, §i dependinti de la din-
said. Cella mai insemnata dintre directoril acestia, era
prefectula urbel (praefeetus urbi) care avea t6ta puterea necessaria pentru sustinerea pacei puplice (0 mai
vertosa puterea politiana a edililora), §i Impreuni cu
consiliula seu avea jurisdictiunea in cause criminali, la
inceputa pre hingA quaestiones), pre cuma §i appellatiun ea. imperiale. Prefectula pretoriului (praefectus praetorio)
care la inceputa era numai commandante alla cellora 10
coorti pretoriane organisate de Octavianil pentru custodia sa, §i sta in autoritate cu mita mai pre giostl
de cats prefectula urbei, lime in mina timpa deveul
cea dintaiii persona dupa imperratoriu* fiinda ca nn
numai tote administratiunea militaria, treca in manile lui
ci prin desele absentie alle imperatoriului, capeta pre-,§edintia in consiliula imperiale, §i a§ia judecatura su-prema, la care se adausse mai in urma §i admistrati
unea erariulni §i a provincielora, aria in cats potestatea supreme administrative se concentra in directoria
acesta.
101
XXIII.
Organisatiunea Provinoieloru
Din timpula de candy tot! ltalil capetarA dreptulii de
cetatiani, Roma nu mai fu complessula statului, ci numat capitalea acestuia. Octavianii informosetia Roma
cu edeficiele celle ma! magnifice, sl o impArti In 14
regiuni dry Italia pin° la Alp! in 11 regiunt Cetatile sin-
gularie continuara a pea numele distinctive demunicipie, de colonie, si de prefecture; time consti
tutiunea lora cea internA era In essentia aceeasi. In
fruntea unei communitati urbane sta magistraii annual!
si un senata sau ordo de curionum.
Proving iele se impartira de Octaviana a) In prvinciele
principelui (provinciae principis), can era ct He mai
important!, unde stations o putere militariA 4nsemnata,
ally cArort guvernatoria se considers a fi insusi imperatoriula, si in car! trAmittea numai loctitiitorl (legate)
cu putere pretoriA (numiti mai in urma, praesides rectores §i correctores), b) in provinciele senatului (provinciae senatus) can n'avea lipsg de o mare putere military,, $i se adminis tra de proconsul! cu adjutoriulu legatilort si anti questorilort.
Provinciele afarA de Italia, era: 1) In Europa:
Sicilia, Sardinia si Corsica, Achaia (Grecia propriA),
Macedonia, Tracia, Moesia, Illuria (Dalmatia) Panno
nia (tinutula din drepta Dunarii de la Sava pin° In
muntele Cecil° Noriculit' Retia si Vindelica tinutulii de
la muntele Cetiti pino la originea Dunarii , late Alpie
si Dunaria), Gallia, Ispania $i Lusitania; 2) in Africa:
Mauretania, Numidia, si Apica pro pria in partea de cotra appusa; Cyrenaica si E gyptula In partea de cOtra
resarita, 3) in Asia: Suria cu Palestina,Cilicia, Bitunia,
Asia mica si insula Creta.
Armata romang se organisa din noun de Octavi
ant, si se transforms in militia stabile, 25 de legiuni
102
(de cate 6,100 pedestri §i 726 callart) se asqe4iara
in caste stative (castra stativa) Ia Rena, la Dunaria §i
la Eufrate spre apperarea marginilo,t imperiului; done
Ia Renula inferiore, trei la Renu la superiore, una In
Retia, una in Noricti, paten in Pannonia, trei in Moesia,
done la Eufratele superiore, in Cilicia, §esse In Suria,
una in Egyptii, una In Africa, una In Ispania
Pre longA erariuit statului Octaviana mai funds
una erarit militaria din contribuVunile celle none §i
din alte fontftne, §i una fisca sae tesaura private aim
principelai,
IN EDITURA
LIBRARIEI SOCEC11 & C - COMP.
7, Ca lea MogosOe No. 7.
se all&
LEI B.
Angeleseu EL Cursii de arimetica ralionata, in 2 OrtT.
Curse de Algebra elementary pentru clas-
3
sele inferiors din Lycee
25
ti Riureanu, Geometria, dupre Legendre
4 20
si Blanchet, 1 vol in 8° mare
Istoria generala I vol in 8D mare
6
Cernateseu,
Ciocanelli T. E. Gramatica franceso-Romana
Cloeotide Ion, Gramatica limbel ellene
Eustatiiil G.
Chrestomatia ellena
Sintaxa limbel ellene
1)ialogl Romano-francesi
Antmetica theoretics si practica
Ionescu Dem. Elemente de Istoria Romans
lonescu I.
1
.
68
.. 3 33
4
3
1
.
,
.
68
84
84
.
Carte de lectura cu deprinderl asupra Inn beI si asupra stilulul, pentru classele primare
larcu Dem. Istoria
-
sacra, prescurtata
Comptabilitatea agricola
Manualti de Invkatura
Mythologia prescurtata,
......
,
.
.
45
20
45
25
.
17
Lauriatiti:A. Treb Istoria romanilort part. I-a pentru
classa I-a Gyinnasiala
Naneanu B Botanica pentru invkam5ntulu inferiors .
Preda, Dem. N. Dictionarul Latino- Romano. I vol forte.
84
30
8 40
Pisone Ierom. Dictionaria Rom. fran.Latiuo germane.
5
. 1
Ralianultefan. Esercitie de lectui
33
Spinazzola 0. Florea literaturel italiane, I vol forte in 8°
Stiletto B.
mare
Gramatica elementary a limbel italiane . .
Gramatica elementary, pupa Longchimp-
Blignieres ......
.
.
. . .
5
1
25
. . . 1
10
42
65
55
Siaieariu, B. Elemente delGeografte antics
tefanescu Gr.' Elemente de Zoologie
.Stefanescu Barbu. Antmetica prvtial
..... ,
..$tefanescu Basiliu, Calligratia theoretico-practica. .
. .
Tipografia Nalionalet Antreprenor, C N. liciduleseti
1
18