PRINCIPIA

PRINCIPIA
DE
LIMB A
SI DE
SCRIP TVR A
DE
T. CIPARIU.
EDITIVNEA II REVEDIVTA SI IMMVLTITA.
BLASIV,
MDCCOLXVI.
0v TIPARIVLV SENIINAIRIVLVI.
"
Pr efatiune
.
Aceste studia asupr'a limbei romanesce
incepusem a le publich inca in a. 1847 in
Organulu Luminarei , inse greutatea obiectului st ocupatiunile cu redactiunea st publitarea aceh i organu amenara e ontinuarea St
indecursulu anului 1848, forh de a le poté
terminh .
Dupa edarea elementeloru de limb'a romana in 1854, cugetu-mi era numai de cfttu
a reprende flrulu intreruptu alu acestoru studia , ce erau basea aceloru elemente , st la
carele totu atunci me provocasem.
Inse nece continuarea nu-mi erh cu potentia forh de reprod.ucerea celoru publicate
in Organu, dein causa, oh esemplaria-le Organului neindoitu se voru fi impucinatu dupa revolutiune, st cele ce voru mai ff. remasu, a nevolia se voru mai fi aflandu in manu-le
lectoriloru mai noi.
La acestea se adause st crescerea materialelui, dupa ce multe dein cartile vechei
literature romanesci, cari panh in 1848 Inca nu eran estrase de planu, a cumu percurenduse de totu, ne au datu noua esemple
st noue probe pentru forraele limbei st scripturei romanesci.
IV
Cu tote astea, incepundu inainte cu vre o
cinci ani revisiunea si de nou edarea acestui
opu, totu nu mia fostu prein potentia alu
duce panh in capetu, mai alesu dein causa,
ch pre la a. 1862 mise fece sperarea de a
pot6 castigh unele monumente literaria vechia, ce nu le potusem avé mai in ainte, care in parte s'a st implenitu, er' apoi fortunele politice, ce au agitatu patri'a nostra,
inca nu mi- au lasatu tempulu doritu, de a
terminti aceste studia.
Deci nevrendu a tiené mai indelungatu fo-
lia-le tiparite pan' acum'a nepublicate, am onore a le presenth Onor. publicu romanescu,
de
la a' caruia cuprendere va depende si
terminarea acestei editiuni.
Blasiu,
1
Jan.
1866.
T. C
PARTEA 1.
PRINCIPIA DE LIMB A.
Litera laline, si lindm romana.
Avrontur.u, inca de la antiniulu cugetu de
incepe unu organu de publicitate, si-lua de
princi p i a aceste dona: LIT ERE la ti n e, si
a
LIMBA citu se are pot6 mai curata.
Elu credea, eâ dupa Gazet'a de Transilvani'a manudusa Cll atta abilitatea de cufratele set),
Si dupa pucinatatea publicului ocupan' cu lectura, are fi l'ostia de prisosu a mai incepe alt'a cti
slov e. Alt'a mai eri, ci nu potea impacti neee
intru unu modu aste doue idee atkitu de contrarie: !itere ro in a n e, si limba s'oven izat a.
Sciea inse prea bene, ci una folia intru una
forma dein afora cti toldo nona, in anemele
nepreparate va se destepte neplaceri, prepusu scopuli, de cari prea
re, inca si animositati,
liusiorn se pote infrange una frageda luntritia
De aciamenarea asia lunga, asteptantiu, ei
mal antaniu itnmultienduse cartile cu 'itere la-
tine de una mai mica publicitate, apoi soma enduse mai maitu lips'a de a reduce limb'a la
una forma mai omogenia, mai primitiva, se ise
convinaplaneze in catu-va calea coltiurosa,
su fiendu, cumu cà impresiunea si influentea fo1.
2 ----
lielorn publice in dilele nostre e cu totniu alea,
de cumu e a' ahora carti inenunte, care adese
ori, numai cá curiositati de antaniu, se stresura pre nesemtite pucina urma lasandu dupa
ne, candu dein cuntra foli'a periodica e ea una
De ari si temetea, ce o
ospe de tote dilele.
porti in anema, cá nu cumu-va inceperea se fia
prea curundu.
Incepit. De in ce sernne beneominosa,
e in stare nece acumu a' descoperi. Destuln,
incepit intre temere st sperare, crediendu ea a
venitu minutulu de a inceperea, sperandu cA nu
va se intempine neplaceri nece animositati. FaAsia disi
cuea bene au reu, va alege..,
tunci, acunin dicu cà bene,
Incependu, semtia antanra detoria catrà pu,
blicu : de a delinia chiaru cararea, pre care
pleci, atatu de partea scr i p tur e i cAtu si de
Candu foli'a va
a' 1 i mbei. Inse
avé publicu, Lectorii nostri voru sci unii, ei nu
toti, ca Nr. I esi in ainte de a avé macarn
n u abonatu, pie singuru risiculu redactoriului
primaria, si pie unu ce va di D. diet'. Asea
una idea a' lui, unu capriciu pote va dice ce,
ne-va, de in care inse publiculu nu avea
ca a pierde. Credeal cà (lela 1. Jan. pana la L
Martiuterminulti de in urma, nu e multu a aste,
ptál pan' atunci inca-si lua liertare a face pit.,
chide insenmari preintru amendoua
Nota. Aceslu articlu se publick niai aoiauiii in 25
.
Jan. 1847 Nr. IV alu Organului, abonaiii 1,enira pre.
incetti si pucini, inse Princi pia-le se continuara pana in 10 Martin 1848 Nr . Organului LXIII, er' aht
Principia-loru XLVII.
3
II
Litel;a romana la inceputu mai curata in forme
si mai avuta in cuvente.
CEA mai via convingere a' autoriului, si impreutia, pie cutnu crede, a' toturoru romaniloru
eunoscutori, de intru inceputu fit: CI141111 ci
b'a romanesca, ci dialectu italicu, pre la ince-
putuln aratarei ei in Dacia, eri cu multu mai
c urat a in forme, si mai avuta in cuvente ro-
cumn ea, prein
mane , de cumu este astadi,
contactulu si amesteculu Cu popora de altu san-
ge si de alta lünba slavi, greci, unguri, turci,
si prein despotimulu slavonismului in curti si in
besereca prein seculi nenumerati, a pierdutu
multu deintru amendoue ( forme si cuvente), nu.
numai, ci ci a si intpromutatu multe de la aceiesi popora, Matti forme citu si cuvente.
Marturia afora de tota indoiel'a mie sunlit
cartile betrane tiela a. 1570 patià catri a. 1700,
in carile cu bucuria atta ce-ne-va unu numeru
mare de forme, cuyente, si insetnnari, de pri mitive, derivate si compuse, de origine curatit
romanesca, care astadi in plea poportilui, si in
scrierile autoriloru roinani, nu se mai audu , nu
se mai afla, si de care ni-se intrista anent'a ve-
diendule jacundn.uitate cá si aurulu in lutu,
nestimate.
Se haunt de esemplu mai antaniu numai cele uitate dein fanaili'a MISER, dein carea acumu
nu in ti audium de clot: en is ielu lat. misellus
(ticalosu,saracti),niieseletate, inisiella
Er' celi vechi
ti (Reedit si:
meser u, lat. iniscr (s tracu).
14
ineserere, lat. miserere
Orastia dein a. 1581. Gen. XIX, 19:
Bibli a le
si ai faL
clan tnare inesererea ta". XLVII; 29. Ex:
XXV, 18.
Meseros ca, Ìat. miseresco (saracescu io):
m ese re z u , lat . miserare (saracescil pie
altitlit ). Psaltirea de 3asi dein a. 1680, fol. 196;
a : 9, Dommilu mese re z a si bògatiesce".
in ese re tate; lat. miseritas (saracia),
si misericordia (mila).
n'ese tire (mila) inca si in Catechistmilu
de A, Julia de in a. 1702 fol. 30 b. 31 1).36 a. etc:
SI deca in tempu mur-mi de 160 ani dela a.
1700 panA, actinio atat'a pierdurainti, cata N a fi
fostu pierderea (kilt aceli 1300 de ani dela 270
t'upa Christusil panà la a. 1570, de in carii
airean' nece una urinas ctiiiiii au graitu strabunii
nostri romanesce Cilio se pierdiira la Ii o i, mi=
mai de la desprelinarea Cel0fIl de dein colo si
de dein coce (Le Doliere romani pana
ne
arata dialfctolo inacedonicii tomaliescu, dein ea-
rele in alti numeri urinatori OMII produce tina
micu vocabillariu dd citVentd loro proprie de nrigine romana,
Acestea asia fiendia, care romana are fi asia
angustu la anema cätti se (lice, ca; re a fosiu
re-candu parte cura ta a Iiinbei romatiesci, mai
multa nu pote fi '1";),
cà mi e liertatu a reduce
dein mormentu la iiatia cele uitate inca nui de
*) T. Varrn (le ling
. lat . lib. 4, 9: An non polilla
tu e a verba Hin, gime haereditote a It fa I o reger
veneriint , quain (pm a poeta Livio relicta
(AO seenli, nece a formi derh ate si compusa decare se nu se convinin primitive, si in apoi,
ga, ci slovenismii si altele asemenea sown 1111nlai stricatiuni a limbei, de carob; limb a nu po
te se se inderepte de cdta 'mina' en lapeda -
vea lurti , Si apoi, in I (multi la pedatelorii, lapedanOdom 9 (IP nude se ne improtmitánin, det'hii de
unde ni- se (rage intrega viatria limbei: dein
intre cavile cea de antaniu si
dialectele
cea mai vechia e iati u'a.
A scrie dar' una liniba, pre cam se pote aupa iinpreginrari mai curata; a reinstifleti morte.11e, uitatelel paresitele forme,. cuvente si senina-
ri; á lapedi slovenismii etc. si in loculit loot
á pienI cu termini luati,. candu alte funtálne ne
urn lipsi, dein dialecte romane, a togini ce-
te impromotate (Ilya formele si esemplele ce ne
nu (Ilya lingoinfacisieza structilea
retatea buzelorn, (Ilya placutidu orechielorn
esteá si as.em.enea uie eraii propusillii, scoptilii, Si
principia-le dein partea
Nola. Iteinanea a aratá sf princi pi a- le s.cript
ei asia de pre senrtu, ennui seau araialn a le linibei, ci
tkutociulu kentienda, ce a!t'a nu se pote face pima ce
a Irece una data totu cursulu despke Iiiiilji, menà obiectulu pre a dou'a parte a' acestui tractate . fuse inireIenindu langi absentari dela locoln redoctiunei, si in
tirma in retaren organolui, parteo a' &ilia f lin ruai inceputa, sr una articlu despre- ort ogre fi a care erii se
rke publice sub nr. XLVIII. reinase in Mi. er' artnnu
se publica la loculu seu. Mai pre largo s a tract.itii apoi,
in patea_ I a' Eleinenteloro de 11114 ). a co irtito lat.r
Ii
Prim.' mil-le de blab.' .
1g54. lose si asia cumu
intra adevern santa principia si de script ure, de aLit
tlulu. nu itun scainibetu .
-6
Clirattrea linibei necesaria.
MAI in ainte de a trece pre in principia-le Um-
bei si scriptnrei, indetorati ne semilum a atinge
pre Beim', si parerile celoru ce suntu au potu se
ha contrarii pareriloru nostre.
A justifica curatirea limbei, Meru in de sene ni-se pare de prisosu. Esemplele altoru limbe dein cele mal de curundu, ne art, poté settsi dein destuln. Si ca se taceam de curatirea si
reformarea limbei unguresci, ce se templa in
tempu asia de seurtu in aintea ochiloru nostri,
cat!' se tare a se fi facutu cu arm magica, se
taceniu de reformarea si curatirea linibei grecesci moderne, de care noi prein noi nu sumtema in stare de a judeca de plenu in catn s'a
efectuatt4indereptimu nuntai la Limb'a germana, limb'a lui Giithe si a' lui Schiller, timba
care, dupa operele immortali scrise intru insa
in tote ramurele scientiei, se are paré asia de
cosolidata si nemutabile ca si italian'a, francesc'a, ispanta. Limb'a acesta si astadi se afta
subtu cea mai rigorosa critica in tote partite
ei. Gramatecii, literatorii lora, toti small inca
lips'a de inavutirea, regttlarea si curatirea ei.
Apoi cea romanescal Au nu a venitu si preinit.!, ea tempulu, ci filii ei se nu o mai tractete 6 pre una barbara, se nu o mai scaimbe dupa tote limbele en carele vene in contactu,
ci se o cercetezo ce-va-si mal en de amenuntuln, ce este, ce a fostu, si ce se cade se fia t
Celi ce se aril opine curatirei si reforma-
7
rei limbei romanesci, nu au de a provocá. la italian'a, ispan'a, carble dela Dante si dela autoriulit poeinei natinnali
Cid incoce nu se
au mai reformatu, nece se. au curatitu de Ionbardismi, gothismi arabism
.a
din'a de
astadi. Vereustarile limbeloru acestor4 suntu
altele, de cum(' suntit ale limbei romanesci.
Poetii lorti, a' caroru influentia in evil'', mediu
fit &taw de mare in provinciele occidentali, co
nele loru inspiratiuni rapira tote mentile
coetaniiloru sei, asia catu immortalile loru cittturi se deificara impreuna cu tota forna'a loru
dein afore, dialectele materne care nu poteau
aratá asemeni opere se neglesera, er' dialectulu
fa' °rim de aste opere se redici la. rangu
limba natitinale a' unei tied si a' mini popo-
ru intregu: Asia dielectulu castilianu se fece
Sp a n u, cell' toscanit liià numele glorioso de
limba i t al i an a, numai preintru Lopez de Vega, Cálderon dela Barca poetii curtei Castiliane, si preintru Dante, Boccaccio, Ariosto si Tasso poetii curtilorit toscane. Dein care causa, ita-
liana de acumu dein alte tienuture italice, Cu
cátu suntu mai departati de Fi ren z a- la - be 11 a, co atitu suntu mai nevoliti Cu multa batere de capo se invetie limb'a toscan a, preintru cá se pota scrie si eli in asia numit'a limba
italiana. Romanii ¡ose nu au fostu asia favoriti de Apollo si de muse, citu se li-se nasca si
Joni atari divini barbati, carii sole fixeze limb'a temporiu, ci fixatorii ihuhei romonesci
fura preutii serbesci, gramlticii si logofetielii
dept.° la beserece si divanttri, poemele
8
toril eran molitvele si chrisovele, ce fleco
unu romanu MI polea se le intielega.
Asia se nascit fimb'a beserecesc a.
Ci
linib'a beserecesca, cu tote calitatile ei si cele
bine, nu pote se remania romanului clas i e a.
Ea (lupa firea ei e numai si numai beserecesca,
si dupa origine cauta si astadi se porte pie sene
venetarile crucifixitinei. Ea este chiara, neteda,
firesca, curnu se cade se fia tota cuventarea, carea e anumita preintru t o t e+ clasile poporului,
ci se o intielega. Ea ne infaciosieza, mai alosa
de la a. 1700 in coce, una pronuncia m a i buna
de ata multe altele, si una ortografia ni a i regulata, care suntu calitatile ei cele bune. luso
ea de alta parte, cosiderata mai de aprope, e
cu multa mai seraca de cuvente si de forme de
citu in periodulu precedente, are mai multe erori gramatece, si una ortografia mai adesu
smentita; cu una cuventu, ea se pote cosideri
cií una pasiti eatrà cultur'a limbei romanesci,
ci nece a-cuino cii unti modelti de limba huna,
sean demna de a fi fixa si in afora de besereca
jadiara tote ramurele de scientie si de poesie.
Noi nutre potemu !asá, aici la detaliuri de a a-
ratá care suntu regulele, ce suntu a se urini in
curatfrea si refoilnarea limbei, care suntu cuventele si formele anticate si reinviende,carii tenianii noi, ce suntu a se intruduce in ihnba-,acestea
parte fiendu obiectulu dictionaria-loro, parte reserbandu-ni-le altoru percetari mai tardie. Atat'a
diceinti nanni: ci linib'a beserecesca sene fia de
b a s e, pre care se se redice murii solidi ai acestui edificio' importante catra culmea lui. Noi
provocitna Si acumu pro toti amatoril si clinti
scutorii insufletiti de acesta di mbal se ajute de
in tote potente la edificarea acestui Sion romas
uescu; dorere numai, ca columnele foliei nostre
nu mai esistu, care in 4847 le deschisesemu desbaterilorn si cercetarilorti filologice a supea
litnbei, si de care asii de pucinu se sierbira.
Note. Propusetiunea dein orma in ed. I sun6 asia: Goluntnela nostre ori cato de anguste, von] fi tow
de a un'a deschise desbateriloru si cerretariloru Motogiee asupr'a liinbei, ori ciltu dq seriose se
IV
Restaurarea celoru 'eche.
CELI ce se are opone seriosu reducerei seat' reinvierei cuventelont si formeloru vechie
acumu uitate ori rare, credemu, cà mums proa
pucini. pupa meseretatea limbel, ce semtinut
si o plangemu in tote dilele, de cite ori nu tte
potemu respici ideele in limb'a Rostra asia
chiaru, netetht, precisu, ci in alte limbo a Euò
ropei culte si elegante,a reimpinge, laped4
a nu le recuprende in tesaurulu de carele se
tienu, are fi mai mtdEtt de citu neprecepere.
Ulta limba, inca si cea mai avuta, preitt adaugerea si immultirea tesattrului ei, nutnai casti.
ga, laud'a ei cu atiCa e mai mare. Littsoretafea
de asi respici ctigetele lui nu,mai chiartt si precisu, ci si cu totu joculu fantasiei si cil tota elegantra e numai proprietatea limbeloru avute.
Sì prectuntt omenii tesattrii de aura si de argentil, asia nece linib.le bucurose
pierdu
tesaurii cuventelorti, formeloru, frasilura, insemnarilora sales chiaru si can tu le prisosescu.,
10
Apoi cumu se le !apode, C111411t1 se nu le adune,
candu nu au de ajunsul
Alt'a este cti usulu celoru vichie, de care.
cuinu ci
le dereptit oserbeza Qu i n ti lianu
cu entele vechie dan stralucire cuventarei, preintru cà au si autoritatea vechimel, si grati'a
noutatei chiaru preintru cà stintu Varasite; inse e a se tien6 moduluf ci se nu fia prea dese.
Ce inai m'auge apoi acestu mare clasicu: ei se
mi se vedia a fi vechie nece prea betrane, e. forte cu anevolia de urinatu, de era ce cele vechie
chiarit preintru vechiinea loru nu e cut patentia
a im se vedé vechis er' preintru noi are fi cut
Miau inopiedecatarin, cit-ci a se feri de densele preintru vechimea toril nit are fi alta de ciAcésea (liceinii si de cittu a le roda
ventele nana, mai raro, compusa, derivate, de
reducerile la primitive si de focmarile dein cele usitate carile tote ductt spre inavutirea tinabai, cá prein usuta mai &sis ele se se faca mai
cunoscute, ¡(tecle impreundte en dense se Sc de.
termineze mai maitu, preintru 6, in trina
finetiele ciigetarei si elegantra spresiunei
curundu scsi age locti
-,,-,
C)
Quintil.
lib. E cap. V1, 39:- Verba a vetustate
repetita non modo magnos assertores habent, sed,
etiant afferunt orationi majestatem Miqueta, ton
sine delectatione, nam et auctoritatem
habent, et quia intermissa sunt, gratiam novitati
similem parant.De puritatea linibei, archaismi si
neologismi itnpreuna eu alte citate, vedi in Ele-.
mente de poelica §. 63 seg. p. 76 seqq.
") Quintil, loe cit. cap. V, 72 : A u dendu in tatuca,
11
V.
Curatirea in ce stit.
A curad limb'a, semneza nu numai a depart4 de intru insa totu ce se afla in ea strainu,
cuvente, forme, sintactica, si tom ce se trage
de in limbe de altu caracteriu cu totulu diversu
de alu limbeloru romane,ci inca si dein cele
romane a nu cuprende nemica, ce ori e strain('
intru inse subintrodusu de aliurea, ori e caracte-
risticu preintru acele dialecte. Ci-ci nece ace-
ste limbe nu au fostu aparate de influentia
straina, cumu nu fit nece a' nostra.
lu limb'a latina, carea intru antanin fuse
numai limb'a Latinlui, apoi se fece linilia Roma si a'imperiului roman'', intrara cuventele toturorit gentiforn nu numai celorn italice,
ci si celorn barbare snjugate *). In limb'a ¡tauca, ispanica, franca, intrara germanismi, arapisini,
carli panà adi nu se au curatItu.
Nu tom dar', ce se afld in dialectele romane,
e romanti,ci mite-sit suable, chiaru ci slovenismii, magiarismii, neogrecismii nostri. Nu Lote
namque ut Cicero ait : etiata quae primò dura visa
*)
sunt, usu mollitintur.1
Isidorus Orig. lib. I rap. 31 pag. 47 edit. Lindem. Appellattu antem barbarismos a barbafis
gentibas, dum Ial iuiae orationis integritatem nescirent. Unaquaeque enim gens 11°111am:ulna &eta, cum
opibus sais viiia quogite verborum et mortun Romans transmisit." Er' Quintil. 1. c. cap. V, 55:
Verba ant latina, aut peregrina sunt. peregrina
porro, ex omnibus prope dixerim gentibus, ut
ut instituta etiam multa, senerunt.
12
cuventele, nece tote formele si terminatiunile
de intru aste, suntu de a se bagi fora alegere
in limb'a romattesca, cumu an facutu multi (lei'',
cea italiana si mai multi ineadein cea francesca.
Noi nece ce se afla in Iiinb'a latina, nu judecant!' a se poté recepe tot!' si forà alegere in
limbga romanesca,nu dein temere de strainis-
mi, preintru cà pre acestia, a fora de pucini
termini umbrici, etrusci etc. de carii aflánnt apriáta inarturia la clasici, si afora de celi in'.
pronintati dein limb'a grecesca, *) nece
mai
potent!' decunosce,ci numai dein acelu motica limb'a romanesca n u e latinta precumn
nece italian'a, de si sémena multu si iii multe
si cu una si eu alea, et.' in altele multe se destittge de catrà antendone.
De in fatin'd, u impromuta cuvento acolo
unde averno lipsa, se pare en multi' Lnai liertatat!' si mai liusiorn, de cash' a impromutá forme
si terminatiuni noue; de ore c6 ca cuventele
dandu.Ii-se forma romanesca, qe potu romani, er formele none, ce nu.su rontanesci,
cumn se vol.!' romaní? De in care causa, noi
totu de una semtirantu ore-care antipatía asupea niter!' forme curatu latine si curatu nefantanesci, mai ales!' candu se ami aplecatn
ctrvente romanesci. Asia vediuramu en gretia
terminatiunea latina bilis, nu nurnai in aboin nabi i, con fortabi I, ci inca si mai multi"
in aria bi I, se in tibi I si alte asemenea,
carele panà astadi nu ne aunt potutu impacá de
Quintil. I. c. capu N., 58: Et confessis gangue
graeeis utimur verbis, ubi nostradesunt.
13
multi ani. In limb'a romanesca nu o aI emu, sci-
tuo rà si la latini in periodulu eel+, ntai curatu'alu limbei era atilt, de raira, eitu wee ma-
caru cuyentultt possibilis nu se parea de-
tront se intre in cuyentarea curate latina. Ea se
lati inai tardiu, pre tempulu decadentiei limbei
latine, si in evulu medio esundá in tote limbele romane dein occidente, resunandu de pre
eatedrele doctorilorn angelici, subtili, carii di-
sputan de ninni scibili.
lu scurtn,de fertile ni-se pare limb'a roinanesca si pawl astadi alâtu de avota câtu nu
are semti necesetate de forme si tertninatiuni noue.
Alta intrebare yeni la miedi-locu, ca ore
Cade-se se tienemu tote forinele vechie curatu
tomanesci, au se condemnAmu pre uncle deintru ¡use si se le lapedamu in formarea compusa-Inrn si derivateloru, er' pre akete se le prealegemn ? Celi ce yarn ale condemnit si-tian ratiunile dei, linsioratatea buzelorn si placutubt
orerhielórit, cunt!, facnra tn forma thine, dicundu cA e lie-pintail a dice: i nchi natiune,
in ti eleptinne, rogatiune, si cA are sumi,
inai bene scurtandu-le, bona-mite calm: hulanatia, intieleptia, rogatia. Limb'a latina are ini.
lie de cuvente taminate in tione, itara
z io n e, ispan.a in ci o n, cea francesca in t i on,
fora de a le rompe
seam a le impunge
orechiele din de pucinu;si
itala eft
tote z ilo nil e ei a retries,' cea mai armonlosa
intre sororile ei romant, cea mai dulce la audio si mai liusora preintru buze. Romanii nostri sunlit mai delicati?
14
Nota 1. De criticii formei ti une, ne dedesetuu pa.
terea intru unu numera destintu ala organului, care itefiendu in seri'a principia-loru nu-lu reproduceutu. Apat'atora át i e i in locu de a t iun e se afta mai alean in
provinciele orientali. Noi vomu produce intru unu nutriera tnai in diosu una suma de cuvente romanesci termina.
te in ti un e adunate dein ~tilo betrane, nutnak cá se
se convinga adversarii, ci nu tuturoru romaniloru
ruptu limb'a in asta terminatiune.
2. In locu de b i I, de unu tempu incoce inceputa
dice ai nostri ver u, pr. la u d a ve ru ir locu de taurazemendu-se pre singurulu cuvent u s ta vera
te se afia in cartile parentelui Dosotheiu si care are seruná
bilis stkitoriu. Ci ore una marturia si unu
sentida, cama dubie, destulu e spre demustrarea acestei
forme, ci are fi romanesca ? nu judecu
VI.
Formele latine, italice, etc.
CACTANDU la form el e limbei romanesci,
si alaturandule ctt ale sororiloru ei le aflimu
ntai aprope culi-mate cu ale limbei !atine si itas
lici, mai pucinu cu ale ce.i provinciali, ispanr,
portugalice, si mal departatu cu ale celei fran.
cesci,nu ci dor' m'u fi de un'a natura cu totu.
lu diversa, ci preintru ca tnai mari scaimbari
se au facutu in cele dein urma Dein asta causa, formelorn latino.italice este a se di prefe.
rentia asupea celoru francesci, asia rían si din..
du vonut se ne sierbimu cu cuvente derivate si
compusa trasa dein ceo, francesca, se are calle
inai antaniu se le redimu forma
itala
spre a le.romani cuma se cuvene. Una esemplu
va lumini lucrulti mai tare :si de ajunsu.
En) ploy tá in limb'a francesca se dice si
de ontenii pusi in ce % a deregatoria , si ficticia
15
ca (110 pronuncia sima ci a Il plo ié, romana
nostri vrendu a se sierbi cu acestm cuveutn ince,
pura forà de multe formalitati ai dice : anìplo
iat 14 si adeveratu cà form'a semena multu en
am pleiat u seau a itit p I oi a tu; italianii in
locu de employé dieu Cuino se cade dupa lim-
b'a loru: m pieg a tu; si intru adeveru em-
ploy é si impiega to suntu totu unu cuventity
uri ctitu se paru de diversey numai câtu CIIN entulla latimt iin plica tus (applicatus) in fia-care dein aste done limbe formandnse (lupa natu.
r'a loru propria) colo se aude pranuncianduse
e in pl uy 6, ici impiegato. Asia facura si facu
francii si italianii
Cu
cuventele latirle; rernanii no-
stri preintru ce nul macaru cà si noi chiaru asia de bene annt poté dice dupa natur'a limbei nostre: in, pie c atu séati apiecat u
Dereptu, ca luandu amente la diferenti'a
ce so afla intre miele forme romanesci si
nece noi nn amu romanizatu ett tota
rigorea cele mate dein latin'a sean italic'a, tine.
oria numai pre diumetate, prectnnu candu annt
scrisu conscientia si comunicatiune in
locu de cuscientia, cumenecatiune, macarra cà scimu cà betranii asia au disu si au
scrisu; lu Liturgi'a de Jasi dein a. 1689, la Chrysostemn fol. 13 versan,) Curatiescemi sufletulu
si anem'a de e u s ei cutis viclena ;" la Inain.
te- santit. fol. 36 y." Ci intru curata cus e i en-
ti a;" er' la Chrys. fol. 20 v.,, cum e nec a
e a santului ducha se fia cutoti cu voi ;"
la S, Basil. fol. 22
unitiunea..credentiei si
timm
11
uinenecatiunea santului duchu."
16
Caus'a e, ci in unele rigorea nu are locu
prectimu iti e u s ci en tia, ck-ci de si dicemunoi
mal niulttt c u in loculu celui latintt cu in ( con,
co, care la latihi mai totu intru una forma se
pronuncia!'), dar' avemu si con in to ti teDese u, si t o in Romania in coprende, Alta
causa erá, ca romanindti prea cu rigoré, d tina,
parte erá se fimu neintielesi Mai alesu la incaputuj candtt sistern'a nit erá eunoseuta de cilla
unoru prea pucinif dé alea potea se ni-se inipu
té cá una afectatiune. Deci voliamu mai antahin iticutioscerea Cu cuventele improinutate, liuo
horandu-o prein retietierea formeloru mai usita-
tej er' formele mai rigorose poteau se timen
Si mai apoi. Inca scimu, ca santa barbati roma.
pro cari dupa cuvenentia-i respectáinu, carii
pretenda, cá si formele romanesci, in câtu sentu
diverse, se se t'educa la cele latines
Intrebarea dein asta pretensinfie e de celu
mal malta momentu) si dupa a nostra parere
aternandu cu mula dela ide'a ce ne vonut face
despre limb'a romanesca: ore este ea numai una limba corupta dein cea latina, au dora e a.
titu de Vedija citu si cea latina'? si ore diferentiele ei ~tu humai dejo studiulti unei. arinonizari niai bune si etifonice si dein
ira impregiurariloru, au dora ci si limb'a latina
sia scaimbatu multu formele ei paná ee a ajunsu
la form'a clasica, si lisia se abatu in cata va de
la form'a dialecteloru italice si
ina nesci ? Noi ~tenia' de parerea cea de in tanta,
eri si cátu se are paré de paradoxa, si dupa ata
ame, pottatt preoepe dein cercetarile ce ama fa -
. 17
tutti credemu, cá potenau dice cn probabilitate,
eumn 6 nu tote deviatiunile linabei romanesci
dela formele latinei clasice suntu coruptiuni,
nece cá Van ce nu se afia in latin'a clasica, pre-
intru aceea nu are fi romanu, latinu, dein cea
mai ¡nafta vechime. In cercetarile urmatorie ne
VOITIll nevoli ane demustrá parerea en date istorice filo logice, caror'a se nu se pota dice mitra.
VII.
Dialectele vechie italice . Limbia latina.
CUNOSCUTU e, cá in Italia in ainte de cul-
tura limbei latine eran mai multe fi:libe vulga-
ri (dialecte), totu de una origine, ci Cu dife
rentie . Limb'a Etrusciloru, Umbrilorn, Osciloru ,
Latiniloru, eran usitate fia-cave in proN incide
loru de unde se numeau. Cele de antaniu trei
macan] ca linde deintru ¡use avura una cultura
insernnata in vechime precumu a' Etrusciloru,
in urtna impreuna cu altele se sorbsera cu totulu in
limb'a latina, carea fiendu limb'a Romei devela
litnb'a imperitilui, ¡use remanendu dupa dense.
le urme ati.tea, catu se precepemu si infrati'a
si diferenti'a loru intre se-ne.
Dein ele cea mai cunoscuta astadi, de si nu
deplenu intielesa, e bimba Umbrilorn, in t'Ata
se afla in tablele Eugnbine. Ea ne infacisieza una limba ea forme latine afora de indoiela, in-
se si cu diferentie asia de mari, cátu nece in
tempurele nostre nu succese nece unuia a o esplicá deplenu '''").
*) Vedi Gr °tefe nd Rudimenta linguae Umliricae,
2.
18
Cu acest'a se pare a ri row' multii asetnene limb'a Etruscilorn, dela carii Romanii
Da inane parte a relegiunei, inse monumentele
ei cele literaria rentasera mai pucine.
Limb'a Ow& erti asia de cunoscuta in Roma, eau si in (tilde geograftilui Strabo
dupa ce Obscii acuma, eran de multu scadiuti,
productiunile scenice popularie se faceau in limb'a osca 5 sipoëtulu Titiniu ***) ride pre poetii
Romani, cà salt mai bene vorbi in limb'a 0 sciloru si Volsciloru de citu latinesce:
Qui Obsce et Volsce fabulantur5
Nam latine nesciunt.
De untie dupa parerea unor'a, si vorbeIe de
rusine, latinesce se diera o bscene.
Peetultt Fnnitt sciea obsc e iimbrice, si
latine Pla itu si Propertiu erau Umbri de na.
scere. In scurtn, (lupa cumu dice Martiartu Ca.
pella, natur'a mite afinitate dedese acestoru lim.
be' cu latin'a, cam si retnasitiele acelor'a niai
bene le ama cunosce, deca limb'a vechiloru latini ne are fi mai bene cunoscuta.
Latin'a5 avii si ea diverse epoce de cultura,
4-o Hannov. 1836. Th. Mommsen, Die Unte.
ritaliscit Dialekte, 4-o Leipz 1850 . E. lin sch-
Die Oskisch. n. Sabeliscit. Sprachdenkm. 8.
Elberf. 1856.
"Ice
p
**) Lib. V. c. 1H. p. 233 ed. Casaub. :
"Oaxcav M.O.oinírnov, 8.1aXexTog print vraeci rag.
()(apaloig.'tke xa2 notimarce ampotiarsi:09-as
rtwa dyt;;vce máretor, XCt
*u*)
attoXoyela&at
Featus s. v. Obs cum, ed. Under». peg. 191.
-- 19
in care s'a scaimbatu forte multu. Polybiu t)
marturisesre, cumu cA atAta scaimbare se fece
la Romani intre dialectulu vechiu si non, dui
unele dein tractatulu cela de antaniu mire Ro-
mani si Cartagineni, facutu sub L. Jun. Brutu si
M. floratiu antanii consuli dupa scoterea
lout, inca si celi mai intielegutori numai dupa
intensa Wart amante poteau se le intielega Pie
ternpuln lui Horatiu tt) si alu lui Quintilia ttt) carminele Saliiloru nee° in i pre' tii
1111
Salillorti MI le indelebean, necumu altii. Dom.
mentu de ac4st'a ne pote fi si limb'a de pre mormentele Scipioniloru, in column'a rostrata etc.,
archaismii semnati la. Festu, Nonniu Marcellu,
Conirnentatoii si Gramateri. Una fragmentil dein carminele Saliiloru citatu la T. Varro de J I.
(VII, 26) ca.usà mai atáta batete de capu ertuii-
-tiloru a selu intielega, (situ versurele in limb'a punica la Plautu (in Poenulu. Act. V, Sc.
tttt).
De aci unii diceau,
1, v. 1-16 etc.)
dupa cumu marturisesce Isidom 49, cumu ca pat) Lib. 1IL 22: ToiXtzabrn yete
8taTnod 7A701111
-rç8taX6c-cov, Kai naerì #copato4,
areag
Tr)), c'texalav, iíçs Tok euveTwroétovg g'vea tiatg
4 kvgcíason 8zEmtetvetv.
Epist . lib. 11. ep. I, v.86 seq. Jam Sahara NuIttae carmen qui láudat, et illud Quod mecum ignorat, solus vult scire videri.
ft)
Lib. I, cap. VI, 40: Saliorum carmina vix
sacerdotibus SUiS- satis intellecta.
titt) Vedi C. O. Miiller la T. Varr. . ed . rips. de ill
a. i833 pag. 129, si Grotefend Rud. I. Umbr. . P.
°)
II p . 20.
Orig . lib . IX, cap I. 6. 7: Latinas autem
20
anta
tru limbe latinesci au fostn : cea mai
reman'a, si cea Ineslecata
Dein care urmeza , ce scrie Paulu Diaco
uniti**) dein Festu cum(' ci limb'a latina asia
s'a scaimbatu, cam mai nece una parte a ei
a remasu in cunoscentia cumu se a vorbitu
vecliime,
Er' remasitiele de forma limbei latine precumil
a fostu in epoc'a in ainte de Cicerone, Virgilitt
etc.; pastrate in monmnentele mai SIISII atinsa
Cu atitti suntu mai de mare pretil, si alesu pre,
intru noi, cu citu intru irise aflimu forme, ca.
re in limb'a clasica s'au scainibatu er' il lima
b'a romanesca remasera nestramutate
Unu parallelismu strinsu intre limb'atomanesea
si cea latina, trasu dupa datele reinase dein tote
periodele acesteia despre formele ei, are di u,
MkplI
guas quat n or esse quidam dixerunt, idest P r
scam, Latinam, Romanam,9 et mixtam.
Pr i sc a est , qua vetustissimi haliae sub Jano et
Saturno stint usi incondita , ut se habent carmina
Saliorum . Latina, quam sub Latino et regibus
Tusciae caeteri in Latin stint locuti , in qua file -
rant XII tabulae scriptae . Romana, quae post
reges exactos a populo romano ccepta est , quti
Naevius, Plautus, Ennius Virgilius poëtae, ex oratoribus Graechus , Cato et Cicero etfulserunt.
Mixta, quae post imperiunt 'Mitts promotum simul cum moribus et hominibus in romanam civitatem irrupit, integritateua verbi per solecismos et
barbarismos corrumpens
50)
Ed. Lind. p. 88 : Latine Inqui a Latin dictum
est, qum locutio adeo est versa, ut vix ulla ejus
pars maneat in notitiam.
21 --,
tiR testimoniu mintmatu despre vechimea limbei
romanesci, in cam pucine alte dialecte romane, &jam si dein cele mai cultivate, aril poté
se se as6mene cu ea. Lucru care, ci se fia deplenitu, nu are fi prea liusioru, preintru milie
de urme respa.ndite in monumente nenmnerate,
care suntu cu greutate nu numai a le aduni ci a'
le A conabiat,
Prein asta parere a nostra inse nu volimu a
identifici co totulu limb'a romanesca cu latin'a
ulacaru de in care epoca se fia. Not vremu numai a dice, cumu ci limb'a romanesca pre tetn-
pulu descenderei Romaniloru in Dacia erá in
viatia cii. dialectu italicu, vulgatu in mai multe
provincie romane, si de una asemene vechinae
cu linalfa latina, cumnata Cu latina, nu corupta
deintrtfinsa , macarn de a si senatitu influenti a
acesteia cit si site dialecte, precumu arata 'Ludt
pucine cuvente in limb'a romanesca formate dupa alte regule (latinesci) nu dupa cele romanesci. Unu esemplu, e verbulu contenesc tt, lat.
contineo, care, de nu l'airm fi luatu dein 11mVa latina forà scaimbare, dupa fortnele romane-
sci ram dice c utieniu. Altulu e cuventulu
Imp era tu, care asemenea de nu l'amu fi luatu
intregu dein linab'a latina, l'amu dice i in p era -
t 6 r iti, a cumperatoriu, precumtt unii de
ai nostri au si incepuru a scrie; er' asia cumu-lu
dicemu astadi, nu 6, vene dela participittln pasivu i nape rat u ci cumperatu, ci e facutu de in
cuventnIu I nape r4to r pre tempurele imperatoriloru romuni,lapedandu numai liter'a R dein
caretu, forit scaimbarea accentului care e esen-
92
hiele in limba romanesea , preenmu si latinii lapedara pre R si-lit scaimbara cu S in multe cu-
vente cuma suntu : arbos, bono s in loen de
arbor, honor. Dupa acestli modru formara ro-
milita mai tarditt si cuventubt Gu bern ¡Un de.
in Gu borne tor, curnu se afta scrisu in frag mentido de geografla publicatu in Organu Nr.
XXV Suplen). pag. 131 seg. Romanii pote c4
disera mai antâniti imperitur cá gub ern
t e r, apoi prescurtandu si asemenandu i in p e -
Ea tu si gn ber natu, de urtde si: it»peratia,
gubernatia
Nota 1. Fiendn verba de originen limbei roma-
nesci, mai cà are fi de.prisosu a oserbsi, cusma da j'orebareu despre originea si natur'a limbei e de a se desparti strinsu de catra intrebarea despre originen si sangele
poporulni romanu,
si cit m'ami de in origines romana
limbei romanesci inca mi se pote deplenu conchide la
originen romana a' pepenaba ce o vorbesce . Nol nu volima , nece se cacle se volimu, a ne insieli aire noi insi-
ne, Si cu tote da limb'a ne este una marturia ca petera
despre romaaetatea nostra, sunteum detari a recunosce,
ca acestu datu singuru nu e destulu , dupla ce istoriia invederatu ne arata, cuma eh precumu multi romani mea
ki prensado intregi se an desromanitss , cia in Sclavonia,
Dalmatia , Bulgaria etc., asia si straini mula si pro vincie mari se :tu romanitu, cuma: suntu Gallia, lspa nia etc . De aci ni-se pare de lipsa, cá aceste done inI ebari se se tracteze neaternate un'a de alfa. At5t'a
inse potemu dice, forà temere de a intempini vre-una
contradictinne seriosa: cuma cà, ori de ce sange se fi:tia noi , limb'a romanesca totu e romana sean
si eh noi ori si cuma o avenan dela Romanihala-romana,
, ori
dela parentii ori 44 del a domnii nostri , ci nece de Cu..
snu de in a' trera mAna
2. Cu at:Itu mal imcinn in urma potemu l dereptate
strainilorse, carii dein ipotese, cit nu amu fi de sange
23
romann,Voru .se conchida, cà si limb'a ne e sclavonica,
germana, scandinavica pote, si D. dieu mai scie ce,
inse ori ce alt'a , numai romana nu! Eli nu voru se
lie la derepta consideratiune impregiurarile nefericite ,
in care se-allara rotuanii dein seculi , nece la influentra a-
celor'a ce nece una data nu potu lipsi, er' &in urmele
acestorn accidentie voru a inchide la insasi esenti'a limbei . Eli nu von' a lui a mente, ca suntu si alte dialecte
romanice CU multu mai stricate de ciitu alu nostru , fora
de a le denega romanitatea, cita cosecuentia!
VIII.
Limb'a rustica romana.
Cumu ca in Italia, in Latin , in teritoriulu
romanu, afora de limb'a latina urban a, mai erá si alta limba vulgare, asia numita refs tica
J omana, e unu lucru istoricu prea cunoscutu.
Ea se destingea de catrá cea alalta , nu numai
prein cuvente cu totidu propria semi mai raru
usitate in cea urbana, ci si mai multu prein f o r.
in e. Scriptorii latini ne citeta mai multe esemple.
Ea se pare a fi fostu una limba cu mai pa-
cing, forme grecesci, i prein urmare mai origi.
narie, de citu latina urbana. Ceiti pucinu, influentra limbei greces(.i , asupea limbei latine ,
nu nutnai pre tempurele dupa intenderea hoperiului preste Greci'a si preste provinciele euro.
pene, asiatice, egiptene, carele adoptase limb'a
greca, si ditpa cunGscenti'a cu luxulu, literatu.
r'a si viati'a grecesca, *) ci si mai in ainte, pre
Quintilianu lib. I cap. I, 13: Non tamen hoc adeo
superstitiese velim fieri , ut diu tantum loquatur
graece put discat, sicut plerisque moris est . Hine
enim accid nut et oris plurima vitia in peregrinum
24 ---
tempurele inai simple si mai severe, nu se pote
negá. Sicili'a si ltalt'a de diosu eran colonisate
de greci, tyseau cultur'a si linib'a grecesca. Py.
thagora invetià in Crotone, Empedocle in A
grigentu, Archita in Tarentu Apuli'a, Calabri'a,
Lucani'a si Brutiu , atitu eran de grecite,câtil in
mina se numira Greci'a mare" "), precumu
Thessali'a si una parte a' Stlavoniei in evulti
mediu se numira dein asemene causa Vla clii'a mare". Insasi famili'a regia de in Alb'a
Latiului se credea a fi ni a i de sange grecescu.
Nu e mirare dar', (leca anual' pre latini in culi.
ir'a celorn alalte dialecte, nu numai adoptandu
euvente, ce totu de un'a au marturisitu ci si
forme grecesci, cita se pote de multe; prein
carele nu numai cà s'au departatu multa de for.
miele itali ce, originarie ale limbei rustice, ci
mai tardiu chiaru si acea parere prepunderi, cuniu
nu are fi alta de can' unu dialectu
greciscu
Asta plecare a Romanilorti, latiniloru, de a
greci necurmatu, (lede ocasitine diferentiei in.
tre urban'a si rustic'u, carea la inceputu fiendu
sonum corrupti, et sermonis; cui quutn gtzem figurve assidua consuetudine haeserunt, in diversa
quoque loquendi ratione pértinacissime durant.
4t,°)
Festu ed. Lind. pag. 168: Major Graecia
dicta est Italia, quod eam Siculi quondam obtinuerunt, vel quod multue magnmque civitates in ea fue.
runt ex Grtecia profectoe'. Vedi si notele totu acolo pag. 496.
**0)
Quintil . lib .
I. c. VI, 31: Aeolica ratione.,
cui est sermo noster simillimus.
25
prea pucina, pre incetu crescu intru atat'as eátn in urnaa se fecera c4 done limbe destiute.
Sciutu este, cà Romania pre tempultt elasiritatei
nu mai diceatt de catu domus, aula, ct grecii 6oftog,
er' cuventele italic° casa
si cottis remasera numai cuvente rustice, si
semnau lucrare rustice preen= senmaseta de
inceputu; si pro dereptu, ca-ce nece se parea cu
potentia, doua lucrure whit de pucinu senienatoria, cumn eran edificia,le splendide grecesci
si tuguria-le romane, aul'a si curtea, se le se mneze Cu acelesi cuvente lose limbeloru esite
dein cea rustica, nu le parit mine, a lapeda don' H s si a til a ale urbaniloru, si a retien6 pre
tele rustice casa si curte, panA si cele mai
splendide palatiure numindu cu ateste .1111111ili
proprie, pre care numai servilitatea celoru mai
tardii le despretinisera in faverea cebra grecesci,
IX.
Forme grecesci in limb'a !mina
S finale,
Deintre forme, cea mai senanata ni-se pa.
re a fi : adaugerea literei S la capetulu cuventeloru, unde dialectele italice nu aveau COSH,
nante seau se terminan in
$1 Acaimbarea
liii U in O.
Despre S s scie, eipan4 la Lucretiu sj Ca-
poetii-lu lasau áfora in nietru, nu deja
centia poetica numai, nece dein necesitate
pie M urmandu vocale, ci dupa_usulu de atilt-lei
alti liinbei latine, de cate ori le venea in dema"napreinfrit versificare, si la celi naai veclti forte adesu. Esemplele se afla pro .tute paginele luis
26
Lucretin, in fragmentele liii Lucilin , Ennitt si
altoru poeti epici ai Romanilort, . Cicerone mar-
turisesce *), cumn cà acesta litera si afora de
versificatiune cOrundu perea in gUr'a cebra vechi, asia castu eli diceau in u I t modis vas'
argenteis, pa 1 m* et crinibus, t ecti' fractis, in
loci' de m ul Lis mo(1is , asis al genteis , pal-
in i s si tectis. Acel'asi tom acol4") marturiø
sesce, ca mai de 'Twilit pre S in vorbire-lu la sail arara tatu de un'a candu nu -urmi vocale,
si asta forma de vorhire se tienea pro atunci de
mai elegante, er' pie tempuluseu de mai rnstica.
Argumentu neindaitn, cinaim a S in limb'a ve-
chuia italica, dein care se trase cea latina si ro-
mana, nu se andiii in capetau
enteloru 9, ci
pie incetu a intratti in lituba, patià ce usulu vor-
birei se fece la Remanii civilisati urbani contrariu nautili vechiu, si poetii tatini dela Virgilin in coee nu mai cutezara a lapedi pre
dein capetau cuventelorn or; urtni vacate ori co.
sunante (Ilya S. Asta turnia ¡use, precumu
41,
Orator XLIV, 153: Sine vocalibus stiepe brevi
tatis, rausa contrahebant, ut ita (tieerent : multi' modis ,
argenteis, palia' et erinibus, te-di' fractis.
.t) Ibid. XLVIII, 161: Quin etiam, quo(' ¡ala subrusticum -videtur, °tint autem politius, eorum verborum , quorum etedem erant postrema
dirt literre, qual sunt in OptuniUS, postremain .1iteratu detrahebant , nisi vocalis insequebatur.
non erat ea offensio in versibus, quam nune fogi-
unt poëtm novi. lta enitn loquebarnur: qui
est omn ibu' prineeps, non: otnni bu s prineeps.
et: vita illa di g n locoque, non: di gnus.
27
re pote precepe, nu a potutn 'eni de aliurea
de cam dein limb'a grecesca. Si e de mirare
cà, Romanii chiaru pre acesta litera o adoptara
in tertninatiunea cuventelorn, pre carea grecii
insiimt a placean ***), Inse limb'a rustica, ti
linibeje adeveratu romane: cea italica si cea ro.
alanesca,pre S in loculu numitu nu l'au acceptatu.
Despre U, matt cà erá mai desu in lim
b'a vechia.latina de citu in cea mai nona, macana cà se scriea mai multu ca 0, arata nit nuInai formele dela scrietorii mai vechi, et si apriata marturisirea gramateciloru latini, carii
cumu rà U era socotitn ci una litera ru .
s tic a, si cà urbdnii se fereau de ea, mai !Amurosi dicundu 0 in lint' de U,-- cá grecii, de aci si
mai tote dialectele italice. Vedi la Priscianu,
carele si esernple aduce
*5") Dionysiu Halic. 'reel civvakco4 óvotecirtov Sect.
XIV: "Acetag xcei cbiagg T6 2; xca si. 7aeovci-
cr(p6aece
19.tietaíaovg yece xca caóyov
pcinov 11 2.opxiig Worrecrt9.ott aoxei: pwvTj áav-
ecypóg. TCov 2'o6v zca,a(6.ïv cram/Ion EXQQ5vrá
Peg ccirrio: xat accpacentivwç. cial ag fa, cialyttow
OM; caccg glrocovv. 80tol, ag 1-airo flivacektoç
iv oc;
Ireiv ittgv ceenc xa
rò Zdv xifilakov
c'evaRúnrotatv.
Priseian. Inst. Gr.arnm. I, 6: 35: Multa
terea vetustissimi etiam in principalibus mafabant
literis: gungrum pro gongrum, cun c hi n pro
concbin , humin ern pro hominem proferentes, f u n-
t es pro fontes, fr n des iro frondes. Unde Lucretius in I tarn): Angustoque fret u rapidum ma-
re dividit undis, pro freto. Hem in Ill: Atque
ea nimuiruni qufflcunque Acherunte profundo, pro
28
Aceste forme grecesci, ce cu incetmln set
intrudusera inca dein vechime
Cu tompu predominara nu m'alai in limb'a latina, ci si mal in
tote dialectele vulgayi estte dein latin'a ori dein roman'a rustica, de si nu iii tote intru acecasi mesura. Limb'a ¡tala si ispana imbracisia-
ra mai de totu litera 0,cea proyinciale, ispaua corsicana si cate alte dialecte mai menunte
adoptara, pre S in capetele cliventelorn, unele
mai multu altele mai pichi'', nu numai acolii
niuje si latinli punea S sean O, pr. ho mbre s,
inu ger es (ispanu), ci homilies, mulleres (kit.),
ci si atiurea, pr. molto, sopr a, hijos, car-
t as, in loen de multus, supra, lilii, chartae.
Românii ru fecera nece Imna lleve alta, ci
se tienura mal strinsii de N'echi'a pronuncia cea
inainte de' clasicitatea latina, Eli dicu U si aco
16, unde latina ai italii nu mai (licu de citu O,
pr. frundi e, munt e, b u n u, r e u , in locu de
fronde tt), monte, himno, rio
S nec' a,
liurea, preintru care nu,-sA de lipsa csemple. Er'
Acligronte.. In eodem
unt Acherunte jacerttein
Neo Tityon volucres
Qum tantea a juRiori..
bus repudiatu sunt, quasi rastico more
dicta.
Idem ib . V quoque multis Italiae populi& in, usu noR
erat, sed e contrario O, imd,e Romanorurn quoque v etustissimi ir multis dictionibus loco eitts O post'.
fj
isse inveniuntur, , poblicum pro publicum ,.quod
testutur PapiriaRus da orthographia."
Charisiu p. 105 ed. Putsch: Frus, hilus fruncí is,
quod sic ab Ennio est declinatuni, annal. I. Ylt: ltus-
sescunt frundes, non frondes.
29
esemplele, unde si roinanulu dice O in locu de
U, sutitti prea pucine.
Roiniinii dar' an U ca latinii vechi, in cun.
tea greciloru, Iatiniloru clasici, italiloru, ispa.
niloru, provincialiloru,dein runtra nu au pre
S in capetulu cuventelorn, impreuna Cu aceliasi
latini vechi si dein dialectele Inai noue tu sin.
guri italii,
Eli , dein cautarea lipsirei lui S finale, fact.'
cu italii u n a familia mai strinsa, si prein astu
semnu se destingu de cele alalte dialecte romane, ce retienura pre S si.lu intensera mai mitin
de can' si latinii. Deci lips'a lui S finale, e se.
Mnttlii caracteristicu alu acestoru doue limbe
(itala si ronlina) de catra cele alalte, intru atat'a
cata si unde fura ore.cumn costrinse celu pucinu
a recompensi pre S finale cu alta litera, facura
amendoue pre aceeasi cale adoptandu adeca pre
I in locu de S, pre cumu; n oi (ital. rom ., la
grecii mai vechi va) in locu de n os (lat. isp.),
nous ( franc.) etc., s tal, dai (ro m, ) in
loca de s t a s, das ( lat. ).
X.
Nunalnativulu romanuitalicu,fora S finale.
De -in asta natura a' limbei ramanesci si
italice catra S, si dein plecarea limbei italice
spre O, se intielege si atea impregiurare, dupa
carea nume le in liinWa romanesca si italica
se pan' a fi formate, nu dein nurninativulu, ci
dein abfativula latinu, si dein carea apoi se dea
¿le ocasiune acelei ipotesi, ratecitorie dupa a'
nostra convingere, cumu ca si asta impregiurare
-30
singura are fi destula spre a demustri, a a-
oceste limbe nu are fi alt'a de attt ore-cari dia.
lecte stric ate dein limb'a latina.
In ctitu preintru limb'a nostra se recunoscit,
cal retienendu noi pre U finale, numai n u m e-
le terminate in E se ara paré derivate dein
ablativulu latinu, si asia numai cele de a' Ill de-
clinatiune latina, er nu si cele de I si II. Inse
none ni-se pare, ci limb'a romanesca si intru
asta parte e aparata de acea imputatiune .
Monumentele vechi, de si pucine, ate an
remasu despre vechi'a limba latina, si marturisirea gramateciloru latini, ne arata mai multe
esemple de nume de a' III declinatiune latina,
in care numinativulu vechiu latinu suná ci si
ablativultt clasicu seau forte aprope, asia cab'.
de in aste esemple se pote conchide cu securitate, cumu ca numinativii clasici de a' III de-
clinatiune mi-su adeveratii nurninativi latini,
ci nutnai preseurtare dein celi vechi mai lungi,
cá si la greci, intru care asemenea se cunosce
influentfa limbei grecesci. Esemplele voru demustrá si mai chiaru.
No i dicemtrinnominativu: car ti e, lapt e,
lint e, mente, pane si altele terminate in E,
care la latinii clasici suntu in ablativu, er'
numinativu: ca ro, lac, l en s, in ellsj pan is.
Ci se vedemu, cumu diceau si celi m ai se-
chi latini .
CARNE, lat. caro la clasici in nom,, la celi
vechi earn is 4'). Liviu Andronicu la Prisciamt
Priscianil 17I. 3, 17 : Vetustissinii tamen etiam no-
minativunt haec carnis iroferebant.
31
inumque, !plod libahant,
anclabatta; inca si la Liviu istoriculn XXXVII,
3: Latinae instauratae, quod Laurentibus cara
i s, quae dan i deberet, data non fuerat. De
aci si Plautu in Capt. 1V, 4, 6 are in ablat.
carni : cum carni carnarium. Er' carhis iii Dom.
VI, 3, 17: Ca rn is
totu uWa cu Cain es, ci can es la celi
chi in locu de c a n is, ( Varro 1.1,VII 152. Charis.
p. 100), si asia lapedandu pre S: Carne ").
LAPTE lat la o la clasici in nom., la celi
chi la ct si la cte, si ca se lasàniu pre la ct,
Prisc i an u VI, 4, 20: Lac Jactis, quod an tiqui ssim etiam ho c lacte protnlisse
untur, teste Capro apud quern testimonia inve.
nies ; -vedi sil, 5, 27. Mart. Capella III, 81:
Veteres la ct e in nominativo dixerunt. Nei in-
sine Mite esemple avemu dein Cato, Plant'',
Probn, Varro si Nonniu Marceihi, câtu nu le
potemn produce tete ci ne restringemu la cea
ate nrmatoria, ce ne potu ajunge.
E n n iu: Muller elubuit, ceu la cte et put.
pura mixta.
Ca eci liu i Praesertim quae non peperit,
lac te non baba.
Ca fo de re rnst. tJbi coctum et*, la cte
addat paulatim.
Varrot Candianm lacte papillá cutn
Plautu Menechm. V, 9, 30: Neque aqua
aquae, neque lacte est lacti, crede mihi, us.
quam
**)
Quiotiliranu (I, 4,17: Quid
non t (potpie loco
I. fait/ ut Me nerva, et Leber, et magester,
vt Diiov e, et Veiov ea pro Diiovi et Veiovi.
32
Plinin hist. nat. XV, 15, 16: Dicitur Ia.
t t e suecus »mom
LENTE, lats lens la clasici in nom ., la ce
li vechi le n tis. Priscianu VII, 12, 64: Len t is
tooque pro lens, et p a ris pro par.
MENTE, lat. mens la clasici in nom., la cei
li vechi m en t is. Priscianu totu acolo: Men ti s
Ennius protulit in Epicharmo: Terra cor
pus est, at mends ignis est, pro mens . E n-
il i u la Varro de ling. lat. V, 59 ed. C. O. Midler : Est de sole sumptus ignis, isque totus meat is est.
PANE, lat. panis la clasicii in nom.-, er' la
teen vechi pane. Plan tu Curcul.II, 3,88: Haec
stint venta stabilimenta, pane et assa bubula,
poculum grande, aula magna. Asia avean ma.
nuscrisa-le vechie, precumu marturisesce No n.
in i u Marc. (III, pag. 148 ed. Gerlach): Panis
consuetudine masculino genere appellatur, nen.
si C h a ri s i u
tro Plautus in Curcnlione;
Gramm. 1 17, 69 ( pag: 69 ed. Putsch; p. 90
ed. Keil): Panis masculind genere dicitur, nam
etsi neutro genere Plautus dixit: pane et as
sa bubula, tamen vitiose. Form'a p a ne rem'a.
se si pre tempurele mai tardie in uso. A rn Q-
bi u 1, 36 (59) serie: Non item aptid vos est
positinn h oc pan e, et -hic panisl Pa he se
afla scristt si pre una tabla de marmure de su..
ptu Antoninu dein seclulu II, de trei ori in nu.
minativu: pane, v in u: Praesentibus divide-s
rentur sportulae, v in u, p a n e, sicut diebus SSS.
item V. p. Mai die Rosae eodem loco dividerentn r
sportulae, vinu et p a ne sicut diebus SSS. ea
33
qua in conventu placuit nniversis
et diebus SSS, ii qui ad epulatulum non conve.
nissent, sportulae, et p a n e, et vi 11 u, cumin
conditione
Venirent. et praesentibus dividerentur." De uncle
se cunosce, ca reu a facutu Alassinann in Libelhim
aurariu pag..84 Ntendu a indereptá: p a-
-we s in locu de p an e.
Asia, celi vechi (Recall si plebes in no.
tnin. in locu de plebs ( Prisciarm de- XII vers.
rap.IV),amentislconcordis in loca de amens, concors (acel'asi in Instit. VII, 12, 64),
primatis, Arp inatis (acol. VII, 12, 60),
me in o ri s in loca de mentor (acol. VII, 12, 63)
etc., precumu marturisesce acestu Gran-lateen la
locurele semnate si altii. In care tote dupa cela
mai susu disa lapedanduse S finale dein
natiNti, nu remane alta de cátu numinativulu
romanescu, carele la latinii greciti in urma reniase in locu de ablativu, asia
latini cesti mai noi suntu numai una imitatinne
grecesca, cri se nu dicemu coruptiune; er celi
ce nu cerceteza mai tifundu limbele, credeau
numinativii latini mai tardii suntu adeveratii
numinativi, er' numinativii vechi coruptiune
de limba suptu nume speciosu de a rchai smi,
buni numai preintru Pacuviu si etatea lord cea
forá gustu.
Nece dica ce-ne4a3 cá lapedanan pre S finale dein nuMinativii vechi c a rni m e n -
t i s, concordis, pri mat is etc., totu nu remine numinativulu singulare alu romaniloru in
E, ci cela plurale in I: carni, menti etc. De ora
ce sciutu lucru este, ci la latini E si 1 cu S fi3.
34 -nale sean toril S, in silab'a dein mina Ale cm.
ventelorn eran forte dulie, despte care suma
plene cartile gramatecilorn. Destult ne pote fi,
ce dice Varrone in cartea de limb'n latina *"):
CUIDU cà poporuln dice mestecatu inse forA de
mnstrare acumu hac o vi si hac avi, actimu hac
o ve si hac a ve in singulare, er' iii plurale mnii
hae pttppis si hae restis, altii hae- pup pes
si hae restes. Er' Quintilianu anume dice*):
cuma cá celi verbi latini mai multu dicean
de cdtu 1, si asia N'enerva in loro de Minerva,
Le b er in loen de liber, magester in loctr de
ni a gi st e r etc. La care adangemu si preintrit
noi aceste ale luí: Sed mili signare locum tafia est, non enim doceo, sed moneo docturos.
XI.
Alta forma grecescaMfinale.
LA formele grecesci potemit adange si M
final° aiim latiniloru, sustatititu in Jornal, lui N
grecescu, carele Asemene e lasatu a fora in tote
sean Inai tote cuventele romanesci si italianesci,
cà si S finale. Dicu m ai tote nunnai dein acea
causa, ci antani'a persona singulare a' imperfecteloru romanesci, inca si astadi se prontin
") Varro de 1.1. VIII, 66: Sine reprehensione volgo
alii dieunt in singulari hae o v i et a vi, alii hac o ve
et ave; in multitudinis hae puppis, r esti s, ei
hae.puppes, restes.
"") Vedi not. ") . Donatu h Terentiu Phorm. 1, 1,
2: Propter cognationein E et 1 'iteraron), non duhitavesunt antiqui et Itere et h e ri dicere, et ;Han e et m a n et v e sp er e et vesperi.
35
ria cu
t fiaale ti la latini, perrumn 5 in e r a my
lar. eram. Ci cartile xonianesci, tu rito suntu
mai veda, ca atitu au mai raru acestu M in
numitulu tenvpu, de mide eli diceau si scrieau:
io era, io si ed ea etc./ Esemplele se voru a.
duce mide va fi vorba de tempulu inipgrfectu
( nr, XXVI), Er' a ni in, e fora indoiela
1o.
cu de a b u seau a i bu (lela ha be o, si conforma.
tu dupa form'a ausiliaria: a in- a i
la latini:
ani - as- at.
Cuan cà M finale si la latini era. forma
straina, ti si S, arata de ajtnisu starea acelei
litcre la latini,, carea eni mai nepotentiosa inca
si de cine S fi:Jale. De tare, de si are fi 10C11111
a grai inai diosa, unde va fi vorba de Scriptiira, totusi dein nexidu materiei ne seintimu
detnrati a preocupa tractarea preintru insn- si
mai bunn intielesulu celoru urmatoria.
Liter'a atesta la latini, nu numai poetii o
lapedau (impreuna t u votalea de in aintei) totu de im'a- dei n capetuln cuventeloru, de cite
ori urmi cuventu inceputu cu vocale,ci chiaru si
in prosa, si in vorbirea de tote Miele; inarturia
§Mitu Gramatecii vethi latini Priscianu *),
Vol iii Longu "), Coroutu si Vindice fa Caso)
intitit. J,t p. 555 ed. Putsch. 36 ed. Krehl ): M
obscurum in extremitata dictionum soltar, ut templum: apertmn in principio ut magaus, mediocre in
meditas ut umbra,
lo)D orlhogr. (p. .2238 ed. Putsch): Sicut Verrius Placcus , ut u b i cnn qu dB prima vox M litera
Ilniretur, sequelts a vocali ineiperet, M non tela
sed para illius prior (N) tantuin gcriberetur, ut ap-
,pareat e a ni ex prim i non de beke,
36
siodoru "*), carii intru una gura martuVisescu,
cumu ca M finale la latini inainte de alta VO*
cale nu se pronuncié. ¿le locit, er' in ainte de
cosunante se pronuncia numai cá unu N nasale
la greci. Er'Isidorn si Martian,' Capella ann.
me diet,: ca a pronuncii pre M finale in aintea
nei vocaii, e vitiu ce se chiama Motacismu
#4,33
)
Deci M finale in scrisu mai multu erá una
formalitate ortografica , de citu unu adeveru
---rformalitate care nu se afla rigorosn fiserbata.
De uncle Mate esemple aflamu nu numai in manuscrisele vechi latine, ci si in inscriptinni,
scrisa fora M
inca cu câtu stinta mocil
atátu si esemplele
numentele mai vechil
suntu mai dese, macartt cA nece in tempurelo
"49De Orthogr. (p. 22A1 ed. Putsch): Anima/11,erti quosdam eruditos etiant M Merton , nec ubi o.
portent dicentesi nee tibi ()portent supprintent es.
lgitur si duo verba conjungantur, quorum prius M
consonantem novissimam habeat, posterius a vocaMats lircipiat. M consonans perscribitur gulden', cae-
term!' in pronunciatione durum et barbarian sonat. Si p. 2317): M literata, ad vocales primo
loco in verbis positas si accesserith o enunciahiatus; cum autem ad consonantes auf digammon ae-
olicum, pro quo nos V loco consonantis positA utimur, tune pro M litera, N literae Boman d e ce n-
tius efferimus.
. Orig. 1,31,61 Motacismus est, quotiens
!VT literam vocalis sequitur, ut b on um a ur u m,
j us t um am i cum, sed hoc vi tium nut suspensions M literae ant detractions Nitanius." M. Capella libtV, pag. 161 ed, il. Grotii de a. 1599.
"") Isid
37
mai tardia 1111 lipsescu,dein causa, ci in pronunci'a de tote dilele M finale mt se audia.
Esemplu mai vechitt si mai decretoriu a.
llama in inscriptittnife dein mormentulti Scipio-
niloru, de carele si mai susu ama atensu (nr.
VII), si a nume inscriptitinea mormentului lui
L. Corn eli u Scipio ne (la, Orelli Corp. Inscript. t. I. nr. 552; Mayer anthol t. I p. 3 si
p 4 annot. ), carea asia e scrisa:
IIONC OINO MOIR' LIME CONSENTIONT R
DUONORO OPTIMO PUISE VIR0
LUCIOM. SCIPIONE. FILIOS BARBATI
CONSoL CENSOR. AIDILIS. HIC FUET....
HEC CEPIT CORMCA. ALERIAQUE WISE
DEDET TEMPESTATEBUS AIDE MERIT°.
Adeca in ortogralra clasica.
Ilunc u n u nt plurinti consentiunt r(omani)
Bo
o
tt in optimum fuisse v i r
Lucium Sci p ion e11h Filins Barbati,
Consul, Censor, Aedilis hic fuit a(pnd vos).
Hie cepit Co r s ca in Alerianique u r be in,
Dedit tempestatibus a e de in merit°.
Chide oino untint,d u ono_ro bonorum, op tu-
in o optimum, v iro Nirunt, Scip ion e Scipionem, C ors ica Corsican), A 1 er i a Aleriam, U r-
b e urbein, si a id e aidem, suntu scrisa fora M
finale; si barbatii invetiati Sirmondu, Niebuhr,
Grotcfend, Orelli, Meyer etc, marturisescu,
M e lasatu afora preintru ca nu se pronuncia.
Alatura si alte inscriptiuni tottt de ale Scipio.
niloru la Orelli (nr. 550.'555-558),in carile se
afla: TAUBASIA, CISAUNA HAMM° CEPIT. pUBIGIT OMNE
-38 --.
Lbi CANA ( Taurasiam, Cisannant, Samnium ce.
pit. subegit omnem Lucanam ); NE QUAIRATIS
(honorem ); REMONORE (WEI MINoR SIT At
GEM ANT(oCo SUDEGIT (Antiockinn); ANNORU GNA.
Ttls XVI (annortim); QUM APICE INSIGNE DIAL'S
FLAMINIS GESYSTEI
apieem ); TE IN GHEMIV sCIPIG
IIECIPIT TERRA ( in gremium ). Noi ceremu liia.
Yea a mente si la cele alalte diferentie mire
litub'a,si ortografi'a acesta vectiia, si ¡titre cea
clasica, la care atnu provocatu.
Attu esemplu s fia inscriptiunea metrica
(Donada 11 p. 313,0relli 4838, Meyer 1223, Zell
1951), anata la Salertin in carea cuventulit a r.
de irte e pusu in locu de ar-den t em,inse asia
caw inetrulu nu tufere M finale,
Quisq(uis) Julie tumula posuit ARDENTE
cepann,
llUiis cineres aim% terra (egat.
Orelli (11r. 4623): Juratils se post EA exons.
non HABITVRV) post e a ni ii X0re In non habi t
rum. Massmann t): ADIAT iENERE pomPEIANA (RA-
DA; liabeat Venerem Pompejanam ira-
t a m. Boidelti tt) (p.-388 si 419): non meri.
tus ITA REDDit, Vita in re(li(ldit,si &tin cuntra
rat M unde nil so cadea ( p. 414): recessit nE
CVLVM: de seculo, etc.
Care tole arata, ch. M finale in usulu
gare nu numai in ainte de ocale, ci si atillYea,
t)
Libell. curar. p.. 71 not. 1, deintra una inseri.
ptiune de pariah) in Pompeii, si asia rein patina dein sec. I dupa Christosit,
Osservazintif sopra i eituiteri de' santi manta
0)4 antiehi Cristiani di Roma, fol. Roma 17241.
tt
nu se pronunchi; si de ad multi 1111-111 scrieau
de bou, multi erasilu scrieau si bene si ren.
De in acesta lapedare a fittaliloru M si S,
se trase si una mare parte a fluctuatiunei in
terminatiunea *morn Amine latine, caro in nu
iiiiiiativnlii singulare acumu se scriu cu S, sown'
cu
acumu fora nece ['tea, pr. Co el u w, cae-
¡ us, co el; ossum. ossu, os etc., de care plene-
su cartile gramateciloru Charisiu, Priscianu, Ser%M etc.
Deci si numinativulu nostru forà M nale,
lin numai cà nu e coruptiune, ci chiaru dein
cuntra testimonin de cea mai vechia forma latina, cli atitu mai multu c noi nu mu mutaut pre U finAle in 0, zit italianii in nom. er'
latinii clasici in ablativu, ci lama tienutu cá yecliii romani ce r ti, o su -etc.
Note. In edit. I citasemu una inscriptiune metricat
(la Meyer 411. nr. 1504 pug. 178) care suna :
lije ¡fleet infelix zutirnea paella tenebris
Quam anuos aetatis agens sex et d e e e mensibus octo
Amis.i lucent, anima in ea, .rapuerunt fate iniqua.
Ci fiendu ',tetra ne-acuratu, o lasaramu afore, ma-
cart*. cit ¡aten ins'a dece e in locu de decent rerendu
tibia metrulu, si anima me a in loca de maintain meant.
Formarea casureloru.
DUPA. premisa-le, despre U si SI si dupa a-
ratarea cà M finale la latini a fostu mai infirant
S i de caw S, ',vellum si dupa marea a mente,
cumu eh, diftoligii latiniloru AE, OE, la, pre
tempulu clasicitatei (la Varro, Cicero etc. ), erau
mai multu preintru scriptura si ortografia decá-
.--- 40
ni-se pare, cà ea.
tui preintru pronuntiare ')`)
sure-le in deciinarea numeloru la latinii ne-gre.
citi si in usulut vulgare mai alesu rusticu intru
lielnica seau prea pucinu se destingeau de ale
romaniloru. Parere, care unor'a se va vedé ca.
DIU paradoxa. Fia, ci noi chiaru dein asta cansa ne smarm, indetorati a ne arati si ratinni.
apoi judecat'a
dein carile opinainu usia,
remania publicului preceputorin la aste cerceta.
ri. Nui roginitt nutuai pre bunii nostri lectori
caror'a se are paré Went nritiosn a ne mina pie
aceste carari seci de antinia elemente, inse de.
la care nn ne potetnu abate de ca VOlialll a ne
denaustrá parerea, se treca acestu paragrafu.
*t)
De AE, 0E, Varro de 1. 1. VII, 96: In pluriA ante E, alii ponunt alii non, ut qnod.
mula
partial dicunt SCEPTRUM pariim SCAEPTRUM
alii Plauti FAENERATRICEM alii FENERATRICEM,sicFAENISICIA et FENISICIA, ac rust ici
Pappunv MESIUM, non MAESIUAI, a quo Lucilius scribit CECILIUS- pretor ne rusticu' fiat ".
Adeca: Re rusticus Cecilius pretor fiat,
in
care versa Luciliu rusticitaiea lui Cecilia chiaru
serio amuele ell E
aceea-vrè a o senani,
guru, ennui pronuncian rusticii, er' nu cu AE (Ca eciliva ) cumu seriean si pote eh pronuncian urba
Totu acel'asi T, 97: I rcus plod Sabinii fire us; quod illic fedus, in la t io r u re
EDUS ,
qui in urbe et in
fin u 1 Lis A.
addito:
AEDUS". Asia dar' rusticii &man EDUS, sean
znai adeveratu EDU fora S caromànii, er' urbanii
AEDUS seau HAEDUS, co H. seau fora H, in loculu caruia Sabinii 'Juneau F si dicean fe d u s ( fo-
ra AE),, f i rcus (in locu de bircus) etc . De El,
OE etc . vedi in Not'a 1, uncle si alte esemple..
4/
Si mai antiniu suntemu costrinsi a premi.
te, cá dein tele cinci declinatiuni latine numai
cele de antiltiu trei (IIII) sunlit adeverate
specie destilite, er' cele alalte done deiniiritia
(IV. V) swan nuniai variatiuni dein cele dein
ainte, si
declinatiunea a' IV e variatittnea celei de a dou'a, er' a' Ir a' celei de anti'.
niu, cu forme dein a' III.
Presupunendu acestea, ce in mina vomit si
demustrá, Declirratiiinta I a' latinilorn avea
a'll er'
mai trei terininatiuni casuali: a, e,
trei; u, i, a,--si a' III done: e, i.
I-'a Dec lina ti u ne, avea in singulare: A
E
preintru noto., actus., vocat., si ablativn ,
(semi ae) preintria genet. si dativu,
er' I ci
lariatitnie in Incubi lui E.
Dupa aste terminatiuni grecitorii adausera la accus. un m in limn de V grecescu, precu/1111: MUSA-M cá p,ofícoc-v, nude se nu ni(ànni ce
ainu aratatu mai sum' (nr. XI), ca la Romani itu.
finale, candu
pronuncian, suni cá grecescu 041'); diferentfa dar' intre 'Husain si poi-vav
in gur'a urbanilorn eri nulla.
'Genetivillit si dativulit se scriea (numai) cli
AE in locit de E, preintru ci asta terminatiune
li-se parea a nu fi alta de calm a' grecilorn at
seatt a, care pre acele tempure se pronuncian
*49
Cicero in Oratore XLV: Quid illud ? non oi et
unde sit, (pod dicitur cum Ohs, c u ni autetn n ob is
non diritur, sed nobiscutn quia si ita direretur,
obsccenius concurrerent litcr, ut etiam modo, nisi autem interposuissem , concurrissent , Vedi si
Quintil. VIII 3, 4.
42
si acumit la grecii moderni ci E si A. De ad apoi poetii latini, nu numai ci urmara pre gre-
ti scriendu a e seau ai in locu de E ci si altii,
ci pre a i dein genetivulat Whitt une ori-a-lat ilia-
partira in doue silabe, precumu Virgiliu Aen
Ill, v. 254:
Au Lai medio libabant pocula Bacchi;
sit IX, 26:
Dives equiim, dives pietai vestis et anti .
Si ad i imitandu pro grecii poeti, carii serial
une ori 7reei'g in locu de nag etc., ci la pokii
greci nu 'se afla tsemplu, se fia prontindatu candu-va poe)cicte, damn factira celi latini.
In local de genetivialtr in E sean AE (ad), unii dein latini &sera si AS, orasi cá grecii, pr. pater f all) i liu s; ci esemplele silvan puciue, si se
upare cá asta terminatiune
potit resbate
m!, si se pote ca in locui apoi s'a disa AL Po nendat I in locu de S, Guinn si.noi facennt in tinele forme- si italiaiiii , pr. da i, s t a it in 10ZI1 de
d a s, st a s ale 1401)HO-111; de ad alit poetiloru
AI, care in orina remase éra.si E, comil-In pro-
nuncii poporulu, ci si in (Laval. Unde insemnámu pre scurtu, ca gen. si dativulu latinescat in singtalare chiaro si la latini
seau
mai nece una diferentia ru avow'.
In plarale, preintrn nom., dat., si ablativu
avea E (a e), cá in gen. singulare, cumu si astadi e in limb'a romanesca Er' deea celi
tardie tlisere IS in dat. plural-el asta inca e numai una variatinne vocalilorta E si I, at tote
cà si termatatiunea ES se mai Una hart' um! e-
43
pitafitt anticu pusu unui Thimu anume Protoge tie (la Orelli nr. 2623. A1ayer 1441. Zell 1948),
precumu:
PLOVRVMA QVE FEC1T POPULO SOVEIS
GAVDIA NUCES.
Atlecar Minima q u i fecit populo suis gaudia n u gis; mule n u ges e in locu de nugis, ci
S i Efu e in locu de (111i, er su is se pronuncia ca
una. silaba cit diftongulu u i .
Genetividu plurale in ArU51, si actisativulu
in AS, small curatu grecesci: musArUM, musAS,
cti eovaetcav si tweiciaç Vedi not. 2.
V-a De cl ina t iune, care erasi e nu.
mai preintru numele femeniescil_de ca de an
tâniu nt se destinge de cdtu numai prein E in
loot de Al si mai multu S, cele Make forme Cl.
suali remanendu tom acelea De ad atita vatictate in scrierea numeloru de aceste done decli.
natiuni, mai alesu a' nmneloru terminate in ti a
(dopa I declit .) si c I es (dupa a" V), pr. tr is ti-
ti a, tristicies; sorditia, sordicies; munditial
mundicies. Dein carele apriatu se cunoace,
cà de si !multi pro unele le a adoptatu mai still.
tu iii A, er' pie altele in ES, totusi la inceimtu
aste done terminatitta erati libere preintru ori
care mime de aceste declinatiuni, si asia 'Arnele terminate in tiamse poteau prontincii mapa
raw rá cies, si cele terminate lu cies c. tia
asia cât titian' si facies, glacies, species, care Humid in asta terminatittne suntu usitate, Ja imeeputu se au potutu dice: fa tia, g la.
tia, spetia; cumuse a disu si anticititsr
44
sti ti es ***) in loot de ainicitia, tristititia etc.
Alto mime terminate in ES de a' V decli
tiatinne, (afora de cele in c i es), si la latini
suntit forte pucine, unele au trecutu la cea de
a' treia, pr. qui es gen. quietis, ei re qu ies realtele sean destinsu de catrà a'V declinatinne prein prosodia , scurtandu pre E in gen. si
dat. singulare ci cele de a treia, asia cam nu se
potu socoti tienendu-se curatu de a V, ci apropiate de a' 11E declinatinne, pr. res, s p e s, fi
d es, gen. rei, spei, fidel cu E scurtu, nit cá tac iei etc. cut E lungu, in care El lungti e in lo-
ath' lui AI.seau AE dein decl. L Dies la latiIli, in abl. se dicea si dii cu alu (toile t lungn
in locn de di e, ca la noi di contrasu dein d
sean si d i u, precutun reinase in for mal'a: din noctuque, si in itudiuster ti its
deca: tunic din'st tertins, dupa care si noi
dicemu
z n si zi. Despre variatitmea acestei decknatiuni la latini panA si in tempurele clasice,
pre largu tracteza intro altii A. Gelitiz si I'dCharisiu I
ed . Putsch p. 94: A tn-i
cities.
Plinks Secundas sermonis dubii lib. VI, Lit p ta
WI
ies inquit , luxuries, mollities, et similn. vet er i dignitate . mieruni rat ionis via debet
aolicitia dici
Quad si manas v et er u tu liceni hie
purrigemus , potest el cop
es,
es, et benevol en ties dicier.
et o bs er v anti -
ldem ib. p. 101:
D i i pro d i e seu diei. "
A. Gelliu IX, 14: $k autem dies dii a veterams declinatum est , ut fames fa m i, pernicies
pe r icii, progenies progenii, luxuries luxe-.
ii, ticks a c
".
45
scianu "4'141. Dein care se C11110SCe, rit eli di-
ceau : dies in nom. si gen .2 d i e d ii, si d jei
in gen. dat, si Ai Esemplele produsa de acelia suntu: Inijus fac i es, d i es, Jujus fa ci
dii, pernicii, progenii, 1nuiii, acii,
speeii, hujus facie, die, specie. Si de
unde se pote esplici asta varietate atatu de mayo in casurele acestei declinatiuni, carea seinena a confusiunet Neindoitu mai multi, nuniai,
dein ortografia adaugundu seal, lapedandu pro
S finale, si dein afinitatea intre E si 1 linaje,
butia-mitecumit si noidiceinu si scriemn, sean diceainti si scrieaniu, acumu 4iutìí, acutim 4)Ettil,
acuinu Offid. Dein asta variatinne enorme, care si aliurea se afla la latinii, se intielOge, preintru ce dise Qitintitianu ore-candu de limb'a la-
tina (1.6,27): Aliud esse la tine, Wind gra
In a ti e Logni
11-'a Declinatiun e, in singulare avea U
preintru tote casurele, neluandu a fora nece macaru gen. si vocativulu Preintru genetivu, en a-
tátu mai veriest', cu cito si grecii mare partelu faceau in U (ov), er' stramutarea lui U in
(fein. genet. sing. la Romani seau latini se pa-
"0")
Priscianu VII, 93 41% 91. ,, Ve f eres tamen
frequentissime intenitintur sitnilettt ablativo prof ulisse in !me declinatione tam genetivtan tram dati-
villa, Salustius in hist. 1. Dul.itavit acie pars;
pro aciei Et Virgilius in 1 Georg. Libra die snmnique pares ubi fecerat horas; d ie pro diei. 0iidiiis quoque in III. tnetain. fide pro fidei po suit: Prima fi d e cocisque rafae temptamina sum-
psit" Mai ladle la A. Gelliu I. e.
-46
re a se fl facutu, dupa cumn se stramnta si in
alte cuvente, dicundu mai tardiu opt i m us in
loca de optumus, lacrima in locu de la,
er u rna- etc .
Vocativulu in E e curatu grecescn.
Dat. si ablativultt in 0, si acusativulu in
UM care urbanii-In pronunciiau ci ON ci si gre-
cii ov, inca suntu afora de indoiela nuntai variatinni grecesci in locu de U rusticu dein aste
casure.
Acest'a se pote dice si de tote casurele pinrali, precumti se adeveresce dein dccli natittn ea a' IV in US si U, carea nu e alt'a de cattt
form'à cea mai vechia a declinatiunei latine
prentru cele terminatate in U 9macarit cA celi mat tardti se nevolica a subintruduce
nele greciture, ci care mai pucinu fura acceptate
aici nit aliurea, de ora ce de au si potutu acatii
ici colea cite unit S sean M finale, seatt vre unit
I, inse pie U mi-In potura scote dein casurele
acestei.declinatiuni, seau numai forte pucinn. In
locu de s en su s in gen., unii incercara-a serie
s en s u is, ci se lapedà. Dativulu accepti pre I
in cele masc., ci ntt si in netttre; ba inca si in
masculine poetii de cite ori lungeau pre U dein dativat, totu de un'a lapedatt pre I, pr. Vir-
gain Aen. I v.257: Parce me tu Cytherea, in
locu de me t
si Georg. IV v. 158: Nampo
aliae v i ctn invigilant, in locu de victui.
In dat. si abl. plurale, deca in unele se afla
I in locu de U, ast'a e erasi numai una scaimbare mai tardia, care inse n'a strabatutu in tote
cnventele acestei declinatiuni.
47
De aCi este, ci!t la scriptorii vechi atta me-
stecare se affa in numele .de a' 11 si a a declinatinne, cam Quint.'Halm insnsi marturisesce
9, 6, nu se scie, ennui e mai belle a declini :
senatus gen. senatuis,dat.senatuilan
senatus, gen. sen a ti, dat. se n ato; si asia a6
flàinui tumultus gen. tnmultus seau tumulti, y
ctfis victi, actfis acti etc. Gehl, la Cato
( de re r. XI.) are item . gel us: Ne g elus noceat ; la Varro ( de r. r. I, 45) g ciii in: Veneninn
enim gel!' m; in gen. geli la Lucretiu (V
205): Assiduusque geli casus; in dat. geio
la Varro in Nonni!' Marcellu: Pieridum comesque tenet cata gelo putri rnontium lax,a. Asia
diceau: cornus, cornum, cornu; tonitrus,
tonitruln, tonitru; genn s, ge nun), genu etc.
De care vedi la Priscianu VI 4, 19, unde si e-
semplele dein Attiu, Lucretin Cicero, Ovidiu,
Lucanu.
Er'
111-'a D eel inati un e, deca vei 1nâ den capewit' numeloru pre S si M finale (in gen. dat.
si abl. plur. u in si b u s), nu avea de caw unu E
seau I vellum casurele sale.
De nom. singulare am v_edintu inai susu, cu-
m latinii_ celi mai -Doi
scurtatu dein relit
lapedandu
!mete vorali si
vechin, c si grecii
command dein capetuln numenativiloru verbi,
pr. (kill la ct e facuttiln la ct, si I a c etc. De
ad i
si neutrele latiniloru in al si a r, neindoitu
instit. Orat. J. 6, 27: Quid de aliis dkain, punt
senal us serinfus senatni, an senatus
senat o facia, incertuni sit
48
tile si a r e, asia cattu snattit
de aceeasi forma cu adiectivele terminate in a.
lis- ale, si axis- a re, pr. animal, in locu de alai.
mal e, calcar in locu de calcare torcular in
loen de torcu tare , dela animalis-le, calcaris.
re, torcularis.re etc . Uncle oserbitnta cà la yechi latini terminatitmea adiectiveloru in E nu erá nuinai preintru neutre, cit la clasici, ci si preintrn masc. si feminine; precninta adeverescii
semplele la Noniu Marcella' adusa dein scriptorii -vechi, unde
cale se dicea in locn
manta contrasa
de qua I is (III, pag. 134 ed. Geri.), p ingue,
si w ile,'tale in loeu de pinnis, similis, talis
(ibid. p. 148. 152. 154), pr. T itinius: For4
micae pol pers im He est rusticus homo. No.
vitas : Tu pueri pausili sim i 1 e es etc. De um.
de si noi (licemu as e an en e in numinativu, si
asia latinii vechi inca voru fi disu: verde in
locu de viridis-e cumu dicemu noi si italii.
Terminatinnea al is -al e, si ar is ar e,neindoitu -6 la inceputu a fostu tom un'a, ca (liferenti'a pronunciarei acumu L acumu R, de mude ye-
ne di in limb'a romanesca nu avemu termina.
tiiinea a le ci numai are, pr. fr g a re, sp i n a-
re, ci frigale, spinale. Er' alis si aris swan
dupa origine identice en ariu nostrit si alu
niloru al iu s- um seau ar i us- um. De ad i ailamil una suma de cuvente latine, care varieza intre aste forme, pr. t o read a r, to rc ta 'are, ci Cato torcu la r ium in numinati-
vu "); ci si vect i gal, in now. vectigalium,
4,0)
Charis. p. 118: To reu 1 a r, Afer pro Taurinis,
49
de aci in gen. pluraJe la Cicero, Varro etc.
ect i gal loft' in
).PUHiII intreba, cuniu are
fi mai bene: aqualitim, au aq uarium
4-***)
-
Si Cicero a disu: singu I a ri e in locu de sin
gulariter (Cliarisiu e(1. Putselt p, 195).
Asemeni contractiuni se fecera si cu forme act
eke (leclinatiuni, pr os ossis, si -vas vasis,
dei no s s m seat: °set:
va sum
a-
ger,Evander)aestifer, dein agrus,Evan.
sed torculare dici debet. Cf. pag. 14 L. 40 et
png. 65 I, 43.
Cato de r. r. LXVII: Qui in forculario erunt,
'asa pura habeant. It.
Calcato in t orcu1 ;trio
*4") Cbaris. p. 10: Cicero ad Att. art enim in ra-
kione v ectigatiorum suortna; sed et de lege
agraria: vec ti ga f ¡oru in. Varro de bibliutheris
libro 1h.vectigaliorum; et Asinius Pollio: ventigaliorum reip. curam osse habendatn .
"") Idem pag. 93: Acluatintil an potius actua-
r i um dici debeat, quwrit Plinius Secundus, et vu-
tat, ut laterale laterarium, scutale scutarium, et
manuals saxum , manuarium vas, proin aqoalis aquarium dici.
Charis. p. 112 : Oss din dici _non pofest,Gellius tamen libro XXXII!: Calvarialtip ejus, inqttit, ipsum oss um expurgarunt inauraruntque.
Si erasi totu acolo: Os su guidam, ut gene, veru,
putartint, inquit Pfinins emdem libro VI, posse censeri.
De aei In abl.. bsso, Charis, ib. Varro
ad Cic. XIII: Olivo et osso putat, iliquit, fieri
Pliniu sermonis dubii libro V.
tf) Idetn p.. 119: Vast genetivo singulari. 1 finita nomina genetivo plural' HUM syllabant capiunt:
vasoruin , et nominativuS erit hoc va sum. pluralis utriusque communis est hmc vasa.
4,
drug, aestiferus ¡It), Vultnr (lei!) vol.
turus (sboratorin), vultn r i s semi vult uri us
(cit volator, volatorius); Enn i u: V ultu rus in
svlvis miserurn tnandebat homonem; altii scritt
vul tur is aici, er' volturiu s la Cicero, Ltttiretiu, Plautu si altii ttft). Volucer dein so-
lucre, c oe 1 4ein coelum, d on ec dein donicum,
sed deiu sedum etc. tfttf)
La care inai adaugemu, ci asta placere de
a contrage numinativii vecia mailungi in for in t mai scurte, se semte inca si in limb'a no stra dupa care dicemu: omu ci lat. homo, in
&men e Aura cumu arata nom. plur, o.
locu
meni, judo in locu dejudece, yultur u si ar.
tft) Id.p. 961 Aestifer,im aesti fer us 4 Pli.`
nins in eodem libro VI. It. p. 102: vann d r u s Maro,
quod ut- inquit Opilius,gralca nomina 02 syllaba
nita latine anlent US terminari, usus tauten E.,
It. p. 97 seq . Alexander si ratio piav and ef
cet , quam sub Euandri &patine disputavimus. A-
ger quoque uso, non ratione, dicitur.
!den) p.75 ; Vultur dioit Virsilins in VI, sed
tilt)
et vul turi us Locilius in I, ut pavos et pavo..
SI p. 120: Vultur, Maro Aen. VI: Rostroque im-
mania vultur adunco, ut turtur. Vulturia
Vul turi Us, M.
Aem. &aunts contra Q. Caepionem astione
turtus patri parricida. Cicero in
Nefarims
Pisoneme Vu ltu r i u s illius provincim; item in
Ennius: Vulturis in sylvis etc.
leademe Scaurus vultur i us reipublirm.
itttt) Idem p. 120: Votucris, non volucer,
sed ut equester, nit, Plinius did deberee Id. p. 178:,
1) o ni corn pro d onee, ita Livius usurpat etc.
Ennin la Ausoniu Grammaticomast. ,UndeRu di ono
aitt Divom domms alsisonum e o
bo r u pre unele locura ii locu de vultur e3 a rb tkr e etc
Nota 1. Ce s'a &su de AE, se intielege si de diftongula 0E, carel e acune se puna in lora de AE , precutnti
arate nenutneratele esemple de asta Teriatiena la series
turii mai terilii, in inseripliuni si 11/sa pr. camlum si
oelum, ce e n a si co eit a, pr Reces si proeees sean
preces, etc.,
acumn in loen de U, prb co era, in locu
de cura, m oerus in4lecti de mutes etc., er' inai alesu in locu de E, pr. foe 1 i x in locu de felix f ora-
nu in in loen de ffflnum sean fenum etc. , asia cku teta
tliferenti'a e numai in ortografia voliendu se entiese
seau etimologi'a slau mai vertosti ortografita greresca.
»e aci aflhium scrisu si s e ne na, snecu I u ni, ara e-
ti unt, oboedire, oinus, inca si dia_e, quinqu,i 4
Res, longae (adv.) ,suaes, benignaes ete in lo-
en de scena, seculum, pretimu, obedire, unes, die, quinquies, longe, suae,- henignse.
Er' de El inca se pote dice neeeasi
cumu c
erti
ntunni in ortografia , er' nu si in pronuntia, si sesierea
cu El se t'atea cti la greci in silab'a tuna In loca de
1, pr. out n ei s t re i s I in locu te mimes tres, sean si
otunis Iris. Quintiliann 1, 7, 15, antune marturisesce,
ci e imitatiune grecesca. Diuties duravit , ut E et 1
jungendis eadem retiene, qua gr aeci uterentur; ea caibis numerisque discreta est, ut Lucilius prwcipit
Ittn p u er i venere, E postremum facitq atque 1,
lit' pu erei Flures fina ".
2.
ItenAne, ca se atingetrin si de tt. dein genet.
de B. dein acePasi dativu. Si in edtu preintru R.
nil Nindoiela, eh se trage dein una forma veehia forte latita,
dura ente in genet. singulare se dicen AH in loen de AS,
pr in linth'a Umbrica t ot a r Jovi n a`r in loen de t o tas iovinas sean total, intri nai, literele finali
si hl penda la latini forte prOmiscue j, atún catu celi te chi (liman de multe ori R unde celi mai tia disera S, pr.
ar,
b r , honor, si arbos, bonos? seau dein centra S
in loca de R, 4 Quintil. 1, 4, 13). lisas! terminatiunea
52
in AB in gen. singulare inca e nutnai una tarialitme greyesca usitala dialeetului Spartatiu. in loen de AS ala
cebra alabe dialeetegrevesei (vedi Maitlaire gr. ling, dialect. ed. Ilag. 1733 pag . 146 & 287. Salinas. de l'elle:,
nist . Lugd. H. 1643 p. 428 seg.), el- dela gen. singul.
in Alt (e r, o r) se trase form'a plurale in a r u In (erum,
()ruin ) .
In eat u preintro B deiti dat. plante ala 111102'
rtt declinatinai, macan' ea ise afta urme si in dialeetele
vechi itatice, ',remita in tablele Eugubinice t ref b uf
fe ita adecat tribus bobus ta-cito, cu F ht loca de
B, inse originota acestei forme inca nise pare grecesca,
tunoscutu tienda ea,Ja grecii mai veehi, precian(' la O=
?riera si altii, de multa ori se adatoge silab'a (ft la 4ai-1370u nomeloru, de in care F aln umbrIlorti si B alu latlnilaru fuese.) se espliva. De:insentnain numai este, ca
Brea litera sean silaba ea forma easuale fleco la greci,
rece la latini , lleco la ambri ou era generale ei numai
in Jinete m'yente, semi in unele declinalittni, mai fora alece una regula detinita; dein t'are se esplica si variatiunea
;vea mare, ce o aflatrtu in memtimentele verhie.
3. Inca n'ye' t'ornen enelii ului plurale co R, nu
11
foatu generale la laqni., de eitu in declinationea I si V
( eu Alt si er), el bitio, a' II derl. usuln, era tnesteratn
( ORUM seau UVI), er' intru a' III si IV, form'a are=
ea_ lipsi cu totutu precuntu arata esemplele: dealtuni I
deoRum seau dernn , hominUm sensuUm reHum si ala
tele cunoscute dein gramateea.
X1II
Forrharea tempureloru ansiliaria romanesei.
Ce s'a aruncatil si mai multa limbei romanescil si preste totu limbeloru romanej spre
deverirea cá arn cl corup.t e dupa 'Uribe si
forme straine,e formares tempureloru atist,
liarla in cojugatiune.
Noi nu .voinu nece nu poterna a ne lasá
certa seau disputa cu celi prea invetiati barbatif
ce ne, arunca acest ay nece a intreprende se de,
13
mustrium, c4nu romanii dela germani, ci acestia
se Afl impromutattt dela Itomaiti prictinsu infle altc asia si in farntele ausiliare ale verhelortis macan, ci SeiitIll CH11111 Ci
cele mai %echie n'ornamente de littob'a germana, in fragmentele versitt-
mi politice, de pro tempulu Caftdu Gothii erau
in Mesia ittferiore, mi se- afta templa° attsiliaria,
er' dein etintra chiartt si in litilb'a latina, la
autorii si ccli mai s edil, nu numai afliunn
e-
semple nenumerate de tempttre fiormate cu verbe ausiliacia,pr. excusatunt te babeo, facius-sunt
etc., ci gramatecii le tracteza intru mili nunicru en
multu mai mares de emmt se afta astadi in linthele komaniee sean eltiarn si in cele germatte *).
Esemple a produce ate fi de prisosu, inse dein
.000 CIl 11 a b co, uinsulti mai insentnatu, ce abolen
iikVaCro ((le ling lat. XII, 3S) dein Piafan, si caro mai aperan' acata asemettarea en tempurele
ausiliaria de acuttitt, meriteza a fi' cifattt,in ain-
te de lote : Plautus: Evettin kettilicum, qui legioni 4tostrae ha bet ene t u In cibum ;" adeca
Epett facutóriulu de funni, earele legitmei nostre a.c pptu maneare; unde Varro :espliea fu.
In fi e u m Cu echen in. Insemq$mu numai, ci si
greri¡ moderni au Inatit (tela romani sean dela
itali fosmatiunea cu ttco si eiza, ¿ar. rzco )etflgt,
Cika d4o660,c(
ftituruln Cu
indoitu de la Tomara.
seau Oaco ne-
NUi dupre aceste urme suntemn mai plecati a credei cà insii germanii ne-avendu
11111.11=,
)
Vedi Priscianu Inst, gram, VIII,
7, 26`.
tt, 60; el XI,
j
r4
antaniu de ciitu dona tempure in indicativu:
presentele, si trecutulu **), 'Dei in mana
prein indolungata petrecere intre popore-le de
limba romana ae vediura costrinsi a adoptii
amelo forme de templas ausiliaria dein limbsw
le romano, ci cele ce singure se poteau
limbei germane dapa natura ei fiendu saraca
de forme originarie, candu cele romanice impretina cu a' l'ostra suntu cu multa mal avute
de citu ea in aterí forme,
Ci se lasàniti, c4 nu germanii dein limbele
romane, ci natiunile romane an invetiattt dula
germani a forma tempure cu verbe ausiliaria,
pre dereptate fase potonut cere, ea se ni-se recunosca, cuan' cA. linab'a romanesca nu se afla
in aceeasi uecesitate de tempure ausiliaria
limb'a germana, flendu c4 afora, de formele ausiliaria mai are si alte forme originarie preiniru acelesi tempure, macaru c4 in usulu de astadi ne sierbinut utai multu cu ansiliaria de catu cu originariai asia cálit unele forme originaTß se att riman mai rare, miele seatt parasittt
c u totulti, Ci usuilu mai vecItit, alu limbei roma-
nesci, precumu no arate carate lietratte roma.,
uesci in ainte de a. 1700. pan & catre a. 1570,
e cu tanda contrarin tisului de astadi, si celi ve-
ch cu ata diceau mai rarti: a in tris ti, si ata
fo st u d 1st!, ou atati mai desu diceati si
scrieau :
*4f)
8 i se s
(l
s e; d is e m u, dis e-
Vedi : Ulp hi1a, do Gabeleutz s Loa°, mal a.
lesa vol. 11. P. 2..seaa Ganttitalik der gothisehen
Sprucle, Lips. $8t6, pag. 86 setpi. si h 142 seqq.
53
t u, di sera beau &Isere seau diseru; &ilia si
feci, fecési, fece,dedi, dediSsi,dede,
pus i, p us es i, p use etc. in locu de a m dl.
su, am facutu (celi vechi faptu); am datu,
a in pit&
Esetuple. Pentateuchultt de Orastia de la
a.1581_,. Genes. XXIV, 17 seqq. tun sit tut, en:
fortPrt
c%
e
A
nittapxnAh.
M& AlEnia OyM%pla WH 5 H C E.
Al TAAE 130H want,. WH Eg
ANZI1A WH
T f LEAH A WH
Erk
A
W[A-
AKA WH
VH : KIAMHAEAE AKA
tA 6
AKVE1
IlpHy M pACCIliiHIg 4/ATA
EETViA CUIThs, KAfa E cpploph, Ag Harp KAf1 AVEI A V H C Kg T MHAKA. UJH n W W b OrtI 9Ifi9lM npicjOrmk 111. Gen.
X14, 5: WH 5 H CE OpH Min them:0u.: toy I) 7,K
W6 AffEllT6 Kg MHHE, Eg
iAk A%ArA THElf
eAVX11HKA
¡wk. etc.
Naltirea de Jasi de la a.1680,Psalum XV,2:
511LUAOMNVaH, AoNaan WO? ElpH Tg.
14: K% PA% 4)14 KS WAAVA
Mg, Egg KAIIESA C'S ANNE% EVKV111
LXVIII, 8: GTIIEHHAT6 IN% 4)E 'I 10'
W11
XXXVIII
u indpi; 17:
WS 5 *-
4:111AII(AW9 MI 1H,
rif NWT' 1:1)YHAWil MAHIMMA ; llWwH n
KIMKSKAAANTVS mYtV SAKI Wit M% 4:1E9
W
1111A-
AA etc.
Co e mai multu, form'a ausiliaria Lam. fas t u (Usti, se pare nece a fi fosto proa ectinomica vechiloru români; celu pucinu atttoriulu
versiunei Pentateucului de Orastia de mai susu;
altii, canda nu scriu: -disesem, scrleaul
io erá dis u, pr. Gen. II,2: WH WA14)(1414
si
pwarivii
I'
WH
561.
Ai TOATt
,11
I pia
411L K Or!
6wtuvri rAm WH CC/MO M. KVIE K%
'56
X Allthl I 9
W 41,ii
XHHT6 AE TOAirt AgylOptAt
4ant; adeca; ce facuse si se odich iiise;
MAHNTE HV t A
5: WH TOATX tatCA KA/MHVAifila
K
tia ir 4.
n A 0/tTls
FM
Awmiloyn Ave/m.1E51V AKA Mg I9
rifa nznaguim. XXX, 9: Kzilleo, sz5V
A,blaipirk, tSw A j Mkt moyrain etc.
HHICA EH BE/11:14 t WM AgH MKOi
soyms K% E
C T'E T 0y, T
noi astadi nu poterna forma
AdeNeratu,
futurulu forà verbu ausiliarin, cunku nu pon
neee cele alatte limbo xurnanice nece cele germane, Germana-1u formeza cu werd e, angla
Cu §li a 1 gntLuij nu-lu au de
Italii, francii si ispanii-lu formeza dein infinitivit intregu adangundu ausiliariulu o sean a i
Ocia babeo); roinânii,lu formen club:1 inliniti-
vulu Ice rtatu adangundui sean premitiendui
ansilìariulu voli u, dupa pronunci'a vulgare
o u, in person'a prima. Ci de voinu cauta Mili
aprope si futurulu latirm, ni-se pare rà si in
asta templare form'a nostra e mai aprope
cea latina, de catit a' altor'a.
In limb'a clasica Tativa numai futuridu rojugationei I si a' ll se formeza de la infinitivulu sc ur t u (forà RE) adaugundu silabta BO etc.,
ci in vechime asta formatiune era preintru tote
p 4tr u cojugatiunile lorn, pre culto' ne arata
una multime de esemple la clasicii inai vechi si
la gramateci. De cojugatiunea a' IV dice Dona-
tu ***) cuan' ca mili fui-meza futurutu in b o
si bor in loen de a in si a r: Baile nonnulli
quar ta w conjugationem putant quae futuruni
m) Donato U, 12, 4, p. 18 (t, I) ed. Lindetnann
57
temple in a in et in a r, in b o et in ¡ u r syllabani
ut servio servis: ser viam, ser v ib o;
vittcior vinciris: y i nci a r, vi ncib or," Asia
se, cojiega pala astddi en is i b o, ett compusa-le
lui, Er' No nniu Marcellti (cap. X), a l'ora de
esemplele de a' IV cojugatitme in i b o, pr, e x-
pedibo, audibo, aperibu, oboedibo, operibo, perveltibunt, repperebitnr, ven i b o, de carele se afla si la Pialan, aduce esent-
ple si dein :1111 cojugatitme, pr. D irebe pro
dicam, Nqvius Dtpat icis Pri mum
quod d i ce b o
recte, secundan] quod dicebo co melius. Paribit pro pariet, Po in p o n ius Buccone: Si
preguatts non es paribi§ iluminan!. Reddib
(pro reddatti), Plautus Vidulari4 !Ego aftvalle,
opas; sequesitbi detis neutri reddib O." R e (Idibo
locu de red dam se afla si in Casi n'a
itti Plautu 1,1, v, 41: Nutiquam aedepol jejuni uta
Jejminuf st aeque, arcille ego red di b o te; er'
in Ep id icu II, 2 v. 5 : Jam ego inc convortapt
in hirtidinem, Atque eortun exsugebo sanguisenati qui cerumen duela (itt locu de exs
sugam.); etc.
Er' in ca'til preintru silab'a BO a' latinilorti,
Mandil mente cattt de forà regula celi verbi
si celi nui latini scrieau si diceau acinnu B acuino. V, untan iu Roculti altnia, pre liusiortt
veniinu ia acea parere., cumu ca terminatiuttea
futurului latimi BO in persun'a prima nu e alta
de catu una prescurtare dein BOLO in locu de
v o lo, ci si BIS in a' don'a in loen de v s, si
Asia mai in colo in cele alalte persone,preitt
urmare dura formatinnea futurului nostrit,
58 -mal cu acea diferentia, cà la noi ausiliariuln
VOlin a remasu liberu de a se premite sean
sunlit° infinitivului scurtatu, er' la latini b a
nu e liberti ci totu de un'a se impr6una ett
finitivulu scurtatu intru uhu cuventu nedespartitu,
cumu se face si Cu futurele italiloru si franciloru,
Nota, De stramutarea litereloru B si V intre sa-
ne la latini, sutitu marturia nenumeratele variatiuni ce
affiniu in inscriptiunile lapidario si in cele mai veehi
nuserisa. Si ca se nu Aka ce-ne-va ca asla straniutare
e ninnai erore ortografica, pie cum,' se afia si in alte
litere, ni-se adauge inca si marturra veeltiloru grenta,
teei, carii disputa si nu se lineseu cumu, se se seria uneJe cuvento: cu 8 semi eta VI De aci afianiu serisa BIXI
in lucu de VIII, MVO, in laeu de VIVO, la udabi sti
in locu de la u d vi st i etc. Cassiodorti de ortographia
in capa V. pre largu tracteza dupe Adamantiu Martyritt,
undo se cede a se seKie l si undo
(ed . Putseh p. 2293
a-
seqq. ), si anew* &ease se scria :besi ea, b e r na,
nuviae,
iva, lar ha, nebus, siverbex, nuvesica,
verna, manubiae, %Ave, larva, nevus, l'OrMtX,. CUMU SO
efla scrisa ordinarie. De ad si tkoi dIreinu best Ca, nu
vesica,
be r b,ece, nu vervece, co rb.0 nu corvu,
si erasi a v er e, nu babe re etc. Ci despre este scene.bare in partea de scripture.
.
Artielulu romane-sca.
AtJru olilectu de In:ire interesu si de curio sitate preintru fliologii sttaini, carii s'au umili.
tu a se ocupti, Cu cercetari a supr'a limbei ro
manesci si a' originei -ei, e articlu lu,, si acea
mitura a' lui destinta de a' celoru alalte limbe
romanice: cit se pune, nu in a-ântea cl in a p o ia numeloru romanesci bitielegentu de arti
cluji pimariu: Lt1 - A, etc.
59
Renumitula fllologu sehiau Ko pitar, en.
floscutu roinattilortt dein certele literario cu Te-
ricitulu P,Mitior, e plecatu a credo si a apari,
CI111111 c4 asta (latina de a pospune articlii, rotnbii
o ati impromutatit de la Thraci sean Illyricii celi
yochi, caror'a remasitie n e .s t r a in u tat e arta fi
Albatiesii seau Arnatilii de astadi, er' st r a m
ta t e romanii, nepotii romaniti ali celor'a; fleti.
du c4 si la Albanesi se pospunu articlii (1upa
mune Chi inse reciinosce, cà atare pospimere
se mai afla si la Ba s c1i0) nepotii Yechilorti
alu caror'a termenti in Italia era thivitilti
Rubicon ( in Galli'a cis.padana), si la St a n d
nayi stranepotii GotIOlorti totu elemento poterosa
Dupa acestea are urnui, cumu eh, rominii asta natura a' artichtlui prienaritt d au impromu
tatu, au (lela Thrac i, tut carii locueau imprenna
prestel Dunare si dela cave li-se are trage ori
ginea,
au dela G a II i, ce locuiau in_ itali'a de
silo si asia aprope de pamentulu romanescu,
carde ore.candu dein Daci'a se intendea neintrerupt_u pan4 la Istri'a in yecinetate cu Galli'a
eispadana,
au dela G o t j cu carii avura
romana acelesi locuentie in Mesi'a. Thracia etc.
mai
Iticrit si unicu in tota
alesu cumu o scriu strainii despre romini,
romanului nece macartt una palma de locu, noce macnrit cita e negra sub ungliia, nu i-se la.
sa proprin alu sen, ci tote ale lui sutitu improtate (lela altii a tute cauta se le aiba dela alto pu4) Wiener Jahrb. d. Literatur XLVI Batid r,
8.
-- 60
pore, fia cAtu de departe, si mat tenere si' mat
barbare,
nu face nemica. Ci se ne intorcentu
la artielii limbelorta mal susu atinse, cu earn
ali nostri atatu semena, rim ca n t a seuti ei Unpronturatu dtda eare-va, de are 176 si D. dieu.
Cu Scandinayi i, noindoitti, ca nu au a-
Vittu do a face romanii nece imita data, ca dotia
popore departate unolu de intuit' ca resarikulu
(le aptm, de nu ctinnt-va preiti midilocirea Gothilorn incepundu cainu pre la secluht 111. t:i
dar' Gothii n 11 !)UAU articlulu dupa nume ci
iii aqinte ca germanii, despre cate nu mai aN e-
mu de a &sputa; er' ce-ne vrè a se convingo
If1;11 de aprope, consulteze versinnea goillica si
cele alalte remasitie ale liujEiei acesteia, Si S a acá (leca Gothii swim Scandinavi Scamtinavii de acurno in pitman artichnut nu minim Goetuntt dar auto [manta nui IuIá dela Scaudinevi pospunerea
deca Gothii, singurii
Scandinavii ell cari amtt avian mestectt 9 MI WI1111 articlulu ca. noi nece caScandinavii de aeuntn't
Noi antu vediutu si alai sus'', ca
germani le place, multe dein cele ce se afla
stadi in limbele romanice , ale derivá dein cele
germanice; si pie urnt'a acelor'a Kopitar (la locuht
titian p. 86) (lice: ca tote aceste limbe.cea itipanica , portugalica, francesca, inca
si eea itala,
All luattt artielit du p a for m'a ge rma n a carnit
pre la patru seculi dupa Atigustu. Aici aunt potd si noi intreba dar romanii cartdu i-au ltta tit/ si (teca
Ittatu ditpa Fermata -Gothi pro
acellasi tempu en cele alalte limbo romanice, mum pote
oi totusi nu puneinu articlii itx
-- 61 ----
eti Gothii si cá limhele rninanice, ci in a.
Scandinavii,
Schipitarii si ROgarii Deintru ast a are tanta nnutai, eà noi
ásate
mil iin itatti si 1111 al1111 imitatu pie germaniiAiti
thi, impreginrare ce forte mulo' untura totu edificiulu ipotesiloru germanice despre articliii si
alte impromutari gerniano-romanice.
De 11 a sc h ii de astadi, dein Biscaia si Navarra, mi sciniu, (leca suntu totu mi'a Cu Callii sean Celtii, (lela carii dtipa paterea
invetiati ami' avea elijan, si numele (Viachi)
Imite popore **),
prectimu nece deca Da c i i
eran fratia cil Gallii,
ti de este asia, si de
al' romanii ceva dein sangele si dein limbsa Gellilonn, la tota tenaplarea natut'a artichtlui r'oma-
t'ese!' e comune tu a' unui poporu macarn in
tatti-va Rallen. Celi ce se intereseza a se ocupi
cii cercetariasupea afinitatei nostre
Schii etc., voro a pote iii stare a ne lumibá mai
in urnia desple atari intrebatiuni, in citu suntu adeverate sean
Remanu Alba nesii sean Arnautii, despre
tara Ko.pitar (la I. cit.) credo cumu cà suntu
remasitiele vechiloru Traci, taxi locuiau ore tanda in tota Thraci'a, Matedoni'a, Thesalra,
Aloesra Epirii etch, irise cari dupa ctiptendea
rea numiteloru provincie Arein Romani,
hita
parte seau trasu la muna,- linde siau pazitu in.
0°)
Schafarik's Slavische Alterthfitner, I g. p.237:
Obwohl nun die Sinwen gleich den Deutschen unter den WI ac boa lediglich Yeilket k e 1 ti s ch en.
Stamines verstanden) etc,
62
trega libertatea si limb'a, dein caril se tragn Aralea remanennautii de astadi (Schipetarii)
du la siesure , prein vecinetatea si amestecarea
en coloniele romane-italice, si-au pierdutu si numele si limb'a, inse asia citu Si limb'a latina a
colonielorn romane suferi una reactiune si influentia dein partea limbei tracice precumu e
si in Pospunerea artichtlui etci, si asid se dede
inceputu limbei romanesci. De ad i conformita.
tea intre romini si schipetari in natur'a articli
loru, dupa parerea acestui mare slavistu
Noi nu ne potemu !asá in cercetari deca
Thracii. suntu stramosii Schipetariloru sean nu)
si deca limb'a Albanese e adevetatu limba fra.
cica. Pote se fia, pote se si nu fia; nu impumni
inse nece nu acuprendetnu ipotesea fratata;
cu tote ci in din preintru unele impregiurari
si noi suntemu de una parere cu autoriulu i
potesei .
romanesca va fi fosttl
Asia,_cnrrui cá
intrudusA in Thraci'a, Moesi'a etc. en coloniele
latine, in a-tinte de descalecarea Romanilorn
Daci'a, si dupa parerea L'ostra e prea aprope de
adevernommai cu acea pncina diferentia, ci nof
nu suntemu de parere muta vi limb'a rornanesca
se are fi nascu tu in provinciele orientali nece
dein latin'a clasica in contactu gu poporele bar
bare,cl eh ea e ctt tnultu mai vechia sLinceputa
Nece inca vremn sean
pre pamentu
poterna negi, confin cà limb'a romanesca esita
dein patri'a italica firesce pretotendenea a su.
ci nu
feritti influenti'a., limbeloru invecinate,
e indoiela, ci si ea a data in apoi ca interesa
63
impromutulu inflnentiei asupea
don, luye..
Limb'a grecesca bizantina, cea grecesca
moderna, c ea bulgara.serbesca, cea ungnresca,
inca si cea albanese, tote au cite ce-va nil numai dein latin'a, ci chiaru Si (lein tea romanesca.
Si alesu, ci-se tacemu de cele,alalte, in eit-
tn preintru tea biila r a, marii davisti Kopi
tar si Schafarik recunoscu, ca influentra 4imbei
ro ma n esci asupea aceia fit atilt' de mare,
cAtu o astrinse sesi faca si art icl i
singu
ra deintre tote dialecteie schiavesci, si alpos
pun° ca romanii ***). Si deca ronninii potu.
ra impune limbei bulgarice articli i de cre(Until este cà loru li-a impusu limb'a tracica,
de carea inca nenaine nu pote sci cumn a fostu
si cumu a sunatu? Vomn vedere
Nota 1. Afora de articlulu primaria, se tnai ails
in limb'a romanesca si altulu se en nd ariu CELU etc .,
de care in Elemente de limb'a rom. nr. LVIII n, 5. p.141.
Acestu articlu secundaria se pane numai in a-ante*
numeloru, nu in apoia loru, si dupa °stilt' de asladi nu.
mai in a-iintea adiectiveloru, de cAtu ciprein muntii
ailvaniei mai dtcu st: Cello domnu bunu, care a -
un u, seas do in nulu celu
balm, seau cela bunu domnu.
liurea se dice : d'o in nu I u
Inca si articlulu gen. LUI se pane in a-Antea nu me-lora propria ce in nom nu au ankh!, pr. liii Petra
si asia la °di vechi: e i Maria in locu de Maria-i .
De ad dicemu D. di eu gen. lui D. dieu,
ci nu si
in plurale.
Basciloru, (A seau Ae pr.
Articlulu in
nr-a, ur-as ap'a ), ca tote cit se pone in apoi
**it) Kopitar 1a I. clt, apriatu, Sella farik
c. 11 B. p. 237 Atai intunecats.
1.
64
eh si la qoi , are inse ale sale difetentie nn pucine.
Asia a) la eli numai artielulu 5e decline, el. tumele re.
manu nedeclinate atitn iq sing. earn si in plurale, de
undo articlulti loro tiene adoveratu Incubi terminatiuniloru casnali ehiaru cti la greci si latini og, a, u s, a,
tint . De in cunira la noi afora de artichi inca si !HOMO
b ) La
le iii unele terminatiuni casuali si lumen-81i;
Baschi caudal vent, done seau mai multe mime concorda-
arel'asi caso, articlulu se pune dupa celu mai dete
. ir
urnia." er' la noi se pane knit de una dupe celn
de antaniu, pr ap'a calda seau a p'a c ea calda, sean
cald'a apa sean cea calda apa. Vedi Larramendi
El imposibile vencido, 8-o S. Sebastian 1853,_ paga
1 seqq.
4.
In ibá gothica nece eh erau articli la incept-
tu , ci numai mai tardiu se incepura, mai antAniu punendu pronume in loco de articlu ci in limbele romanice,
intruducundu dote forme de declinatiuni mai a-
lesu in adjective, un'a tare ( in vocale), alta d eb i le
(in cosunanti ); dein carate cea tate età preintru cele
nedeterminale, er' cea debile preintru cele determinate.
Despre cesta dein urma unii dIsera, ca s'a nascutu aciAngundu aftielulu in urma»i, ci celi mai noi grama tect nega. Gabelenz si Loeb e in Gramm., limbei goth.
4-ci Lips; 1846 p. 169 serial: Irrig ist die Annahme,
clan diese Form (die consonantische ) (lurch den Zntritt
des Artikels bedingt werde, vielmehr ist der Artikel
die Form des Adjectives etwas ganz zufdlliges ; richtiger könnte man sagen diese Form enthiilt denArti-
kel in sich, denn in der alten Sprache existirte
er gar ni cht, sondern sein Gebrauch entwickelt sich eben erst in der Zeit, welcher unsere gothischen Spachmonumente angehören
S. In limbele scandinave: Danica si Suedica se and
done specie de articlii: d en, care se pine totu de una in
a-Ante, si e n seau e t, care se pune in apoi deca e articlu
determinatoriu pt. Mandan (der Mann), er' in a-Ante
cAndu mf determineza pr. en IVIand (ein Mann). Asia si
Fruen seau en Frue (Frail), Huse t si et. Huns (Ilaus),
65
XV.
Adicta
Bulgari, Albanesi.
lucrtt curiosu, forà indoiela, a vedé in
krein triânghin, cc -111 formeza Dunarea Cu do-
ne mari, trei Jinabe de una natura cu totulu
diversa: cea bulgara, albanese, si roma-
/1 es c a, unindu-se intru un u puntu, in formatea si locatiunea articlilora sei. De Bulgari aja.
tu si ertIditii &nailon/ au desperatu, a le poté
tevindicá originalitatea articliloru, precuum ve.
diumu mai misil. De ad i Kopitar, nepotenduo
revindeci bulgariloru se nevoliesce a o atribuí
noi o revindecimu romaniloru.
albanesiloru,
vedemu icumn momentele.
Articlii acestoru limbe suntu urmatorii:
Bulg. in sing. masc. Op OT, f. TA, plur. TE.
u,
tAy
TE.
Alban.
LU-LE,
'A/
Lly LE.
Roman.
Asia B u lgaru 1 u dice: 40BEKO seau goaticoT
lela mosiK oinu,aiinalra, (lela mina muliere,-0EAC111,HTJ pl. (lela 06A/1141 nuori.
Ar nautulu dela njerdt mi' dice njerí u,
--Acta grúa mullere g rel aja, dela re nuoru, pl. rete.
Ro m á nu I u dela o ut u dice o in u I u seatt
omln,Inulierea dela muliere,nuorii
pl. sean nuori-11 dela nuori.
Tote este esemple suntu dupa Kopitar, ma.
caru ch si noi dein cartile, ce le avenau a mina,
annt poté aduce alte forte multe,-7ci de asta
data mai voliranau a ne tiené de ale Slavistilo.
66
ru, yreintru ca se aiba mal multn crediamentu
in a-ântea strainilorti .
Articlii b u I, ar i la antiini'a vedere se artt
paré formati dupa celi grecesci; rò, ra etc., ci
Slavistii dicu, cà sitian formati dein pronumele
schiau KTO sean 4TO, bulgaresce wTo ca r e, c e;
si Kopitar numesce articlulu ore. articin -p r onum e. Noi nu decidemu, cà nu e de competen-
tia nostra
Er' articlii alban es i, de si se aru poté
reduce la articlii grecesci, inse (lupa ce si eli se
puna in apoiy ci in limb'a bulgara si romana?
mai asemene adevertilui este, ca suntu luati de
acolo, de unde-si au si nattlea pospusetiunei,
carea articlilorn grecesci lipsesce. Si intru adeveru alaturandu articlii albanesi Cu ali
garilorn si vomanilortt, afinitatea loru nu pote
fi la indoela
Articlulu U masc., si IA fetn., nu suntu alcuma dita de cato arada romanesci
cemu articulatn co U intregu, pr o mil in loca
de omulti, si in ul líe ri a in loco de millierea.
Er' articluln plurale TE e invederatu bulgarictt.
Cumu potu dar' dice: cumn cà románii si.
au formatu articlii dupa albanesi, candu albaformatu in parle dein
nesii invederatu
articlii bulgarici, er' celi bulgarici, dupa insasi marturisirea Slavistiloru (Vedi nr. mai dein
susu) suntu formati dupa ali rontanilorn Unde
pote fi m'uf cerca logicu mai vi tiosu de cAtti acesea?
De Bulgari nece pote fi indoela, cà si-au
luatu articlii 't'upa modeltilit altorn limbe, fiendu ca limbele slavice, afora de cea bulgara nu
67
tin nvtkl i Remalle dar', cà jan forman' an (lu-
pa romani au (lupa arnanti, ci (leca bulgarii locidra in miediloculti ronniniloru in Bulgarra,
in Moesra sean Daci'a Aureliana, eri nu in
Albanra sean Epiru, ce Pote fi mai firesdn, de
cían cA s'au conformatu mai adeveratu dupa
teli mal aprope români, er nu dupa celi mai
departati
albanesi
Acumu insu-si cursulu firescu ala lucrureloru ce.
re a presupune, ca deca bulgarii se semdra costrinsi asi forma articli in limba dupa
limbei romanesci, eli neindoitu si pospunerea
loru dupa mime dela romani o au invetiatu.
Prein urmare si albanesii intru asemenea,
pa ce arataramu, ca articlii loru suiitu chiaru
¡hin limb'a romana si bulgarica nu imitad ci
impromutati.
Asta impromutare a' albanesiloru dein lim
ha romanesca, seau precumu lui Kopitar inai
place a dice: dein cea latina dein tempulu
Augustn,nu e Incru de mirare, nece de totu
diei e ce cuFan'. Kopitar produce dona -sp
'vente albanesci de origine la t in a,si potea
se produca cui
multu mai multe,ci eh, alese
m'ami de acelea, dein care se are arati, cà albanesii air denla!' chiaru si pronuncra vedija
latina dein evulu aceita mare Cesad'', dicundu:
k i en t lat centum, k iel lat. caelum etc. De-
in care are urmá, cá Albanesii inca dein tempulu bataliei navali dela Actium incepura así ro -
manisi limb'a. Prea-bene.
Inse de vre ce-ne-va a conchide dein pronuncia la vechimea vre-unei limbe seau diale5*
68
du, esemple ca cele dein limlfa albanese aflà
mu chiaru si la romanii nostri depreste Dunare cu C si G aspre nemutate in a-iinie de E,
pr. p ake, g h in ta, p e sk u, in loci' de: pare,
gente, pesce, si alte mai multe, ci si la albanesi in ghin t pesk etc. Au nit N,orbescu si
italianii pre multe !ochre asiai au nu formeza
siestia dein ri cc o pl. ricchi, d i a logo dialoglii
etc.? Asia vedemu cà nu nuinai Albanesii au
tienutu vechi'a pronuncia latina Augustea.
Kopitar inse avea alt'a de cugetu cii aste
esemple) se arate adeca: ci albanesii pazira mai
bene protihncra limbei latine, de rátu romAnii
si italiani, si ci eli se improinutara debt la t i n'a, nu dein tea romanesca si italianesca. Ci
scopulu nu sia ajunsu, parte preintruci eseinple
ci ale albanesiloru se afla si in Umbel° nostre;
parte cà wail in limb'a albanese alte cuvente
multu mai multe de origine romana asia de
corupte cam nu poti afli (lupa ce regula se fece
coruptiunea loin er' ce e inai multi' intru aceeasi se afla alte cuvente asia de adeveram italienesci si rornanesci, catu numai orbulu nu le
pote cunosce. Dein multo, nerestringemu a aduce ceste pucine urmatoria:
Ar aura, argeintu argento. brecà braeea. burà vir. c ale calm cu titre contra. fAo
inàrà foemina a fund afund. grigge grex-gre-
gis. ieta aetas. lia c laqueus latiti. liun tra
luntre lintre. liepure !epos lieptire ina sell I
masculus, neVolia nevolia. nu in u r nuinerti,
pulpi pulpa, rizè radia radius, virt etk Ved
riTas etc.
69
Nota. 1. Dein aste ',atiltsel disa se cunosce, vita de mare potù se (tit ore candu intenderea si in/luenli a lj,flej romanesci in area peninsula danubiana deis
marea negra liana la marginile Italiei de susu seau Galliei cisalpine,---a' acelei limbe, carea cu tota dereptatea o
',meant nunii litaba roma n es c a, 1 ba romana or i en t a I e, care si Kopitar se pare a concede la I. cit. p.
85 seriendti: Eine ganZ andere Art 1 an gue roman e,
Ills die des Orcidents, war die Frucht dieser Verbindims, iind diess ist die wala chi sc he Sprache! Numai. noi nti polemu precepe, email arestu prea invetiatu
barbatu schian, dupa ce yune inceperen Iiinbei romaneail in area peninsala la a. 219 in a-Einte de Chr. candu
Ittimanit cuprensere Illyriculu (I. c. p. 80), dupe ce
dire, ca incepotolu limbei arelia, romanesci, nu e de in
sect. V dupa
ci Cu DC de ani mai lechiu, de
candu adecii Romanii si-au pusu pietiorulu pre -tierinurii
orientali ai maiei adriatice, panit la C de ani dupa
Chr. candu Traianu trerò si Dunarea si sujugi pro
Dari semi Thrarii 4e miedia-nopte ( p. 85 ), dupa ce
reetmosce, ea Iiiiib-a acesta e cea w ai ve chia filia a'
limbei latine (p. 77),dupa atAte judeCate favorose pro
part ea limbei r ont on esei, nu potemu, dicu, precepe, mina arel'asi apoi numai de ciitu o Lice sierba limbei germane si celei albanesci, si cuí si candu si-are fi uilattt
de cele disa apara, cuinu eh cuventele soldatului romana dein bairn intu int ru alit VI seclu : TORNA TORNA
FRATE pre nederept Ott le tienu ronAnii de celu mai
vechin monumentu alu liunbel romanesci! Eta dice, ci
Redo cuvente feu asia are suni Si in lintWa romana oc-
cidental& E bene, ci dace esto covente se au graitu
in Thrari'a in partea orientale a' imperiului, unde lorujan rominii, si deca lintWa roinanesca e linib'a romana oriental e, precumu reeunosce (p. 85), au nu e mai
firewro Jaen' a presupuae, cà disa-le curente suntu graile in limb-a locultti cea orientate, nu occidentale Ade-
ieratu greu este une ode a fí cosecuente! si aici se adevereza, ce a disit insusi ,Kopitar despre Thunmann:
Çuntuc4, dupa ce rontanii nu mai joca acele role de
70
frunte, co le jocau ore candtt, si dupa ce se fecera supnsi altoru popore si suntu nefericiti, apoi si is t oriel i
iatt netfocoliiu; si cà istoriculu inca e une oria asia nedereptu (.6 si altu mu, si nosocolesce pre celu nefericitu.
De cuventele TORNA etc. yedi Notiti'a literaria la
naleete ¡mg XII sea. , si l'rogram'a scalasteca de in a.
1858 peg . 4. Despre originen limbeloru romanice vedi.
Du Ir es n e lit praef. la dictionariuut med. et inf. latinitatis. Cssai d'un tilossaire occitanien, 8-o Toulouse
1819, préface p. v seqq.
Mai invederatu argumento despre articlulu albanese
e, en nuntele fenteniesci si altele terminate in s, lapeda
pre s in a-iintea articlului A, chiaru ci in linth'a romanesca, pr. INifs usia, 4ifit usi'a; T&Ts, TAT& tata.
alMaims2 m%mmt4, manta. cpitt'ill'm vecino, I:Pamia ye'
einulu etc. Vedi W. M.1, cake Researches in Greece, 4-o
Lond 1814 p. 266. J. Hall, n Albanesische Studien, 8-o
Jun]. Jena 1854 P.11. p. 29. Cf. si Fr. Bianchi Dictionarium latino- epiroticum, 8-o Romae 1635. Nottlu
Test. albanesce
neogr. 8-o Corfu 1827.
In Noulu Test. bulgaresce, 8-o Smirna 1810,
ticlulu barbatescu se serie si To, asia etitu artielii bill-
garesci aru fi: 0.) oT, To preintru barb. Pra Preintru
fem. , si rri) Ta preintru plurate;ci noi ne tienumn st Hu-
ai' de aratarile numiluitti Slavish'. De esemplu
rogatiunei domnului Mattlt. VI 9, 10: Cirif tlialrha
KaTO CHM& NEKICA TA, AA CA CKATA Am( T TISOk
AA flpilw 146,11CTRO T o TBRi.
li6AA T A TROA,
etc., eaK01ICES6T0 IAA NE60 T O TAI4 A HA 3EMAA
re in lintb'a vechia asia suna : Ct.r.12 HAIM AR;E C11 111,
FIEGICIXII. INA CRATHTCA AMA MOE. ,Aa
vrno T1301. .AA VAAITIs 86At. TBOA AK() IIA MUCH PC
HA 3IMAH; duPa Ma.
XVI.
Originea pospunerei articlului primariu rom.
ei se ne intorcenaa érasi la articlii roma-
-7!
nesci si la natura loru. Strainii, ce ni/ e mirare) nit att luatu a mente ea articlii romanilorit
nu
su uitii numai unulu, ci tl o i, macartt ca alu
dalle inca e facial, de in Mil antAniu, adeca
iinulii prim ari u LU-LE ni. n., 'A in locu
LA fenT., altulu s ec u nd ariu: CE-LU, CE-A.
Vulgulti inse mai dice si: ALU, A'
sean %A-A
sean ran-x.k. Asia pre alocurea dicu: c el u doinnu bunti, sean MMIlgA an Egn, sean saonntai
'AA Egn seauxsn an; care forme, ori can' de
rustice se fia si de diosu, nui stintu preintru a.
ceca a se despretitti, de ora ce in limbe nece
una forma, si nece uno enyetan, nu potu
despretinite pana a nu fi «Mecate mai antaniu
dupa pretiulti, relatiunea si omogeneitatea
in care stau catra tota
Sciutu este, ea articlulu LU, e de una data si
pronume relativu Cil pucitta diferentia in propronume, in masc. sing. si
plural° LU- LI (sean 1), dupa natura vocabloruf finali U si I, ne-potendu forma de se-ne si-
Jaba intrega, ea si alte particule de asemene
natura, ceru unu razinnt iii a-Ante-le spre a
se poté pronuncia, pr. +-n, +.r.
Acestu razinnt e de trei forme, seau a) impretmandu prontimele (si articlulu) cu cuventul, de in a-A ntei, asia cAtu amendona se fa.
ca u n u cuventn, pr. av en d u-I ti,
jeu.
d u.l i,.-d o an n u-lu
(domni-i); asia
0) ALU e si literaria si vuigariu; literaria in aintea
rosesiveloru, ordinaliloru, si genetivfloru,vulgañu in leca de e e 1 u.
72,
le a
fostu terminata in u sean i diumetatiti, se ti
cAtii vocalea ultima a cuyentului
ce intrega; singuri celi de preste Dunare nil Oserbeza striusu asta regula, ci actinia promin,
cia c. si noi, aciiiiiii pronuncia silaba ultima
diumetatita er' pro arctivemului dein
liclii c silaba intregii, pe. Inpu,14,
au
impreintandu prominiele (nu si articlulu)
cii cliventulu nrmaiorin, inse
Illill01111111 SO iweile cl4 vnealel pr la 111 Ve(lilln
tu,sean e) punendu in a-aniea pronumelni
(si arlielnliii) aren s'oral? oscura rara in- 'n'abete
enropone, \ce peco se numera hure 'itere de se,
afla ¡KIT bisel ci mai atiesa in limbele
tali: advca preintru ponme (ve preintru ar-
ticlii sulgari'l sean x%),
1:1)/11
i
ANIIIPq14%,
dicenin
+-A
AAV ARST0i1144 de ca
Zinni inse nu ait lipsa cele alabe promime (articlii), cate-su silabe intregi, de nade si Eliel'11111:
Al WIST, AE .+riTpis, Asia facemii inca si cm lo-
te cele alalte particule ce ni, au una silaba indeintre promime,
4,11,
debute verbe, de ciite ori, nu le potenui impreunii cii en%
iirmatoriii.
trega, pr.
caie
De aci se COMISCO, l'A acest u razinin Cu
(menta iiiimai la Ieinplare de necesitaie
lieinclingiurata se adange, si in ori ce momenitt
poteutia atti lapedii su lapeda, precumil in
genere se la peda S oca lito escure totii de [m'a
candil venn in coniactu eli
elits
dendu pro u sean A, (lit liude si dicenin:
1 u at u de mana in locii de ava a aVa,r, asia
Aitt, npins in loo4 de
M+, ripi
4., sean Atril,
rifle st.irrpq se.
itu nrurrfil, prectinnt ne arata cartile mai ve-
otatit inca si rtarrpg in loen de
chi, caror'a se cuvene se tirmAnnt cclii pucinu
in ortografla, titule atiàtnit cà scriu seau pronuncia', una, bene de râl i noi, elijan' si cludit "'sutil de astadi ne are stá cuntra deca e mai reo si
mal negrantatecti. Spre adeverire destulene voritt fi
esentple deiti Pentateucuitt de Orai.
stia &la a. 1531.
Gen. 1, 5: wH (pg
frpg Ninmorkyt 35is
AtiTfg C9;;C 411H Al Ati11 21-23f 111E1 Nk-
KA A4Cy1*M149 Agw ovil& AE + KOAcTEAE AgH W14 .4.-
nia k
5Eg
KAIIHE Aifurvrk
+ KOACTA
I7I
Eta CII0C
wH Awmitort
f +.9V gmmt, 43.xuS
WO aMyci rt AA.410.M.
A4EcTIN
WC1. M + WAcEAE /WkAl, WO Marra KAptif I + KAVIE
A4AcTA BAO MILITA SNIKATtclUX K% ArisEirEpoy
snsawk ACTE cKOck. III, 10: .1iii1 EAi,. ricnoricE.
rAstoym. .r%V AwaiNflf ASISIO ÷1,1 tAIO)
MA TEA%
p9E
sif CZEITE rOAtt un" M ackoyowt..-20 y uni
.14AAMI, KM% HYMEAE MgiprtH CIME gliffavIlpf
MgANA A Tollo KYPIAOH.. VII, 7: WI4 HOr +EITVA +
4101)&6E, WH 41,100.14 Ag142 MgArk noym
Al cht.tofainop, rail K
lAk UI.fTpV AllEAE noTonWi + HEKgpATEI
i+
+ TOATE 91 cE Akriiutt (ny n%mxturs.
AgH 1,NE +1114TE Kg?arrE WH
riACE101 Wil
etc. etc.
Candu se pum, agestu razillm si candu
si erasi candil se imprettua promunele de asta
natura cu ctiventulu dein a-aute,si candil en Gl!' nrinatoriu, are fi pica lungu a deduce airi
pre largtt; atat'a irise adangenut preintru ntai
bunu intielesultt lucrultti, cuinu cà teste pro-
74
nuine ci relative a) se impreuna totu deun'a
en owe:milli de in ainte (lein aceeasi propusetinvedin, nu: io +A tva5; b) se impreuna cu ermatorittlu a-antea verbeloru ausilia-
ne, pi.
ria, pr. l'Oin vedietie,si in a-ânte altui promime asemene, pr. m i-se pare; er' c) candu
se pote impreuni (lupa casurele aratate,
nit
nece Cu cuventulu (le in a-nte nece Cu celti ur-
matoriu, cauta a ise dá razimulu cu vocalea
oscura, pr. +n tvA5,
tig5.
lase afora de acesta natura a pronumelo)n numite, e de a se lei amente si la locatienea,
care o cere insasi sintactic'a 16)&0 in regime
cit verbi', de ora ce un e liertatu a pune atari
relative (lupa plactt in a-inte seau (Ilya verbu,
ci dupa anumite legi, care sewn stabilite prein
multi limbei. Usulu acest'a, de Si e mai strinsu
definite in vorb'a.de astadi, de ciimu se qfla in
cartile betrane, in partite esentiali e forte an.
flee, co se pote cunosce si dein alaturarea cu
usillu lote in cele alalte limbe romanice, cu ca.
rele alit nostril in mare parte e de una forma.
Delia uselit (lay' de aC1111111) ponemit prone-
mcle relativo a) cá p r e ffs e in a-it ntea tempura-ire de in moduli' indicative, imperativelu
negative, optative, cojentivu si infinitive, pi. +A
sz5, +A liE,MAM, +A h'b5Vi) +A Ii`b5gCEMI A'A/Vi li%5VT)
AM CPacT li%.5grr, +A Ii010 KEA'k (A-0.0 BEIZVO) PL-A
At A mu tuAil
carel regule nu se
opine nece intorcerea in apoi a cuventeloru
dein temperele ausiliaria, pre cumu cande di.
ceniu: ri%5grrV.A'am etc. preintrit cA pronemele
si aici e tutti in a i nt e a verbulu (lulu modulu
75
regnlei, si numal in a poia paLticil ului, carde
nu e cuprensu in asta regula;
b) c su fi se in a poia imperathubli afirmativa pr. HE5i- A, in apora gerundinliii, pr.
ve di en d
asia chiaru si in apoia
cipiului trecutu in tempurele ansi lia ii,ì, candu
participiulu se puna iii loculu antania
Inapoi se mai pote puna si in ten.purele indicativului cele priniith e, candu s 16 ce.
ne-va a incepe propusetiunea dela erbii, pr.
ed e ni u-lu, macan' cA, adi mai mili de cita la celi veclii; la acestia chiaru si in iniediuloculu propusetiunei mai totu de una,
Deintrit aste pan4 aci adusa, se afla, cii pronumele relative I u etc.,candu se construcis'eu
gerundi u, ton' de [m'a se pos puna er' alit
pune in a-antei nece de C1111111 1111 e liertata
si in limb'a italiana-, in cuntea limbei francesei.
linde insemaimu, a italianii si in alte mai mulle
casure pospumi pronumele lora une oria dhiarit
unde noi nu.i poteniu pospune, preciimu dupa
infinitivu; fa rsi, noi a se hice, tro va r gli a-li
allá. Care arma, rà pronumele acestea, cá si la
latini, in limbele romanice mai antaniii liii iVeall
scamm defiptu, ci se putean dupa voli'a oninlui in
a-ante seau dupa verbi' in a-ante seau dupa nu-
me. Ci ['sub' mai tardiu Je a regulatu, inse precuinu vediumu, nu in ,tote limbele romanice
intru tina ferina.
De in uste cause, si mai alesu dein aseinemarea ce se aria im re ger u n d i a si n u in e,
inca si mai multa intre participia, de care si
gerundia-le se tienn, Si intre numelprecumu
70
si dein acea y ec bi a (Llana a Romaniloru ,lati,
ni de a pohpune prolutmele demustrative, carele,su in loculti relativelora nostre, si carea a,
tat'a gravitate si elegantia dà stilului latino, se
pare a he trago acea natura a articlului Ilustra
I,U etc. de a-lu pone in apoia numelorat, can,
tlu cele alalte dialecte sorori, cu totele-lu an te,
punti cá grecii *19.
Limb'a romanesca de tina parte terca initi
razinin preintru articlii sei LU-LI, care
erau silabe intregi,
allá impreunandui in a,
pela numelni de tare se tienti, caror'a apoi ur,
mara si cele alalte forme: LE,. 'A, LOI1U, Maca,
ru mi airean lipsa de razimn ci silabe intregi,
ri nrinara preiRtru uniformitate. De alt'a artirlii
ocupandu Iooiilii dentustratiyelorn, carele firesre
cI deten»inatoria se cuvene se se puna in a p oia deterinioandeloru se aplecara ¿lupa 401)4
vechia romana-latina de a le pospone. Si asia amoldo:te causele ajotara la defigerea articlolui
primariu (lupa nume, forà de a nui (letermini.
**) Greeii inea se pan, a ni fi m'uta artirli la ineePli
I ni de nei a;in rarn ()curro ia poeta epiei rittu in 1liadea lui Iiluneru in rete de antanitt 50 versure
ale rartei I ii,, oeure , de cata de 5 ori. Ci
lordiu se ats faent U dein terinitiatiunile deelinatitinei
1 si JI pr. ee paca,-1!.) ;nieta; , de nu cumu va cilla,
ru ast e terndnoliuni mai ile antaniu eran insii arliriii wunai rdtu posioisi. De aei neee limba latina
nu
ri ntimai tertninaiinetile grecesci
ovil'
si Itintiliann dire: ea nere nu avea lira de arii,
rli: Nosier sermo arlieulos non desiderat. (Inst.
Oral. 1, 4, 19).
;7 _
care dein aste cause lit cea mai antania si pie.
ctimpanitoria
Articlulu secuitdaritt neindnitu e numai una
N,ariatiune dein cello primatiii, dein mach:, mai
antilniii se nascii. ALU etc. ca razimu de A in
loca de A, prein care razimit acestu articlu se rc.
ce atätit de nedeperidente de la numele seu, cáltt
nit se costrinse a se legi in apoia acesttlia, ci Itià
Incti in a-a n te; pr., a lu mien, a l u docuttultii
etc. Ci usurn Jul se restrinse la adiectivii posi!sivi si ordinali; si in a- antea genetivilorn, cumin
Muncie sustantivu lipsesce seu nrineka despat.,
tit u
pr. al it mien pa tente, alu domnului e
t e r ut I u si pamentulu .
barn alte casare se lata dettiustratividu
LU in loett de mrticIti secundarin, carele aseme:
itea se fee° indepentielite de immele sett si de a-
ti se pune in a-ant e, pr. CELU dontim bunt!,
e e lu bunt, dommi doinntilit cel u blunt Usu
la liii s'a restrinsu mai numai Ja adjective si la
casar ele eu ptepusetitini eerie:1u Incubi adjective:
loru,, pr. ce 1 u bunu, cell, de in ceta etc. Gi car.
tile betrane, si Mocanii Transilvaniei, punt' pre
eelu si in a-antea sustantiVului, asia in Pen.
tatetteidu chata Gen. 1) 8: wil KIMA AWMHISIV
4 A Tsp.(' 4910Ab . XVIII, 8: itAi?ci orerb W H AA4
wrg, WH 4 1 A ISH(qEA) +HAHHT*, A01111
5mcipxt noyti °rim E mtyrzirk TA Gila,
9
11Ah 12
cn&HcE: 4H 41Ats !corns.
Vulguln, preening atititeinn Mai SIMI/ ,
_Meta mai multo sean puchin si alte forme, ei te.
te dupa aceeasi origine si regula. Pre multe lo Cute) in locu de articlu secuudariu dim numai
--- 78 ---
ALU etc. pr. doninulti a I u bunu ; ci usuln cclei
mai mari parti a' romanimei l'a restrinsu, cuma
ama aratatu. Pre aliurea in locu de ALU inca
tn seau raA etc., luandu de razimu lui LU pre
seau cu aspiratiune xt ci la grecii de demultu,
si facundulu independente cá pre al u si celn;
er' usulu romanimei reprobA acesta forma si mai
multa .
Sororile limbei romanesci, cea italiana, ispa.
na etc., adoptandu pre 0) mai multa de cita
pre U, chiarii cá la greci, si ne-scurtandu pie I
finale, nu ayura lipsa de asemene razimu, si a
sia remasera mai libere intru locarea articulo
ro-proninne in a-ánte sean in apoi, macaru
in urina mai multa se plecara ale loca in aân.
te, de cata dupa euvente; ee a' nostra ore-co.
mu le a impartitu, in unele casure punendule
in a-ânte, pr. in a-ântea mai a toturoru teinpurclorn verbali, er intru aItele in apoi, pr. in apoia mai a toturoru numeloru, gerundia-loru si
participia-loru.
De ad noi suntemu de parere, ci, precn.
mil U e mai originaria limbei vechie romane
câtil O, si precumu scurtarea lui U si
finale se afla si in alto dialecte romanice de si
in mai mica cantetate) asia si pospunerea pro numeloru demustrative la latini, si pospun crea
rustice
ar ticli lor n primari la români, e in ai o rigiti a ri a de cátu antepunerea lora in cele abate
limbe romanice, si asia 11S11111 articlului romane-
scu nu are lipsa a se esplici dein alte limbe e
terogenie, bascica, albanese etc.
Er' in catu preintru formarea si antepune-
--- 79 -rea artichloru romanesci secundarii in ALU,
CEL13 etc., credenin cit e mai tardia, pote rà de
pre umt tempu cu formarea si stabilirea articlilorn-pronume: e I I in cele alalte limbe romaHice si il le-a.0 d in cea latinesca.
Baschilorit de astadi e gal
Deca
si clec? baschii suntu adeveratii nepoti ali
ru vechi, firesce unneza cA si vechii galli p o s.
puneau articlii ci si ronainii ; itise , deca ve.
demt, astadi, cA linaa gallica de actimu ( frait.
cesea-romanica) nu mai pospune ci antepune ar.
ticlii, se adeveresce, cà gallii de adi (francii) se
au abatutu dela usulu anticu parentescu, er ro.
ce e mai multu romanulu
IIII
manii 1111;
mai nu s'a abatutu dela acelu usu antic-u ah' seu,
ci inca, adeveratu suptu cercustari cu totulit almentrea favoritorie de CI111111 ~tu cele de a.
stadi, l'a i t'opus u si altoru popore, ce trajean
in miediloculu seau vecinatatea loru: albanesiloru si bulgariloru.
In asta originalitate a' articlilorn romane sci, si in acea fire a poporului romantscu,
ta preste totu, de a nu se induplecala noiture
si a nu se abate de la ce a apticatu una data, de
cercimu si aflimm caudita cu mace nevolia,
s'a, preintru ce romanulu in imperiulu orientale, macan' pusu in miediloculu elementului gre.
cesen, dela carele singitru pie atunci polea se
suferia influential nu numai nu-si scaimbh, natuea articliloru sei de ai pospune, ci o si impuse gentei schiaescil careia-i dede si numele, mime ce ia reinas!' panà astadi, ori citu se nevo.
liescu alu deriva de aliurea.
80
Acestei otiginalitati, si nature neindriple&
Cate, care 'Wee fortnnele secularie nu e wawa
infrange, avernit de a multiemi tienerea
si necorumperea formeloru ei pani astadi, mai
maim de cAtu in sororile ei dein provincie,le
italice, gallice, ispanice , carele de piarrirea stetera in legatura ea limb'a latina , cauda. dein
cuntra limb'a romanesca in DacVa vedija inca de-
Ii seclulu III fit cit totribi taliata de catrà acea
inflaentia benefacutoria, ce eserceza tottt de rt=
beserecei si a' curtei , a' caticelarieJoni si a4,invetiatilorit asupea limbei poporu
lui si a vulgului candu santa onrogenie, si
a exerciatir cea latina asupea italicei si celorit
alalte . EL" asupea limbei nostre fit inlittenti'a
limbeloru straine gothice, slavice etco tu ce
fectu, arata 'starea limbei de astadi
Asia nece, ci se pote dice cit adeveru, cumu ci romarmlu nu pote pun° articlulti in a-1
aAn tea numeloris, precuma aunt vediutu,
deveratu nu, forá razimu in cell& originariu
LU, afora de LIM in a-Antea .numeloru propria,
inse en, razimu in celu secundaria ALLT, CELU, nit nun-raj-1u poterna pone in a-Ante, ci ne-
ce nula poterna pune almentrea de cAtit in a«
ante.
Irechra forma a' limbei romanesci.
Not repetimu aici ce &semi] si mai susu,
cumu cá limb'a romanesca, de au si patita pre cum Deco potea fi almentrea, in decursulu etatoru seculi adaugeri si pierden, adau.
SI
deintru ala traititlorul pierderi deintrit ale sale propia originaria,
si de au si uniforiniall unele forme, care, diipa aratarea limbelora sorori, alesu a celei !atine, eran diversa,
dar' antic'a ei forma deirt cca mai inalta vethime totu ia remasu aceeasi sean prea pucinti
kcaimbata De aceea Mate forme vechi intrit
insa remase pana astadi, care in latina clasica
gen i
MI se atla, ci numai in a-ante de clasicitate eran;
itsitate, er' iti gur'a poporului inca si in Italia
pana la stingerea latiniei ocurran intru asemede ad i Si atáte cnvente entice in limhea
h'a romanesca, cara apoi latin'a clasica le a neglesu **).
1ga avit -una sorte peculiaria, de a nu fí scri-
Sa itere a fi itsuata de ai sei in tiegotia-le mai
de frunte in inilie de ani, pana in dilele mai
tarde mai dein coca, plenendui loen cea literaria latina mai antaniu, apoi cea greca si schiaVica,
de a t'emané, precumu a fostu de incel
/Han, si a se numi rustica,
pastoriloru
sean pecurarilorn romani 4449,
0)
Vedi Monomentele ravenatice dein sed. V-VII
d opa Chr. la G. Mar ini, I papiri diplomatici , fol
Roma 1805, si la E. S p an g en b er g Juris rom
tabule "nego(ioruin solenium
8-o Lipa. 1822; e -
jusd (lie Lehre von dem Urkondenbeweise, 8-o
Heidell,. 1827.
") Unu esemplo la Nonin Marcellu, c. II, 352 s. v.
conforire, romanesce a se cufuri, care vorba
''Sätninsiti, de sciea romanesce nu o scaimbá in c o n forjare: Conforiasti me Diomedes , in locu
de con foristi, dein Pomponiu.
444)
Anonym . Belae notario, cap. 113C4
6
Quam ter -
82
Romano-italii si-o cultivara (lupa greci, eare cultura , macar
c,i in citu se abattira (lela
formele romane-itale si acceptara cele grecesci,
erá, ore -care coruptiun e nu perfectinne, totu -si
dein alta pulan de vedere se cbiamit si lit in.
tru adeveru cultura. Noi mu imputan-tu nece mt
condemniinu la ori ce templare acesta scaimba.
re a' linibei latine sean abatere, noi numai
nu potemn suferi cáapoi se ne Mea , ca a' no.
st r a se a scaimbatu sean se a coruptii dein latin'a, candil dupa dereptate se cadea a dice, n4
latinea se a scaimbatu departanduse dela forme-
le vechie !atine care suntu si ale nostre, si a-
propianduse catrà cele grecesci .
Er' deca limb'a t'ostra y de attiti secli tafiata sean smulsa dein pannentulu natale, alu Italiei , patimi forte multu, cá si una planta stra.
mutata suptu alta clima in miediloculu maracineloru paresita si necultivata, mi e mirares ci
mirare e, cumn de nu s'a ',sean' de tOtti, CI111111
n'a peritu in gerulu si fortunele Daciei.
Radecin'a ei dar' a fostu mai sanetosa, mai
rabduria, mai ventosa, de cátu ai Daciloru, Thra-
ciloru etc., care perira Cu sunetu,
ram ( Pannoniatn ) habitarent Sclavi , gulgarii , ef
Blachii ( ac) pastor-es rotnanorum. ( Sclm en& -
ner Scriptores refuta !migar. fol. Vienx 1746-; t.
Cf. . Simon K e 7,a Gesta Ilunnorum e.
IV: B I a ck is qui ipsorum Romanormn ) fuere
pastores et colon; remanentibus sponte in Panno nia (Endlicler Rerum hung . monumenta Arpadio.
na, 8-o Sangalli 1849 pag 96).
I. p. 8 ) .
--- 83 --XVIII
Originea :si istori'a linibei a).
DEct in a-Ante de a pasi mai incolit in cer-
cetarile despre limba, pre scurtu vomit se a cunciinti aici una cantatura asupea fasiloru istorice, ce le a patitu ea insasi dela antani'a acatare a ei pre pamentillu orientale.
Dupa urmele istorice noi suntetnu de parere, cumu cà linib'a romanesca s'a trasu mai
antâniu si antAniti dela coloniele romane dein
Thracila si Macedonra, Panoni'a si Istri'a, uncle
unele inca in a-Ante de cultur'a clasica a' lim-
bei latine se tramisera de in Italia, si se asiediara acolo. In celi CCCXX de ani antini, dela anulo cetatei romane (a. V. C.) DXXX.V seall CCXIX in a-Ante de aristosit panà la beluIii
alit II a. V. C. DCCCINIII seam CV du-
pa Christosit suptu Traianu, ea nu nuntai se field'. intre colonisti, ci se si fati ,intre
ci si in alte provincie roman°. Coloniefe acelea erati cá nescari plinture, dein carile (IA dein
centru se derivatt radicle intenderei si formau
cercure.mai large si mai late. Poporele de pre irt
pregiurii nu poteau cuntrasti poterei moran, ce
o imputut tom de un'a limbele popore-loru poterose linibelorn celoru suptisi; ele nu poteatt
Se no o invetie in relatitmile si comerciulu cent
aveau cu Romanii si tu coloniele bru. 'Si mai
antAniu ele o invetiau pre lunga a' lorn, er' mai
in urma, uitandu pre a' loru , se incorporare si
ele cu'romanii. Altii si alte popore mai departate, sean in locure mai neapte spre colonisare,
6*
neespuse acelei poteri morali, .o invetiau si mai
a nevolia si mai reu, si nu-si uitara pre a' font
nece una dene-ora, de si eran suptn ascultareal
romaniloru. Romanii numira pro acesti dein urma s er b i si se h ia i sli socotira totu de un'a
straini. Acest'a fù peri o du 1 u i alit Iimbei
romane orientali seau romanesci,
Dupa supunerea Daciei, se adusere colo;
nie si in Dacra victa sub Traianu si sup(u altii
dein tota lutnea romana *), dein Italia neindoi,
ttt si dein alte provincie, ci noi credemu cà cea
rnai mare parte dein provinciele de preste Dumare cá cele mai aprope. Aici, in alu 11 p e,
riodu a romanetatei orientali, acel'asi procesit
se urini, forà indoiela in restempuln de CLXX
ant' pani la Aurelianu, de si Daci'a fit mal desier,
tata de vechii ei locuitori, de cEttu alto provitt)
Itutropiu VIII , 6. de Adriana: Hem de Da cia
facere conantem amid detetructunt, n e ni uttl
v es Roman i barbaris tradereutur, ptopterea (pod
Trajanus victa Dacia ex toto orbe Romano infinitas eo copias hom inum transtulerat ad agr o s et, u rbe s colendas. Dacia ehim diuturno bello Deceballi vir is fuerat exhausta.
Digest. L. tit. XV. In Dacia quoque ZernensiIl mn colonia a divo Trajano deducta jutis Dallier!
est . Zar mi zegethu za (vogue ejusdem juris est.
Item Napocensis colonia, et Apulensis, et
Patavi ss ensi ant vicus qui a divo Severo jug
colonire impetravit
Vedi de coloniele romane afora de alti: Zump tl
De eoloniis Romanoruni militaribus libri IV, ift
Comment, epigraph. 4.o Berolini 1850, p. 193494, alesu de cele dein Dacia p. 404 gen. si p. 430,
.-- 85
çie ocupate de Humani
Legiunile, si colonie-
lo (una parte) traduse preste Dunare sub Aurelianu, nu ocasiunara nece una mutare esentiale.
Ele érasi se intorsere in apoi pre pamentulu Daciei, ci coloni si pastori, si recnprensera loen-
rele de mai in a-inte, insocite de gchiai si
Bulgari, ci poporu destintu sean suptu numele
acestor'a. Elementulu romint, creseit si se jifia-
ri in partile orientali, in aceste dona periode
de D de ani pana la Costantinu celu mare.
Prein redicarea Bisantiului la resi(lentia im-
periale sub ~ele de Constantinopole, si prein
stratuutarea tronului acolo, preponderantra Ro.
mei vechie si a' elemeutului italicu suferi in Elf
rop'a orientale una scuturatura, de care hu se
mai redici. De atunci elementulu grecescu !ni
unu nou 4borti, si impreunacu incursiunile bar.
bariloru, dede atare itnpulsu vietiei publice
acele parti, citu elementultt italictt incepit a di
in apoi si influentra liii pie incetulu scadiù la
ditu Plioca la a. DCII prein edictu ster.
se usultt limbei latine, carea pana atinad inca ediplotnateca in scolele juridice si in cancela.
riele it»periului bizantino. Acesea fù alu
periodu aitt ronaanitatei si antani'a epoca a' deca.dentiei, in eare eletnentultt romana dein provinciele orientali incepit a se desparti totu mai
Inultu de pamenteatt leganului sett pana ce grecil-lu aruncara la pankentu, Romana civilisati
se grecira, si limb'a romina remase nutnai a'
N'utgalui, coloniloru si pastoriloru.
**) Eutropiu I. c. in fine.
86
Dela Phoca incepit alu IV - periodu, ala
doile ah, decadentiei, candu coloniele romane
taliate Cu totalu de catrà Rozna si Italia, si pri vate de limb'a ldtina, ce panà ad i repiensen.
tase imperiulit romanu si era limb'a literaria
a natiunei, se aflara strdine pre acele lodure ocupate de gloriosii bru parenti in a-ânte de seculi. Ci imperiiilit bizantinit nu-si mai potit apara provinciele; barbarii le inundara; Schiaii
si Serbii scuturandu jugulii, ce nece una data nu-
iu portara bucurosi, se redicara, se ladra, Si
slremtorara pre vechii coloni romani de pre siesure la Munte. Asia Romana se fecera
pastori.
Ce a patitu linib'a de atunci, Voinu arati
mai diosu (nr. XLVII).
Nota. In unele parti ;le orientelui inca curundu
dupa inceputulti seclului VI, incepura unii prefecti a neglege linib'a latina, seau a o scote de totu dein actele oliciali, precumu adeveresce I. Lydu contempuraniula
in scrierile lui si a nume in lib. ni, 68, de magistr. unde
dice, ca pana atunei eni lege antiPa , cá tole luerurele ce
se lucran la prefecti si pote si la nitii se se tracteze in
limb'a latina si mai alesu in Earopa. macero ca cea mai
;mire parte de locuitori era-u preci. Care lege o a calcata
pre alunci unu loaneCapadorianu , si altii, de unde au urmatu scaderea imperiului. Er' in 1.11,12 serie, en erá
oraclu vechiu in carmine, ce-lu diceau cà se trage dela
Romulu, si se affi la unti sPrietoriu romana amplie Fonteiu : cumu eh rotnanii voru
paresiti de, fortun'a cea
huna, candu-si voru uitá de limb'a parentesca:
aaß rc lhonntlpTO OwticeicpiptaiVra 7rOTÉ.xthìoyde
gixovg (5.019111rceg nveg 8;10'67) PcoptiXT 7r0Tg. mareiotg
O'huceat dvaTieet , rok avacfavlb ,eoXiyovrag 1-6ra
¿wpíov rvrtí
dzoXsIlpetv, iirav afma rijg 2ra
Teiov Twvijg intXda9.untrac
87
XIX.
Dialeetulu mueso- romanu a) Cuvente.
Not credemit, ca nu ne anti' hjunge scopnlu, te ne emu propusu la aceste cercetari, deca nit ain't adauge si unit catalogn cätil de mi-
ell de forme si de cuvente originaria si deriVate, uncle care astadi nin»ai la rominii de
preste Dunare se mai audit; allele care inca
panA la a, 17130 mai eran in usu si la noi, er' de
atunci in coce au perira Cu totulit dein limb'a
romanesca, au tiumai raru seau prea raru se mai
audit si se scrin.
Una enumerare intrega de acestea dupa
cercetari si date credentiose, are fi si niai
ga, de câtit se pota aflá loen in aceste principia,
si mai uritiosa preintru multi de citit se o puta aflá dupa gustu,si de almentrea loculu aceleia fiend,' intru unit Vocabulariu aninnitu, care ore-candu remanii desteptanduse así pretiui
Muria Cu tota seriositatea si cu totif studiulu
istoricu nu voru lipsi alu costrui.
NW si dein acelu pucinu, ce vomu pune
in a-inte, ne incredentiámu, cà se va adeveri
ce ami: (Hsu mai de multe eri: cumu cà pierderile ne au fostu insemnate. Dupa care pierderi
impromutanditne Cu alte straine eterogenee in
loculu cebra pierdnte; nu au lipsitn, carii dupa starea de a cum'a alimbei, se ne judece,
nu ninnai cà nu suntemit ro in in i, ci ca si limb'a
ne-e de citit unit amest ec u dein lint.'
bete to t uro ru poporeloru, de in canelo ne amu prefacutu.
88
Noi credema inca, ci dapa !m'Ajorca aeet
stei liste, imilti cari mi se prea multiemeau c14
usuarea ',nora cuvente latinice, 'le 't'ora escasi de ad in a-atite mai inultui, vedienda
te ce suAinu na santa numai latioe, si si
ro-,
mapesci ati fusta ore-camla, Si ci se incepena"
dela dialectidu romanilortt de preste D'atare
llalgarra, Tliracra, Macedonfa, Tliessalra, Greera si Alba ara, unde asta di mai 1nicini, er mai
de malta neinduitti se afta'', hora m'u numeril
mai mare.,
Acesta dialecta, de si in fundameata ni' e
destinsu de ala nostrii, are ¡use ale sale pro-
prietati pronunriarea 1/1101'11 vocal' si costilla'',
ti, in forme -gramatice la. noi uiitate seau rare,
si intru una numera de cavente ce la noi asta,
di nit se mai afla, Aste particularitati a le infiri aici tote nu ne este liertata, si }achura cA
nu-avemu de scopu a serie gramateca si dictiaT'aria ci numai principio de l'alba, si erasi
nece nu aveauf tote mieddocele spre aceea.
naltatiele, dein care vomu se tragemu ce,
le mai snsu promisa, suma prea pucine, aceste
cinci urrnatolie:
TIL A. CAVAILIOT1, Protopiria (ne6no-
miela), 8-o Yenetia 1770, care capreiale umt
registra de 1170 de cavente iii troj lialbe: greeesce, romanesce, si albanesce cti hiere grecesci (pag. 13-59). Cartea 'le e cimosenta mima'
p, 181
dupa reproducerea la Thanniann
*) J. T'inhumes Untersuebengen iiber die Gesellichf e
der östlieben europiiicheti Viiiker; I Tb. 8. Leipzig, 1774,
-89
238. Autoriulu crá mill protopapa roman!' dein
Mosehopole in Macedonra, patru mile dela 4.
cbrid'a. Locuitorii acelei cetati toti vorbescu r0.
manesce, seau cumu dice Rosa
toti suntu
roinani.
G. C, ROSA, Cercetari asupea Románilorti" set' Ylachiloru *11/441 grec. si romanesce,
cu tom vocahulariu grec. roman. si Jatinescu p.
08-77. Autoriultt erá Macedo - romanu docto-
riu de medicina.Alta carte totu deba acest'a,
romanesce si, grecesce, despre criere si lecturta
romanesca cu ¡itere latine, 8-o Buda 1809, nu
ne cunoscuta de caw dein recensiunea lui B.
p itar ****).
M. G. BOIAGI, Gramateca rornanesca seau
macedono-vlachica, $-o Yiena 181 3. Testul u gra-
matecei e grecesce si germanesce; dupa care nrmeza XI dialogi romatiesce, grecesce, si germa-
nesce (p. 145-211); si XL Fabule ica para-
mithe si istorii alepte," numai (omanesce (p.
212-228) *4'4'444').
00) In cartea urmatoria pag. 140 seq., tunde adange,
cá Cavallioti intorcunduse la NIoscopole a redicata
una Tipografia, in tare .s'au tiparltu mulle ("aril
romanesci. La pag. 146 numera mai multi romani
invetiati, intre carii Dionisiu M a n t u ca A. Epipiscopulu Castoriei.
G. Const. Rosas Untersuchungen iiber die Rofunnier oder Vlachen, g-o Pesth. 1808.
B. Kopitars Kleinere Schriben, i Th. 8-o Wien
1857, p. 182 seqq.
"0).
"*") Autoriulu se duse cu Ducele de Luca in !te-
tra, nade petrecit peat la wort e. Seri litele lui pole
cà remasera in bibliotec'a ducale dein Luca, pote
04 se au pierdulu.
90
W. M. LEAKE, Cercetari in Greci'a, 4-o
London 1814, in care. pag. 383-402 se afla
angl.,
unele vorbiri (exercises) in cinci
grec. , albeit., r omanesc e, si bulgaresee. Autoriultt insusi ntarturisegce, ca nu scie romanesee, si cà scrisu numai dupa dictatu.
B. KOPITAR, Dissertatiune despre literatur'a romanesca t), unde se a fla testulit evange-
Enid dela Luca XV, 11-32 despre filiulu prodigit tradusu de Boiagi.
Literele initiali senmeza: B(oiagi), C(avalliotti), K(opitar), L(eake), si R(osa),.
AI elt t ti, dala a legu, la not a I esu . B.
A g ru, lat, a g er. B. C.. La noi in cartile
vechi.
Amenatori u, dela amen tt
differo,
locu de lenesiu. C.
Aren a, lat. arena. B. C. L. La noi in ce-
le betratte.
A II a, lat. uva, cu A prosteticu
: a in a re
in loot de mare etc. C. L. La noi in N. T.
de 16-1S, Apocal. XIV, IS: K
Basia cyanit, lat. basiare.
conT AVa.
B ncc, c014E5 lat. volix-v o c e. B. C.L. De aci
si la mar a se b n ci.
Cal v u, lat. calvus. C.
Campana It'LMrlati%, lat. cam pana. C.
Ca rore impottpt, lat. calor -c al o r e. C.
Ca tin u, cyLlitt, lat. catin u S5 Si la 1101.
cele vechi. C.
Ceacir e, dupa a nostra pronuncia : c
re, lat. cicer. C.
-I-)
c
la Wieuer hilubticlier der Liter. t. 46.11.101 segq._
-91
Copia, la'. co pla,in locu de turma. B.C.
Corti, lar. co r. B. Ci e dubin.
Cubé el la noi c a in a r a lat. cubilei C.
Win a AAnn%) lat. dammini. B.
Demandu, lat. demando. B. C.
demandatinne.K.
D isicu lar. dissec-o, la noi despicu. C. R.
Disvesc II, la no l in celé vechi des vestiu, lat. disvestio. C.
D is poi
liatus, ron. B. C.
noi despoliatn,lat. disp O.
dispoliu, rOAECK. R.
D o I u, lat. dolus. B. Dubin.
Du p lu, lat du p lu s, indoitu. C.
E, lat. et; la noi in cele betrâne: (éra.) B.C.
Eta, lat. a e ta s, BEAK. B. C. R.
Fa ua, lat. faba
K06.
C.
Fa ptu -a, lat. fac tu s- a, la noi in cele ve-
chie faptu. B.
Fed el ital, fed e lat. fides. B.
Fémena, lat. foemina. R.:
Fla mu ra, lat. fl a ni ni u I a Veget. de re mil.
III, 5, vriar. C.
Fortu- a, lat..fortis, cá tristu lat. tristis. B.
Fr u tu, lat. fruceus, la noi in cele veehie fruptu. B. C.
F u in el ra, lat. farnihia, la noi in cele N e.
fa in elia in sensulu latinu, nu in sensu
chie :
muliere. B.C.
Gbh] t a, lat. gens g en te. B. G. R.
Gr eti a rptaio, lat. gravi ci es, in sensu
de g r e ut a t e lat. onus. C.
92
EVICqp. K.
G u de s eu -me, lat, gaudeo,
e vra wafer, lat. fe b r is, (fifiri. B. C.
l-flca xiK%, in locu de fi c a, lat. ficus,cMo.
Kin, C.
Hign xirV, in locu de fi g u, lat. fi g o, la
noi infigii. C.
I 1 i a, lat. i 1 i a, la noi in cele vechie
Psaft. de A. NI. dein 1653. PS. XXXVII, S.
Impetiga, lat. impetigo, la noi
OHL C.
I lid re gu m e, pret. se i n drepse, la noi
me indereptu. B.
indreptu, la noi dereptu. B.
I n ve sce-se dela in vescu, la noi in ce.
le vecliie i n yes t iu, lat. inve st i o. B. L.
I ia, cá VE) lat. vis, ci si grec. f31a. C. Dubin.
lat. vi gint i, la noi do.,
Iinjici, ca
ue-dieci. B. C. R. Cá cumu are II 'in-vici.
Lactuca, la noi lapt tica. C.
L a u, lat. la v o, si la noi inse mai raru.
C. R.
Liertate,
lat.
libertas-tate,
CAOLOya
tilt. B.
L i In a, lat. li ni a, ni. C.
Ma n data,
hvail/AaT%, lat. mandatum. C.
Merin de, lat. meridi es, la noi,in locu
de bucate pre drumu. C.
M e s u, lat. mensi s, ci pescu in locu de
alu nostru pesc e. B. C. L.R.
Misale, lat. me ns a, la noi mesa. B. C.R.
Muru lat. muru s, 5i4. C.
Nece "'lap, litt. nex nee el 9VM'L. L.
93
Neospe, (kin o s p e, lat. bospe s, la eli
ih loon de a mil cu ne-a nti e u. C. B.
Ni forse, lat. `nifors, niforte, la noi
cumu-v a. B.
Niraire, dein in si irat la noi manía;
ti e n
B. ci la" C. n er air e. Dubin.
0 r a oap, lat. hora, tempu, IOU, si la IA
Mai rant. B.
CI r Hi lat. ordo, B. Dubin.
Ordinia,
e
O r fa n u oarinti, lat. gr. orphanu s, B.C.L.
PericUl u, lai. periculinn B. C.
Pleaga, lat. plaga, aosiTgp . B. C.
P i il u sean chin u, lat. p i n h s, la noi
tele vechie pi h ii. C. L.
or c a n0/191M, lat. pore a, scrofa C.
P titAn a, ital . put an a, INV% . K.
giera uiap, lat . serra, 59). C;
Sclifura-e, lat. sulphut: CR.
Tem on e, lat. temo-nej INA% de K. C.
Vegliu, lat. vi gilo, si la MA in cele ve.
chie, nwoc. B. C. L,
Vi p tu seau i p tu, lat. victus, si la noi
cele vechie adesu. B. C. L.
V° in u, lat. v o in o, la noi mai rant. B. C.
V6 m e ra, lat: v o na er, fierultt plugiilui. C1
Urna, lat. urna, II/p'&. C.
Nota.
Una carte mai. interesattla preinfru limb411
tomaniloru Aureliani e Di c-t io hariula in patru limbe: neo- greca, moeso - vlachka, bulgurica, si albanica,
compusu de presb. D a U i
1 Moschopolitulu, liparitu la
n. 1802 in Viena. Jose ritre dupa lote cercarile facud
ta 'nu l'ani potutu até. Ved) A. Papadopoulo- Vtpios,
2VadeAkIvoli) Ttao2oy1ce1 PA 8. Athena 1857,ji 122n. 338.
94
XX.
Forme.
In acestu registru nu ama adimatu totn, ce
afirámu raru de origine romana-latina la Boiagi,
avendu premisa, cumu ci miele enllante <hipa
form'a lorn suntn numai de insulu usuate er' nu
si la poporulu tradanubianu, pr. ashp ec tu, e-
numeratie, obligului, observescu,recomen descu etc. Altele de mai pucina
iela, dereptu cit le infiraraum, ci friseinnandu du-
pa ele, cA-su dubia. Inse credemu, ci in limb'a poporului de acolò se voru fi aflandu si alto
cuvente de origine romana r are, mai multe de
can' potuniu aduná dein acele pucine documente ce avemu a mina. Romana de acolò se paru
inca mai pucinu a se fi ocupatu cu lucran i literarie de câtunoi,si cartile in aeeludialectuscrise si
tiparite suntu forte pucineksi carele arn mai
ne snutu necunoscute. Eoiagi, carele en grama-
tec'a sa de limb'a patria, atatu se merità, neindoitu ca are fi meritatti si mai multu, deca e-
di si unu dictiunarin, de care pote cá numai
cercustarile- impiedecara.
Mal de insemnatu inca este, cá in asta lim111
ba, afora de cuventele romane ce numai la eli
se mai afla sean mai adese de cita la noi, se afla si altele ea una forma mai huna si mai aprope de latina, de catu intru a nostra. De acesta
sorte
IE7.9.1Apiivz, in citu silab'a antania se pronuncia ea %, ci id latini basil lea, pre candu la noi
se pronuncia cu E dein infienti'a vocalilorti mo-
95
H ce urmeza in a' 2 si 3 silaba; de nude se si
pronuncia la not icki,Eirkfal(ZI gfefifOIC%
tacrkplwa, er' la celi mai echi
.
SI
Si bunt
adeertt, ca Aiwa modula fortnarei euventeloru
romanesci, romanii dein ba silic a, care e Cu
ventu grecescit, mai antaniit vorit Ji (Mu: Lzukpima, an etzcitplwa, de uncle apoi unii
urkpilva,
asia citu mai antanin diferentra eri numai in,
tre c si w; dupa aceea unii incepura a dice a in
loca de
wawafiticz, prectimit dim multi si astadi la noi si la tradamibiani: wam, wan.rE,
wapnE, mqrapE etc. in locu de w.41, urkrurri, aetla
ni, mVApt, lat. sedet, septem, serpens, mui e re ; si er' altii vocalile I in silabla antania
si a' 3 o mutara in i. Inse dein aste scaImbari,
vea mai insemnata este la noi in silab'a ce in lo,
ci 1111 forà esemple, asia (Remit:
ci' de
eirki.tt (lela epau% lati raci e s, Milli dela avhf lat.
nt a I u in ( inse grecesce en E iiingu junAov )1 totu
dein acea causa adeca dein influenti'a vocalilorn moll asupr'a celoru aspre, dupa care si Mee.
Mil t rribillA in loci' de T%1Aist4 dela .rai$; a Tzii,
etc. Deci forma originaria e cutent amit
cze.kfattir seau czurkpikz, er' cele alalte scaimba-
ri in silabele urmatorile la eli si la noi suntit
numai nescari mai multu seau mai pucinti neregulate abaten i dela forma regulatal dein prin.
cipitdu enfoniell carele de si nu este totir de u-
na cat maradoveratit, inse totn de una e
tiran icu.
Alte forme mai bune in acestu dialectu mai
suntu si in acestea:
Evri5, lati baptizo, ital.battezzare
96
A, la noi serri5 Cu O formatu dein AU:
ti z are in locti de bab tiza re si bantizare,
t ¿trefe e se mutà in B, B in V, si in urma AV
in O, cá in CODA dein emula, etc.
Tiran, Si cppzu, en N, Iat. gh a num, freh u in; la noi numai in pito.. cti : rvni, 41,Ant,
er% in sing. forà N: rpz8., 491Lid, reinanendu totusi pronunera vocalei oscure A ea in a-aute de H.
reVEAFINE mitiqVrif, eu E in capetu lat.
rpin,
gran d in e, men ti (t u ny; la noi cu
Annz, m1n9Vriz, afora de ririutarea barran in
carea inse in cartile vechie se Ola triai tara ; Aseiiiene scaimbake deiri All 111 iii iirmandii alta
vocali nioli, se mai afta la noi in: inidwz (la ce.
li veda .t.iums), intA, in locii de: +l'EPA% ) +111A t
unii diell si cinyt in !Un de dAtikli lat: sana
gue, +reriio in loen de+11TAMO lat. anta ne n s. Si in urina dein aceeasi causa la noi pretotendenea: turi, .triainTE, etc. in loen de a+iirri
lat. ad pos t.; celi de dein colat. ad ante, cá
16 diem Airt.xtrrt in !ocian' alu nostrului: iui Aiiri.
Asia niel' eli mai beÍie kViNtvz, rinVmc)
cznVriE Rte. de cal!' noi: KUIvL, no,
IHM6,CKAu, çnthi, lat. corona, palumbes,
sca an n u ni , sapo -ne: Tuse si la noi in earttle vecti se afta: Kothinz si afgwz. Er' cicaVil inca nu e ren, de ora ce si aln latiniloru
S c a in n n in inca e numai (lupa eufonia disu irt
kicil de sc abnu ni, C11111I1 aiata deininutivulit
scab-elinin ci si a in ni s in locu de apn is de.
ta anticutu a p a in loen de aqua 4); er' AB se
4t)
Grotefend. Rudim. lingu mar: Part. I, p. 12;
97
fa u r u
scainilia in AV si aliurea la noi
t a ti I u etc, in locu de fa br 4 s ta b I ti, hit
b e ri stab En in sean staboluni; si va asta
scainibare e antica, a(leveresce pronunciarea cui entillui latinti S a ni ni t es la scrietorii greco toinani .17avvIrrig ( Sttab. V, 3. Dionysin Alicarn.
ii arch. rato. )Plutarcu etc.). Ci celi vechi ali nostri
se parn a fi (liso si CICAM1 celn pucitin asia a flitittit scrisit
in Liturgiariult1 de Jasi .de in a.
16797 la J. Chrysost. fol. 7 rect. Asb,EKA
CKafi
igA 41A + WATAVO
NOIn 't. In edititmea I amenaramo pre alta le npu enterca, ch rominii de in Dacra s'arenan& premiacuventele ce su ortu LI mole, in silabele simple LI,
SeAri compuse e li si
Ii, ['recama si NI asemertea,
bene de (lita noii carii pre L1 N, it in Mari impregitthari nu-lu proriunciamu cu tolulu ci numai pre I tiratatorio indiumetatita,pr. eli o el i u, noi o el) i u etc., in care
parte tioi ~Amo prottunci'a halita-tino-u; inse prontm-
ci'a romoniloru tradaimbiani , carii nu lapeda pre L in
aisni &tenle, preste tota indoiela e mai originaria, mai
%.erhia, si alai bund. Eta une tocabulariu de aceste cuente culese dein B. C.L.it, tarii toti asemenea seria.
Aceli, ãceliei. aliarea. antanie. calctiniu. clie-
tau, chanta.. disclisu . dispuliat u . eli. (antena. galina..bi, incliso. ittclintt
flan, nehilia
pote. fierra lierrate, Ud-adune. Unir. mullere. nilie
(afilia"). nena. palio. tallare i ureclie . vecliu. vegliare,
Veglie-te, Veglitnti
Alija. calcaniu. capiti tiu. clme. clieMu dis -
funielie. gallina. geducliu. gliemu.
tia ). guttaiie, hiliu billa. ilie (isituya), inia ( vinia),
AVNOM pro APNOM caso iocali positum ah a-.
ti, clima pro aq u a usukptum esse notnen deritatum a In n i s test atar .
--- 98 -lino. liepure vnaliu. meliu (Mi W). moli u. inutiare. nelid u
(4.11KiA(). -debla. peina, peducliii. schopu suglitiare
unglie. ureelie.
L. Capitiniu (x%n%T.IsKt). elemi denclin dispoli.
ginuclenvu. glitzi (inghiti). glitzatu
hiliulia. liarta , liertatzune 111am:elite (m%ttgrucii). moliu.
muliare. nclina, se te nclini. pariniili (parentii ) india
talle ( TM ).
tzu
H. Alliu calcanyu chilya (filia). dispolyu.
pulyu. vinglye. ureclye.
!yen. mallyu . perlyi
De timba romana tradaimbiana vedi Curieru de Rin-,
be sexe Period II, N-o 111.1V, Mai alesu p. 52 seqq
unde si pronuncra si gramatec'e ei pre scurtu se ami3,AcK%AgA FAINE
clitvr, dice p. 5g, k%1-114
liseza
+A AgAI 5i1CLIJA A?IflI Wi.A
ClAfijif C'E 5iK7s
11 gil k; KOKONi44 ,A1 CAAOH 4.11BALyE ni cAgamixsi
ce c%
lvix% MgAi191 9.11 Mg1191
ilig.
HE
NKATplApa npo4itcopsiva cgri% fstg
AgA9E A Ag5i (1).1
Wi hulk M
zigirk
llg
Mij 10MIWA Mig 91 +11AilITNii AkApi (1)A9IM,I etc..
In dialectulu acestu sunln inca si alte forme gra-,
malece, unele mai originarie si mai bune, altele rsiai ade.,
se de catu ale nostre, precumu a) artielulu plur: masc.
1i in loen de i, pr. p atenti- ti in locu de ))nrentii,
b) lempulu trecutu in indicat. erbeloru de a III. cojog. pr
i
f e c i d e d i, etc. e) ten:pula trecut
conditiunatu, pr. si fu r i iii etc lat . si fuerint. Cartile
betrfinela noi au aceste doue forme dein urnia , inca si in
perf. 2 pl. pret . ind. ce t u, pr . d iset u etc . , ei
vorb'a de astadi mai de totu lipsesen; de carele mai
in diosu ( la nr. XXVI seq.q .), mai pre largu.
Irise deca dialectulu acest'n are mulle cuvenl e si
forme mei bune, are. inse si defecte insentuale aldt u in
cuvente ce le lipseseu, ciitu si in forme mai neregulate ;
in forme: pr csicsoru, glietin. verme, III e 8
aluna, pilntecu, peseu, sioreeu, turtura ele., in
--- 99 --loeu de petioru, ghiacia, vierme, mese, name, pantece,
pesce , siorece , turturé (dentin. dela tart ure 11 a
,
runduné de la rundunella ); in cu vente, pr. .a u r tt,
argen-t u, lege, leu, pace, pecatu, Oat:a, tempt
etc. , in locu de care eli tlicu ; malagma -seau chrisos ma (aura). asitat (argentu),, nomu (leg-e), aslanu (tare.
lea), irini (pace), amartie (pecatu), aresescu (placu), kero (tempu), tote grecesci atom de untau turcescu Boiagi are si it a ke ( Gram. p. 212), ci se pare ca-lu are
tienura dein litub'a vechia latide la Albanesi',
na-romana, ci pie alte multe, ce romanii le au pierdutti.
De fortnele neregulate in pronuncia se tiene si
scaimharea unoru cosunanti si tocali infra altele , asia
in ri,
g hi n'e in Iota de bene; ni in Id. lar
1<iff1T in loca de pieptu ; mi ill HI ca. ital. g n i , pr.
Ail in locu de Mit etc. carele se voru atinge mai dio
su. Aste forme tradanubiane se atado si in 'Transilvania
Id inca si pre alte loeure, er' in lintb'a beseret esca nu
stintu acnprense; asia catu si dein. coce de Dunare se
pant a fi dona dialect e , untiltt ca forntele beserecesci
ca in Iluntani'a, alt alit en tradanubiane; dein care e de
crediutu ca ceste dein urine faca una familia cu cele
presle Dunare, macaru ea -prein intluenti'a limbei beserecesci dein coce multe s'au scaimbatu dupa
beserecesca. De dialectulu de preste Dunare se tiene si
Er' dialectele elvetice , friulanc
dialectulu Istrianu.
etc., de i manta romatke, ci nu-su rontanesci
De Albanesi si mai susu antu inseam:au (nr.NV),
ennui cit Cli flU tutu aliment mare de caveat° roulette
tlein care unele ell le pronancia cu una forma uu [tumid diversa de a' romakilortt ci
entice, mid alesu retiettendu pre C, G in a-ante de E, I, aspe rá la
greci gj 7, ee nu moli ci la italiani ci , g i, pr, Rimy
lat . eentu in, rinA, lat gens-g ente, de wide si roinatkii Aureliani se pant a fi luan a dice ghinta seau
glkinda; er' altele suntu cu una forma asia aprope de a'
latiniforu si a' romaniloru , cti.tu se aru paré adeveratu
romanesci, pr. Ainc%- area, 04)1T fattun, rkng grex-gre.
oo
ge
levis, aigItleE lucerna ,
lueanica
MiK
ptijt resto (morar), wnirr spiritus, Tilda fi nea, TA trabé; etc.
XXI.
Dialectulu daeo-romanu
DE ci se treceniu Ja limb'a nostra do de.
in coco de Dunare in provinciele Daciei Traiane, precumu o aflinnt in cele mai vechie monumente romanesci, tiparite si manuscrisa paItà catrà a. 1700, de cándu lindi'a roma nesca su feri
tina revolutiune mare introducunduse timb'a
beserecesca de acumu in tote provinciele, du-
pa tipulu si modelulu limbei dein Romanra
Mica.
Monninentele acestea intru adeveru suntu
prea pucine si ele, inse cil mula' mai numerosa
de cgtit ale fratiloru dein provinciele tradannbiane; cele manuscrisa mai pucine de catu ce-
le tiparite. lnse si cate se mai afla, mai lote
~tu forte rare, si autoritilu acestoru cercetari numai Cu multa nevolia a venitu la castigarea celoru ntai multe, nu a tottirorn; multe inca suntu si defectuosa.
Funtanele aceste represehteza limbia rornanesca deplemii &opa cumu se graii in Transilvanra cu partileUngariei, in Moldov'a cu partile ei anticel si in Romatira. Cataloguln
pre cgte le avemu seau le avuratnu a mana,
l'am insemnatu in Notitra literaria dein Ana-
lecte, in care de una data ami' datu si estracte
deintrn insele cu note bibliografice si grantated
ce, Si in Program'a scolastica dein a. 1358,
101
Dein acestea dam si aici unu catalog('
mai mico, care va se cuprenda nuanai tele de
mai mare valore filologi,ca dein acct.' periodu, si
numai cele ce le posedemu insine au celu puci-
nu le aviimu a m4na si le folosiraum. Ci-ce
grams si altele de mare pretiu, de care 1111111fii
aflaramu c esistu seau esisteau, fuse nece nu le
vediuramti unele nece macaru sciam deca se
mai afta uncle, va, Despre carele emu tractatu
anal pre larga la locurele aratate
Acestu catalogu, 1' impartimu dupa trei pro..
vincie mai marl romanesci in trei parti, dein
carile cea de antiniu cutiene Pie ale Tr n -
silvanie
ci vele mai vechie deintre tote, er'
treia pre ale Mo ldovei al Ro¡naniei. Antaniu cele tiparite, apoi pucincle
a dou'a si
manuscrisa,
Spre liusorarea Fitarei in cele urmatoria,
ordinandule cronologice pre ale fia-carei provincia de una data le punensu in frame si u n a
litera latina initiate, sub care se va via de ci
¡n aânte fia care carte,
1,
Transilvanice.
Tetravangelulu, de Coresi, fol. Brasiou (1570).
Cazania I,(le acel'aii, fol. Brasiou (1575).
Cazanra 11, de acela'si, fol. Brasiou
Pentateuculu, de Tordasi, fol. Orastia
1580,
1581.
Cazattra 11, .ed, 11,
fol. A4 Julia 1641.
Noah' Test., de Silvestri', fol. A. Julia 1648.
Psaltirea, 4e Silvestru, 4-o A. Julia 1651.
II. Catechismal(' Calv. ed. lf, 8so A. Julia 1657.
I. Scriniula de aunt,
4-o Siebesiu 1673.
Carare prescurtu,
8-6 A. Julia 1685.
- 102 ---Diacanariu,
Enchologin,
JI.
-
4-o A. Julia 1687.
4-o A. Julia 1689.
Moldovenesci.
-
Cazania pre loto anulu, fol. Jasi
Siepte sacramente,
4-o Iasi
Legile imperatesci, - fol. Jasi
Psaltirea in versnre, --4-n Unien
1643.
16-15.
1646.
1673.
B. Acatbistu,
d-o Unievu (1673).
lioirgia
,_
_
1679.
4-o. Jasi
_
-.
4-o Jasi (1680).
I% Euellologiu,
S.
-V. Psaltire FQ1111. serb. _
N. Pareibiaritt,
_ -,
-
Vietiele santilorn, _
Divanulti lumei,
4-o Jasi
4-o Jasi
fol. Jasi
fol. Jasi
III. Ungro)lachice.
Aa. Cationele SS. Apostoli/ 4-o Govora
Eh. Cazania pre domenece, fol. Govora
1680.
1683.
1683.
1698.
1640.
1612.
Cc. Coventari bescrec. 4-o Campuluno 1612.
16.14.
Dd. Cazdnia pe totu anulu, fol. Dealt,
Fe. Pral il'a cea 'nave, fol. Tergoviste 1652.
Ff. Cluciu ((iliac* 7- foi. Bacuresci 1678.
1680.
1682.
1683.
1688,
LI. Ma rgaritillit S. J. Cbrys. fol. Bucuresci 1691.
1691.
4-o Dozen
Mm. Marturisirea cred,
No. Eva ngelio grec. si rom. fol, &mimosa 1693.
0o. Evangelio romanesce, fol. Sneagovu 1697.
(Jig. liturgia stov. si rom. 4.o Bucuresci
11h. Evangelio romanesce,fol. Bucuresci
li. Apostolti romanesce, fol. Bucuresci
Iik. Biblia V. si N. Test. fol. 13uctiresci
Pp. Lomin'a,
-
4-o Sneagovu 1699.
103
1V.
Manuscrisa.
Qq. Pravila de Eustratiu. fol. Moldova, (1631)
Hr. Mestecatu I,
4-o Transit. 16..
Ss. Mestecatu 11,
4-o Transit. 16..
Tt. Mestecatu 111,
4-o Transit. 16..
Vv. Mesteoatu IV,
4-0 Transit. 16.
Xx. Yy. Zz, sunttt reservate preintru altele mai
tardie.
Note I. Cateloguln de forme si de cuente ce vent]] di in tirmatoria-le. cumu &semi si alai stisu, fin va
fi completo, dein twee simple retinue, ci aici nu aeriemu nece gramateca nece dictiuuariu, ci nunmi Priorivia de lintba si scripture cu esempte dein monument ele romanesci ma' vechi. In alegerea esempleloru dein
aste monument°, ne tienetn_u de cele protium] in editiupea antania,inse cu -adausa unde vomu allá de lipsa.
lose si eke vomit produce, .credeinu cà voru fi destitle
spre a deniustri, de ciltu demarepretiu se cede se fie neele monumente in ochii ori carui romanu, care-si prethiesee linilfa si natiunea sa.
Intre monumentele ad- infirate, miele le emu eastigatu numai dupe edititinea I, unele inse. ce le alu-
m tire atunci, astadi nu le mai averno si asia
ill cal l]
preintru astea satitemn gostrinsi a ne tiené mintai de citatele vechie. Inca tire tempulu editiunei 1, neee nu percursetun tote cele acute a mina, ci nutnai una mica ¡mete, de atunci inse urea pucine suntu, care se na le lima percursu deplenu, facundu-ne estraete copiosa deintru ¡ose, dein cari aici famine esemple. Estractele vechie
perira in ftirtan'a templariloru, ce precurmara chiaru si
completarea ediritinei I aces-torn eereetarl.
voinu face uni] lucre piaLa aceste credeinu,
tutu adangimilu si titinlum monumenteioru citate, pre at]] se afla ìn esemplaria-le nostre, preintru ci celi ce
voru ay]; uncle deintru inse mai pre huebra se le conosea, si se se dedè ate pretita si ale coserbi.
A.
Fore Wu, folia-le antanie fiendu pierdute,
104
240 folia, fora paginatura. Cuprende cele IV evangelio,
tradusa de pre slovenence. Autoriulu e C or es i diaco*lulu, care traduse si P r a xi u I it niters: rapt ele Apo,btolilorti impreuna cti epistolele, ci asta carte nu o ante
veditati, nece scimu deea se aga undeva. Estracte in A -
nal, p. 1-16.
isnià rain, foliele de antaniu fiendu pierdute; 261
folio,
'ore pagimattra. Cuprende caventari dupa even-
gelia , incepundu ¿lela domenec'a pasceloru pre tutu mot-
in, ea testulu el angelia-lorii dupe versitinea desub A,
SI in lama rogatiuni la unele sacramente si altele.
mkt e I..Iu tliaconidu Core'si, carele se pare a o fi tradusii dupe vre-una carte calvinesca. Estracte in Anl. p.
- 29.
Barrk
(4 KrkMA
6)(1%4 Kg, kli7ATiffpX
TgibAng .brAFicrati
BpAuAoak. WH crkV
+ ratio,
t9enVi1b ... Cl irtinvi A W ival gm"
Ag Isitctivtnpii
Ah
tu MIl tpda
WH
C'kg C%KrAWHITh diOyKilgs
tetii't
Agtvk
Kit" 14 H-h
320 folia, fora paginatura. Cuprende cuventari pre-tote
domenccele si serbatoriele antilui , incepundu dela domenec'e Fariseului , cu testulii evangelia-loru, c6 in A
si Pt Autoriulu e totu Coresi cu alti doi preuti de in,
Brasioultii,cari o au tradusude pre
nesca
Eslracte in Anal. p. 30
45,
slovene -
I). Fora titlu generariu, de rah, pro peg. 1: llaniAl
&okra zalvtá ataOlizq Vecbiiilit Test.. 162 folia fula pnginatnra. Cuprende dartea d ea pri In a si a' done
a' renlateuchillui, tradilstt de inai multi er' mai alesu de
Michael Thordasi F,picoindu ronianilorti deiu TransilInure . Versittnea e dupe testulu ire unei versiuni cal1 inesei dp pre limb'a ehreesca Atitorii in prefatiune si
in epilogti aproutitu tole cartile veclijula Test.1 ci in e-
semplaritilu »lieu si in am u bibliothecei dein A . Julia se
allaoutitai cele de Welkin doue; a facerei Nenesis) si
a esirei .(Exodus). Mai estrau si altele, nu sciinu. Catalogulu bibliothecei metropolitane deja A. Julia ;Ir. 16
scrie Ci n ei carti a le
i Mo is i, rontanesce , si
105
dice cà si ApocalipsnIn
tiparitu totu :ran,
se 'twain nu e adeveritu. Estracte inAnal. p. 46-82.
Fora titlu, inse dopa editinnea de 1580 de in
Pe
Prasiou; esemplariula miet; nu e completu dein apot ;
pariulu uritu si necorectu. De. aceea estracte n'u emu
datu in Analecte.
110gAN TECTAMENTEL, CAg
4HiKAIrk,
Irk HOAW AAgH It
AkAIN
X AOMEIVAgH NOCTO
H5ROA6 IrrIECKg, WEI CAORENECKV
4. 9ETAT'k BiAT
--AX"./HH, Atit! AgFE ritiVApiV,
VI si 329 folia paginate, cu corectore in margini , ce
rpA0A5H
esplica cuventele ntai vechie Antoriulu se dice a ft fosta
unu ieromonachu Silvestru; Versitine, pre,a bina. Eeemplaria-le inca si astadi forte desa. F.stracte
. p. 83 --100
trAATHrk,
911TViSH, rtifpx WH
AVH MWHal
fititrtA3.0Agrt
ti 51191, KiNTArk A 4)EpH
.itvaptur Ati-AN , KV KiliTif1HAE
,AEN H51i0,21p MHAOESECKE.
Ax-Fut, INEK1M
Ke ,e,Pr11.
XVIII si 300 folia paginate. Autoriultt versiunei necuuoscutu, inse dupa limba totu acerasi Cu
Noulei T .
de sub F. Se pare a fi facuta mai untanin dupre testugrecescu er' apni revediuta si coresa dupe vre una
versiune calvinesca dein limb'a ebreesca. In margini esplicari de cuventele si formele mai vechi , care araia , ca
autoriulu a Iraitu mai a-ante. De una versiune roma nesca tall scriptur'e facuta dein mandatulu Principelui
Gabriele Bethlen (1613-1629), P. Hod hit. Valach.
Ms . lib. 11 c. 1. §. 3 asia scrie: Biblia sacra, quibus
miseri carebant ValacIti , opera virorum doctrina, liagusequa periliti satis instructorum, in linguant valachicant non
sine ingenti cura et inapt°. Stimptu curavit transferri.
Que tauten versio diligenter accurateque instituía lo cent videre publican) non potuit; post fate ettint Principis, sive invidit1 malevolorum, sive ignorantia indocto ruin, sive negligentiA possessorum , ex oculis hominunt
Feria , netide destinato ab optimo Principe fini respondit". Dein asta verSiune ni-se pare a fi si N. T. de sub
- 1 06 F. gi Psaltirea de sub asta litera G. Cele aline parti vo
ru fi 'write!
Est mile in. Anal, p. 100-113.
Editiunea I e dein a . 1642 in 4-o, care nu o am) vediutu-,
cea :delta dein a. 165T in 12-o , ce o ayosean, he a peritu. P. Boil serie la I. e., ea e tradusi) du-
pre Cat e c.h e sis Pettit ina de Slefana Fogarasi
preat n in Logosiu, si tiparitu en Mere feline si serbesci
Itt a'. 1648.
. Officfil-119Ai. AE A'9. Kart INE
onorstAtiat
AA Amino
GaCb.WMEW AHH Anr CUM% 5-I.
163 folia paginate. Cuprende XV euventari, prertmot
se pare, tradasa de pre carte calvinesca , do protopopa,
PQI) inane (kin Vinti. Estracte in Anal. p. 114-127.
Fora Lit Iti in 2 esemplaria , ce ant a mina; Vil,
101, si in, folia, cele dein miediloca paginate. Cuprende
XL! Vint rebari si resininsfire cu uno adansu,A utoritslu e tot n
Papa .1. dein Vinti, pre ennui se pare erasi de pre una car-
ie calvinesca. Escerpte in Anal. p. 127-133.
PiLTIAVIIIAA .4i.O.KOHCTREA0p1,
AHTIfIE AHM
RA CAPREHrilC4Ch ...4 CKAVIIVA MWFV110AiT1 fib%
rtAAVAg11... ,ax"n,5, ranq ccriT, C.-2I folia paginate.
MOAHTVitIHKk 1-15ROAHT
HII GACtliENYE
4MHTpOnCIAYA REArpAAVAWII
IAX-HH 0.4HA
VI si 179 fol paginat e . In ea peto liana lit peg. 222 , ca-
vente si liertatiuni la niorti . A atoriant versiunti e to
tu Popia Joane
Vinti , ea sub I . I.. Estracte in A nal
. 134-140.
ROITE flOMAU&CK
E +11%1VATgfiA INVME
HfaCTE Att WH AA 419/15111491 +nvarreilin . W14
AA crvatittn mc9H
VLAMA,IHTA ,AH 4 AHM611 CAO-
flap AAAM MHTFOHOAHTgAls Ai tpxpaMomorstm ...÷1Aw .. ,Axmr.
384, Jy, si 116 folio. Cuptende enventari pre tote
FUHSTICK% 119E AHMRA powsn.kcivA
clomeneeele si serbatoriele anului, incepunda dala domeny'a Pariseultii, co test tutti owing-din-torn la domenece.
atoritila inse e nu intru annu metropolitan) Barlaam,
si Qq.
Etustat in logofetulu; vedi sub lit . 0, S
(IA( tl
107
Estracte in Anal. p
..rrpr
204-232.
IIIANTE TANNI A 6ErkfiPITH
TIMNITE
. t
IV
. H.
folia nepag , si 341(342) pagine. Autoriulu se afta suserisu
gerbesce i finen paginei 317: Ovvritteri't IW Bnorocim T.
Cartea e numai una estrada dein Pravil'a beserecesca atau.'
B4-Tw 511"Nr
celuiasi, cc nu s'a tiparitti, vedi mai diosa
ntracte in Anal. i 212-216 .
Qq. E-
KAll TE OAMI`liCKA ,AE .+R%14%TgfIA AEAA npaAlmas
TAAMVINTAt
WkCKA npt MIME& POANANYACKA
+1TfinFl
,AX-MS
BHAEAL at.n%pATELJJH
III folia nepag. , 186 ipaginate, Si alta XIV nepag . Aiitarjada e totu Eastratiu , c si sub 04 inse dupa ce eseinplariu grecescu a tradusu , nu atnu aliada inca, de catu ci
incepe dela legile Rhodiilora. Cartea tota e bagata si in
Pravira beserecesca de Tergovesci dein a. 1652, forà a
se arati originea Estracte in Anal. p. 216-223.
ItrAATIIE
CB-NTVAgri. Rpopoici, ,2IilI.,.
rIFE
motoktiTA4 411111
.
m cmtpwrgn
E ilapa MomoRill
,40C0.41Erl MH'rporioAnr
n MO-
5frna .
Vi folia nepag., si 265 nepaginate . In fine una catme
de 111111,0NU palatinultt mare, si una Apostrofu . Acesta
Han-1211V orm
At.TA
titla-la (huna d'ya una alta esemplariu mai intregn
de cuma rama avatu la 1858 . Estracte in Anal. p. 249
253.
Forh tala; 48 folia nepaginate Cuprende afora de Acathistu si alte rogatiuni Tipariulu acerasi
eti si in Q, si cartea e legata cu acea Psaltire in tole trei
esemplaria-le nostre; de linde nu pote fi indoiela, cà Iota de una data si intru una Poca s'au tiparitu de acerasi
zelosu barbatti
4.5",AtACKA
MITA pVisiviAipt
ANTS'FfiE
4' 1IWh
AKAAg +l'Ah Ttin%
+N ANVAls ,5p ri5
XVI folia nepag. 34 (36 ) si 49 paginate. Cuprende
cele trei liturgie cunuscute, traduse totu de Dosotheiu
tos
vno
inetropolitulu dein limb'a .grecesca
p. 223 226 .
Esfracte in Anal,
T. Fort.,uhu , in esempNriu iipsinak. 15 folia dein
a-ante si dela folitaiu 132 pana in capetu. Autoriulti
iinpa *tau e tutu metro!). Dosotheio, er' dupa tipariu in
a-ante de cele nrinatorie: V,
Y, de aci raniu pusu fa
a. 1680. Estracte in Anal. p. 226-229.
tAATtifi
Atwiki
Ha .. Kg
mgcanniA
cnntrinili HOAfTf -4010104N MHTI1OHOAHTVA .
filW BAT
5:1H1 antHA ¡r H4. g-
. .
4
III folia nepag. si 212 paginate . Paginele-su-imparlite
in 2 cnbonne, in drept'a test ulo romanescu, er' in stAng'a celo 81m-triode)). he nrina caniarile lai Moise, roga-
Anal. e. 229-233.
liuni s1 pascalia . Est racte
X.
IlaronYunt npsert AHlis ... Kg nocngum
tqA CMIFHTgAgrt 4000.0.1r1 mullononwrgn .
TH,
WK. 5
HApHHI4A 14,7403,11..B3AkT
h
yll folia nepag : si VA. 139. 56 paginate. Cuprende la
inceputu una Cr onologia versilicata despre domnii
Nlohlovei dela Dragosiu pani la Antonio Ru seto in,
68 distiche; (le ari, lectitmile dein cartile vechiului Test.
preste ano, impreuna cu unele canone etc. Estracte in,
Allot. peg. 233-244
t.
Esemplariulu celo aveam a mAna a 11. 1847 s'a
pierduto, si nu ne a remasu de ckltu totaulu 11 fora tiflu ; de aci null) potanny folosi intregu.
Z, AHRAH8A% coS rscn.taiia +LVAlliTgAgri Kg
AgMA eta yto,milgn cTgidriK TegEdA FINK
FrpgAlt
BMW;
AAgri
+ MLI.H1
tW
ÀHMHT9Y1 KWHCTOJITH116
ittX-9H
113A'kT
N. folia nepag., 138 pag . si VI nepaginate. Ci,rende
inIre intieleptu si lume in cartea I, de aci in cartea
II Ai III infleinnari impartife in paragrafi. Estracte
Anal . P. 245-248.
Aa. 119Antina A4ECTA MITE AffESIT%T0910
ToKnvknE c-fin-unnoup .finC-AH
TOKMHTt
M`Lit%CTHfl . roo. 11%ArkT
f /am
t5- C%6011
109
i V fo lia hepag .1i preste 1621 oginat e . Alto esem_plariu ce
tuai Miar:tina' , inca no é int regmi ci-i lipsesce celo puci hu una folio deja scata. Cuptende tahonele beserecei
si alto invetiature. E cea de antania carte romanesca
iperita in Romania,.inse pie cuma se pare dupa prefa-
tionea Metropolituliii dein Transijcania Genadiu si du.L%
pa limba, editiunea e farola sean chipa alt'a
mai ve
chia Transilvana , seau celu pueint, &lita unu Mssu t tensilvanu . Vedi si sub 1lb . EsIracte in Anal. p. 190 J50.
Bb.
firAï
B511451T0Aff, CAg KMaHf npuTE
IiAlI WH AA 119A5HH41 rri-,AcKi.thu
AA
AALIH c4nri411 mor. CKOAM WH flpliMEHHTA
npf mimvx ociCKA... nia AHANBA f8m1.11'kCKAki
OpriHt4AWH H5Ro4Hrli AVI-1 Gmm5to-f8 efimottaxd.
,M5fmill5EiVita AAaÁ Tosopt
THrvapirrA
ax-ma. Ncila curreY.1 ,A1111 tui.
4gMEHE4EAE
IV folia nepag. si preste 600 pagine. in esemplariulu
t'ostra se pare a na lipsi de cata nnu foliu dejo lima.
Cupt ende rimel ctrirelitari pre domeneci dota a' Farisehului panit la a' tuturnru Saniilorn cuniu atufa si scar'a,
cele aliille 'Sean retuasera
tu test ulu etangelialeru ;
netiparité, seau Sonia cuptense intru altu toma ce ntt
l'anua vediutu. Esemplaria-le stititu forte rare, si dupa
nostra pareme, cuata numai deinfru mal toma. Autotiultr cartei S i 14/ es t tu ieromonachn Sé potOà fi tot u
telu de sub F, de 12 tare avetim si N. Test. de A. Julia;
inca eredemn da si Prat i l'a mica hu precutehlaren A.
Episcopulni Genadiu. sub Aa, inca e fofa de acesea, tienda totu de pre atitrici si in aceeasi tipograiia date la 'tintina. 14.;stracte in Anal. p. 1511-158.
Cc.
rH npirri TOiTE 514/tiAl... np-
Otcf <Ninfa AHMgA rpviacKA s.. npf AHMKA
rict B Aimromnomt istvkT ,Ax-Pats.
111 roba nepag. si 55 paginase. Cuprende XIII iiivetiature,
traduse de Melchisedecu ierontonachulu si egumenulu mu-
materia dein Campu-langtt . Estracte in Anal, p. 159
164,
110
Dd.
OtCriat .fnurzTot Agnipittt4tAtt9 niat-
CT' TOT AHVA WH AA niimtiwit AwMtlEpH, WH AA
C4)11-14H
MAIM AAIW... THInfavrgcag ÷Tfig
mti5tAma AAtiflA 91 CI KiAMA MOHAcTHrk
IVLAkT%...
Mt40 CEn. Ii?414-14.
Cupreade euventari (re 41111111 arata Iii lu, inse cele de
antaniu pana la dontenec'a Thomei (p. 403) suntu leate dein pagina in _vagina lote dei,, editiunea de (nib Bb,
nuntai cdtu formele rare se scaituba co alteie mai usi late,
er' (lela p. 401 in coló gnaw lintic dein editiunea de Ja-
si dei,, a. 1643 (mai susu sub N). Care tole (lemustra,
cà editiunea de sub Bb nece e dupa liunba tierei romanesci, twee nu s'a tiparit a' mai incolo de cumu se afta
eseiuuplaritihm nbstru. Estracte dein asta eauSK nu aunt
datu in Analecte, si aiei inca o memorinnu numai dein
puntu bibliogralicu. Esemplaria- le .nu
rare. inse
partea I folia'-le-su meatecate eu folia de in editinnea de
Govor'a ( Bb ), alu careen semnu destitttivu e, ea Co.
liele dein lib suntu numai ca c:ite u n a linia negra pro
marginen de in afore, be cele de sub Dd ca rate doue
linie.
lie.
irtAipEnTark AII,IYH Kg Am-H/5Eg. Mark
TOAT* *VAIKATA At'Xi:Erktiak WIE .4arLIAT.krtcat
At TOATE MINHAI HeEwt;EIVH Wit mpfpfunlipi. /IPA.
flHuIf e(PirLitimup 1Inc-A14. awkAt iÇ c%N ..,
Kg1PAH. Xiatc. AA
KAP? -91AE3YE /10-1
Fa?
Aam At .t..rvi npinVil TOA TI AInia APIA
tukyi fifti AHMKx pgAA...
T,aprotimpf
cT
BAT
...
itAH
,Ax'HK.
MHT9
XV folia nepag .795 paginate, Cart ea se impatte in trei
parti P. I. cupr6nde canonele dupa muleritt in 417 carete
(rAmsa) eu note InaTginoli. P. II eanonele SS. Apostoli
etc. in ordine, prescurtate, cu esplicatiutte dupaAristenu.
I'. III Theologi'a SS. paretai dupa S. Anastasia
intrebari si respunsa in 55 eapete. /tutorial(' originale nu e cbnoscutu, er' traductoriulu e Daniel An-
11!
drein inonaelpila Panonianulu ( va se dica Transilvaitu).
Legile iniperatesci ¡use simio luate dein -carlea de losi
dein a. 1646 sub P, fora de a o cila. Estracte in Anal.
16 180 .
Ff. nta 441MCVAgN
eAV orkIn%ektt.
vid-o 4mwrpon. ligkVpnIni han Aom ,ax-ou
-
IV folia nepag. si 108 p-aginate. Tradusa de pre linib-a
rilsesca de niai multicarii nu se l'uniesen, er' contpusa
de Joankiii ,GaLetowski arcliiinandrit n'u Cernigoului.
Cuprende XVIII cliventari pre domenece si serbaturie
alese. Estrelle in Anal. p. 181-185.
Gg. OrsriTa tun Ani-ti15w21tica iNTRfrYfr..,
Ainft u5iioAVA% rpt9Enc% ......rurvapwrVcaV
duatigA mwrponairt Egaffi.j/HALut
.
MCIIA 10A u511M. --'
XI folia nepag. si 127 paginate. Testula Liturgielorn
slovenesce, -cele Malle ronionesce. Antoritilit ersiiinei
Jnocenlin rrotnonachuln De ihscemelit e
F448101%1
dedicatoria " (sic). a zelosultii nietropofitu Theodosiu
(Vestemeanulu) cidra Principele Sierbanu.
,101%-tovalanca OvaurEATE
tV-.
tur niNVtana t-pkwipiTI fly-rNA'itti,...,
AA AElgAh
uiffpnyu .
AX-11113.
IV folia nepag
si 175 paginate. Tradusa de Jordache (L'entarimen',
<l'uno
thlOCTOAVA
Alripi9AN 4;W/1'u rpt.onNdOirs
;4.. RVISpnpu... AA AIEVAls
V folía nepag. si 199 pagin,ale, Tradusu de dascali neAirCTWA
Kk. lill6AVA AMKA INVME113/MEKA CKelinTV9%
AM 1-1111 BERH W14 AM 'OH EIOAW A4E. TOATE Rapt
CAV TAAMVIHT ,AgElflE AHM6A tAuwknox
Tun%fuirWca 4,rxio 4 ocaVnYn mwrponordtri nvaimpwA0p6.., AA AtigA
,4X-M1 4 AVFIA AH 1101EMBilH.
V folia nepag . 932 paginate si 1 in tima. Versiunea
112 -e
dtipi.e limb'a grecesca, fAcuta de fratii Si erb a n'u si
}tadplu Greeini i dupa una editiunea de Franco furtu ; versiune burla, inse ici colea cu eturi Vipografi te mari, precumn Jud III , 27t j tic a n-d u in loen de :
cande; 1 Reg . XVIII 8: celui in loco de: ce In i-;
zacu nd u: 3
2 Iteg . XIII, 32: dicun d'u in locu
Rcg. V11, 35: inceturile in loco de: inceptituril e;
4 itég._ I, 19: Joram imperat ul u Achmuoti, in loro
de: Juran, filiulu Achavultd; XVII, 35: se bu vt t ea
ti, in loen de: se nn Ve teme reti; lea. XLII, 3: ititiltt afunianduse tullo va &dirige, cer ddeveru va
scote judeeara, in locu de: ce la adever n; XLV, 9:
au dora cel'ace Ara vara- patnentulu Una dill'a in loen de: en dora, cel'a-ce ara, v a ard.; XLVI, 1: Cà Ztivil', in loen de: e adiû Nilu etc. Escerpte in Anal. y,
785-194.
LI. Editintied I ce d aun] tosto' aVutu, he a perito
feneretie, de [Mute' anta mai vedinto alttt esempla,
riu fora de ale \tinté usud; ci averno edititotea II dein a,
1746 fol., Hocuresci4 Hl folia neling. 4 252 pag . Cuprende XXXV cuventari de Ale lid J. Chrysostomu senil
Inni bene escerpte si matgaritaria dein etnerdele
impreuna e.u dele diti SS4 parenti: Epitaniu Anastasiu
Sinaittilu, Maxitim etc. traduse dein linib'at grecesca
de ore ce-ne nennutittt. Eseerpte in Anal. p. 195-203.
rriAlla
ileABOCAARHHKA mtp.rWricript... AWrItt
PAAVA
MICKVI-HA AMA lig311g
noroOT rfahrkriVA :.. AA 6-
AA A ..15e
IV folia nepag. si 210 pagine.
Nn. ogni-Ta
ismHtivryKA IMANTO/1h;
eAHn'kCK% WH fiVMVACK%
ANYA ,AX-95.
V folia nepag. si 372 pagine. Versiunea e dupre cest dein editiunea dein a. 1 682 -sub LIh inse Cu Unele scainiba-
ri, de Sierb anu dreceanulu,
Oo. Cd cea de L'entiesa dein a. 1682 (suktifi)
cu unele scaimbari.
Pp. RAri (Aq AqMHHK
ArkfITI AORI514
f Oraron. AA AHVA
/A)(4.0.. +AVHA
113 --III folia nepag . si 108 paginate. Tradusa dttpa
Maximu Peloponesanulti de unu necunoscutu
Qq. IIlu4A AA'kCA CKOACAS WH TOKMHTX
WH Attvrpoy raWATE CtitITE cKininTgial
11111
r%cwrx .
. .
343 folia nepag., dein cari cele
de antaniu 8 cuprendu scar'a a 324 capeta necompleta
si de una mina mai tardia ci totu vecina Cu scrisoria
curehte; br' cele klalte 335 folia cutienu tithilu in forma de precuventare ( i-3 ), de aci testalu cartei in
370 de capeta in sensoria cadrata forte elegante, ea
rosin si negra, pre charla pergamena (4-325). Testutti acestu e dupa acel'asi moda cu alu Pravilei de
Tergoviste (mai SUSI.1 sub Ee) in partea de antaniu , in-
se mai pre larga. Capultt dein arma 370 e una forma
de epiloga, in vare autoriulu arata funtAue-le (lupa cari a literata asta carte, si anume memoreza pre Z u -
nar'a, Balsamonu, IVIattheiu Blastari, Armesi alli , er' in urma se malteses
nopulu, P ho t
pre serie Eustratie biv logofetu , dela carele aveniu
si Leg i le imperatesci Jasi 1646 (sub P), si cartea
despre S a c ra in e nt e aeolosi 1645 (sub O), asia cala
Legile imperatesei impreuna cu asta Pr avila, pre
clitu scimu inca netiparita, faca unu corlo' intregn de
Dereptulu civile si canonicu green-orient ale ; er3 cartea
de Sac rame n te e nuntai una illico estracto dein asta
pravila baserecesea. Manuscrisulu e serisu inainte de
a. 1632, si asia mai vedija de cAtu ori care carie tiparita in Moldov'a , precumu se cunosce de intru una
nota mai tardía de pre pagin'a dein tirilla a Manuscrisului, in care sloveriesce se serie: Cuma ea in a.
1632 Sept. 23 domeneca se chirotoni metropolituln
Niobio vei Ba rlaa in, cetinduse eangelra domenecei
antinie dela Lue'a capa V: Stá Is. lenga marea Genesaretului, si cuventá, in acea di iirvetiatura Melet
Sirigo n'arete dascalu Critenulu". Cari impregiurà-
ri numai nnu contempuraniu poten4u-le se( asia de a-
menuntulti, arata, cà alsulu e tu ceva inca mal cerilla
de cAtu a. 1632, si pote cia, e- ehiaru originale-le.
Ortografi'a cartel inca e intrp tote asemenea cu a cartiS.
114
loro moldovenesci de pre atunci si alesu Cu a arelortt
Malle de acehtsiu aut oriu (O. P). Despre notoria vedi
Letopisetie-le Moldosei (Jasi 1S2, 4-o) tom. I pag. Xl.
Kr.
Msta
foth tala si &a inceputu ,
cii
multe
cole mestecate, sî altele pierdute dopa a dou'a legatura , serisu de tutti multe Indita tutti verhie si mai no-
ue. Cele tutti veehie santa in 103 folia
REINE tIT
1-19i9tert,
e)
d)
)
f)
2,)
ol. 1-14.
Cauthri baserecesci, f. 14-18.
TATUA N OCTf g Kg ir.ank) f. 18-20.
ItaTatiaciiHAE MAL% CgrilthCTH
f. 24.
110fi4zITIE ,AF
HAA%
f. '25
30 .
1RwrYta nntitITEASIH RACHAiE, f. 30 -- 101.
Fragmenta de geograll'a Trasilvaniei, E 10'
103, publicatu in O r gan u nr. XXV suplen'. pag.
131 seg.
Pre folia'-le
21
serbeseu , sI inceptitulu
23, se afla una proc hod u
unta Vocabulariu biblicu ser-
besen- romanesen .
Scrisori'a patth ari e nuli cadrata , elegante, ea rosin
si: negra . Ortograli'a e vechia, cá cea dein cartile I iparile Pre la inceptitultt seelitlui XVII
Cele alabe folia ale Mstilui sorda mai dein core, en sensoria mai
rude , pre-aloctiria forte tirita . Cea mai vechia inse
mai bona aici e dein a-ante de a. 1678, sI intre
altele cuprende istorra lui S ichanu imperatulu. Ortografi'a mai nona, ri ici colea totu mai avendu aneto
si
forme si cuvente verhie.
S s. Msu, de mai multe minina, el dein diverso
tempore. re cuprende
ClidTIA09 OTp/Wril f.
TVMORIIHK) f. 22
30.
1
21.
f. 31
36.
GAg3:16t1
e)
XII visa ale hui M a ni era,
MOAHTlif f. 38-49.
(ìAVa:ca 4rporpapi*H2
f. 58-77.
Cele alalte folia dein miediu - loca lipsesen. Cea
tutti vedija si tutti bona sensoria e t'ea de sub d),
er' cea de
care uraieza vea de sub a) si e);
115
sub e) si d) e cea mai rude; tote inse de pre la eape-
tulu seclulni XVII. Una !ilustra de Ortografi'a (romovnieului ( sub b ) ami datu in O rga nu nr. XXV
pag. 130.
Tt. Msu, de pre la capetulu seclului XVII, cuprendiendu patru jarti, serse de atiltesi manu diferite,
si adeca:
Fragmente de Ortoechu, viersu 111 VIII, fo-
lia 79.
Apostoli si Evangelia pre unele dile, domene-
ce si serbatorie, folia 32.
GAVTK6A C6H-TIA0p GT9ACTI H9 folia
C)
O.
Fragmentu de Liturgia, forh, ineeputu, si sierbitiulu dein dontenec'a Pasceloru dernaneti'a necompleto, folia 33.
Vv. Msu , dein sed . XVII catrii, capetu , cupreediendu patri, parti de diverso mana, entone:
d)
AMLIarrlifIll AACE WH TOKMHTE nitvrpg
(ivr9k9t1lint C(1)14'14HAOfi 6"LirtAH14 glIMOHAWH WH
HV1THWIH, folia 61.
Fragmentu de Apocalipse , serbesce- romanesce ,
folia 2.
Fragmentu de vertuti s? reutati, in XI. capete,
e)
serbesce - romanesce, Cu citaiiuni dein clasicii greci si
latini, folia 30.
d)
Comentarla in Apocalipso4 necompletn, folia 48.
La acestea adaugemu, in loculu celoru reserbate ( Xx, Yy, Zz ) urmatoria - le :
Xx Evangelia-le domeneceloru la manecare, si
4.
altele, msn in fol., se pare dein Bontani'a, seclu XVII,
folia 16, de muna nedeprensa , legatu la capetulu esemplariului mieu de B b.
Y y . Liturgia, serbesca greeesea
romanesea,
Afill in 4-o dein Romani'a sedo XVII, acuno' folia
78, cele alalte rutile si pierdute in reolutiunea de
1849. Scrittoria forte elegante, cii rosin si negra; initiali-le intraurite cu miniature , ¡'re cumu si cu alte
miniatura forte eleganti, pre atonía pergamena .
Cuprende liturgiele SS. J. Chrisost °n'u si M. Ha-
116
slhi,imprenna ca alto rogatiuni la chirotoni'a perso.
nelora baserecesci si sectalarie. Eschiantatiunile suma
in n'el limbe, ecteniele al regatiunile numai serbesce, er'
tipicula numai rontaneice
Z z. [Visa trasilvann in 8-o, remesa dela stramosin - mieu , sensoria mal cadrata , pre chartia pergasuena, cuprendiendta:
Rogatiuni pre dilele septentanei, folia 14.
Istorra Itti Archirie, folia 13,
atabe necom-
plet e .
Alte Msa, ce mai am, tote suntu tnai tarde sean nu de multa interesa lilologicu,
dein cari inse
de unele tutti in diosu
5. Adausa la cele mai dein atusa
La B ( pag 104). Castigandu unta alta esemplarin , ¡ose neee acest'a completa , ci fork inceputu si
acimut ne 11111i lipsescu (lela a - ante nufoca capetu,
ntai 10 folia; er' dein apoi inca una nutre parte a cartei. Deci dela inceputu panh la foliulu, 238 se copren(In In v et i at u r e- I e en scar'a loru ,
er' dela fol.
239 se incepe alta carte, ce in esemplaria-le postre
e completa, sub titIn
MOAHTHINHIC toyMAIJECK6. nonomitlit. MOAHTRIAL 60T150yAts. KOrierlYA. KeTMIINEK%Toyfa. TIIFIHKOyA6 AtT0yrif1i BVIEVIVE CACTM6E1 INFAMA-
1111
KANTHEAl i 4 tAA0M11 111H AE
CVATI.
111,111K%T0y9 MON1AW116. Ci dein acest ea lipsesce
tutti ce urtneza deba capettslu cumenecaturei pene in fine.
La K k. ¡)upa acesta rersiane s'a tiparitu si N.
Teitamentu in Bucuresci la a. 1703 in 4-o, ¡use cu
multe scaintbari dein formele vechie.
La L I. Una esemplariu, ce fasese aln bibliote.cei manastirei ci aC1111111 e instrainatu, veniendumi a ma-
na pre pncinu tempu, aflai, cát testuln editiunei a dome na e scaimbatu de alu celei de antaniu de c5tu namai in ortografia
6.
Dein cele, ce pan acutntt ne lipseau, si no le amu
potutn registrá in Catalogulu de mai susu , dupa complincrea liti tie verd a mana:
--- 117
P sa I t i re a de Coresi , tiparita in Brasiou la a.
1577 in 4-n serbesce si roninnesce , de mere 1retiii pentru filologi'a romana . Prein utidilocirea Dita A. O d ob es c u , inca la a 1863 hi-se tramise dela ministeriolu culteloru dein Ilumani'a uhu esemplariu , ce se,afla
in bibliotec'a natitinale dein Buctiresci, inse necompletu , 1i1,sindui nu numai titlulu , ci si dein lestu fol . 1 .
133-136. 236. si 261. Dein cari foliele 133-136
eran suplenite, irise de una Malla mai recente si neaccrata in ortografia . In !ovula tititilui si ala preruventarei, ce ne lipsescu , adaugemn nici cela purinu
rareie asia sana (pre fld. nilimu 3(15):
KV MHAA aAoymni5EV
4TAKOIN ROFEJ
CH. ,A'kKA El%5V10 IC% MAN TOATE AIIMEHAE AV KV..
ANTVAls a.AOYMIIE1 4 AHMKA. 118'MAH 'N'OH fIV..
%ME
WH NO- 3MCE MA.0414.
Mxch1.1.11 NAKILM6
elET4JE C% +14Eit'krA. WH 11AISEAk
cicpt
AA 1100114b., 9H. K% ...rovreV CErkpEKA MAII lirbTOCIN
ECKL.,
41111,111 KVINEHTE Idi 44EAECVAII ANYEV C% 918
WH AAAAIIH VA 413%415 ,AE K%Tt% oy+TVK
trkiaKk
KVBEINTE FIE44EA'kcE .fliTtAATE AHMGH:
MYFEI flpE0y4HA0fIls. C1911,A19EnTh
EVISAMIN
/1/4,1'fiCTI, t%ATE911 KV w ftiiTI. Nkilb CKOct.
¡V 4 t%ATilet CfMarknox npi AHMVX fiVAVItukcim.
4)11 is,E 44.EAErATgrA
C%
WH IrMATH,MA0p.
WH
pOrb KA 49AL11:61 MTEH C% 9ÍTHLJII UlM CHEIE
COK0TH1414 K% RE411 151,0 tHWHIS% K% E KV AM-
IWlTO
Ve& Itevist'a romana, maiu 1862 ;mg . 107 seqq.,
linde la inceputti se afla tinu fac-simile alu Epilogului
mal susn, er' la pag. 116 intregti psalmulu CXXXVII
serbesce si romanesce.
7.
Noi o vonm citá sub semnulti AA.
In lama , ami' mai consultatti inca si iirmat orie-
editinni si lusa,. de si miele de mai peina inIeresu
-118-n)
Editiuni.
.
CAgaiRIAI
'ICAOISELb,
I noanirf WH
KApf Ap+TO (11111
I 514, cKoaci riff
g M'E-
CAOBINYE Wli TYI1V1Tts
MwrpononYA,
E7Arpl<NVAVH . . . . /hall . . Dedieatu lui
(lMï ßapaaMk Mwrptiontratis EtArfum,gAVti ;1V
folia nepag. si 204 iaginal e Psaj,njj :miau dalia versiunea ci editiunea de A. Julia dein a. 1651 (supra G).
+NAPINTE K%CC. C .as I o v , cu
TIM . .
KVII
MW910flOAHTVAls ErLArptt.
.<\VAqtip care se pare a fi Ciaslovillu de Sa bin i u ti-
pirita la a. 1696, de care mentiuneza P. Maiorn
III Istori'a baserecesea pag. 148 si aulorinlit anonimu
mene in Acto si fragmenie pag 12 sea. ; inse esem-,
plariuln nostru e tiparitu.cu lit erele
, si
prein urniare l A. Julia sean la Sabesiu, de nu catanva eitatii antori au sinentitti legundu ren; CI-16110 in
lora de GEGEWL.) mai alesn de erá serien euventulu
eoniractiuni. De almentrea aeestu Ciaslovn avn d on e
editiuni, pre cuma arate esemplarinlu miel', in carele
inceputu se afla una prefatinne lunga a tipografulni nona
Kvpi'AK eatrh Metropolitialu, inse forà inceputu, er' dein
alta esemplariu numai aceln On v en t u in ai n te, inse prescurtatu dein prefatiimea reo lunga, si intregu, en
arel'asi tipariu si in aeelasi fornuitu. Eseniplaritilu en
piefatiunea lona are 3 folie nepaginote si 332 paginate. Testuln e en tonina seaimbare eeln dein Ciaslovetill,ei psalmii (hipa alta versiune.
DD. Kvpittico,ApoNCioti CA
AII +fi% ILVAT04:91
.
. .
.
E%Art/1,41.
ANVAIs ,A)C1.0. stil)
nietropolituln Atbanasin Limb'a si ortograli'a modernisata. precintan a priatu se s'ame la finca eartei. TestaIn e dupa alu Cazaniei dein Jasi deih a. 1643 (supra N),
afora de cazaiii'a de a don'a di de liosali, cave lipseSee iii 'alele esemplaria pelara invetialitr'a despre purcedelea Spiritului santa , catea se dice a fi erisa de
119
editoriuht Mich. Istranoviciu . Vedi si B. Popa dissert .
de tipografie p. 27 in nota.
EE. .41i1VALVLT19H KplpHHILIM
TAN cKoaci
AN%WkCK'h
i opi AHMEA 111144101%
WH CA V TyrinHT . . . .
. .
AKVNta +npf AHM6% p&AHVA6 . . . .
r
Guiroisb ; 13 si 203 pagine; cu precaventare si scar'a a 39 capote, dupa care orinen, test n-
lu loro, inipreuna cu capa 296 dein S'intento' Soluneanalu.
FF. (PA o Ark Aapgfuinopi, . . . AiripE 1'91.
caV TvrvaIVi CKOWA npE pViwarEVE . .. . WM
tHT .. . .4 Grukrorib. li%ArkTI, 364 (1700); en scatia
a 36 de capet e , in eari se ella cuate dem clasici
parenii atatu grecesci , ala si latini , ir. Platone , Aristotele , 'Funja , Virgiliii , Ovidio
,
Gregorio Nyssenn,
Toin'a Againate ele . No o avente in originale, ci nuniai intru una copia dein a . 1794 .
Ni in orina
GG.
CAS'
÷ti'LIVETWIla
ripgrigrinop
3
KffAHHIliu Xp1LjJHNiqJH
MWIH +T(HGVIVNH WH
YHFICTHTVAh
.
. . .
KnfiE WAV ClifaUt.
9'LcngHt1411
Itvrip RopOH
H
11ACAO
oyNrVptipu
napoicx&-
wVA fitek9144. RaTX0AWHipli AIAA REArtAA WH
CA? +Top(
4 AHM6A pomvili(ca f Aqmek
.MFMW
E /1 A
Bo9cauipi. 4 ANY11 A0M. aj5.
IV folia nepag . si 152 paginate. Dnpa eare indei ept a
ce serie 13. Pool la loc. cit pag . 25 , tienda eh n'a
Vedititu originale-la , er
en', m'yerma la tina
antiearin in Vien'a in a-ante de diere ani . Noi o inlira.
rama aiei, niaearn e tiparittr (hipa 1700, ',entra eh (topa
timba si scriere se tiene de seelulu XVII.
b) Manuserisa .
XX. MAll trasilvanu , in fol , scrisoria
cu prendiendu:
a) Apostoli si Evangelia, f. 1-28.
I)) ll'LS'91Hi1 jure danieneeele annlui , f. I 134 a
dou'a ora, scrisa la a. 1672, (lupa Cazatira (lela Jasi
dein a 1613, eu seainibari iii ea vent e si ortogralia
Pascalra iilosufului Damaschina, f. 135.
120
d)
Inveliature la serbalorie, (hm( aceeasi Cazania,
si livangelia-le patimelorn, f. 136-224.
sed.
YY. Msu trasilvauu,, in, 4-o de pre la capetulu
Vll, scrisoria nedeprensa. cuprendientla:
GAgMLA alarriA0fas riLvrilmH f. 1-20.
Cea mai talare palle a liuchologialui, dupa testan' editiunei de A. Julia dein a. 1689 ( supra M ).
ZZ. Psaltirea lui Theodora Corbea in versare, sensoria cadrata, elegante, pre chartia pergamena,
dedirata imperatalui rusescu Petra 1. papa sensoria si
legatura, preeman si deintru una nota den a. 1725
se pare a fi insusi originale-le. Esemplariala inse actinia e defectuosa, stricatu fiendu in revolutiane.
Lia titla, care lipsesce, orinan stichare politice aFilpea
stemei imperatesci rusesee si romanesce, dein cari una
parte lipsesce; de ad dedicatitanea in versare rusesci
si romanesci, AC11111,1 ce defectu, si precuventarea psal-
Iirei in versare loto asemenia ci intrega,pre 23 pagine. F.O testan' psaltirei pre 309 folia, dein cari dolía santo de totu rupte si pierdute, er' altele trei
mai n'Ira una cornu vetema(e.
Elencia lit acestor'a.
AA,
BE.
CC.
1)1).
Psaltirea, de Coresi, 4-o Brasiovii, 1577.
8-o A. Julia 168(8).
Ciaslovetiu,
8-o A. Julia, (1696).
Ciaslovu,
Cazania,
LE.
FF.
ifiVetiatore,
Florea daruriloni,
CG. Pinea prunciloru,
XX.
111su
mestecatu
fol. A. Julia,
8-o A. Julia
1699.
1700.
1700.
1702.
V. fol. Transilv.
1672.
8-o Sneagovu
8-o Sneagovu
mesteeato VI. 4-o Transilv. 16 ..
YY.
ZZ. Psaltirea de Corbea, 4-o Transil v. (1700).
121 Xx, Evangelia,
Yy. Liturgia,
Z.
Mestecatti
VII,
fol. ( Roman. ) 16 ..
16..
Roman.
4-o.
8-o. Trausilv. 17 .
XXII.
Forme. A, Gramatece ;
a) Doclinationea
Spre mai mare chiaretate
destinge
in urmatoria-le lime forme le gr ama te ce
si ortogr a f ice, precumu si Mire enventele
aCUIMI rare in IISII seau de ton! Mime, si in-
tre ale caroe7a numai !fuete insenmari soma
uitate; in cito adeca ele (lupa parerea nostra
stmtu si mai corecte de t'Un cele astadi usitate si mai genuine . In formele gramatece vonnt
tiene; ordenea naturate oserbata toturoru gra-.
matecilorn, incepundu dela deelinatione, In tur-
ma de ne va remallé loen , pote ca vomu a-
dange si- una serie de forme si frasi sintactice
astadi mai pucinu usitate inse denme de loa..
tu a-mente.
I. Forme gramatece
1) Noi dieemu si scriemu acimut in nominativulu singulare muele ( pucine) covente
en forma plurale feminina: iwri in bru de>3.1,17,
preempu: imbracaminte, incalciaminte,
r oga in i nt e, cari neindoitn stintu innoiture si
coruptitinih., candu dein contra celi vechi scriedil, si credo cà si diceat4 in sing . Cu AI1T Ci
122
si Miele; er in plurale cu AtITE, seau HITE, seau
MUTI.
domenec'a bran(liei:
itt M rA IC M Il T
c% m ./.apv,KANo. ../dirrpg
44):CKAMANT8'A 'MU
AgMEINATgAh) si in dom. IX (Ilya Ros. wu noycl
ttVwp .G, ps. CI, 27: Ka
4 cpAKAmx
M HTVAk M BE? CliliNta. S, Chrisost.
fol. i i V. WEI M6?%KAAAANTVAgH farairfa+ Ai 6
'I
outi. V, ps LX VIII, 1 2 : wu nW
eX0(1
CAKII.
AA X, H T
e
K
XXI, 10:
mviKaph, too 411CVAICAAAHHTIAI.
AtlICLALV/MAHT. G, ps
410AAIITLAVAHTVAB
1.1X., 10: MEM4AB010
ps. CV1i, 10:
BON nViii IOLA 4%m,atorVA m'itg
ex. 111,5:
AECISAyAto
lc 'EAVANIHNTIAI TAAI.N, fol.
13 r. WH 4 IC AC A Lt AMEN TI 4E1H40AVAI AgH.
Geneth ii sing. si nominativii plur. fe.
carii noi astadi-i pronunciamit sii de.
cliniunu en % in silab'a penultima, deca urme.
za i in ultim'a, la celi VeChi °cum, scrisi cu a,
asia Nit!' pronunciarea on % se adeveresee
mai tardia si mai necorecta. Urtnele suntu nrmatorie:
a) api in locu de %pi, precumn aAgnapi,
aciAlmali etc .
adunari. D. exod. XVI 9: a rroa.r* a-
Alttaein COHAO?
mapi4t A A
11 A
u.
IC-p XXXLV 30: matt
a f u In a ri. AA. cant, VIII 33 :
ttoaci EMI A (1)VMA911,.
a r atari. C, domen. V (lupa Pasce:
OMiOIII1, wn a p,ATAff H.
nptt
123
ascultari. C, dom. VIII (lupa Ros. IN
Aparorri
ACKV1TA11111.
cerca ri si intrebari. Aa, fol. 99 v.
MVATE +1-picar' WH 4 E eicapu.
enmendad. AA ps, XLIX, 8 Hl; AE
KV/N.1114g HA E Tang ;
H NE4E
AtH
cant. VII, 38:
1E4E K
npunockci
dan. AA, ps
Cll ,
2: u
oyvvra TOATE
AA9HAE noym
m p reu n a ri. Aa, fol. 150 r."K%
+ni E-
ToKiwkninop.
mar i. D, genes. XXII, 17: opt fosmgXLIX, 13: +u wainvVpuni m II tH.
nari. C, 6 jan. awmmAfirk AA 11 A fl 11.
VAIE MAfiVE II;
ps CXIII, 14:
HAH
nampoacKk
AV
suspinari. C, XX dup. Ros. a coycnHUApiH
WH annAmcVAVu.
ven decar
C,
(lupa Pasce: cnpi m'ay
Tgifia 61113,iKAVEH.
3. Inca si KAA111111 sean K% avi (lela
masculinulu 11% /tapo 9
Si /11
A Ap I (lela
neutrulu AVAA8'AAFF0 in loen de Kun%pi si AN%.AVAspi cucan se pronuncia si se scriu astadi
9
mai pretotendenea :
calari. AA, ps. XIX, 8 :
impoy-
19: KV litIVCAE
WH Kit A Aff H .vrpV NIA111. D, exod. XIV, 9 : TO11/1
K 'A A A t 711 Al' (Dapaumb.; 17 si 18:
KAVICAE WI1
K
napY AVH 1, 231 K% AA FY H WH KNIAME ; 26:
141 WH 'SEA
K AA A
H
ea ilt .
1
npi KAp.KAE WF1 nfl Ksnalan mvp; XV, 19: KV
A A e FH WI1 KAVAAE CAAE .
XV, 1: 'mora, W11 1{%/1AfK>A.1. AV apStuKATk
K
sing, D, ex.
124
21: KAAVAIs Wil 11% A A
Agil Noi astadi &cenan ninnai: Kg.AA9 Si lewapi.
in ed u la r i a. Dein nemunerate esemple
de asta forma VOMII se citAniii numai Pravint
mare (Ee) pag. 719, linde form'a acesta ocurANAV ;
143 A
re de cinci ori:
ToATE
m tz,4 &AA?' A t;
mop TOATE 11,1%AgAAFIA E;
ala mop
91 Al omWein;
mitA.kAAATt AvAAVA
WA A
TOATI M%AgAAtEAE.
91;
b)
in loa, de iztli precumu:
s a n et ate i. B, domen. XIX dupa anoIii non: norri ivaivaawyki÷ 40yMNE5E14A C i ti 1:C ATE
9
T ATE EH.
AA, ps. XLVII, 12: AffErITIs
Moy,AIKATEAE TAAE ,4oAmiii. A, mattli. nr. 35:
j 11
d eca t e
.
311WEL )1; g ,ay EKA TE EH. C, dom. XV (lupa
Ros. SmintuTh ACTE 310y I K ATE 11; 1 110V. A Al
Oy AEKAT EH a isoymm5tV; 6 jan. .tNAImirk MOYAIKATEEEI Ag xc-; si in adevern dela
j u decaía mi se pote forniá gcnet. sing. si noniinat. plur, regulatu de cita pi de c a te.
Asia scrieau si VE 7:gTEi, MiEITEH, "¡gilHHetc. in !ocia de
T ti
iiu etc. kk, ps XXXII, 16:. KMALHMt 6.rA
TVTIH AgH; CI, 24:+ KaA.k. IS'ErgTEH AgH etc.
c) lu alte terminatiuni, preclumt:
D, exod.
21:
Koym Ci (FE
AgKAToplom. KAAYEll.
cart
.
N, fol. 6 r.
KA9t4HA1 C%
RWth AILIIKHAE
falci.
4HA
AA, ps-. XXXI. 9 : Kg ciliz1 4) A A
Aopi. TpAyri. C, XIII d. Ros. npi mnxianpo-
125
poo IT (pan
(tr.
Pi A
6%Tg . XXIV d. R. Kg
A E AWph VAAE CTHHyH. G, 111, 7:
°rm.
Irg 6%TgUl I1E
H.
4:1 AA
(1)
AA
TOLI
parti. N, fol. 45 r.
C% +MITE
Xi; f. 384 r.
.+11114ACTA KAIITE . O,
KiLTE
n ap I1H
It%
FIECTI
MOyATE nap.;
Tfam n
t
pag. 53: 4:4uri
Fi
CZNTI.
HOAX;
n
Ap
flLJ,HAE A0fih; 165:
api HOKiHINA ; 166: AI'kCTE
c%
H;
Mliii
111.15MAWYFI
CKOAL
'230: iNicnia AM%tiA0Ag Fl All4HAF etc.
In acusativu celi vechi cu multu mai rant premitu prepusetinnea nr, si alesu iI garti11,A 94 Fi;
3)
le dein sed. XVI, pr.
AA, ps . II, 9: natinafpn FH
(Pips
WH KA org BACh
A, matt. nr. 71:
i
Twitrk
f AOyTh smoginsten In.
itA1:(wh fAk AA OrIFHWIVH
T'111.9 WH Hg HgTgf/A 1 A h 1SHHAFKA
14 dom. HI (lupa Pasce : Koymimpapt mvtk,
KA c% wkprx c% °rimIc.
C9 (I0111.1 XVII dupa await not': Tfinvkli
g A h AA CtfTgAh AgH9
CnerrA A ;
WH -tgre
KAIIH I
sa
A la .
D, genes. 11, 8:
wmoyn um ra(e
wn i0Au ivumktort
6A 6
Aorniuetc.
talon AgA914.1.1H
4) In vocativu, atitu sing. can si plur.,
aceliasi scriu mai adesu forà articlu, de cit#
tu noi, precumit.
AA, ps. XXXIII, 11: HINMAN, 401 H WH ACKOyATALIP1 PAHFIE. XLVII, 10: nil FIMPIMAC, 3
micirkfrk
'FA.
A, marc. nr.
21: 6Ais 3nct
e.
:
lii., AACA14HCE HVGATIAI ; nr.
. KelAFIFNA TA AUXIITgHTI
matt. XX, 13: c o a.4 1,
tiV 4nuc
147E
HE
126
149111TATI;
XXII, 12; cottp, Kgm
AH +11T9AT
A4H4'1:
69
ps. XXXIII, 11: Animo
1~; XLIV, 11:
Ag
AVATAPA AMHEITE W
10:
1, in testu :
m
41i
14
tu
t
I
(1).i H. ACKVATA-
MI FiE5H:
XLVII.
i. In Ps. XLIII,
t
0y9fICHAE 1IOAC9E
Ag5tvramh; er' in margine la cuventidu
gm
e adausa corectur'a: A t adeca: dumite.
(lieu-le etc.
5) Noininativii feminini in E dela sing. in
sunlit Cu'z multu mai desi la celi echi de cá"tu la noi, precumn barbe, ferestre, gure, ince.
tg
pature, lacreme, lu mine, lime, palme, pateme, pao
sce, pietre, porte, radecine, sagete, sarcine, septamane, ungido, lisie, vinie, volie, etc., dein
cari ne restringemu a Cilá 11111rnai:
ferestre. Kk, Jez. XL1, 16:
Aft.
AocikAz rizii% AA 4I19ICT912 WA (J)19ECT91 AEWICH5ANAVCE + T9EH .
H011
g n re. V, ps. XI, 5: r g9 E A E NOACT9E A%1119K
cztpr.
exod. XXVIII, 28: 111H BA 4HE
1-V 9A AVH
11T9AEICVA +MHMA011
ABA11110
r&91,
+ninmgfign rgyin
iHceputure. Rr, fol. 50v.
n
T Oy
tAI AW9 4&
TOATE + 4 E
t HEMHICL WH .baiwkivrt
Koy
lacre me. AA, ps. VI, 6:
MIAE
I A E Mt.A1
O1qJt1IIiTiAI.
XXXII Cl. 11. 41 noymam
MYdoyAk.Ç, dom.
f + A AK 9AMEAE MH-
F, act. XX, 19: Kg MVATE A A K 9 ME.
G, ps LV, 9: FIgCAll A A K 9 ME A E MtAl ; 14;
WEHAW9
OKYH
mYtit ,25E AAKVEME.
111M
i n e,
AVMHHEAE¡
Kk, ex. XX, 18: rAacgA WH
XXX 8: WH KA11,4 ,BA AnentiAt
127
AVMHHEAE
;
prov. VII, 3:
KA A V
M HEAE OKHAO? .
lune. Kk, Job XXXIX, 2: wm
At4
tIV-
MnAT A II AI AO? ; Jez. XLV, 7: .iorpi/ A&.
Tfig A V ti EA E BOA
HEAE NOAA ; NUM ; X, 10:
HOAW
palm e. Kk, I layer. V, 4: AMAIIA0AW
HAAMIA1 MAHHEAO? AH; 4 imp. IX, 35: HAAetc.
ME MAE MAIIHAOp
pasce. V, pag. 211 V. Iv BIN
Kk , ex. XII, 48:
CR-HTIAI 11 A 411
Is. Navi V, 11: A4ott
;
pletre. Rk, ex. VIII,
HE
511
At
A(PAH
ilayEAE
nA
i.
'26:
sop WAWA .
porte. V, ps . LXVIII, 13: Kafiti
oArrt.
radee in e. Kk, Job XXXIII, 5: 9%,,yz G, fol. 287 v. cant . VI, 6:
4HHEAE ArkMtlEAO?
tiaeziwituttAa M my, mnop
sagete. AA, ps. VII, 14 :
C, I sept .
c%yikTtAt CAAE
KV MOyATE C y
Ap5AvroaftE tat fi'LKATEAW?: G, fol . 279 r cant. II: 23:
pLVT'Al4 WH C 1,14TIAE MkAl.
A,AVmasoto cola
s a r cin e. KK , Jez . XVII, 21: 'IV pmKA1411 CA ? 4 H H f
3YWA CAMEETIA0?; 22: 11V CK0A-
rim n t; 24:
cualla CArill Hf.
s e p te m an e. Kk, 4 macab. II: +npgmq-
TE4H c
TArk c %FIT% M
11
ng
KA 6% Hi?
11 AOf
e. ick, Dan. IV, 30: oy mrt A t AVIE
KA LAI nactftA041.
TVAVH;
Oft V,
Kk, ex. XXIX, 39: oywiant KelXL, 26: o WEAE KOFVAVtif M4TEtli
4: nfina
oy w I 4 E
4EAO?
MAH M11411 :
128
2 Paral. XXIX, 3: oyw ini
V i 11 i e . Klc, j'ad . XI, 33;
A E AH AREA;
.XIV, 5:
1 imper. VIII, 15:
AM'HgAgo
ii,AH% AA h 1.
wH niACAHHEAE;
la EnE
uiti tiOaerti
volle. Kk., Jez. LVIII, 3:
3E9loi1.
A4Thailki
OinE
a
sOarrtE.
6) ASellielica farm'a plitrali-lOril Helare
celi vechi
ce flei o pronitticiimil astadi
o pronuncian in
inp,
II
prectimii :
9EttotE,
Off etc., de cari no i de acea nece nu
cifamti aici esemple, tote cartile dein sed. XVI.
AvKlaef,
si XVII fiendu pleno de ele, si intru alte citatiuni ale nostre inca veril ocurre mai de
multe ori.
Multe ittse, cari noi le diem!' in nora, pl.
fletan' in u ri, eli le dicean, au in e, au in i
masculinu4 precumu; Al,r onp3i, cgcrimmt,
KMfli asia:
arce. AA, ps. LXXVII, 9:
ni? 411M C%
czyk,rt Kg Açi9f. Kk, Neh. IV,
4THH3%
13: KV (Wygfirtni not wif ArtinE nop
ordia. Kk, 2 imp. XIV, 30: wH ngti awH c%
KOAw
0.1
A
93 E; XXI, 9: +TIS
4.9EivATgia Ck9EtYti
wap5inop.
suspine. AA., ps. XXX, 11: wH
mYEH
c gcn H E; CI,21: CA aoy5A c
cn
11
aHVH
Nent
41EKAiltinOth.
cam pi . AA, ps. LXIV, 12:
tilo Ic%M n
XCV, 12: c% ciggKgtE
Kk, Lev. XVII, 5: mur' aok yguria.
019"g9VE
Kizmaki.
KAmnH.
Dein cuntra, unde noi dicemn mai multu
genunchi en i masc., celi vechi scriu mi-
120
mai gen 'i ch i a
t1
21: y t iigktai
i neutru . A t, p4. cvm,
ngTS'EA
aaStika ;
CXXI 9 4: Awno (..,SuilAk y
V'KEA15 yElIWKEAE
jis. CV111, 2 tt are y f
AOMIlgAgil .
tl It E A E ell
115 er ps. CX XI , 4 are CEMEll 41 HAE. D, genes.
L, 23: ni' y Elig
E A E Ag iLVCH 404 Kk , ps. C V111,
AE 11011' cte.
23: y E 1.1 gKIAE M'IZA!
Eiemple, cuma se potu pierde for-
7)
mete sjimuratece de in limbe, fia-ne aceste trei:
nú mene, cari astadi neme,nea nu le mai dice si serie asia
mima i j11 ti i
nt e; iuse la celi veclii se dtceau
(!),
jud e ci,
mai regulan, iH formele de Mai S11811 ; preentnu
judeci, AA, IN. LXXXII , 12: nVcip.x
:1; oy At4i*H Aqh I
WII W514BW5 WIl 3Elitlf
WI-1 CAN/M.11A)
T01411
oy
H Ay.; I.XXXVI,
7: Wit moyAigurtopt. IVIELIA 4E thoym .1Tf A Hc& . A, mue. nr. 13: a11,21i 9111 Mal4HAOp. C,
(16,11. Pase. AH4410'841 WU AfKi*EfE1-15 Wit 4omraut
W1-1
al
.i.iuti. G, ps
CX11, S: KV
ill14 Kg yloAf.ti.14 WIMEIMA0p ; CXL, 6 e
Criel
at-wrfa y to
ni it u ,
i .1Y
AAIHEAE-
nop , etc
cu artichi u: 4, u u - k, inânu.
ru , asia de destt in tote cartile t'eh' sed XVE
et XVII, citti aflitemi de prisosu a ,citti esem
¡de anume afora de ce- voru ocurre de selle
iii alte Inotre ; ci forii articlu nu aflitmr
citu in trei tocure. D, genes XXVII, 22: wu
( pre
)
K% MAligAIH (Mi
KVIIOCKg
.
1I11-10 Illi) fea (PAOKOACE KA AAH TCCIS (ITITEAVH C%g
'N, fol. 104v. WH AH + Kan Kgn0ynAUJI1
+MAHV CT'kr. Ti, e) f. 26 r. wit ava tiV TjurrTAN.
n um ene, numai in S) litur g. s. BasiMAH
9,
130
lin fol. 18 r. vim HIqiTHItI3
INVAtipAMI
Cag VH,Tilpf cag
t. De ad e formatii
verTmln a nnmen L in loculit canija aciimu dicen n uni, er' a numen I se aria numai in Ee
(Pravira mare), pag .738 : IIinT iron KeE41141141,
INE crim I1k/v(1.11qm I ti H tr%,NE HE ICEM%NlibKeElpHIIH.
Note t. Numele neutre terminate in sing. in
ANT, la celi verhi ocurrn in plur. on ntnnai in ENTI
ci chiarn si in ;grim', retienundu vocalea oscura sî in
plurali. Si in ciitti pentru form'a in etvrt esemplele ne
.suntta atiitu de dese, atiltu in nisa ctitu id in editiunil
mai alesu in cele de in Moldova, efttu e Cu nepotentire
a le citti, precumn: ruvente, mormente, vest imente etc . , earl slim in legatura cu form'a ottograIlea in EH , despre care in parlea 11; er' in vita pentrn cele in Atfrf vorn ;long° urmatoria-re:
coperimente. AA, cant. IV fol. 300 r. WH
KOHIeHM
C9 6 ang.
MA4iANS
4)A9Enik TeEH KWHIeHMACHTI.
¡lira III en t tt. C, 29 ang. ATkAI MHT.in:Ve.AMAIIT I.
in or in e n t e. AA, ps. LXXXV11, 6: Ka EPET%AliALI,YH
T IA I 11%AAAHT9yAVII
AOyeMliflA .fM0e/H%HTI; 12: MOrIEBIOEHHEISA +mopMPANTE; ca lit. V: 9ainic6 +1.1 mOpMANTg F, ni at h .
XXIII. 27 : iczISA AOINVANALps MOpM%1ITEA0els 4-
Apoc. XI, 9: c% AI nVE 4M0eM%HTI.
vestimente, I), ex. XXIX, 21:
WEE
fill
tspicAvroapt; XXXIX, 41: WH BIW-
A% RFITEAE 41114011HA0ek AVH. BB fol. 175 v. BE-
Al4k ESEWM1LHTIAI 4 re04HA.
2. Genetivii artirulati ai nunielorn terminate in
a. la celi verbi se &cent) cat mai mutila aeuratetia gratitatecale, de cAln la noi. nu nunini candu se forman
tie la genetivulu nearticillatu, ci si eandu se formeza
deli; nominaliu. De area eh i scrita: e a se e i, in ese
--- 131
ei. vieti ei; mari ei, meserer ei. paee
ei,
ro gat i tu ni e i, sea eta ti ei, care (oat., si allele
multe se afla asia serse in AA; si in cele alalte dein seaulu XVI si dela inceptitubt secluini XVII . Er' forma in ai eu h °scum se afla in adevern si la acelinsi
ai rara , inse totu nu e de totu pierduta .
dhacescai. C, dom. VII d . P. AMPLiik-CKACH W6411,1Fir
Kk, deuteron. XXI, 4: WH Hoe viA
H t BAAI; 6: [sop CrIVIA MAHHAI
jun e a i.
BHHEAl-rM
ni
IIK
HK
Sarai ( n. pr
M% B010 Tgella
-
) . D, genes. XVIII, 14: AA TIME
WH 0 A I)
H 4)HliA 1011901k .
str a nu os i a
C, dom . Thom
niwref
HIONk CTIMMOAWA 1H.
veduai. Ee, peg .
703
1,E4 Mafia COrt B
ticntyrkipci CL l.
g
Asemetda seine
a.í
-
ro-
genetivii atiei,
u e i d'e catti cii form'a ortografica in acesti genitivi e ce-
vasi diferita , precuniti.
auei. D, genes. XLIX, 11: AA +it IiHnh
T'EN1BIWPA%HTOyA C%g WH +14 CUIVEAI A w H
serie AA
6AfiFOAk eta ; adeca CAtio INE A W
cant . II fol. 292 v. ex.' a ti a e uva latinilocu si men
moeso-roinanilorn; vedi mai susu I). 90.
d f ue i, in lorit de dile. AA, ps. CXXXV,
CONIEAE
:
4IM)ycgrth 3FIWIH.
ronei. Kk, deuteron. XXXIII, 13: jIH
0AW
akHAE 4EpleAgl1 WH
3. Uncle plurali femin .
'IA-
in et ie small neuniu a-
iitu sie usitate , vita nomerulu singulare
le e mai de
Iota parasitu seau ['netts, pr. bet ra n el i e , b land e-
t ie, earuntetie, teneretie etc. lase
celi
echi
nu si forma singulare , precumu
b el ran e ti a. X, I sept: fol. 2'. WA 6VTIC94,'..
132
H.klpH
GG, fol. 73 v.
46%Tplik
41 Atilr .
blandelin.
S. proseo'''.
f. 5 r. MIMO AINIV, ps.
BAr WH CAA H AAll3k WH 4optn.ra,irt .
(XXXI,
ath,11,1. AMHHTE Att
.
TOATX1. CAAHAA 14 A
:
AE ActISHA WH
earnotelia. X, 1 sept . f. 2 y.
INHTA4A Avrt pAntrrA.
hit*
-
leneretia. V, ps. XLII, 4: RAM RECIAAlp
'rI4U1AÊA MA . CXXVIII
2: AHH THH/9A I4 A
M A. CX1.111, 12: 4HAFAHTATE 4 T H tt
A tp:1 Awk.
4. 111 ilia.jj, pl. la reli vei la se declina CII e:
Mil Prerloon: A. woih. iir. 64, 66 ele. Oh, 1) 49S,
545. F. nialh. XIV, 21. XV. 38. XVI, 10. n'are.
ruvriS Mif
V, 13. iar. XIV, 31 ele. AOMI, MïI
91111911 M
Aclaw
7114 &E Aok H I
5. Inca si dela n*ti (vena) se afta piar. en *:
hAitHE
F. in pref, la pp. llora Filip. f. 263 r. AHH
WiliTia4 KArAt ffA, Jvt54'rt
Awr
'a ti
XXIII.
A arlielului si pronanieliii.
Dopa cele 'lisa
nr. . XVI, pucine ne remato' a mai adange de articli si pronnine Si
in cilto
a)
N'oil' artifli, anuo]
ci celi vethi si
in asta parte a. can miele forme mai regolate,
ti ale nostre, asia
I) EI i iii iumele numerali ordenali contordan articlulu barbat ese', in liter'a .dein orina : I H sean le, chipa vocalea ultima a mimedifundo: aln dei -I e alu trei - le, a lit cinci-le
133
etc., inse alii patri' . lu si alu optu-I 11.3 c udii nni
astadi in ton' casiiiii &cenia I ea y pro allicuria
si in femininu
doi I ea midiere. Esemple:
aIu
atril-1n. A watt. nr. 57. iloy3H
if0Ak AA na.re oy A Atcribitirropto . Aa, rol. 17 v
bis : AA n
t A h virara AMECTEKATh . F9 apoc.
WH AA nATCYA 1.114 TVMSHT.K. . P.
f. 171 r. AA fi T g Ah C'EAU1h ta(Tir
al-T> o p II - I
KVITIEKV-AK
.
AA, ps. V1,1: dela w n T oy A k
Aa, fol. IS r. bis: hita
AS
AA WnTVAk f ebliA VEANnAA. Fr 2 pel. H. 5: 41
net Huil AA w ri TV A, la cutre in margine : i:)orrag
sis _t'un
Kopsi't AA W T A HWE. N, rtoi. 135
r. KaffAI C% ICIUMX AA tunTVA taKh.
linde mai atingenin, cà aceliasi si in cele ¡dalle rasuri
si numere ~tu mai regula-
n in forme de enitra celi de armini , Asia Aa,
fol. 17 V. bis :
frii H Al
nAo n uiri nftmajaH, CA& AH
f. SO %. AH T iii H
tur iiiiimasts; f. 133, V. AH Tet H eir c%iirrlituki;
f. 135 r. &n
CE
Ii09 AMUTIKA ;
oHAO
H 11111H cfr. Si in
cartile de Rrasiovii dein sed. XVI, in
min. sing. inca si sustan(ividn, re nrineza dura t'uniendo ordenale reeepe tutti de un'a
pr. a (linea o r-a, un ora.
2) Cnnoscran este. c4 noi in gen. si danominal i.
fividu sing, la numele mase.,
tim articlu, d en linand u puileinii i n a-a n.
vil
im
lea nunielni artielohl liii, si ramal in atare
casi], pe. I ti i I). di en 9 si
I ut i
S. Pietru .
lusm
a semenea tin faceinii Si Cu n'inicie fenal]. in a se-
meni cas.ire; munid,
ulgulit cii una anomalia
straordinaria si rea, revine totu
acelu
134
ticlu I u i si in a-antea numeloru feminine spre
a forma acele casure, pr. I u i Ana, I u i Maria etc.
Inse celi vechi iiii asia, ci la umniele masculine preptinuarticlulu lu, precumu:1 u D. (lieu,
u S. Pietru; care forma se pare neregulata
inse de o vomit alatur4 cu alta datena , ce se
mai ande pre alocuria, prepunendu in femin.
1 a pentru acelesi casure, pr. la Ana, la Maria,
paralelismulu e deplenti : I u la .
Er' in citu pentru nuinele feminine, celi
N,echi se pant a fi prepusu si acì articlulu fend:dim: e i seau i i; de care usu inse nurnai
prea pucine nrme afliniu; asia:
D,. genes. XVIII, 10:
Calla
(1)Hlia
lo v. 14;
ISKA Aigli1111 Tam
4)14091*, adeca G
11
ci totu aco-
si la XXXVIII, 13: engcyt rap*
Taanap, MKATA iwkpyi cgc coOrra, adeca
TAMApEill) cá tOill acolo v. 11: 5tict ArpErerk
A WkA 10AA TAMaFUII Ngporica.
lui locatiunea articlului, atitu celni prima.
rin, citu si secundariu, fell vechi se porta en
una mai mare libertate, ci noi; asia eli
mai tarele in locu de celu mai tare; in c e tat ile to t e (tote cetatile); fet'a c el e i mill ieri
de in Chananea (reek, mulierei); in c el i onien i ce ambli in pecate (in omenii celi ce).
Cartile (lela Brasiou inca , de cite ori una
adiectivu are in-a-antesi articlu secun(lariu, pitw
nu in urma4 si celu primarin , pr. D. dien ce.
l'a bunultt etc. Vedi si mai susii pag. 77.
b) De pronumele ..1./k Si 441, si de altele
de aceeasi categoria, diseranm mai susu (p. 71
seqq.); aici adangemn, ci acesie forme la celi ve.
135
chi se afla cu multu ntai raru. Eli, au lapeda pie +
si n'apremia proninnele ctt cuventulit de in aante, cuma facu AA, AD madi totu denn'a;
au lapedandu pre 4., le scriu despartitu de cit.
ventulit dein a.ante, care se tirtneza utai pro
totend enea in Bb Esemple dein aeést'a:
p. 8: inri Ab CKHME:Ek AE +TIN W/Nb;-1-19E WIECTA
A 11 madi , wii crup 41414CTA AEHT%10 Ab +TOAfICI ;
M%HKAFA liT111/VaH
111H CVCIMETVA A % tflpfeylliit KV
W11
A b.
AV Aova
Ab
414:
.vrfasarx etc .
/kg
p. 1:
RiV;
CCP14-13,YA
p. 18:
AV11;
J.
%Ah C/d» AVINO+ WAM111111;
Kg Nirgpa. .+TVH'kflEKVAVII
11141E
mol-1E0i; -- 4: WI4 4.k 601%14,HE KArk í 5%4'k +HC% +TOAVIE Ama
T9V CV4)AETh;
5: 4EAVA
6: nei 4EH C'EMHALfi H
muca.re t H +MTIVTAI, ;
HVEVAV;
+TfIV ÷TVII'kflEKV ii T9ACI etc.
Asia si in Aa fol. 6S V. WH AgfLa A4kA H
sa 1)1W; f.
AE5rpoila ;
95 y. ACTE (1:11410 ; f. 103
f. 114 V. H irpidAyt ;
scrie
'i. 'si etc de ora ce apostrofulu
r.
flor
etc.
De unde en atatit tnai pucinn se pote pro.
acea ortografia ce mi de mulo, incepit a
"111,
are su insentne nuntai lapedarea eufonica a ti.
noru ¡itere esentiali, er',Hit si a' celorti attsiliarie, cuma e +
prontnnele adose si in alte
semisilabice.
Nota. In-ustilu pronumeloru posesive, precinto' se scie, in done mudare proredeinu , seau esprimendun-ne en
le: m
ti,
teu, seu ele., seau co sufise-
In ate) pentrn cele de antanin
romano e cera prea largo.
dialeetitlu moeso-
Das pile ate u,
ajuturlu a lui, lucurlu a Inri' etc., cunda not
136
dein conlra diem(' mai pre senda os pele ten, aj
1 ori u In Ini, luernIu lora. Si alai pre scuria esie
candil me lapeditina 'tamal ari icitilii dein
n
vi si cela dein repoin susianti'ului precedente. dieundis : frai e- ni ien, sor II i ta et , 1.ro enana si moeso-romanii divo' :f rete -rija ele. Asta forma tuse asiadi y aplecama nomai randa e imita ale palili si fralietate, carea si la celi vethi e usitala,
mima' rUii acestia o t'ideen atiese ori si la alte mime
311 ging sí plurale, Er' in cita penlru st. fisn, in loen de
poiesive, malla lora la celi red,' e mai Miento', un nnmai in nominativa si in ricos., ci si in cele alalte ras .re, prectonn:
po-esixuhu
.
D, genes. XXXVI, : K%
Epa AAOyATA ; XXXVIII, I S
OV A oy
r oy A
H 11- O
XIII, 20: tiEAL,
FI ,ATAT .kA E CIVArri
IIHEAOyA T%W,
A ~HA ;
fi* MAH Mifich a..
1,1 H RAFEAt 14.11
1.111 W e
(I)
,A0y9ElpiAh AA MIME ; 33: Arbcalp4 AA MH141
chi
t A; XLV, 19 noveoninoth noijqw,uni
o98'BAE. Aii
f rbH
,150Aw
El'Af4H
135, r.
1114'1
cE
'2.
fsI. 21
EI)E9ofAinh Al RA
foknE n%faHlitpinofVELIH:. 103, y.
(I) E '1 O I) HAOp g
C% CE AME
; fui .
.
4It9ofi'm A li,24 OH A 01)/HH hipH HEwAM'kr1-191 ele .
A;s are mulle esemple de enstila sintaniu: asir,
fol. 22v. (1)%9TATg11"1/1? C0p5;TA c 115:( w
11119
ATET
Hin cop 4) fi rAT a ir W,r
c% lig
u A;
KS'Avx,ETAcil;HAWVT,AV;--11)ATET%V; fol. 23 r. COAK ()Acta ele.
In pinrale: D. gen. XLVIII. 32: ct4opïl ,r,h-
TAHHHourpV; 3.1: 4)purinoETroy ..114x fi%
tioto
A. Aa rni. .43 , r._
tiElpHHE RA CH$41.:A
ANVEA/IA T T k H Ii II C'A
c/rAKVEE
cHAAE
.
pt
.16 O.:
riturfV "ot
ofH (a. Kk, gon. XXIV, 30:
abi5H Srum.r tAE
Ii94 HE a;
137
XXXVIII, 11 : WH 3HCI ¡S'IV% GAMAIITIH H
FHCA ele.
Ulule oserbeza genetivillu fem. nu namni alu
0-4
alu pronamellii, la eari adaoge si aresi ea:
Kk, genes. XXVII, 11: mifirxrt4 AViv uni
aiNgcl
ANVni ati; --exo)(1. XVIII, 15: mi 3tici
MOHCH C O K fu) c
aileea
soeruuluti
set':
si
genes.
XXXVII, 10: WHA HipT% TAT'ACq.
3. -Itrin ira mira ( Aa are si (Vi l M I
P Iota t'ira en tilu limes() - romanilorn
134 y. si inca de done ori :
I:1).1. IO M
11Wil
t'are
nj n,
KiATFA
I41411(11
cA Kgyure
to m i
malta adare VII
iii i o ;dupa eunin vulgulii si astadi la noi rumí-al:e fol.-
COiSM'k ;
HIPIE
eare
4ERA
(1)
Eirte
vuele miel'. ten, sell iii litio. i 6, s ò tir
fral
lisio. tata-lo, unrhinsu; si inai susu (not. 2) in
lik:
TarrucV.
A li nosiri resti dein roce de Cariiatii de midiloeu
ineeptira niai decuamin a serie ni e 11 in loen de alti
I erlailorn III i e
insielat i
t'antro !al inn ni e " s
Ci :m'entera e ;innata,
numai dein eartile basere
none. ei si Alelo tisulit felona alabe
eari tate nui i 11111171 nu. Chilirll i alit inoeso-ronianilora n j , vare e dein nu i e u, si alu
Jai nostra n j e tu. demnstra, eh, e de a se serie ni i e ti.
141411 (le
laca si la latini se Hila risii in je tu s
*mame iii eluiiIiuIIitIltl liii Cn. ( ornrliu Sciiuionç, mide
CPPIVi
Verilie si
liiuViiÌtie
se serie :
Virt Mes generis iii ieis inoriltiis arrimo:1mi
Ved; la ()relli nr. 554. :llevo.
nr. 725. mide
iii nota mlauge: ,,1. e. iniis vel meis, et itionosyllabon
jarommeiatiir.
XXIV.
Cojagalinnea,
1) ausil;arialoril
Se ti eceititt Id fujiiga
,
si lililí ailbiniu
138
A) La au siaria- le : s u In, Voli ti, si am; de.
intre carile: aIinia a) Sum, afora de ce, rà celi
N'erhi mai mies!' se sierbescu in scrierile loru de
formele scurtate: s H9
sean i, ce astadi se
para a fi lasate numai in usulu vulgolni si alu
poetilorn, aceloria dein plecarea ce o are catra
cestor'a dein necesetatea
poetica,
er' cartulariloru nostri paru ci li-su
gretiose,
totu la aceia se afla in numeruht
plurale si en formele acunan la noi cesti dacici
cu totulu tikate: SEW, SETI 2 sean sEru, cá ale
scurtarea CliVentelOcil
9
italilorn: s i amo, si ete; in loen de sunt e.
in u, sunteti., cari-su forme mai tardie si
mai neregu late.
se in n.
AA
ps. C11, 14:
cant. VII, fol. 307 V.
ti pa
K%
traparix cE M;
cmtimmi nfa-cnpE
trom rmmxte.rgAb.. B, V pares. Hui (1M svrVEpe. C,
una
V pares.1i . frowee ceno. 1.9a4m; XI d. Ros. s4E ano(TOME +14A4H ci m 15-1COymh mil 110H (I mh. D,
genes. XXXVIII, '23:
EIV
nocure
51191 1CA c E M AMEN-
XLIV, 16: p.edwi NwmtigAgH 110(10
Qm. F, 2 cor. IV, 9:
.+T944 A Hg CEM nua4.
seti. AA, ps. LXXV , 12: ToEpe 'SE CE 11H .trifamgilgAh AH; CXXXVIII, 20:
9Htlowisi ;
111
TOpH
ce
4.11
EVorri.
B, joi'a inalt. (Luc. nr.
114): ESOLIM (E 1411 M%rroyfiVE A41A0pA
dO I 1 I.
chip. all. non: n9E 4. soltil I E 14H +cEMALIH. C9
d0111. XVI dop. Ros. RON fEwl TpOyligAis Ag XE;
XXVIII (xl) d. R. ,4s,E (14H Ap)(YEVH wH ErgMEHH . D, gen. XLII, 14: Keymh liotE CI 14 H
; 34: Koymh tig
El h H EiCKON,A1; eX. XXXIII,
5: KV 1-18MALIEJ 5nT0iinl tuAMENH ritpt KOH; etc.
139
set u. DI gen. XXIX, 4: .6payu ilIattpi
cAH41 gETh; eX0d V, 17: 43gawrit. hip 514CE,
CETh A'kTHH9H
b) 'vox. tu. In a don'a pers. sing, la celi
vechi se dice mai totu veri, in locu de ve i cli
r moliatu. AA, ps.V, II: +stick soyaeaCiliWell, WH
+1191AHWYH ; XVIII 27: Kg AAEWY11
AA1Ch B 19H CICIH 9 WH Kg +11"0110H +TOArITE IL (I 11;
149 9: AM.BlpH WH MAN BIATOC ,AE 5%n AAA
HBEFH
+11%ACHMAB010 etc . A, math. iii. 2: 5119E6111H
HOyMEAE AgH 16; 102: +CA Ng KA Eg B010 99H KA
II 19 11 Tg etc. 1), genes. IV, 7: ag
auut
Eph
Nk41A91 CHM A g A is t p h maim; XIII, 9: cz
CTACtifit Bie H mkeyi AgiliMAtiOtO 1g iNt 4ie4wra,
cag slatAirknrrtt IL I p111 Miflyl, ig .fitc.rxturit B010
Aykeyi etc. Si asia tole cele dein Brasiovu, Moldova si altele.
Aceliasi echi usiteza si vrem u, vret
in locu de vomu, yeti in futuru si almen-
trea. Dein limit° esemple, ajunga aceste pucine.
B, don*, IV dup . an non : 'rum*. 91
Beimh M1A+HKA CAg 'II Beim srk cag + 91 HE
fl M +11A1CA. D, genes. XLIV, 16:
91 Kum,
Ni B i M .41einTa rip HOH ; 111, 5: 5uri WA11111A1 AA MgApl: 14191 KOyMis, Hoy Beit4H
AigpH, IC% JIPI,Awmui5ig
MOA9TI
Koymi, B19E +H KAtE 3H
MANICA
INEWKH,A1C1K0e1,
Kopp, WH B 0 E 411 4911 KA 4wmi15ig.
c) ANIU. teli vechi dicu nu numai in perso-
tea a do'a si a treia cu b, ci chiarn si in cea
de antaniu sing. precumu
Aibu in loci' de a ni. A, math. nr. 79:
91
614111
4)Alas
CA A H
h
BYAIIA
Ai Blow. C,
140
dom. XII (I.
R. 4t 614111 CA OKI., KA CA A HE h
lilidtapA F, math.. XIX, 16: .fm4%-
A R'I9HAW9
iroapt ant, 41 611111 R010 4:$141, KA CrA
14/1
fi'k4HAWpk; act. XXVIII, 16: 4Tfli141A M%
110ICK7, CA A 11 6g W11 EgqJiuuIL Cg(PAIT'k1KA emu.
4111/1 j/WAIVA 11111 +TIN ROH.
1, 13: KA CA AH
N, rill. 116 r.
AOK At imr 611111 AM 111A13104
Jac, pag. 76-1
cz AM Eh VOA
XIX., 16: KA C% A H Kgllflhl4A 111:41111K6; p. 855
l'0111. 1,
13; KA 90A,VA °apt lurk c% A II CWIl
..ivrtig 'SOH. BI),
11
119
3H41 4141.
Atnivkijit, nflAnktit5tg ROW CA a H C. BB f. 179 v.
Luigi, net 411111 11.1.1148'1111,Ak WH FlITVIVA11,46
c%
+TO M14111. cc E 214 N". CA TE A 11 G Is etc.
Aibl, linperativu, in loci: de a i care e in
loci' de a vi . F, hic. XIX, 17: a at C Hrig.r.kpt
cript 3k.Itvpawx.Ik, Tob. XI,
:
A11611
TAT'L
max1;a:At; 4 itiacali. XIII: W11 OyligAh, AHCH WA-
Nk:FAE 4/ATI, 3tirk
Inca si a b i, in loci' de aibi, 11r. 19 v.
C'9111111H C% Ilg A C H 11f1 A6111.6 /V111111.
Er' aibendu in
loci: de a
math. nr. 2: Aoromprxt 11A1g MSIMA
lit1114H%
11X111.11
111?1/ AAVHACI
vend II, A,
MapYA Ag
li.43A;ACI
H..
6 ANA la 4 magi At A-xoya
Aveliasi i n loci' (le ti r: alit nostril condi.
tinnatn
aIl mai loin de Una apt se au
Ap
, care e in ken de avete ( c alit latinilo-
ru liaberef ).
F, XXIV, 23: turgivii c% A
11111t1; 21: A.k91
AVA116111(711.
MAHKA Ii'hIiII
(pH etc
npI WAINAttaH
E 31441 ROAW
G,
M.1.111
1.11, 5:
KgMh A 91
jIS. CX XY, 1: KIIIAls apt +3Iva
14f
etc, 1, f. 17 r. ii ngirk
NgAt. 906.1.A
; 129 v. IHNkI 4atAkyI. D, genes. XLIV,
22: K% ti A
B11,111MAA 141, AWHWI% A9
MgeH cte.
Nota I. Formele de aroma : sunt e ni u, sont eti , sunt a neindoitu niel neregulat e, tiende formate
de la a
'Pers . pl. sunt u, de mide in urma se adoprrs . sing . sunt in loen de su ni
caro forma dein orina inca total se mai ande in gur'a
poportplui dein Trura pre alocuria
Er fill-mele Mili verbi s e m u, si set i sean seta,
rA si ale italianilorn, mai de aprope suntu formal e dein cele !atine ;
s i i is, er' niai de parte dein
pta si peto ru
1
Humus, estis.
lose formele italiane de ;tenme inca suntn st reformate deintro alt ele mili verhie , acitinti nensit al e
seto ot se te , ce sueleinRi aprope de ale nosi re .
Vedi Com pa w n o ni teorice dei verbi italiani p. 2S.
Denle &ce in r'Infern. 111 , 16:
Noi s e Hl venuti al loco ov'io
dallo .
si
in Id. IV. 41:
e sol di tanta offesi: ete .
s e tu in locu de set i , alelara
Ce voinu serie de a 2 pers . pi . a perferteloru la §
XX VII , mole v00111 vedé , ea ni' numai T a reinasu
S e 111 o perduti
,
Er' in crii u reir!'
nemoliate mai pro otendenea iii aresin tempu , ci si alta
rostmatorie in asemeni impregiurari, pr. d e d i, stet
a p utretri, fierbenlela ele.
2.
La celi verbi anniti si t'ornen scurtata v e ni u sean ti 'A M in Ion' de vf e ni ii , dupa come si noi
M
setunihuuuui astadi : s et i in loen de v reti; er'
mi e alta de cAt u una pronuntiare in adeveru ntai nona, inse
dupe legile enfoniei cá si AB% M la areliasi in loen
de aveteiti
Vedi Elemente de limb'a rom
37 . Esemple in Analecte
§ XV p .
CA v eri nemoliatti , aflanin la celi verbi si alta
esemple de r nemohatti iii a-ani e de i ; ',recome ; A,
(19onmi (11 si C, tot u asia
lue. nr. 79: 61( n ï iel,
142 --"
la Incubi seu; ci C. dom . curt . nYiew); Joan . nr. . 6:
AEAA MI1141 111 e
c%
; etc . De cari inse, si (lb
atte asemenia mai :matte in § urmatorin
De formele temporeloru conaimse dein e r a m,
fui, am fi, am fostu,
vrea fi, a nt trutu
efe,
niai in (liosn.
In locu de e sean e ate, afhimu si rounai i fora
razimu la celi veehi, (reculan:
AA, pa. LXX, 12:
2)
MHfl'A
H MYE
tempurelorn: presente.
B) La tempure-le yerbeloru, impreuna cu
participia-le loru
1)
In presentele loru. Cele mai no-
tabili diferentie intre regularitatea retort' yechi si anomali'a nostra in cojtigarea acestui
tempu se potif reduce. la urmatoria-le;
a) In yerbele, ce an in silab'a ultima a' infinitivului unii n sean r, ori de care cojugatin-
ne se fia, pr. a meni,man6, tiené, pun e,
v e n I, iinpreuna cui compilsa-le
cari , de
cate ori urmeza unn i scurtu sean diumetatitit
dupa n si r, dtipa pronunci'a de astadi, molia
pre areste cum/anti asia, au' in pronuncia
ni si r i suna numai ci 'mu i cosunante, pr.
me ni, mâni, tieni, puni, veni in 2 pers.
sing. cá ma" i, t î i, pu i, y i i, si asia in cele alahe
persone: 1 sing. dein intl. si conjunti% n si 3
pl. dein cojuntivu, pecumn si in gerundia-le
celorif de a 2, 3 si 4 cojngatitine. Asia noi
cornu :
nìâiui, remain; p u i u, r ep u i u, spui u;
143 --
'tiu;intie,remâie, puie, repuie, spite, v e; main d u, puind u,
sp
i n d u, v
nd u; inca si in imperat. m i; si in participiidu
retniitorin, puitoritij viitoriu.
Er' deintre cele cii r, dela verbPle a pa r, ce re,
ei, cec; peiu, piel,
piee(seaupiera),peitoriu; saiu, sai, saie.
per i,sa 1'1 , pr. pae;ce
Cum!' ci asta pronuncia e una anoinalia mare, cauta se o recunosca celu pncinu ori ca-
re gramatecu, si ca asta anomalia nmnai pre
ce
incetulu s'a latitu intre romanii dacici,
la celi de dein colo inca nu s'a nece inceputu.
Er' monumentele nostre ale cestor'a de dein
coce inca arata cà asta anomalia a nostra e
forte tardia Esemplele cele mai multe si acum
ne suntu dein D, er' deintru alte forte pucine
spunin. D, ex. X, 2: c% cngeto
EKHAE
4m1eopenoph
.
+NAHNTE M
H.
in eni, D, gen. XXXII, 17:
IT&
oy-
AKglii EM-
AA, ps . XX, 6: mapi ippmeckii%
10:
n oy
EH KA KWEITOr
n oy .4.11 A0116 MEMO . D9 ex.
; 13:
p u n i..
n
ti H cniaincA ;
Anfliffic
XXV, 1':
AAAYE
amaia9VA4, KAtEA1 1g 41.1 ROW INA, +El
c n oye ti; XXVIII, 25, 26:
LONTI C% Ug hi 14
qua 4.11,4EFEHTOyA AALfiA
c% ngesc.
IA0y9E
WH C% AI
13,0AW
KEA410yE
altkAl
9
B.',
Wit i1E oreipini BcifoINVAVri
()% Wit AATE
ngtiki FIE
arkAA Aow KO9tig9E A xw5inVAVH
rempni. D, gen. XXXVIII, to: 5110E
F°'
ATkA 10,4A TAMAFIEH nVeopHCA :
INVW 4. KAM T'AT.A NH T%g
M
IV.
H 15%-
F si Xx, Inc. XXIV, 29:
Op Eft +AMIN' Nu EA, 5611MIA
p 'A PA% N Isi K NOW
lit
spu n i . AA, ps. XLIX,
cnii+H meitivmpint AVLIAli
16:
is,tetrpit
tieni, D, gen . XXXII, 17:
5Htmtim: AA 41411E TE
".,prficatia
XXXII', 11:
eX
Kaptint tV AvrAsk, tfit nonfoztuticort CUITAAVAHHAOF
VIA.
13H H
figtitilECK6;
4.1111 H.
141+14
'22:
veni. D gen. XXXI, 52: rr& +LA c%
tig hI4H INE +LOA'S( ex. XX XIV, 2: WH ItlYff
taTA AtmActuktpAl Koym c% hHHH coyc H&MAH
IKZTA
p
D, ex. XXIX, 10:
nia.
?with WH
net Kanoyn
4H400 A&H CWh H&HYI AAZH&Al
y1431104AVH.
r e nt it i,a
LooyAqn
LIII nVit .
D, ex XXI, 36: +ti AoKoyn
LO&
4E16 mor ramAc-
Wit
tienia.
D, ex. XXVII, 9-_1 : alikerA cnoymt,tk +It rroa.r.v. tirkiwk 6111411H VtiAtvec
iC-A6 411.
TOTA CZMA144.1 Awe
K
CACCE 4. Fl u?
venia, D , ex. XXIV, 2: ti%fwAoyA 4,1CZ H& filiN Ifcoyc jta ; X XXII,. 26: sit-
gi ; %Him i AA AwmilS'Agn li u u i i
MIME ;
ToeurA cvmktiipt waeux..r.kcic,g, At
Tent welt +14,98 A1I6
H tilt +11A1IHT'k
AwmilIVFNIK) AWNtil A4V 16A ,Awmtlisa .
XXXIV 21:
La cari se port adauge si lecure-le , unde
se scrie 'mina i cant fIZAAACH a , tpitit
lo II de CH &l, rbmxiat, tpitti't swat, pr. D, gen.
XXXII 5:
cnV41.
Noym
38: W HA 1311 Fil,
firTnt.rin
a'iac'r
14i14§,WMPIS.M1rg
aM.Nf thi. XLI,
20: xoym
KOyN16
CE
iStitITOYA
fi h14
XXXII, 17: Korn c% tig
+it
W"
145 -e% kATC1 MHIi
ex XXXV4 10 41111if 41111141( BON
MICHAfg CS Ai 11 Il IF WH (% 4:a1ca altaa etc.
Totu asia serif, si cuventulu ii nia4 latA vinea), cell: prOnunciimu adi,
N' i e , actinia tu elf.
Hit, acninu
HIIf, pr 13, XIX dup. an a non:
Hg C10)(11-H HIP114
BACA MINH B H4
aatVa. D ex
4
XXII, 5: 0% uuqikwi u411411 nari(sx im I H
AA.
NUNN.14+CS rumrkom, AturriN a CA CSPAXHAN1111.
WM Af INN i i
41H MAH 60yHA; si XXIII, 11:
Allaf*Mrk, CS 4)11.1114 WH Kg ByHt vra. Er' in AA,
in sing . se scrie
si in ,plur. BY.tHAI pr.
LXX1X, 15: KL'T
4 inino WIC Fil tlk UCH
r
AYACTA
;
9:
BY
+41
A
firvnerrs
`I`krIllTAA
1411
MgTAW11 ; 11: W1111.1. 441/11 nor:
,
Asemenea si wide scriu in cc:jar:till: n asi waft, in loci: de n at% sean visit, si
locti d puff% scale psoit , precumu.
,
34: cis a
iya napiKT4 AM BE HWrls
cis nVto na.u. C, XXIII diepa Ros. ta CS
1A
UCH CS IOW* AiptivraTt,
Eli rekienean pye n inco si in gerundia si
in participia-le aetii'V (*undo: nglutHA,
4HHOTOM piiiimplo, in ,tocu de ale po-
stre t puindu, tu ndu, tiitoriu, viitoriu,
precumue
D, gen. XLVIII, 1.7'r ins.en4t. tap 'humph,
MM TATACSg MAFIA ca Isoptritz ap
CPPI
n
-
Ols 911 KINCIgA Ag 044CM: 0X. XII, 11: WH
H
IIHHHHAb Torara
MSHHA. Boaerel; er' totu acolo V. 10: CS 'NBA BA 01 liSMIAHII(H)A6
ANNI411 K cpwici., unde H flein parentese
see in originate dein erore tipografica.
Dp gen, MU', 34: PIACTA 4ICA CPAKA 4'aIA10 .
-146
%vim.; koym +El 4afixt Li NEpr op
H
I anliftq't
troaTz
mcnpairktioa: 35: Wif aAiinE .4w91na
xparia waopb,
ANN
corm
11 Ft it ITOe ti Wit noarri
(PprAMITI BHNITo Apt, WHA.
rpxoya +wpm,.
npE
WINE
411 sunTtpya 4gang TI1
KOyM CTE
411
91it
wanTE ANN ,A1 4)04MITE BHETO9 H.
Dein cuveutula Hi 'roç H dein esemplulis
dein *Erma, alaturatil cu celui mai dein susu
BHNETOpH, se cunosce, email pro incetn pasira
romanii la pronimci'arde astadi, maiiantanin
sandu pre n aforh.,apoiprefacundu si pro e in i,
denude veciiii scrin despnetoriti 0, pag, 135,
puetoriu
pt 446, spnetoriii ibid.; p.5$8,
tip to r in ib. 421 etc. D, gen. XLVI, 344 prel,
cum; scrieau man ga et o riu AA psE I.X11 etc.
Nota 1.
In eseutplele aduse adese ,ocurre + in
locu de 14 nusale, preeninis si dein alle ¡ovare neindoite
se pote 'Weyer'', pr. AA. Ts. LX, 7: A+H H AgH nitiac AA 311, Aileen n I i; XL, 41 + 111ATVAK A 'A+ ro(Timf H A&H 9 mteea lanorei , eti tot!' acolo:
9 6:
AVH +TOptall + A% tirda
A Fig 210yINE l'AACVAIN M
%ATgA
.1
m%.frvi sE At
Nt %
mari,a,pgita 9
T 0 9 10 Of 11
nrk
adeca mangaitorio, mangaiatu, mangaiase;
unde oserbeza, eà in acestu loco verbulu ni a ng a i u nu
insetnneza, ce intielegeniu noi astadi, adeca lat, e o ns oka r i , ci a fa r ni a cit in sensulu verbului grecescu
payym4vw, Freeman' G traduce la acel'asi locu:
9A N' Ng AgAE KgIVAFITgA (p%11M %/C%T0fIHA 09 Is,
(1)%pai%k%T0910/1V11 MBEC(1)%9M% K%
709
asia van verbulu nostru e derivatu dein pay-
yaveía fartnecatura: a m a ng a ni á insemná
Ca (Atli a farmecá, apoi a mulcom( etc., er' form'a et'
al se mai afla in I), exod. XXIX, 36: 4 TOATI 3H'
147
AI C
WN109
1MTE arm worm, ;Efrain' niwriN
ivt%ItrAcilitirgext, ce noi aluu dice
niangaitura.
In 1), se usual afla si alte esemple de cuvent
ce nu molia pie n, precumu:
an ta n u Exod. XXIV, 11 : fIV +11 T% H 10
ItiAb; XXXII', 31: ildeOlih
MAN Mi1f1TH EPTHAOpz A
WH T0414 +11 T %FIFO MAN MAIÏH AAViiiiefH . Gem
%11 to; XIII, 4: oyliAt
5: 3V4,-m4e
I T H10 flECTOAgAls
4nitiict; ex. XIV, 27:
C%V AEHT%11/0;
XXII, 29:
rmpra
si asia: XXIII, 19. XXXIV, 1:
+I" AOKOyA
t NT%1110;
4,kti 41.4mq-it
. r,
AENT H 10 ; 18: Agal1H AEHT% FIFO; 20: AWOL
I N T%1110 etc. coma &ea si moeso-ro`manii, chce e formatu dein ant ane um, ci IMAKA10 dein c a IAgH
c a n eum.
cu n i a, In locu d'e enie . Ex. XXXV, 12: K oyg Kwr8'A(V)1, XXXVIII, 20: TOdTf 'coyH I AI KOpTOyAWH; 31 totu asia ,etc.
tat
TH
1-
tigAni, in locu de tighi. Ex. XXVII, 3: (1)gi1414
11 id AA mars; XXXVIII, 3: 14)&94HAI TH
rAHVAI 3:1198'AVH.
Inca si fa n ina in locu de farina, seau cum dicu jure alocnria faina etc.
Mai pucine esemple se ;ilia la aceliasi pentru
r ne inoliatu urmandu i, dein cari-le unele le muu produsu mai susu (XXIV b si not'. 2), er' aici inea altele
AA, ps XXVI, 5; °rut p to AMA iNoNtriortb;
9; 4TE 3HCE HHEAld
AOMIIVAh 4 E p 10 .
ICk deu-
ter. XV; 2: tpflaTIAVII TraW ciamq f f 11; 3: 4EAWH
Jer ern. XLV, 5: cis 31V tCTplHHhC'A
;
Esth, VIII, 7
.
41CIA Mdli
4410
Una erore comune in liusmba ile astadi e, eit
in a 3 pers. pl. verbele terminate in r de a 4 rojega-
thine: acopen, coperi, descoperi, suferi,
10*
..- 148
se cojuga in e in loco de up pr, acopere, opere, eta, ci
si in sing. lnse celi vechi si intru ast'a cojugau
corectu.
AA. ps. XXXI,
1
AAcil
eaKoAnapi> InKATIAI;
CXXXi X, 9: moy woof potTVfmoph my.
at
ll, gen. VI, 3: wsmitt'its
KOA
11g Cg4)1116
(de nn e I pers. sing .) etc.
Tutu in acele trei verbe mai de antaniu vulgulu
de astadi nu mai pronuncia pre o deschisu urmandu
e, ci runnel inchisu in euntea legei eufoniee (Elem. de
limb. rum. § VI, a) pag . 16); ci vechii regulatu, si e.
semplele suntu nenumerate, precumu arata si esemplele dein not's mai dein susu (not. 4), si urmatoria- le :
nit
AK011111p1.
COrPAITgAls
Loma 41
1PAKATI.
ps.
4; INOMI1'A6 AKOA.
p.115:aiçoanipamiirnF) 1 petr. 1V, 8 : L KO Anapt
apamik nwcaTinopis. G, ps. CXLV1,
KOAniff 41f110Als Kg HOW911; inca si
8: 41AA 41 A.
ps. XXXIX,
9: AKOM12f%Ak IngTATA.
Asia si aoanipima AA, ps. 63; kcariapiainx ps. 60; mcicoanip A, math. nr. 37; lib,
p. 217 etc.
Nu mai pneine erori se afla si in enjugaren
de adi a verbului : a corre, seau cuino Se dice acumu:
a curge, care in cartile mai none se cojuga : cur g u,
curgi etc., er' vulgulu mai bene: cur r u, cur r i
etc. afore de a 3 pers. pl.. in care dree mi si in sing.
cur r e in locu de currue er' celi vechi in tote personde mai regulatu, pr. G, pa. LVII, 8: KA arum 41K gills;
ana Kgp Ana OKiN
CXV111, 136: m5soa9a
M.1.111; CXLVII, 7: Kg') Is arum etc.
Verbulu ad augu, astadi na numai se pro-
nuncia reo mai pretotendenea eti a d ao gu etc. , ci si
dupa cojugatiunea I, in loco de a III; cari smentele
in cuntr'a derivatiunei etimologice la celi vechi nu se
afla; dein nenumerate esemple , fia -ne destulu unitetoria -le:
149
AA, cant. V; AAaoyytax
Aoamui, AAgy lAw. 9'Ai. C9 dom. V9 in pares. 41AA inialk aoy y i WH +T09:41; XXX d. Ros. !apt wean'. 41
4001(1 froyr,toi4Vci.
7. Inca si in formele cojugatiunei cu escu sj ezu, aflitmu la celi vechi unele esemple rare, unde aceste forme suntu lapedate, pr. in cerc et ezu, p a-
tiescu, prandiescu, rapescu, precumu: cerce-
tu, cerceti, rérceta, in locu de cereetezu etc.
AA, pg. XXVI, 5: C% `It 99 I T b eirkfiKA Oa"
TA A AgH; ps. VIII, 5:
H ina; XVI,
4 I e .1"
4: irk, 'ill;HW uoarprk; LVIlI, 6: c%
H TOATE AHMBHAE ;
A4ACTA
LX.XIX9 15:
4
'44
T
C, dom . lat. de carne: c%
TI WH MI HOACT91 HiflOyTHH41
p a fi H, pa ti, pat e, p at u; pa ti a; de care se afla
esempie si in cartile mai none, de area nu citlunu.
pran
(prandeo). F, Inc. XI, 37: Oink ni
en oyu (Papua KA c% n rat' 5 ( prandeat ) na
rapi u, ra pi, rape, rapi a; dein call afamo:
se ripia. AA, ps. XLIX, 22: c% N 'MEW& CE
tan
4)H; CVII19 11: WH CI tang CTii
HUùi TtOyAgAls AVM .
E
Wif tIV
BA
XXXVI.
imperfecto, si perfecter
.
In im pe r fec tu, unde noi astadi per.
son'a antania sing. preste totu o dicemu ci si
2)
pie cea dein plural° cu m, pr. io cram, io
siedeam; si noi eramu siedeantu etc.
9
ci eli in sing. &eau
si scrieau fori m: io eri, sied ea , si numai
in piar. cu m noi eramu;siedeamu, laCi nu asia celi vechi,
150
pedandu si aici, c pretotendenea , pro m finale alit latiniloru dein singulare neurniandel
alta vocale, er' noi asimilandu pre ambe personde antanie dein amendoi immerii, cum!' yediumu si alte esemple in nr. mai dein a-ante.
Asia
AA, ps. XXXIV, 13:
WH nAIK
41SE ipH MA
CAKE
amoyHA corpArcs-Az m'il'; 14: IC%
1}A%11
WH 4"TpH5Tit AIWA TIAIKAMA. A (B,
C), math. nr.. 106: crrp.funh 19A wH
isoyciT6
,119%
Koy
INE541,BICaT6 19A WH M 44)AKAT.S. AANyi-
wH M COKOTHTA , 4 'rtMIfflt
1p
nr. 105:
R1NHTA Kvrp,x mHNE ;
wAAA ElpH ;
/VENDA BON W 14.k
CET/. /NH111 ; Joan .
fpa, alCMV B1154
a'r
+ TOATE
rk
ija A T
B
14
5HAEAI 11111
WH NV Nam-
nr. 34: oynx 4114 .
mu.%
etc. D, gen. XXXVIII, 23:
ip A Tp1MECI, E,AoyA ;
rump AV 4
q4
108:
BECipEKA
fA W11
AOAMHE
4KAflMF1
9
TOaTE 4rkAtOpHAE
XL, 16:
Tp1H kOW-
WH 49A MAN 10 coyc
etc . F, Joan. XI, 42:
nip Eq pTA, It% ..FrOaTar firkiwk nva fue ACKSSA.
G9 pS . XXX, 23: hipA IV 5 H 4 A aikrpaEtl
m,k;
f. 287 r. cant. VI, 5: tvp ig
5Y4A
imtvrt, c%tvr etc.
11r, fol. 37 r.
4orp1carmA
Flqmo.li
ip A IV , 41 +WE WH 41 Ng LJrA lq. 41 1 9 A rp%HT K
MrLNTE ; V. ,rop EH .1NE OVNAI 131.114
ALIN . ql 04 IV, K% 'pa NAN,' moywrx TpEKVT
KILNAL Ipo loinKgir EV awkcvlit 1. 40 r:
Epa
MIANIVIT +THNIrkl4EAE /WkAi ; r. 48 r. tap% EV Ai
MVATi 514AI ip A fillps,CHT- 1041h xopx. FM 1 pa aqKVBHNTE fp0a5NH4'; f. 66 v. Ef;
5HT
alifTA IS
n
A
II y A.
.151
De tempulu ansiliarin fermata cti lar& si
participio trecutu mai diosu.
3) In ata pentru per fe ctu , inch si mai
susti (§ Xill p. 54) inseninaraniu, ch cli atu
anal vechie-So monumentele nostre, cu atitu
rare allinin tempurele ausiliaria, er in loculu
acestor'a mai multo forme le origina rie, pe. a/capetu
fla i, ve diui, a u d I, seau en o
in pers .r1.1 . sing a flairi, Ved in in, a u di-
i u., anibe form ele aceste ortografice ocorendu ,
ite si cea cui u parequi.se mai adesit; tate se
eimosce si dein nrinatoria-le pucine esemple,
ce le aduceinu dein altele- milie. Asià Pentate-
l'elan de Orestie (E)
)dein a. 1581, gel'. 1,
" AkumuirIV
wH n%.
1-6 : +9111gT4
.11xuvroyn : e nsmAwrvAs ff4 yveyfiti. 11111 5 H
?
4i
if 4UUMHES1g : 1:19YE AgMHIEN. 11111
11111
11%§g AwNu1l5a; Kapk (Pu 041.% OiNolua
tou
Aicti uH Awm",151V nViinotht MAA +HTgElikiltICS
411H 1C E At
AgilINHA SHW
gJH +HON'kpEKVA 110A.
11TE
W11 41 $4 At.tivreV 4p.ic WH 3I +HTtg <NEMA
Wklpt 5gA ,A111T%1110
Asia si Biblia de Bucuresci (la) dein a.
1688. totu acolo: (AV c/)%kg,r), H C E, C% (1)
Vmii. Er' Bibli'a de Blasiu
15%.53 OCERH,
dem a. 1795, tradusa de Sam. Claiwi, la acel'asi loen are: Ag 4MIST Ag 514C, AV 1M5VT, AV
INEC1INILIHT
AV HgANHT
CAV (1)%1C8.T
CAV 14404,
CAV cfrad.r. Dein secl, XVI nece sinu ausilia.
ritt, (lelo sec. XVII numai unn ausiliariu er'
dein alu XVIII nece ainsi originariu, ci numai
ausiliaria in acestu esemplu.
Dein asta datena rea, se actinio asia de
152
tare e laittz4 can! inai nPre cnteza oe-ne-va a
de ea, iirmi, ca miele forma
se lapella cii totail
originarie a verhelorii de 8 III. cojugatinne an
se 'aliara de totn, fin se stramiltara idtru al.
tele nu asia corecto ca, cele de antanio Do a-
tea surte sitian perfectele in 149 pi% 5siw,
pyiw ete Si ale verbelorn dan, si ala, ra6
e II
091 sV4Il
CTIT
Ai,A,
del!' cal;
t1/21,410
erriglo , simio,
formara mai in roce* 5ictro, Ogro,
erwrVka inda um (1)14 Kit; io Vil
io sean fura io, Vinli si mal inisn §. XIII ( p 54
seg ,) .
XXVII.
8'4.1(110
As14,81.4
perfectu mai inrolo
bical si cojtigArSa a total templan trecutit
efec tti in cOle alalte 'persone, si l'entro
r.0 a diterentia la
paird enjugatiuttile,
celi verbi,de cniiili e graiescé si Se serio astadi.
Si, ci Se lié tienenni de esemple.te adn-
eda copiga
Aguo etc. precimin iirinez4:
sa, Leu
AEA
liblAtti.
¡t'Ah") /5"kista,'aNfriSilvt, Ari
crfin't, cri.rtm,
Githr
tTITIO
CA+Efl/A
Ingi (4)/41143),
iiiÌí,lYfi'll, 091M1
0410% .
Bicil (3;03), 3iciallí
Aqw
Alfa
,P,Wwg
AWcituri,
3íCfp
31CfM7
31114),
, Ag-
.
Dei', esemplele nenumeraté, ce aflinni in
U3
tote outfit) anal vechie, ne festringemn la ur-
materia-le:
D edi. C9 in titlu : mAngl1H WH NIA Alt Al
26 art., Aar.i annAtRoil AI Ak.Dg
TPHIMaH;
I* A A
gen, XVI, 4:
PO
Ayk.trAL
41411-11;
XX XIX IS:
acTtmra: XL, 11: H'EXAOAls
HI l('rmAt. A
Mrátitt Aoyn crItmetni ,41A (o. F,Joan, XIII, 15:
nunAw, Alma BOAW
tilfrA
Ai 10 AW9
XVII, 14:
r. dein genes. 1, 29:
TuS. X, fol.
ISVIVBHOihts
Kk, gen, XL,
I 10 BWA TOA TA tap CA
I,A 10 n%xapi4 +/monk an CutpAw.
CrIAT011 MAM A (Aniu (rip pm
K%
WH
SS,
a) f. 19 v
wn
10: At
dedesi. AA, ps,
en chat etniapani(Aopz. A et Co luc. nr. 79: mi.(
I1WH w KAfl. S, Bas.
'*1 NLI1W noax etc.
11191AHHHWAVAMH
f. 24 %
(1 e d e. AA, ps. LXXVII, 24: rrAto
40,41 Mailb
A math, nr. 64:
sir
Aqmit onox (oravit)
WH W (Nowt wit AtAt cortmemmkt Alin. D9
: WH oikiA I (toVra Ictsoom. COAOMVgen. XIV,
AVH Fg math. XIV, 11: numb ALM OTIIH
!MIMI S,
p. 46: Kuyo 9-031r1VA M+A A
Chrys. f. 22 V: A&At cratpinwpis van th1HHHA. M,
f. 65 r. (lela loan. nr.14. AtAr Bt(TI Rr, 59:
growrix oci:IA(KATA
(tonionoyorS; etc. etc.
(le de ni u.
(led etn. A et C, dein math. nr. 106;
4mAkmAtI3'in wium.fi A ikA T d MAHKArt
C, 6 aug.
F 'from VI,
tom& At At ir
18
At T CAVIOH ,A1p111TVIIIIH. Rr, f. 13v.
T WLOT Ss, a) f. 9 V. WH IrtO
A
rap BOHM
ArkMA MA+KATA
13%,
faHA
ArkAIET
de d e r o . AA, ps, LXXVI, 18: rAms
154
ip ngwpYt4; D, gen.7X1X7_33: BHHA
Tarrxide not ; etc. etc.
S te t
.
etc.
Feci. AA, ps L, 6:144:Tet THHE 4)1 4 10 .
CXV111, 121t
io »SINt4A
C don:. Thom.
Icoym la (I) 4 H TOA4 I K Aim t dom. VII dnpa
Ifusi lorpi? EH WEI
iig 4)141,1t, V, psi XXIX, 8: m%
4 H TS/9.
pasce
u MHCE
(11
tgfIAT A ; XXX, 14: NM 41 E 4
15: wit
XXXVII,
wicar
MA 4)1 4 K. WMVA 4E HAWAI ;
rTfIEHNIITS M%
4141;nnwp
E 4 A MS'Alpl
[XVIII,
MAN& MA
4",/
W A'a A ;
(1)1
46.r.
1 1,
LXX,
10
KA W MHFIVIIE AA%
v. via
A.
.
9
.
13
04.10 ..ILKHELA
410Ht '11%ta AA nmnistrrs.
feceSii AA, ps, XXXVIII, 10:. st
+1411WH; XLIX, 21: ATUTik 41141WH; etc . V,
ps. LXX, 10:
KAU
411 4
WH
HAHHTA
EH
LXXXVy 8: TOATE AIIMRHA KATE 4i'iiw H etc.
fece. AA, pg. LXXVIII, 50: KAAE
54: in ctIlint Atftnrra AH etc. A, math. nr.
LUH
k
KA 511CI AVE' .tyitoys AomnVidn,
E
D, gen. V. 1:
UE K H nVA
AH
sk 4
r
LA &.
F,
math k VII, 24: ItAllEAEW 1:1) 'k 'i E KAU Agli FIVE ntv.
.rpt . 09 p.68: WH 0:1)t 4 E ClaTE AHTS11rTH As, f.
145 tr. Town 4)4NA/ 'IKE 51191 (1) 9k 411 . Bb, p.
452: 'MLLE MA 4)
Aoyn 41 4) A 4 E 6
4 E cirapmroc. 39 V. IPAKATIAE
etc.
tece milt AA, os. CV1I, it: + 5Eg 4p4-
cant V
m frraNuovra
m crrilsmsvraTt
71E1f8MAHTgA T%g
LXX VIII , 4: 40.4.fithiVnt
NNerpapt sminnnot Hopp. Rr, /35 if clini 4)A
ti I'M
A
Eifl'ATS1TE
V1/411E
V, os. XLIII, 19: mg pfoi
411 M K% H ,V iii4,KHHAM
155 --
cetu
T
cPA
4))),
X, f. "1 y. dein Isaia I, 11:
cuya; etc. Itt, f. 66 r. ntwria
E T IECTOF MAH MH1H.
fecera. AA, ps. CV, 49: 4).k.
tp MIqins
xoptinA. A, math. nr. SO; K% Ityk
anote, oyn 4ara
WH frOKMEL
HOH 4114
nmannonop
ntwki. V, ps. XLIV, 18: +AOKVA
T%if 4) A
I
SI
(I)YHH T'AH ;
etc.
Disi. AA, ps. LIV, 7: 5liwz
VA
5pae&
OritHWIHA011b T%11
IH ;
AAMRA
c% ranaoycA. A nutre. nr. 40: 5u mi,
XXIV, 30:
D, gen. XX, 13: 5n w Htg
+TliEgAH A Mil 3
H 111
di(gH
fairxt
tipn; etc. etc.
disesi, (Use, asia de dese, atu ne pregetámu a cita esemple.
dise in u
AAATI 'VATE
5 IfC
C, dom . H. pares. TOATI aD, gen, XLIV
I AN s rASAATAg
20: 5HCEM 4wmtIVAVti norirtg; 26: q1101 tall
A4ACTA 5HCEM. Aa, f. 17 y.
At AFMCVA 5 11:C M.
disetn. D, gen. XLIV , 10: a,Attinb. aWA (Fi sopa
H cf T ; 28: WH A9ACTA tnct,r, gorw
K%
pVnrru Al ramito.
disera, nenumerate.
D u si, asemenea.
Nota 1. Asta forma a perfectului , int'Ata ne e
cnnoscutu, astadi la cesti deiri core de Donare ny se
mai aude, de ciltu in pucine persone (2 si a 3 sing. si
a 3 piar.) si in pucine verbe, aforo pote numai de
Banatiani, macan' eá, nece de aeestia :mima , (leca le
e usitata intrega asia cumu o specificaraniu ad. Ea inse e prea psitata la moeso-romani, cari intoctn'a din]:
arupsiu, ariipsesi, stkulise,arupsemu, a-
rupsetu, arupsera. Vedi Boiadgi gramm. pag.
85 ete.; si de formele 'atine* e en- multu tutti aprope.
Ch.- ce
ne nu vede, cit in de d, E tet , feci, di-
156
ii, d u si etc. e intregn Iatinesculu d e di , t e ti f e-
ci, dixi, dux i., precumu fii
sone.
in cele alal te per-
Person'a a 2 sing . dereptu eit o pronuneamu cu
in loca de s t i alu latiniloru ; ¡ose seainabarea lui
s ti si sc i in wi la noi, de si nu e lege general° rásci in
limb'a nona j'ala, totu no e neusitata si in alte ouvente. pl.. in ntUlMAIIT in loen de vest i mee t u ,
WgNI in loen de pastiitne lath pastio-nís, 4;tut
in loca de u st i a lat . ostimn 'ostia; inca si in Out%
hit. fascia, de unde 4.4nuatter in loen de n fas e iolatu4
hala inea au retienutu aresta ferina
astadi in limb'a lora, de unde di inca cojuga:
Diedi desti, diede,
pan4
demmo, deste, diedero.
S t et t i , stesti, stette, stemmo, steste, stettero.
Fe ci , fe'resti, fece, facemmo, hueste, feeero.
O ¡as i, dicesti, disse,4:dieemmo, . dieeste, dissero.
lii unele 'persone ffil si latinii
poi, in altele
mai rontracte de eAtu si la noi.
Latinii verbi inca rojugau a 3 pers. sing. in
e t, cu e in loen de i scurtu (.5 di in alte multe In
loeu de d el' i t inse, in inseriptitinile .mai veehi nu
nutuai se afla de det,
rhiarti si 4 e d e Asia pre u-
na lamina de arame in ;ausento dein Paria, aflala in
Tívoli (Tibur) , in dosu: C, Placentins. Her. F. Marte.
donn, DEDE, adra: Marti donum dedi t. La Momtusen Corpus Inscrips. tom. 1
p. 26 nr. 62.
Totu acolo p. 32 nr. 169: Feronia. Sta. Tetio.
DEDV.. Si nr. 180
Notnelie DEDE
Er' in epitalinin Seipioniloru (aeolosi p. 18 nr.
32) DEDET TEMPESTATEBVS. AIDE. MERETO,
De care vedi 'Dei seso §: X1 p. 37.
Dela ded e Bibli'a de Bucuresei (Kk) are ajarla
si d e d ei u, ps. LXXXVII, 9:
1 10 MIL
pela f ac u , con:postila des faca; V, fu/. 190 r.
--, 157 --..
er' A, luce nr.10: Ate-
VA AotcpArt aria;
(1)t ti CE I I illtIOA .
Esempie de la S t et i inca nu aflai, de alta in
usulu vulgariu : Plu atete pro loca.
CA d dein arma in de d i nu a treeutu in
siueratoria, nu e forà esemplu, mai alesu pronunciandime i finale ca i u; dar' si almentrea reli verbi toti
N criu a flgirplA111 in lo'cu de a rdirpf5a etc.
S. T in terminatiunea pl. 2 piur. la reli ve-
chi si la moeso-romani inca se pronuncia nescaimbatu :
tu in loen de t i, afora de SETU, carele se afla si
SETI ( § XXIV ).
XXVIII.
Totu mai in colo.
Dein formele personeloru acestni tempu,
mai insemnium aici tinele mai rare.
ba pers. sing. de cojugatitmea I, la celi
vechi e usitata numai form'a in a i cu a chiaru;
er' nu cu u sean a oscuro, cumu se ande pie alo-
curia, esemplele, de se afla, celn pucinu voru
fi forte rare. Asia:
AA, pa. CI, 5:
ICE OyATAF1 C% MANAC+KA
nAn-
AN,k; XXXI, 4: T Oy II AHMA cnpa CTIJACTI.
A, lue . nr. . 79: hm.* imuu A1111 A oy I{ e AH Ilif .
11111 HIPAHKA 511cA 'FA K %A 14 AH . C, joia inalt. 1M
111
11
A 1tIA A H C1COyAA PLA
nithOra; dom. Rosal.
142...
m'A THIIIMANIKAH. ll, genes. XXIV, 47: un,
.tirptsan
A U111 5111111; 48:
amor( ,15waltu5oy1% Ag11 ibillAAM
11111
AOIAAH Ayo-
Awmtig mi'lg; etc.
Dein form'a in u i, de in Coj. I si cele a-
lalte, adaugemu numai 1 ab i de la I a n lat. la .
vo 9 lavi etc., Cil totulu anticatu; si fui, ce
inca se mai serie si ande. Asia:
15
XXV, 7: A soy to MINH HOs
LXXII, 13: WH A VH
HIBHHOBALI,H NVAHHHAI AvkAt. Alte persone
acestu tempu
3 sing. l a it. D, gen
,Aoy I WH
T. a it i .
AA, p8.
MANHAI MikAl
!f
CI pact .
pl .
3
1úra. X, f 38 v. bis,dein ex. XIX,
14: WHW A%gpik 111WMHHTEAl. Er' dein alte
tempure:
1 - sing. pres. indic. tau. AA, ps. VI, 6:
WH
A AV .f TOAT( HOH4HAI CTIATgA6
sing. fut. 1 a7ver i. AA, L,9: AANtxrsip H.
sing. fue. I a- va. D, gen. XLIX, 11: A d-
2
3
B A + RUH 6 KILLUVLACHTOyA CIAV
2
divix
imperat, là. AA, ps. L, 4:
A %.
MAlI aps,rw-
4911LAIyHAE AvkAi,
3 pl. pres. cojunt. 16. X, 1S r. bis, dein ex.
XIX, 10: LUH CUU AA KVIAEWHAE ,A91b. unde D,
si Kk au:
Fui.
C'ELLI H crvkAs
B, dom. XV dupa an. non: I:1)V H
W Firkin
crgu HEUSTHIPIONAgH KA NifigTHH,01'1'44 (1) H ,6E Town, etc , -etc , Asia
40C
si in cele alalte persone: fuse si,
fu
furs seau fu r e seau furu, de cari la loca.
lu loru .
Ill-a pers. sing. Dein formele in u si se
Inai rare suntu,
a) in u, afora de Jai' de mai sum:
F ¡orbit, de la Herb'', lat. ferveo, fer.
vuh AA , ps, PV, 29: IfY fpcg uapa Acr
spoagit line si f i erse, D, gen. XXV, 29:
D1KWK6VAVEW
AVE+Kaill .
1 n ti el e gh, dela imielegn. A , math. nr.
159
46: 1c 4111Airq Aovact
14 EA E
AllHA ;
rg N'LININTIAIEH k
+Oaf r
Joan. nr. 131
LIAM fA9AOIAA; 19.1
.
De ad si alte
tempure, participia si nume, precumu:
3 sing. prea-perf. in t ielegu se. C, dom.
liffts c%
K
Rosaliloru: ICA AAAHNTII Ag5HCIE WH 4L.iAIrci.
dec.
participiulu trecutu: inti el e g ut u. C, 25
hIrR 41E+NTVIATA ACTII 441AErgT VA Is aoy
KOS; si: K'ETflAG
1.11 EA Er g TWA is A9ECTA ISH.O.AfIAA6;
a 2-a di de pasce:
41
AEr
GA7ANAkIVAI BOACTV
W4MENHAW2.
VTI TOrge9
c4:14
II pares. NOA/N6 +-LIE A I rgT A.
sustantiV11 irerbale masc. in ti e I egutu.. C,
VII dup . Ros. noryquitt Vuu tilH AgmtiN4 Lo
pl. perf .11.
C9
AIF'gT'&H WH AAEWL9gAgil ;
Ng4
XXI dup. Ros.
1.11A Er gTVAA soy5VAVn NOCTO C'EAA ACT/
TPAMA
sust. verbale femin. C, XXIX dup. Ros..
CAJIAArkNHNgAA
COyWA +11AtrTA WH Kg
6Jyrix moyntitmwrx; IX dui), Ros
n KTLT AMg
moymrt TOATI KHEigilH +14EAMATgf1H ItHhWt) WH
TE CANTA.
MOyATE +LIE A I
Dein in t i el egu tu apoi, lasandu-se afora
u dupa g, se forma inti e leg' tu, si stramutanduse gt la latini in ct dupa legile eufoniei er' la noi in in pt,,se fece in tielep tu
( lat. intellectus).
Invescii, dela invescu in Joni de in.
vsestin, inf. a investire. S, proscom., fol.
4 r.
Kg 4MC(1%1MMACHT AIKECIAïl
avamatcic.V; 11
r. +au* KVairanyx c%N1S2CIA V9 pg.I CVIII9
17: WH C%
li 7.g K
CA'ECT'LM KA KWHAWE
160
De aci urtnaiorie-le persone, tempiire,
pia si gerundia.
3 pl. perf. ínvescura.se. V, ps, I,X1V4
c% opitfin wionwp; TAXI], 6: +.
14: +s %cod;
SIMCg 1)% I AtIt
CTiaMMTATA
panic trecutu : i n ves cutis , si de aci
perE 11. S, proscom. f. 11 r. +B% cocii,rV o
,W.CliAls K
n/PrAtt
gerundin: in vescundn. V. ps. CHI, 2
C AN
T I + AVMHW6 KAWrINN BI WAtaNir6
Er'
I. /pen sing. a present. indic. in v es c u.
AA pa. CXXXI, 17; nptorfin nor' +IS
CK 6
+CH Mal K.K : +9MKAHR010 ).
3 pl . pres. cojunt4 in vesca V, ps.
CA C8 e 8,1 BACK .8 + CTIWt/Ut
XXXIV,
GYM, 28: c% c% +BACK% KA is WN 81WMS.1176
WHHA oop. ¡sise
3 sing. perf. i n v est sean i n y es ej. AA,
CXLVI, 8 46 fS I pit 4410A6
t1Vw9ii4
3 pl. fut. investí .voru. AA, ps. CXXXI,
9: npoorlii +IS I ip 11 CI Op f AlfilMTATI.
iii yes ti on U.
1 pl . pres . copilot
mari: C6 HI 11E6014M6 41 CANE + I W44 M
C, joi
partic. trecutu: i n vesti t u. S, clorys. f.
14 v. 41111plirr KK a nittiNotto Aar,. In 'Irmo si
3 sing. pres. inclic, i n 'este A.luc.nr. 66:
At BA NA& Arr8511 + CA4-6 YHHL 11161 Amy:corkqa + KigriT0910 AegNKATA ,A0ymm51ii AWA W +-
sky t. C, ill dup. Ros. evang. math. nr. 18:
isoymiti5V AWAA +Bkpg.
V en cif
vencit, sean invengii, dela
V en c u, veng u, invencu seat' invengu, in
161
loco de in vingn usitatu astadi. F, apoc. XV,
2:
WIFI 41/k 41 BYLIEKVea npt Vats; act. XIX-,
16: lint 4111B+Kii rip 1H. AA, ps . CV, 41!
+ISBN Kgpli soy oyfaufen sop. G, ps. [XIV, 4:
4flTMf titAnirknirt ..f.s%tticgp%tit; CXXVIII,
2: 91 NYMA .i.BAHrgpit Nit mum . De ad
3 pl conditiunatu:
Irene ú re. AA, ps.
XVIII, 14: d% Hg ma .354Kl ; unde V", are: At ligM BO? +IS NEE
,
er'
:
At ta
eof dirsinAtin;
partic. trecutit: invert cutu. C, IV in pa.
res. um nirk fhL4K'Th OrilliWITIE Mi4EH Kg
KrAutuo TA; cumu si in limb'a francesca .deja
vaincre, participhilit dupa aceeasi norma e
formato: vaincu; si
sing, pres. inched si conjunt
I
AA, cant. IV: Ct +13 i& H K
inven
.3 KBHTS9HAt Agt4
inse si
3 sings pres. conjunt. inv incesc a. V, ps .
1-2 :
CXVIll3
HVm
BEINMIL(KA TOATX.4)B
Er' forma verbului cu e in loeu de g,
mai usitata Ja celi vechi si almentrea, pre.
rAAAI,IA .
CIIM111 :
A, math nt. 67: OYWIt AAgAgI4 Hoy +514 N
IN. C9 XXX (hip. Ros. EA& W
D9 gen. XXXII, Z5:
W
Ng novrt
B 14 El 411 WH
IVZHA
5%5g
1111f ; 28: Kg KST
MAN ITV 4.HBEIN4EBE9uE eusminn
oym&
11 IS
Dein giuruh: Sabiniului am audItu pre unii tieranu dicundit chiaru s 1 11V iptu.
b)
in' se, afora de verbele, de la cad a.
tlimit si 1 persona sing. in s i, de care in
urmatoriu, mai rare .su
11.
162
Cinse, AA, ps. XVII, 35: AVMFIE5IV
firLOSTE .
WAN.
00 p s e (lat . coxit). D, gen. XIX, 3: wit [MINE
ICOAHCIA096. Kk, ex. 3Cli RO : KOACICEp% atnitiVAA.
imp r ense. F, act. XXVII/ 41: t AWKWA
¡NOW) M4F1 C%4'fl9 14111f
A
KO9AKYA
II c en se, (lela incendu . AA, ps. LXXVII,
21: 470KIs 4 Ali (ICE tAKW56; asia si in G, si
V, la loc. citatti ; etc.
fi e rs e . D, gen. XXV, 29 (vedi mai susu).
vise (lat . vixit). A, luc. (II, 3(ì) nr.. 8
BHCE KV IMpaaTVAgwii =aril Atill .61E + 4744
c) Vene, venetu 9 venera, dupa foc-
al latina v en i t, venistis, venerant.
v en e si ve ner a in tote cartile iiiai vechie.
math. nr,. S6 mut ami3 iwan soTt5Avropion
,r,tfi.Lnrrx WU NV 9115VTA nVit
-XIV, 13: LIM BHHE quart
cnoycl A9yit ; etc.
41
ErAlt
p gen.
CIMHAT
WH
enetn. C, XXII dup. Ros. tzerx
11 I T I.
MAtIAW14 rWAH
venera. AA, ps . LIV, 5: cpenica un't kgTiamgini BIIHf p .g vie' win'. A, math. nr. . 3: AMA
e.tx.iitim snuff ..r. iefirAnmt, . D, gen . XIX
7ic.
4: MAJIHTE
CE
fÇ
KOyAKAI4H y
WilAWgAVH COMAigAVI1 ;
c't
fl
Art
etc .
I- a persona plurale;
dein cojugatiunea
I si IV, nu aducemit esemple, fiendu ei terniinandu-se ci in presente, dein scurte citate cit
a nevolia se pote precepe in care tempi' dein
aste dona ar fi verbulu citatu , ci ()serf-Amu
numai c esemplele-su nenumerate, pr. AA, ps..
XLIII 19: apkvrk TOATE 13HtlE9A efleE HOH WH
163
II
oy A ir
Nt b '111141.
111YEAEKArd WH
V, ps. XIX 8:
KiLSV94; rapi
14011
-MIA
di
HE CKV d
WH HE Aup%rmm
AA, ps. LXXVIII, 8: lc% AA I cep elm (par
're; A, math. nr.106: WH öl N Il MIs K.'ATIVA. 1111Hi.
Er' dein 11 si 111 cojugatiune, cu termina-
tiunea in 'tutu, ajunga urmatoria- le.
Crediumu. Rr, f. 86 ift WH HOH
TOKMA KA
s.unoyA
K9e3Vm
nori AVivolt5e
cunoscumu. C9 26 oct
,4E
K
Hogamis ANKOBVdb ; 13 nov.
HOPI koyetocKiimb ripe VAIS.
or.
/PULA WH
doiumu V, cant. V9 f. 200 ro4iifigm
WH
f umu. AA, ps. XLIII, 13:. 4)oymb Kd wHM MOrirkf/E1H ; LXXV111, 4: 4) oy At A ILATIIIMO.
KVf1,14
1314111111d0116
H013111H;
CXXY, 1
cant. VII: ..t.mtigirafie
B, dom. V in pares. KA VII
dol%HrX{Alr ;
AOF
ME11
nr%H.
040? M ;
111
ay Al A KA
utepeu.-.
CfMCTEM Ag.
etc,
n a sc u III LI . AA, cant, V: niftimelms une
H'ACKVMd.
p err ecumn. F, act, XX, 6: °yew rikerp
ligM Z WAHTE
pierd um u
Ros. 'if
LVICK
nku-
T# IMKArk Fl.I.EFAVOI W
potu Inv. A, math4 nr 7Il.qiiti4
11011
route SAZ; mare. nr. 40: X%
floy'rMh routt eAls4 F, math, Incubi Cit.11ENTIS
HOH N I1'gTM CKOATE flfI EMIP;t mare.
loculti eft, KVIE HOH II& 11 VA'
h CKOATE.; act.
XV) 10: HIM HOH HVA 11 V %SAW NVI1TA etez
Hoy
oy
M4
s i ed i u in u. AA, ps. CX XXVI.; h asfiAw i11*
164
3ii M h WH MAMMA .V totu acolo:
A9TH W I
OM
Wit NAANC%Atp IC1LHAI HI ii6i(C%M APAHWrI HON Al
CIWNh
statu mn. Rr, f. rJJr r.moysTh vrzfroym
WH fiFflakAt .
t i e ii ii m II. F, act. XVI 11: 4z H Wm 4efirm Rr, 9 f. 86 V. EA.. HI 4014I HOAW sky', WH
MOH Ty W 4 H H V M .
t re cuMU. AA, ps. LXV, 11: irpiamo.
np + (posh um An.s, UJH CKOCIWIIHE .trznaVo.
Kk la loc. cit, inca: 111 ElaM VI. (poo. Rr,
WH KOy CVKWiii
f. 36 r..TFIK Si AA + ncolt ;
Fr, I IC Oy M ANHirtJAHUIYH: V. T I K ii Ai WH AWL).
11
KV f *A C4aTOyAgH &Mai .
ve di u mu. AA, ps. XLVII, 9: xs
AWA UJH
atz3orsh; LXXII1, 10:
Awe'. Hig BS3gMls;
illYN ii % 5 oy At a
3 ii
AV3itm
WH CkAANIAI
LXXXIX, 17: Alfili
imoy. A, math. nr. 3.
j& amti cirtwa *Ski; 106:
azuyam. D, gen. XLI, 11:
K%
a z-
IC%HgTE IS 3 oy iu A
5 % 3 oy M AMVIAOH
+N Allthtt "foam 5HC 5 3 oy M . Rr, f.62 V. WH 5 %3 V M Koran 4I 4,0K. BB) f. 63 r. AH7H +TO
KaelAt Iiii3t/A16 91'L41.1.
Er' dein cele terminate in s emu , preenmu dein II-a si a III persona plur. in §§-i urmatori; aici pentru a 2-a pers. afora de loculu
la Math. XXV, 35, 36, 40, 42, 43, care vedila in Elements de limb'a rom. p. 198 seq.
citimn numai C, 13 nov. (dein Ezech. XXXIV):
A i4V WHAIWIs 'JACKS nzurofin. Wit IlltiTel !MI IA.
Al pzirAVINTI NV +1'01111(1T A. WH IltAl flilflOTE
HVAI K % fig' A T A, WH CT,OrPIHN-ATIArl NOyAl WILTS
111H--.-HVAI 5 11 H 4IK AT A. 91 np 50HWH BA n % -
or A.
K
WEI TOTA norcpiht
C 14 TgA
ntp A-
nwrotICK
Ulf I CHM91.1.1 INMAN 111 EVA
K!8T&Tk 40A0IVA OAMEHHAW111
HIE 4IAA WAMEHH AMAIN& cnoypaTa.
it T
K
WH
T
Ti.
Nota I, Person'a I sing. a perfectului in a i si
u i, adese ori se afla scrim si : aiu, yin, cá si d e -
diii, feciu.
2.
a)
Dein esemplele adoso in acestit §, e de insemnatu ;
Verbulu ti it ai in locu de celu acumu usitatu
uitai; in care eosunatoria L pre atunei ,se pare a fi
fostu pronunciata mole ti la ninesti. romani iii o el i u
(vedi mai susu § XX not . 1-a pag. 97); (Ikeda astadi L nu se mai ande; de ande alta de ,atunyi atta
face cite alit u, care
e
rieint o bl i t o- are derivatu
dela o b ii tus-a- um. Form'a acesta vechia oitografica
niai etiniologica de cilia pronunciaren de aroma unarm,.
forte desu in AA, preen/nu s'a potion cunosee si dein
alte citate de panhari, si se va poté si de in alt ele
de ci in colo; aliurea inse nu o aflai inca de cite una
data in A, math. nr. 6ó: uli are vesi lie pane.
Verbulu la u, lat laso, adi, email se sci, nu seInai ande, de mitt' pre alocuria in perf. . s'a I au 1 u etc.,
si in 'umiak latúr a, pl. vulg. la tiri. In Inman aceluia inca si in cele mai vechia moswinente (mitre, si
inca mai desu , composittilu spelu, compass' dein s,
p e ( pie, lat . per seau asimilatu p e I , ii in pellucidus) si lu contrasu dein I a ut, cum e derive( u si cosu
dein c o si su contrast' dei» a u u lat . s 110.
1) Verbulu fierbu, lat . fer v a o ( si fervo semi
fer be o-ferb o), la noi. sia retienutu form'a ant ira
rani curatti de ciltu la clavicii latini ahora de poeti, candui stringe necesetatea meirica beau imiteza pro celi
verbi.
acea Loci liu:
Fervit aqua et fer% et; fe rvit nunc, fe r ve t ad ADEIUM.
Denude vi Virgiliu mai multu dupe a 111-a lu co-
jogs pr. Aeneid. 1V, 409:
Quosve dabas genii' us , quoin Mora fe r ver e late
Prospiceres arce ex :manna
.,
166
Linde 'retie Serviu: Infinitivos hic est a tenia
ronjagationp, West far vo, fe r v is j bine est (Aen,
677) ,
Fer v er e Leneaten, aaroque effalgere flactus
vedi si Quinfiliano I, cap. VI, 7: at sigais, a n4i grins
set:ails fe r er e brevi, tuedi syIlabì diem.: etc. Si
Prisriano 1X5 8 ( p. 4;r9 ed. Krehl: p. 866 ed. Pasch):
Ferveo gangue etiam fer vo invenitar .
Dicirtir
men etiam per B fe r bet); ex gar ferbo i. Horatins
NI I Sermontim (II, 71):
Velatanque stola , urea quoin con fer buit ira.
Unde et ferbesco.
De aci si St at i i (sylv. IV, ode V, 16):
(exemptustre testa,
qua modd f erbtt er a t , Lyaens.
St Palled in II, 20: Lauri
!ravens
in aqna
enlida buillire faciest iet, ubi dio ferbuerint, olei
tindamin vasa, transfundes.
d) Verbulu i n tit Iegn, inca sia tenuto form'a anlien la roinani,) mai bene de carte la latinil mai I ardil,
inri , ii si in editinnile hiai verhie, snit' i nt el ligo
sPn eg I ign, en i, cantla dein contra tole mormserisa-le
rtrai vedija si palirnpsestele nu en e: int ellego,
g I ego, eá si in perfecto. De tici itt Plautuu si Terentiu
nece innoitorii uti an prea ctitediat or a seainihie pre inte
prJ PI anti' in Tr nettle n t u.artu se. VI v. 64:
Vohementer milli est irnta. Sent in algae i at ell ego
Te rent i ut in Eunuco., rietti II. 'se. III v. 79; in
Pharmio, rich' II, se. Il b v. tritium etc .
fe) Verbillu i n y es ti o la latini ion e raro. Foreellini oil eza tumuli dein Pliniu istt nat . XXXVII cap.
VII, .33, si dein Seneca ep. CXIV.
0 Verbulu ineend tr a forte -11xitattt la reli vechi,
FISia AA, pe. LXXVII, 38: Wit N
PI
'1'O-
Nvati4 bt;
'r
g)
Asia si verbal!" V
II
AA, ps. LXXXVIII, 47: iiHNI
Ng li'k4E
MOAFT1; ete.
je. de a III roingatiane,
if WW1 LIE la E UM
167
XXIX.
--, in Si ,
Dein formele perfectoloi, adangemo aici Him serie de velbe de a III. cojogatinne, ce-1n
firmeza in si etc. rá si disi si dusi ( mai
SUSIE
XXVI), restringondu-ne mai alesu la I-a
persona singnlare.
adatisi. C, 26 oct. .ft WH AOyKp& A IN A Ulk
Bb, p. 601: WH 4iMH MVATE oyoritekAt A
Kk, eccles. I, 16: WH A Aaw w +twinUU
II, 9 too asia.
ado si. A, math. or: 71:
91-0N1 ;
WH AAVWI. IAls
AA 0y41 NH411 'rho; mare . 40: A A oy w kVIOAk
?AYE& qt. Bb, p. 525: Kz AA& to co/ETA
F,
mare .IX,17: A ,,E0? W opt cl)VFOAk Mil& AA THNE; act .
XI, 16:
WHMH AW AMHNTE At 4EA K&B%NT
AA AOMFIgAV11. G, ps. CXVIII, 52:
AMMITE AE y19,1VklIEAE 'TAM Kk, ps.
AAVwVaim AMHFITE
AMIINTE ;
AAVinVm
LXXVI, 3:
I IAMEI-15E&; 5: .+A(
A
W
CXLII, 5: tutti asia; blank LX111, 3,
6; Jer. II, 2; XI, 8; plans. III, 19; (lse VII,
2. Tob. II, 6;
Sirachn LI, 11; Mdth. XVII,
16; toare. IX, 17; act. XI, 16. Rr, f. 100 v.
WHM A
W AMHEITE
2
I CAACOVA iCAHEll
pl. F MC . XXIII, 14: AAVEETVMH
1191 WMVA INICTA ; act. VII, 42: AApVen A.AVcET
Nutt; XIX, 37: AAVcET flEE WAMENYIE Putp.k.
a1esi
C, 26 oct.
IC% AWA AAEW
opt BON .
aplensi
Br, f. 34
V. AV Anennw b, /S-
AMNA .ttlilliN'TA 0aTEAop HKOANE
asco n s
.
AA XXXIX., 11: AfpITITATrk 'TA
168
NV ACKVNWA +tvreV HNIMA ¿w; CXVIII 9 Of
4Nrrtg HIIIMA Mt ACKVNWA KOyBINITIAI TAM. A,
math. nr.. 105: AoyuNniox
Ist A I K oy
CO-
mtint. TM( 4n.gmawrk. D, gen , 111, 10: um nui;
A F K Oy N
F 1110th . XXV, 25: meeun, WH A. G, ps. XXXIX, 11
TAAANTVAla
K'HWb MHAA TA; CXVIII, 11 : .400 H
W
CK
IIHMA MA ACKVN WV KVIMIITVA TO; . Kk, Jer.
XIII, 5: WH MTN& WH W A C K N HI Is AA 41AT;
XXV, 25 Ci F loc . citatu.
cursi. AA, ps. LVIII, 5: 41 tinex I At-
1V14111 .
yE K
(I IL h WH AleILUb
f- 3 sing. A, Inc. 'tr. 79:Anu KVI1CI
ICA:3$ nee
AVII. D9 gen. XXIV, 23: WH (PATA K
I,UH Ca(' TOATI 49ivrk; 29; WH 1IAAHete AA s%estyrkk` etc.
d e r esi .AA, ps.LVII1,5: KVew4 WHAlpiW6.
3 sing. AA, ps. XXXIX,:
MtAl. C, 13 IIOV . INEMA
(I
eke e OyeMIAI
CI
cnt I imeate
AeetrmA.
descensi. AA, cant. VI: Aetptirtwg
nsmvirrb. A, Joan. rm. 23. fi& camir nautte
EqiHHWk. C,joia iiìaIt. fLJJHHWII
919H
WM nuts, + ISHCTHAfiKA6
nr. 89 :AELptINCE
IIIC
KACA. AOyH. C9 (Ion). flor. i CV(11
3 sing. Ay
,419ENTATb
I-
Ly ¡trice; etc.
deschisi. AA, ps. XXXVII, 14: KA morra
ourgni. Natg; XXXVIII, 10: AMVMi*IV; CXVIII, 13:
Bb, p.
fOCTVA MYEV AIWKHW WH T9AW
ps. XXXVI11,10:
4 I 3: w ronVio WH W FLU H tit.
Fe/
LUKH LLI
NYH WH NV 0, E WK H WA pOCTVAL
A.10;11,Y19wii nWAIWKHWL fOCTVA &
KK,
169
hvos.i.pgati; Da».
cant, V, 7; mol/cito/ h
X 16: At lux» »IV rea mt
At rpi'io.
v. cá G, loc. cit.
dis i, Vedi mai sus» (§ XXVII).
duii. A, Joan. nr, 34:
I, f. 127
AoywVmx
AVA
galat. 1, 17: 91 AA%
W
411%4.
KK, Job. XIX, 10; eViNtl/N% +netaNt4 WI4 AS%
CriTAAAH. F,
1/11111 s;
apoc. X, 9:
m% A
WH
Br. f. 48: r. cicVnalonsx AI
11%9HHTIAl ISACHAV1;
49 r.
ait%
IMTpii
A W K%TpA
W AA C4H4--
LUIS ASA
T0yA 119111HTI.
2 pl. A, math. nr. 106:
CTti*HFIA ea tu»
A oyct T s. C, dom.lasat. de carne: CT9ÏHHIi
Epa WH A OyC1T M ./1 AA KAC1A1 ISOACTIII
Hora*
franisi sean fransi. F, marc. VIII, 19:
Kaum 4)fu%
W
oltA1
411111411
CPLIIHH
2 sing. AA, ps. LXXIII, 14: Toy 4)11% Al
KACIETIA1 3ANIHAWIli 4TpAf1A
3 sing. AA, ps. LVII. 6:
A0fIA 419%1NCE ,INWIVINgAd;
ca araToyvk
<VZHA AA
apRVAV».
Al Al
F, marc. VIII, 6:
WH
49 SMCI.
impen si. AA, cant. VI:
111111
AMA/11AI AMAgYA 'clq %Ja-
LXXV, 3:
WH
511Wls
M Jit AE OKYH
2 sing. AA, ps. XLIII, 11
nett ct w A wit foywnttliwa H014;
AKASW
LIX, 11:
PC%
TV ACAMIll +11111C1WHI41; etc. G5 ps. CXVII
13: clumpirt PA% +n11111111.
3 pl. AA ps. XLVIII, 15: Al
CAMUS CA +-
II 111C111 *Cf.
infipsi. V, ps. LXV1II, 2: .7.4)»ntuV-
mi& +RIAKAA Kk, la
Norma AAXHICVAVH.
loc. cit. 4.4)»n w&
+-
170
in tensi. Kk, ps. LXXXVII, 10: 4THHW
THIEF MAHN HAI MtAIE ; CXLII, 6 totu a-
ItZT11%
sia. Ezech. XVI, 8: WH +THH
AiniElHAE M`k
AI A(flpAL.
intielesi. AA, ps. CXVIII, 95: MZeTgifil
AI TAM 4 IA f w 4; 99: MAH lirTWC 4I 'rain if
41iZIIAMA +141 A LEJ A. CXXXI X, 13: 1tEAfwb
KZ CPA1113A Awmnoyn ;ES;
p; cant, IV: AOAMNE
LIE AIWA A OyKINA TZV WH MHVIONVA. C, XXIV
IW H
4I +Mil
4 14 EAIWA
dup. Ros. KZ
4s ni in; 99, 100, 104. KK, Dan. XII, 8: eg aV5114: Wit NV
4finitu A. BB, f. 147 v. +4i
A I W AgKkgpHAI TAME Rr. f. 41 V. MliTpli A'it
HI . V, ps. CXVIII, 95: wafiTVIITHAE TAM
cirA 44E Aiku, w 4)Tio rfairopi.
1
pl. AA, ps. LXXVII, 3: KZTI Ag5IIM
UJH +41AtE.EMVA
2 pl. N, r. 118 r. WH KOH
KZ RIM IN/N..11E51g. 0, pag. 116 (rect
Ul, I A
CI T
128): att-
mg4 41a.kcur Lsap HAI CZMT A cerkure, 3-9 Ata1 AAH,I,M76%g
intorsi.
AA, ps.'CXV11I, 59 :+trofluiL
V, IOC, Cit. 4.
filig0A9EAE M'kAE 4 M'EtTgil.A
T op W HH40191AI MAAE AA MZ9TgfITHAI TAAE F, a-
wx5 Kk , gen.
poc . I, 12: wa NVA 4T 09W'
XXX; 8: WH M% +TOFWg egflOfaH MrkAE ; pS
XXXI, 4: .+TO9WgM rb Cup KHEigHtE; CXVII, 12:
+mind ctii.nn4 M% +Toping A imArk; eccl 1V, 12
uni At% 4 ir o9w4 W H TiZOK, ;
7: totu asia; IX ,
11: 4T09 WVM% WH BZ5gio; Jer. plans. I, 14:
44,r09 g
4%evr; Lich, V, f
lung WHM piscuo span . Br, f. 33r. WEE eg
MH
ir 0 t W
;
ete
171
2 pl . A, math. nr. 74:
+Tog ct (de.rtn e condititmatu).
IC%
C%
INES%
in visi. Rr, f. 13 V. Wil + W n tv"Vin
2 sing. BB, f. 158 v.+ a HCIW AT9EA H.
3 sing. A, Inc. nr. 19: MOrTh ffA WH +FS H CI.
C, dom. pasc. 48 H C iXep tap Torn coyngawh.
+8 FEU Xel WH CE ROyi<g FAVi +MTH . +RH CI X64,
LUNk950yr
45YEM16111
. . 45HCE X6.7 WH HON +KA
X6, WH H.OH KVHOyl&Ab. 4811.
143v. WH +8110E a TpEA 5H.
Ap1A4.1.14
. 46H C
rfrni, etc. Aa, f.
Eh, p. 126: WH npf Viroa
234: npf
KApIAIA
:71
aTaiagw 415HCE;
H C 1 AOMHgA HOCTIa. F, math.
XIV, 2: 6M + HCE Al 4 MOrtH. N, f. 126
CVASEE XC:4811Cl.
BB, f. 159 T. Kra
1 pl. C, dom. pasc.
BHCE x
HON
T. A-
etc.
ENHOy CbiAls
+ISHCIMIs.
masi. Kk, ps UV, 7: fairs +,Afagftrato
HtHKEyHHAL WH M A W 1CNCT.1.1
3 sing. D, gen. XXIV, 54:
LUH AKOAd
se mai ande in miele parti ale Trniei.
naersi. Bh, p. 489: mfrug Al MX maF, math. XXV, 25: WH TEMACHAgMX M
MACE;
moo
ts
etc. Kk, ps. CXXX, 2:
mtpwv,
Rr, f. 46 V. WH ME9Wg KSTrA
1114911
.rpg wapnpit
CC!)
Oroyn
etcv
plansi. Rr, f. 34 sr.
r*N4gmx; 46
V.
IC%
eg AKOAO WH CI A
1.
ag
na%nw pg.
IN AAIESEVIT COVPAIT
HWW
pl. AA, ps.CXXXVI, 1:
A'1.1.h WWII%
WH HAIKHCEM.
p
ns
Kk, 2 imperat. IV, 10: WHA np n -
in Is r/fE FAA WHA OVPIHWE
2 pl. Al math. nr. 108:
+ TOATE 5HAEAE
--- 172
nf I
AAFIfIc BON WINk
flpHIIu'rb
PAHNI
+CI clkiiiKat +MO WII
F, mare. XIV:, 49: um
ligAvA nplugi T
loe. Cit. WH tig MS nenn
CIT.
pus i. AA, ps. XXXVIII, 2: noyws po
vrVAgH AtVIV )(paws .LXXXVIII 919: IHH 5HCE n oy
WA
Amoy roeto
Taping ; 27: WH ig +TV°
noyw% IA's; etc. A, Inc. nr. 95: noywi(A6
+Tia orf 110Mlici1NNKI. D, gen. XXIV, 47: WU
flS'Wb Or. iliptilitz n91
F, act. XIII,
CNIgtiTik IFI .
47: ngw ni TIME AgNMNA91 11%1"%tiNA091%; rom .
IV, 17: INHNTI A MgATI AHMSH TE ngwk.G, ps.
XXXVIII, 2 :- ngw tOCTS:;AgHliqg na5xt; LXVIII,
12: WH n W BlunNANTgA Nall& co.K. NI, gen. XXIV,
47: din gw silreiH ni set4gA IN ; 1)8S. II, 6:
WH Ig /WA rigw +Wit/1T At AAtiCgii; XXXVIII,
11
2; LXVIII, 14; CXVIII, 105; Jer. XIII, 2.
Rr, f. 98 V. IC% IVA noy w eg npt
BON + AOKOr%
etc.
MY'
2 pl. F, act. V, 25: swalfill
+TIMHWIA.
c
ng-
Rr, f. 13 y. wn +rearm
M.
n oyrs
remasi. F. rom. XI, 3:
rgp
flu/Haw. Kk, Dan. X98:
r.
WH Ig C%11-
WH
efi rama
cluirgt ; 1 maccab. XIII, 4: wit z ma w ig CANAO-
pl. F, act. XXI, 4:
%AitiC11/1%
AKO-
uninTI 5HAI .
respunsi. D, gen. XXXI, 11:
KWEI
wit tg racngtiwg. F, act. XXII, 8: tiltA
rat!"
5:
6,
114ACTA
t Tat II
W
%HU 11141
WIC
AAI6,E9 Acirg
Kk, Jer. XI,
Rr, f. 36 r. whig
0ãMH1
racnihi Ill 6
173
XLIVO%
1 pl. D, gen.
:
NC/1414A 11%111fi
(1M 4WiNtiV1gil NOCTFV.
AA, ps.CLI:6 Eg CKOWkINIAA
D, ex. XVI, 32:
AHHC11 CnATA
IVINAA mingia
CKOW 6 6011 ANN lops BrunurfisVii
&,coio
í
Bb 9
p.
KAM TEMNH4111; 525: WH
CKOW npf 1H. F9 act. XXIII, 27:
428: ujTui C KO W
I
4.
WHA CKOW. Kk9 Jer.
.
XXXV 3:
111/1. fIxotila 4Ylos iIIIIMYEN
2 pl. A math. nr. . 96:
WH CK01116
uiVit
CKOLLIET6
+ IIIT34,H
scrisi A,
Joan. nr. 60: 91CKIIHW A cstit w A.
Fp rom. XV, 15: IA flA MAN a 4NafrevA3tirkA% c9l4W
.
TIOAW ;
1. cor. V, 11: rAtp!t AlaMA C19111111 ROM .
2 p1. F9 1 cor. VII, 1: tzipx
I KAII1AEMH
C K9H IET A.
Kk, Sofon. lit 7: 3MVA W I!) FIE
11111 MANMIH.
spa r si. C9 dom. Thom. moark
Bb, p.413: WH c rutting
wCfl&WL.
liAgH; 428: WH +rmextfiA
EN cnapui g
2 sing . AA, ps. LXXIX, 13: Aipirrig
rAS'Ah 4%H.
cniApcii
spits i. AA, ps. XXXIX, 6:
cn
oy
111 6 WI.
Tom; 10:
CIJOYWLINEFIrlirATt TA
MA91;
LXX11,
15; c% Irmo c n oy iu AWA.
rkiitica
A, Joan. nr. 57: co w A nwp 1111M1AE T%V9 WII
c n °yin A. B et C, Joan . nr. 34: CnOyillii Rom
WN
A0y3HT6 (in A: 3
11W
BOAW WN
541414). C9 '26 oct. WE MAN NANNTE
`Mira C n oy w A nosy,. D, gen. XLI, 24
mtert eke c n
XXIV, 25:
MCA
AOY-
WH a-
w A B9AMIETOIIHAW9A . F9 math.
i
w hosw ; loan.
sptmi c n
174
VII) 27; galat. II, 2. NI, math. XXIV, 25: tv
cn gut BOAUU MANNAHNT1 ; mare. XIII, 23.
1 pl. D, gen .XLIV; 24: WH c n
AVH.
storsi. D, gen. XLI 11: crr o tu to +nixxapA. Kk, loc. cit. WH AgA10 CTpiirgpgA WHA
C Top 111 A.
trasi. AA, ps. CXVIII, 131: :
MYX's* Kk Jer. XXXI, 3:
/191 THNt cripE -S'fp.
TpAW6
niNTel ATkA T p A111
tremesi. A,loc. nr. 62: irtimtwit
Tpg
1H 1190pW411: 109: T 91/NI W
AMV 6611
UJH 118'/NA11
t KT '11" ÇH AA/ ID
WA. F, act. X, 33:
AA TH111; XXIII) 30,
Twat:a
K%Tp.%
IN W
..7.4fAtra
LXXX, 10
Coloa. IV, 8: rip Kapfili
son; 1 Thessal. III, 4: T 6-
ufrAmitja BOACTpAt
tini Tp NM H W nia .13,ANWTH.
3 sing. Al loc. nr. 96.
,r9 1 wvk c
Kk. ps.
iINOH oy-
41 N1,11114
2 pl. A, Joan. nr. 17:
BOH T91Mrkt1Th
K%Tp,A IWAHA. Ft IOC. citatu: BON n 9H PA'kC T AA
¡WAN.
ucisi. Bb, p. 405:
TOATA Biamsa oy 4 N W %
111H apt :f.B9%3:611T0910A
Oy4 ii W; 413: Oy 4 H W MO0f-
moarrk ; 525:
Kk, 2 imper. 1V, 10:
WH
Trk Kg
oy Hw nia
41A 111Kgparr.
WHA F1p1111111 fl91 141 WHA
oy
niiwa; 4 imper. X, 9: um ortion I19llA.
2 pl. A, math. nr. 96: tuH multati Coy' 4 Ft-
[IT A (bis): Wil a
ratTpu oy 4110ETA TV-
M1WY14 K%Tr. TH111; 111C
oy
if C T
1111S
C11aT8'ith
41 EA/.
.
62:
1UH
.¡TpACHW*I'H
WH CKOACITA.
i .
AA, ps. LXXXVIII, 20: a CyliT
'Oy ti W
¡AL.
ICk, loc. cit. oy NUJ
175
Nota 'IL
Mora de verbele nei infante, in limb's
romana se mai afla si altele, cari totu dupe asta for-.
ma-si au perfectulu Joni , inse dela cari inca nu potunnt
016 1-a persona singulare ; de cari suntu,
de la verbele terminate in c u in presente:
cocu: copsi, de la care mai susu ( nr. XXVIII )
vediumn 3 sing . copse, er' a 3 pers. pl. in D, gen.
XL, 10: WH Cr1N1114.1.H
C%H CE
Koanctrx.
torcu:torsi, (lelit care affinto into rs i mai shim
de la verbele in g u , pr. a un g u, n-cing u,
destingu,infrangu,frigu,lingn,mulgu,impungu, stergu, stingu, stringu, in-tingu.
e)
dela verbele in
d u, pr .
ar du, in -c end u,
petrundu, cit-de-im-prehdu, purcedu, radu,
ridu, rodu, tendu, tundu: arel, incensi, petrunsi, purees i , rasi, risi, rosi, tensi,.tunsi.
d) de la altele. pr. rumpu: rupsi: viu:visi.
beta unele dein acestea inse le afllunu I sing, seau numai in simple, pr. dela f r a n gu si pr e n d u, de
si nu in tote compusa-le acestuia , seau numai in com-
pusa-leloril,pr. in-torsi, storsi,smulsi, in visi.
2. Del, cele mai multe dein verhele infirate in.
§, si in not'a de mai susu , aflainu pers. 2 si 3 sing.
si 3 pl. Cele mai rare inse suntu dein pers. 2 pl.
1
dein cari inse aici inca unele esemple.
ajun se t u C, dom. Pabc. 111H KyLl4H WH flTLHAC
Att AAA oyNcrt2x3k.tint 9acL 111111 nierwrs wH
:0111CIT A.
pure es et u. X, 1 sept . fol. 2 r . dein
p A CE T Cry MHHE A%XXVI, 23): K% KOH
irgiIHWA
tensetu. A, Inc. nr. 109: Ng THHCIT
cnpi
MAMA
Multi. F, Inc. loc. cit. (XXII, 53):
Hticirr
M'ANHA1 cnpr
Z. Dein 1 pl. mai rare ttfliimu:
C, 13 Hoy. WIIAlritHHCfm
d e prr en se ni
Kortoatja CAA
[TH301'1'01119.
A
176
p urce se m u . F, act. XXI 21
111H CgHNAL 4. A
nVfin.kciima.
Verbulu d e stin gn , ce-In amentiratun , se afla in V, ps. CV, 33f. 139 r. coicoqii ISICTHHr.KHA
Kg C8'31/11
are : ov c I
cal% unde bibli'a de Bucuresci (Kk),
s ii Kg Cg31A1 AgH .
yerbele incendu si descend u, chiaru cii
si u c idu, adese ori si la celi vechi muta pre d in g
in unele tempure si persone, pr. i n c en ga, d es c e n ga, mi uciga; care oserbamu, pentru mi se nu se con-
funda aceste tempure si persone cu celea dela ver-
bele incingu si descingu.
nitivulu :
Dele verbulu curr e- r e, seriu celi verbi inficu rrer e . AA, cant . IV: cnNiciuni ani-
nov kg? A rk;
imperf. 3 sing. D, gen. XIX,
9: KIININE, attA, c% 4rtirx quia; partic.
pres. DI ex, VII, 18: anx KgpArroati.
XXX.
3 persona in r a, re
ru.
Una firu asia lungn de esemple de in acestu tempu, ce aduseniu .in nr. . XXVII XXIX,
pote a multor'a li-se va paré prea hingu, in-
ca chiaru si noile, deca nu ainu sci, 6, acestu pulan, atitu de importante pellica limb'a
nostra, fh asia de pucinu pretinitu de grama-
tecii nostri, catu se parii alu fi ignoratu cu tutulu, in adensu sean dein nescientia , Noi inse
speràmu, ci nu numai scrietoriloru nostri, cari nu Se ocupa co studiulu istoricu alu limbei
romane, vomu fi facutu unu lucru placutu, indigitandu-le unu tempu originariu mai de totil
paresitu,,telu pucinu in formele ad infacisiate,
177
ei si strainiloru gurateci, cari forà studiu striga
ci de pre unu tripodu oracle mentiunosa asupr'a limbei nostre, lis'ar' astupá gur.a
'Ilse nu poteinu incheii fora de a mai arati
inca una smentela in acestu tempu, ce pre alocuria se pare prea inradeoinata in gur'a poposi de ad trece une ori si in scrisorile
publícate;
adeca fortnarea personei a 3 sing.
in 9% ci si in phirale, dicundu si scriendu: eh'
se ,04%9*, fifililt% etc. in locu de se Al)
.
Dereptu cà si latinii au unu tempu en forci la. eli e
ma analoga in ra in-r a - r a nt ,
tempulu prea-trecutu (plusquarn perfectum), pr.
duxerat, venerat, care si la noi
esiste
tote personele, de si cu insemnare mai multu
perfecta, de cAtu prea-perfecta, de unde si noi
numiramit acestu tempu per fectulu II (Elem.
de limb'a rom § LXVIII not. 3 pag. 164).
De nu vonm dice, ci perfectuln nostril e for.
maul dein amestecarea ambeloru tempere la.
tine: perfectu si plusquamperfectu..
Inse en tote, cà insasi pronunciar ea per-
sonei a 3-a pl. in 9% se pare a fi dupa rant
ci cumu ca asta atragere seau
alu latiniloru,
conformare se aiba locy si pentru a 3-a sing.,
nu se atilt nece Him razimu la scrietorii nostril
romattesci, nece la moesoceli mai buni
romani; asia au, nu pote 11
ri
ce nui»irantu mai gust' a fi smentek, e numai,
dupa legea asemenatiunei, carea atAta influentia avit in scaimbarea 'melonu forme ale limbei
(vedi Elem. § XXXV p. 73 seqq.).
12.
17S
In cele alalte persone pl., I si 2, ce inca
Cu p%mg si rato
er' celi vechi numai cu mg si Tg, asemenea nu poterna ve(16
de catik una innoitura inse a careia-i vedemu
si causa t adeca nevolienti'a de a face ceva diferentia intre person'a 1-a pl. a' acestui, si intre
a' presentelui indicativu du I si IV cojugatinne care diferentia in scrierea cebra vechi nu
le dicentu
se afla, eli scriendu it%g,4%pit, attutm si in pres. si
In perfecto, candui «sulu (le acumu are: ivag,4%mg,
SEHI4M8' in pres., er' AzgAap%mg, BErivamV pena
tru perfecta .
In cijo( pentru insusi p dein a 3 pers. pl.
ore tragese eh( dein ran t, au dein ru n t, ale
latinilorn , e cu indoiela
celu puiciiui pentru noi, dufta ce afiarantu urme, adeveratu pu-
cine, si de altst scriere, cari a nevolia se pon
cosi(lerii nuntai cá smentele de tipariu Noi
inse ori cumu se fia , le insenanamu aici er'
gramatecii vorii judecA;
a) in r u.
g p g, in locu de cligpz, (lela form:a vedija:
fu i etc., ci alulatinilorn fu er u nt. B, M'ea botezulu : Tolo nAtto.pct .tiltprporta +A( wrp (pt
6)
in re.
oy p I;
, iu loca de 4)gr7, ci aln latiniloru
fu ere. DI gen. V, 8, 14, 27, 31, de patru ori,
4)8' p
mestecatu
Cll
Ag 011T6; 14: WH
l'AMI.;
27: unt 4)g p E
31: WH 4)8'
AAAgrEpE) A,
rAugpit m1911.
AHM ;
;
(1)
E
8:
WH 4) g e E TOATE 5HAEAE
E TOATE 311AEAE Ag KAHTOATE 3HAEAE Ag MiLOSCAw
TOATE 3HAEAE Ag AAMIX6.
Itic. nr. 110: EN alvtgclpit
179
441,e,i
.X, pag. 2 ( de in Joel II, 22 ):
CMOKH/IgA
11111
A.19E TYA /top.
Nota I. La reli veehi afiAniu si alle (mate eample de u in loruln altorit Torah, dein earl airi votun eitá monai c u nos
67: K% AE apt clut
nd u si sci n n du: A, Inc nr.
ty
i.tiN
AOMUOyA
KIICIEH
11, dom. 1V dup. pase. oyttlio KVNOCKOyNAW
npi `HMI 60ANAli 6; (1011/. SS parenti: U111 efal CAA
ijitigttA CHNE K% E NIFIHNOBATL
Inca si astadi se mai ande pre alocuria citron du
in loco de c ur e n d n, si in D, ex. XV, 8; etq.
fuse de aseineni serien i ortografice mai in diosu
in partea 11.
De acesto tempu nn se tiene: f tire la D. gene
2.
XXVIII, 20 si XXX, 32, ri de tempulit condititmata,
de cattle mai diosu ( § XXXII )
XXXI.
prea - perfecto , si Lauri.
4) In tempo!!t p r ea- per feet," ( plusquaniperfectum ), celi veebi tin numai forman
personele plurali, mai alesii a 2-a, 6. si in perfect'', ci mai avean inca si una alta forma penult acestit tempo, formata prein ausiliaritibi tfa
si participinin trecntit; care forme aciinin, pre
cAtit scimu, inca swan mai de tutu nitate, meriteza ¡ose tota 1uarea alimente, precumn vomit
ved ere
a)
.
Asia eli dicean
in forma usitaca: I it
naset ti;
setu, fusetn; graisetit; prectimil:
ebrei X, 32: Agri%
D, ex. XII, 32: aVatlit
C Eq" b .
A, lue. nr. 108:
c e r n-
4E FM A S. M H N AC E T 4.
Kq BOH KOy/H 41 9 g-
AgAOAIM 4EFSA CPA'EMAN.
rPtz
180
H coycITL. F, luc. XVI, 11: nip
HV 1:WEETIs
12: WH kKa Hg gCET L KflEAHH40WH .+TeAATgA Klc laie. 10C . cit. ,61.1H
4:1 gCTA KpiA111140WH ; 12: LIM ,4kKA Fd 4) 'IC ir
KflEAHWI0W11 t,
D, gen. XLIII, 29:
KflEAHIVIOWEI
TEAE BOCTIN 'HA MA11 MHK6,
T MYE
C
ENECTA E 4/A-
KAFEAE ITE H -
Er' dein personele singulari:
incensese. D, gen. XLI1I, 30:
+4 FIN Ck C E HFIHMA KPATIOX
in visese. B, C, ev. Joan. nr.
dom. floriloru:
K% HIE
.
itrawiwpoyaz vag
911 KA WH Aa5ApL
.11
BEI5A ,
in
E-
AoyAh + FI c.k.c E AL + moarri. (A, la loc. cit. are
numai +KNEE ). N9 f. 88 r. loc. cit. rip KAVAE 4..BHVkCE INFI 4 Ntopio
C, IV in pares. coyipwratk
A.k et
AIficI AWfl AoyNnit5i& D, ex. XXXVI, 2 : WH
AnviiNpti , K%popa ,A0MHgAA WANMYE LUH .fllEAE1111101,11
TOT af/VA EVIEAA
AE
KAVAE
XXXVIII, 24:
+11 zopz
E,4
De nude, de Si nu aflamil eseinple dopa analogia e de vediutii, cá celi vechi von' fi disu
si cele alalte persone dupa aceeasi norma : io
etc. Er'
EPEACEllli
4)E9'kCE
1`44iCI
b)
In cea alalta forma, formata dein
epa
si participinlii trecutii, e de insemnatii ; cà aceliasi
adese ori concorda participiiilu cu naiminativu-
in numern si genii, precumu se
cunosce dein urmatoria-le esemple.
D, gen. XXX, 9: Rutty. tiMg AYA KOyAAE K%
naipirk
Eta c TiLT VTA
A, mare. nr. 32: oyu'iii AM?
AEHAF,Ros. lif A4f1.1.1H
TE efit BEHEIlfH. 135 (10/11 . Ill
In
181
AE Bkrrk AS? 16. D,
gen. XIX, 4: WH AgnAk AltA MAHHTE n'AH* tiV
WallIE Mi 916H e pa
p01 K'AK019.I4,
íitopar.
GYLFALI,VH
ATAWVAVH
C060MgAgH; XXI, 25: WH AtipAAM6 turrAk nst
BHMIAEIN mpinTA clvaturvi.g. KAfi CAWyHAI Mfil
BHMEAEKts
EIVTrkrk epa A g A 4,11. XLV, 3: AWA
iriapE CE e 11 A cnvamAtITAuld .+HAHHT'k AVa.
luc. nr. 111: npt eypAAA Nekpcip. AAVEpitAl) 41
i D.B E II H T ,4E
rAAHAIH.
Inca une oria participitdu se afla concordatu chiarit cii acusativulu verbulni, (leca are
insernnare activa, pr. C, 2 febr. racn vl Atp-k
AMV AgAT
FIA BA BliNt
epa OHMEWHy
HApE A mVpir rra-
adeca Inase respunderea.
VIII dupa an. non.
CE AAHAarra,ror Aoy-
NINFO KV MIMA ca mptrerL WAMIFIYH CUI)
4111 adeca: pre carel t'acuse.
¡use mai multu se afla participitdu neconcordatu. si stand(' in numeruln siug. neetru, pr.
KAp E Epa CIPA K
epa 4 u E*
OpiEtill'IYH Agir, goym ICZ 4n.gpAtuiA AVH A;Ti cV4)Avy1nox; adeca : 1111 intielesese; V 'lupa Ros. WAT'. EpA AOMHHT6 Af014.1.11 npt imprnrt& Holppit
adeca : do ni 11 i se.
AVME
5) In catu pentru fui tti r u, noi disemit
13, dom. V in pares. 'ni HPPIFI AMIHWFAC
AIC
SI mai susu (§ 1(111. p
seg. )9 C1111111 Cà (
ru si futurulti latinilorn in b o, care la vechii
latini in unte patri" cojugatinnile erá usitain,
se pare a fi tempu ausiliariu formatu dein infinitivu scnrtatit (forà re) si b o in 1ocu de vo
scurtatn dein volo. Noi inse nll °Jipi" a
prea-pretiui parerea acelor'a, ce vorn se co.
struesca mai tote tempurele 'atine deintru a le
182
lui b o, ci nu potemu a nu recnnosce inca, afo
ra de forniarea plusquamperfectului latinu in e-
r a in, analog'a formare a futuridui in ero, ale canija persone, alesu in verbele de 1-a si IV.
cojogatione, asid aprope se vedu de unele persone ale futurului postro la celi verbi, cari seria
laudaveri, landavremii, laudavreti;
ris, laudaverimus, laudas eritis; au-
audiveri etc. ci ale latinilorli latid a ve-
diveris etc. la cari adaugeniu dein multe aceste pucine esemple.
Ap math. nr. 47:
AE
KgfiHNTFAE AMg AAE
TAAE AltErITATI RIFLE. D, gen. nt, 7: a1? Hoy AWA
tup (4)A41 EHNE
AgABEF & [MATA .
AA, ps. CXXXVI,5: KoymA K'LEITAIMIEM
(cantaverimits) Ksporark AOMNVAVH
trkfox
C, 24 Jun. dein Matit nr. 40: 5110E noyu.
E c%th Ab' AATOyAS alpinT aIi9EMA (expectaverinms); in testa: awroymA
iii lucti de anToyn, precumn se pare dein smenToy I 4111 41AA 41
tela de tipariu.
R9 dill'a botezului;
A ()A
MAN CKgMFDS AOyKpg
fl E 1111 f 41CT L 'SACA Af IMTE ainfirm.royn
aVeoyn. AA, ps. XC1V, 8: aertvi C
A Oy 3 11 13
FAACgh ACTIE
E 411 .
Nota 1. Asemenarea intre formaren prenperfectolui en e r ti si participio si ititre form'a aceluiasi
tenipti la latini in e r a ni , ori coi pote bale la ochi.
Nti pote fi indoiela, vil -si latinii sian l'imanta acestti
tempti dein pr aeteritu si ausiliarinla e r a in, asin
la!' d a verani, no e alta de cato I au d a vn
er aun,
diferentia mire tilo riostra si alti !aj'Olor.% liendo
cà eli - lu formeza dela treentolta inodului finito , er' nui del,' treta lulo pailiripitile.
1
183
Er' cuma cà latinii si de almentrea, inca si grecii macada mai avuti in forme, fortneza unele Impuro
Eu participia si aosiliaria , lia-oare endularin sei;
ci
gramatecii latini numai de acele tempure ausiliaria
vorbeseu, cari-le se seria despartite di dona cimento,
e? de cele, ce se seria intru una, se pan' a nu viré
se scia nemica. Ci cunoscutorii de 'nube, carii nu se
multieniescu numai cu traditiunile seolastece, l'ele jura
in verba magistri au recunoseutu , si cauta se reclinosea, 6 afora de tempure-le ausiliaria recunoscute de
graamateci, mai santa sí: altele tutti ausiliaria macana
nerecunciscute de afelia.
In locu de futura la celi ve( hi Alma si alta
forma, compusa dein atisiliariulu am cu ;Min. verbului,
pr. .
are a f í,
Esemple,
k AM g 45,I .,fNT9g
C, III in pares. 914111 BA
+5E41;
Apt A (PH
lA t1Ai Act +cE
AT f
BE fi 11
41.1 A4AcTA;
1909VAA TO;
a r$i cT A
Koy Totarit(Ab NApi
dom. ThOM 91 .3CA A 5119E Aft
moapirt;
4H111134%; IV dlipa Pasee: AptAut ,<NA NOAw
AEgFrVAA; V (lupa ROS. lpia K% AÇI A ct CKOyA
TopTg
AOyANNI5Ei?;(10111. lasat. de carne: uni
d0111. ThOM.
AN A
i tA A AA :KOMEL).VAA 441H-
.420 A4kArk p%cnoynck A fi
fiLMOyUch A
!UTA; etc.
Inca si in plosq. pea. ausiliariu une oria
concorda participinlu cu nominativnlu in umeru si ge1111 ,
Ir.
14
tikAA irPOtql%
H 4.11%KATE KVNgtgAg N'kg +BYAT6; etc.
C., dome . ROSA! . 'WH NON
XXXII.
con(litiunatu.
U1111 tempu cond i ti n n a tu, care asta
b)
di numai la romanii de dein colo de Dunare se
184
mai aude (vedi Boiagi Gramm. p. 73), la
noi si la toti romanii de dein coce a perito mai
multu de doue sute rinci dieci de ani cu totului
totu, inse celu pucinu in Trni'a mai erá in usu panà la finca seclului XVI (1599), precu-
11111 arata urmele, ce se mai afla in cande de
pre atuncia. Noi cereandu dupa aceste reliquie
interesanti, dein cite carti aventu a mina dein acea epoca, mai insemnamu si aici, cà monumentele, in care aflánu acele urme, suntu aceste cinci: P sal tire a de 1577 (AA), Tetraevangelu-lu (A), Cazani'a de Brasiou 1 (B), si
11(C) de 1580, tote patru de C ores i,si
pe n ta te u cu I u de Orestia dein a. 1581 (D).
Acestu tempu la moeso-romani, (lupa Bo-
iagi la loe: cit., se formeza de la perfectulu
indicativu, co terminatiunile in : rim, ri, ri
sing,si r i m u, r i tu, ri plurale;
dela fui
precumu
si furim io, furi tu, furi elu:
furimu noi, furitu voi, furi eli.
Er' la ali nostri, 'chipa urmele aflate, se
cojugá in: re, ri (resi), re sing.,
r e in u,
r e t u, re plurale, fornaanduse in togm'a de la
perfectulu indicativului, precmuu dela fui:
se fure io, furi tu1 fure elu;
furemu noi, furetu voi, fure eli.
Precumu si latinii cojuga acestu tempu, intru asemenea formandulu de la perf. indicativu,
precumu de la fui:
fuerim, fueris, fuerit:
fuerimus, fueritis, fuerint.
Esemple-le, ce atnu aflatu in monumente-
185
le de mai slum infirate diipa ordinea mimeriloru si personeloru a tote 4 cojugatinnile ,
suntu urmatoria-le:,premitiendit inse dein dialectulu moeso roman'', cele ce am u aflatu la L e -
alce researches, in asia numitele exerci-
ti a pentaglossice, p.
pa ortografi'a
A.
383
seqq., inse du-
nostra .
Moeso-romane.
Langedlu se vruri se se itripsesca , se
nu maca nuci si alune ". Pag. 389.
9, Se vruri se aprendi cirapru , se aruci
nautru uscate lemne , ci verdile facu fumu".
P, 393.
Se vrurem it se nu avemu purici, se purtemu piloniu". P. 394.
Se a r u in i gar i ghel'a multu suptire , si
o gliti , si se (I u rm ir i invelitu si Cu capitaniu pro deosu ai se te grasi". P. 396.
Unde e de insemnatu :
cà vruri si vruremu (cu e, ci la
fectulu: vrui, arumigari, dela arumia)
noi er la Boiagi cu i: v rur i.m u ) de la per*)
Punemu inse aci si testulu , cumu se Oa
Leak e dupa ortografia sa.
Léntzetlu se vrtiri se seitripsáska se nu mike mitzi si alune."
Se vrtiri se aprintzi tziraplu se artitzi natindru uskáte lemne ke vértzile fat] faku " (lege:
fumu :
Se vrtiremu se nu avému paritzi, se purtému
piloniu."
Se aruntikári gala mtiltu suptzire si o glitzi si
se turniri ( dormire ) amvelitu si ku kepitiniu pre
ki6su ai se te grasi."
186
gu (la noi rumegu), si durmiri, care
la
eli se pronuncia cá d u r n j iril maitu dein acestu tempu conditiunatu.
Langedllu, de la langedu lat. lan-
guidus, inseinneza la eli, ci la ai nostri celi
verbi: n e san at o su (lat. aegrotus); asia A,
math
nr. 106: AA111,11,A6 ffk WH BuiwrA
marc. nr 5: A,A5t4k KTLTFANcoyn
5'1'4; etc. De ari si la tfg o re, lit
ell nu seinná una ami:Dita nepotentia ci la noi,
ci in genere ce noi dicenna astadi bola, pr. . A,
MHHE ;
'roto A AH y
marc. nr. 12: WI4 cu AH
(potere) a
fil414,41K1 AAHrOpHAII, etc. Esemple (kil) AA
ocursera mai susu
Cirapu insemneza cuptoriu,piloitri pesca
ghela mancare,
n in pelinu;
dela grec. acre6,6Ety a insanetosiire; cele alalte
se intielegu ck seno.
Insentnarea euventelortt e adeverita nu numai dein miele adausa a le autorinIiii la cuvente j'ara parentesedein latina au italiana, ci
si dein testillu celan' ilalte 4 litnbe: anglesce,
grecesce, albanesce si bulgaresce.
B. Dac o - ron] a n e,
transilvane.
a) Singulare:
1-a persona. intrare, mare, iltare;
dédere, des cénsere, 1116rsere; flamend I r e, su ire
i nt r a re. AA, ps, CXXXI, 3: C'A4TAp
CATOYA
KACE 111 /WkAE; (Kk :
13010 +TeEL
lita re. AA, ps. CXXXVIll, 8: c% Oiapt
apintint iwkitt
M'ENEKATZ ;
(Kk: AEM B010 AVA
ulta re. AA, ps. CXXXVI, 6: c% oymr a-
--- 187
pE
iprmi ; ( Kk: AE Ti B010 OyHTA ).
d6dere. AA, ps. CXXXI, 4: cm 4i,ikE-
THHE
91 conitfis 01M/109fs MH (G: cm
11010 ?o).
descéusere. AA, ps. CXXXVIII, 8: c%
H
talp, PIYA ElpH: (G: PL BOro n'una).
m 6rser e. AA, ps. CXXXVII, 7: c% Nvk 9191 1191 MEIMAOKA
B010 +ANUA).
( G: c%
IBVEIMA;
CIIIPSCH
f I a nt en d ir e. AA, ps. XLIX, 13: cm chsM A11511 e E Hoy B010 51191 tlYE; (V: ,6E WH
MANSA) .
suire. AA. ps. CXXXI, 4:
4neur8'A4 erfairgAgn
ftaig; (V:
cgnpi
cag
CV/EAAA);
( V:
CXXXIII, 8: cm cgnt g
cgia ).
Af
2-a pers. ascultari, cantad (cantare.
si); uciseri.
ascultari. AA, ps. I.XXX, 7:
CIA
A CK
rr A 11 H
(Kk
AA% REH Ag5ii ).
ca ut ari . AA, ps. CXXIX, 3: c% cnin
cPmfoKAckin
K %VT A pi ,40AMHE;
(G: cm
Bfe
coi«).
Ci B, dom. «India (dein acel'asi locu);
Tn).
(% 4pik Atyt
).
KIZSIT AV W;
(Kk:
EbEH Agli A-
121E
uciseri. AA, ps. CXXXVIll, 18: cm oy111C 191I IMICATOWTH AOAMNE; ( V :
BEH
ormAt).
3-a pers. ascultare, !asare, veghia.
re; fure; gresire, ratecire, trebuire,
zidire.
ascultare. Aonath. nr. 75: ton cm TE
A CK S'A TAtE, A4)AABEI1H
ENIATEAI
.
e
c%
9: cm ta
THHE A CK OyA TApE A 1(8' THHE ;
Koy A Taf
EH, Cflgill AA cecteciux.
HIV
188
la s a re. B, XI diipa Ros, dein math. nr,
77: tz Ng A%fAf
siHNEWI. (1)1ATEAE AOyH f÷ H..
HEMA BOACTFA FFELIMAIAE AW11
111
C, la acestu
In A, tte lipsesce.
loen e 2 pl.
veghiare. AA, ps. CXXVI, 2: c%
Awaitiort 5.1ft9I 4ETATC 411VWE9Tb nrkekrt
rETO9PJA A (G: cz NV BA CT97,30:41 )
fu re. B, III dup . Ros, de in math. nr.
18: t% Amoy ctioyp
WKI0Al2.
E
Tzg npocTal
TehdA A T%g AOyMHHATA BA 4H4.
)(WrArkHls
D, gen. XXVIII, 20: c%
etc.
1:1)$;91
TOTE!
C% WKHME T%g
iNkvitnutO 4)&91 KV MHHE.
gresire. A, math. nr. 75: e (TA rpt wii.
E 41E
ENIATEAE
TOS'
ratecire. B, dom. Samarin. dein Jacobi, nr.
56: (1ato,'
NEllIHHE
C%
trebuire II, III
9z TX
H9
E
AE 4 BOH.
in pares. IHNE iraTek
,r,t9InT4 Xe; 11 dup. Ros'.
A MOM C.% T
(famili'a) nzitx
cz T91a EV Het a frApACH
AA werkmt, cz cittpumi,.
E
E
Z
id ire . AA, ps. CXXVI, 1:
/MN/Us
mum.
b)
5 HHfE KAU, .411111(iTA
g% Noy AOFrfOrAlipACE 514-
Plurale.
1-a persona: custare mu, insetosiare.
mu ultaremu, furemu.
c u st a r e mu.
D, gen. XVIII, 10:
1.49A WA BOW TgeHA AA
WH MCA
TAAE
'NINE
H
capa,
WEI 514C1
C% KV CT A fi
M
(1)mea (1)1909k.
vivere, ocurre adesii in aVerbulu a cu st á
cesta carte, pr. gen. cap. V INCTAT. Si KO/CT/IC=1'iXit
de 17 ori
insetosiar emu. C, dom. Samarin. c%
189
&Mg +CET 0 W A fl M
C% AVWM
'AMA
TOM
Alik
tunInimA Kra
NEMHICIA C% NE
B9am4 g.k.
lta remit. AA, ps. XLIII, 3: c%
M ElOyMEAE INOMFIgAgil NOCTfig
adeca:
OyHTALpi, in margine :
T
G:
fl
Oy A M (1H1
oriTtvri,).
furemu. B, la mulieri. manure: tez c%
a:Pow/KA PATHIM
911
4ACL BA KENN EA&
2-a pers. lasaretu,plecaretu;dormiretu.
lasaretu. C, X1 dup. Ros. dein math.
A%CallETV ,IHNEW A Kg charrim T%V.
C%
plecaretu. AA, ps. CXXX, 3: c% Ng
nr.77:
HA EKAfiE T
MTEg
MUI,1,1YA, 11E +1,1%Alylp COrtMET&A
dormiretii. AA, ps. LXVII, 14: Aika
INoyilmiipETV flI MH:KAOK6
1 xoTap6;
(V: cz
,r,opmis ).
1311411
3-a pers. amblare, intrare, lasare,
spurcare; tienure; fure, invenctlre;
ferire, pazire.
am bl ar e. AA, ps.LXXXVI11,30: um 4,
gAtIpAi MkAE
M 6 A A e I;
( Kic :
Ng
609
Avkpyg).
intrare.
M
J
(G: c%
If% moypan-
priagcgAL
Bop
lasare.
cap I
AA, ps. XCIV, 12:
iwanra, mrk c% +mpapi
AA, ps. LXXXVIII, 30: c% A %-
CI)YHH Ag H Akirk
spurcare. AA, ps. LXXXVIII, 31: C%
Al9EHTV41AE avkAE
cngpicapk.
tienure. B, la martini, dein Joan. nr.
52 (XV, 20): cia
KgESANTOyA MYEgLHH91, WH
AM BOACTfiE Bt.vp
f ure. D, gen. XXX, 32: cag c%
Ng 4) oy-
190
pi titila .+Tpt MYErl WH Kanp.
inveucúre. AA, ps - XVIII, 14: cs
MA 11371+0411 ATOyME HISHHOUTI%
( V: 41
6010
Hq
(1)H ;
HVM Ro9
fe rire. AA, ps. LXXXVIII, 31:
p3.1POITEAE MiA1 11V
(1)
F11 Ht E;
( Kk :
1113
witnwM 15011
nz5H).
pazire.
AA, ps. CXXXI, 12: cz n%5HAkyrk avk; (G: cz
nz5m).
Nota I. Cust a r e in u (de mai gime), de la D
gen. XVIII, 10, ar' poté fisi 1-a pers. shig., deca
Culo costante dein acea epoca nu ar' lapedi pre
dein 1-a pers. sing .
Ti en it re. (eresi de tnai susu), dein U, s'ar'
l'até huí si in locu de 3 pl . perf indicativu, deca nu
fi
4)11.HH
ar' precede sek
De acea si in A, math . nr. . 74: K% c
NV
etc .
se pare a a erore de tipariu in loco de .rrOtteti6
4.. TOA eCIT
Kik cpplopi*H,
WH
FITL
p'
Asia si in AA, ps.LVIII, 17: E va ta CI c
Kzirrtizor e in loco de CWrgity dein
acest'asi tempu.
teto acolo ps. CV, io: TwarizrE
iH MTEH +11,1110H
loco de
e
sineutela
tipogratica
in
Twarzci.
G. Dele eilititinea prima , in care produsentu numai un s p r e die ce citate cu 10 esemple , in coce ali;onta 36 esemple certe., si alle 2 mai certe, cu 44 de
citate , cu tote, eh tote esemplaria-le nostre suntu defeetuosa , si dein Prax i u inca no potiani allá nece
nu esemplarin. Deunde, in cele pierchtte inca potti se
se mai afle si alte esempte
Inse si ciite Al" si prodoserno, limito de in destulu sine a adeveri ftentra aceslui tempu °recauda
-- 191
In linib'a riostra, cele pucinu in Trni'a, si asemenarea
re este intre elu si intre ale latiniloru in e r i ni si e r o,
earele amendona , ',recelan intru insemnare-le-su mai
tutti un'a, asia si in forma dein atora tullirá in person'a 1 sing, se desparto; de ende pre dereptu se si pote cosider(t, ch, la inceputu nit au fostu doua ci latitud
singeru co diferenti'a terminatinnei pent ru
pers. sing . in o sean i m re inse si aliurea avea
1
loca, premien' in fa x o si fax i in.
Identitatea acestoru tempure, la rotnani si la latini,
dentustrata si prein acea cerenstare , cà intro ambe
limbele Remite terno' se formeza dalia acelasi ¡nodo:
dela perfectuhu ind icati
in latin'a, for-
matuteas cuino vediuinu (in § precedente), eh se forineze prea-perfectrile, numai aici [renegado' ero sean
e r i ni in loca de e r a in , er' intrn n'nostra r e dupa
a 3 pers. sing. pr. laudaverint, laudare.
il
Diferentia este nemai, cà latinii in a-ante de ro semai art une ve sean e, care la noi lipsesce,
r i ni
er' la eli v inca pote se lipsesca, eh si in alte tempere, Mentirlo: I au dar i in, ea si laudarnnt, i a u-
damm, etc.
In formarea tempului nostru mai e de insetnnatn,
esit a oseuru dern a 3 sing. a' perfectelui de 1. cojogatiene, in forrnatiunea conditirmatelui se muta in pronun-.
ci'a originaria CU a chiarti .
7, Le celi vechi se mai afla forte desu inca doforme ausiliarie pentru tempulu conditienatu, formate dein v re a III si a my rut u ce infinitiva ¿upa sene
mi in a-emiten loro, pr. v r ea in fi fa cut
a ni fanal', si ani vret u fi Pa e et
a)
AA, pa. CXX111,1-3: C%
u
seau fi vr e-
Esemple.
14V
rk
H
AtIV-
MNVAA +11TVI NOH. KiLNAla CKVAACEBrk WAMENYEE cnfa 11011
II/Vd BYH
Rosal. e AllECTA NV
H El E
CAMEACTA
rk C, VI dup.
ICA <NE nrk (1)14
4 H TVIVTk
aelf 0.4EC9'A elfrAIISTVA6, NWIti i10H 4grapx nopoans.
41
44)
CAMVITAS A4ECTill lihNAEKATk, H
h rk. ..1), gen. XXIX, 22: UNE .rwrA ll'Af -
192
4) 11 , noel EA 6 [irk 4)H.
A, math. nr. 96: WH 111%H41, CZ &Mk a p Oy Tts
4) H 47.1.1414,4 4 3HMAI nnimpinwpb NOINIFI, NAM
B parr 6
H 4iiiirtAb nwp cow' 4 CANI,NAE npo.
Brk
HE
b)
CI)
pw.ninwe.
D, gen.
XLIII, 7: Ai (rim 14014 amb. KfiVir 6
nV.r.k got, Koym K% BA MIT& NOAW 51491; XLIV,
8: Koym AM 6 139 VT 6 4111 otIViukt4H INEVI1T& AI'kA
AEAA KACA AW/ViNVT%g Af11,1H14T6 CAV aoyfis etc.
GG, f. 11 r. V. KAMA& AVN AAA-11151V til V BpVT
BOA ,
4111
(pip MOTE 4
wurfirVAA 4yefo1no9
V siAIT isi?4e; etc.
e) A, !tic. nr. . 50: BAH A1 THNE B14.04AHA4 .
ca
K%
'mil.' I
V (19 oy T h 4) Fe
TH96 W14 1. CHAW14 6
sitV 410CT 6 4,11N B011 , A1 INEMOyATb CUM; + CA914
¡NE A
111H t 9111VWE'
WEArkB11t NOK%HCIRP k.
G, ps. CXXIll, e
/1/4.i)A-14VA
B 9
nfie NO14 . . .
nept npe
VB ilVTIN 4111
ATVIVIH si'm
He
nrk fret toi
AITV14911 anent HU; e0Th aKo-
11011, iPLV
111 CV4)AETVA 6 MY1V .
e
14 A
V T 4114 sr,M-FlgA KV NON , K'LHA C% CKVAA WA-
MENTH cnpe Hopi.
9
5: K% C%
KV non , 5HKA AIM& ¡HA% : K% C% 14 A V
AS'
,rprk4t y-
(1pVirb,
ifTV144H AS'
13
f) V T
6
Tio4-
etc.
XXXIII.
imperativu, si intinitivu.
7) In impe ra tivn, in care noi amu destinsu alinrea (Elem. de limb. rot'', nr. LXVI
p. 156 seq.) done forme: un'a afirma ti va,
si alt'a negativa. Deci,
a) In râtn imam cea a fi rm at i v a, la celi
veclii nu afiatnu alta diferentia, de câtu ci eli
193
Hui strinsn se tienu de form'a regularia
verbultt ad u c u, scriendu totu (fauna a di". semi
celu pucinu ad' in legatura cu su lisa seau si
fori, ele, pre cAndu ai nostri pronuncia si scrin
mai tutti numai id a cu a oscuru in fine, inca
sau aflatu unii gramatisti, cari nece nu visa'',
ci asta forma dein urma e scalciata Esemple
dela celi vechi.
ad u. A, marc. nr. 6: nu* At cnoyut nptAE Kg9141.1 TA 41 51191 mwycu;
glpiAwp. WH
Inc. nr. 46: iCAcy
XXVII, 4: WH
7:
A g aratta,rs
NH ;
25:
Apart,
BYLNATh 41 AH
D, gen.
vorr%g
KOLVII
Nat, Koym C% MNANK ;
; 9: iAg mYt
tt". 561 cgclift0 AAC% M%14%4.1IC6
At +-
niumt4; etc.
ad', D, gen. XXVII, 13: naut.wri
N, 1. 136
TAM ;
V. WINO .0-omo twin tiA
WH4
6 M%FlA
TA ;
AlyETIAE
etc.
Ci itAo Bb, p. 403, dela Joan. nr. 65:
;itsc. whytrrgn% TA g
AiN0 AMIN&
KOLVIE
TA; nude A are: RAV A.korgnk
si Kk in acel'asi loen; er'
MANA TA, Oil
la acestu loci' are si, ado si a d': ;40 Nkyt'ai't 6 +KOA'N
Er' BHNO,
WH Á,
MyLNA
.
ci ad o, inca numai in asta forma se afla la celi vechi;,ci vulguln in Tni'a
pre alocuria dice si: a nu %, ca. aiva.
Unu altu esemplu de acesta forma, dela u.
nu verbu astadi de totu nitatu, ocurre numai
in D, inse in multe locure: 5 % , dela va d u- e-
re lat. Vado ca cl;.% dela facu lat. fac;
precumu:
Exod. II, 8:
531111 (VITA
13.
Agli cbAfItati 6 IN:
194
%; (Kk: nac%). III, 16:
Mpff1T6 AAA, wit
imoytt.g. 1V,18, 19: 54CI 6,916 Jaw 13 % Kg F1141 .
5HCI WH AwmtoyA AV mvoyai 4 A14(Atils 11ACA
% tarA 41N ermniTA; 27:
WH
LÌJH srict INWMIloytt
&MTV; /111W14(,
% ÷NAHNT* Ag MWyCH +11
VII, 15: 11% AA 4)AtAW114 M%111 AIAVAN'klpt
Se dice, ci acestu imperativu se at. niai
audi si adi in muntii Trniei de catrà Ungarra.
(TYE.
-- Er'
b) In citu pentru form'a negativa, in a
2-a pers.pl. in reti, pr. ve intristareti,
1111
nu ve témereti etc., ea mai ocurre sipani adi
in cartile baserecesci, de si mai raru. Ea se
pote cosideri, seau cá rentasiti'a unni impera,
tivu anticatu, care in a '2-a pers. sing . se ter'
mini in r e;
precumu si italianii astadi (licit: non ti s c or da r di me; de
untie apoi in pl. se adause silaba ti;
seau
cá remasitia dein imperfectulti cojuntivu, care-
le la latini suna in are in, erem, ire in, pr.
laudar etis etc. Inse Ja vechii nostri asta for-
ma e nini costante de câtu in cartile baserecesci mai none pro candu astadi mai netnenea
nu o mai dice nece serie.
Deci tOtll
VOIIII1
se citArnit pucinele esem-
pie . AA, ps. LXX1V, 4, 5:
Ng 11%1NHKA1/114 H
KC/14AZ. 14/9H 4114kA ['Apt LI1H 4 coyc4 KwfalVA
FSWCTpg
WH 11g 5114 141 LH 3IgA8'H 111,41(91)11TA-
nude G are: NV uf&NH91LH, Ng +14% Aim 113H WH Ng rp%rip E LIN; V: Ni 4)L111914
TE ;
crpAummtp,
NV .4.11%A
4E4,
414'4
KoptiVA, NV p% -
r p% Hp t 14;
Kk:
411%Aultu4, Ni 11%,/,HKAIIH, WH N
4HKAt 114A, UM
N&
A.
rpn4.
- 195 AL, 11111 TC.
nr. 60: Ng A firk
E 14 14
nr . 48: Nb'a n Taf, ap E L1 nor' 5
.rp.g (contra) NON , KV NON ACT/ .
K 11.kAipii4a; Ng KONTENH fl
4,1-190THBA NOAW Kg NON AfTE
41,4111.1 lpl;
`111NE N0
i K%-
.111 11
ligri
F. loc. cit. Id
er Kk (ware. XII,
At t
(Luc. IX, 50): Ng k01121): tig
'riuui9u. D, gen . XLIII, 23: NV
".,¡crrpH-
orapiipi,
NV li% T'ILMEtElpi;
(
irkmi14). Etc.
8) In fi n iti v n I , care noi arum, abra de
candit intru unit teinpu cond?tiiinatil -1u wine-
mu in a- antea ausiliarhiliti, pr. fa cere-as
totn de ilifa-111 diceinit scurtatit in á, é; e si
forà silab'a respundiatoria I itiiiescului RE;
celi vechi liase, si in Trni'a intre iuiiiatii apusani , forte clesu-lit diceau si-lit dicta intregu,
si aliurea si alai alesu dupà prepusetiunea d e
inipreunandito ham una silaba cu a : At, inse
si diipa infinitivii niai adaugundu 11 11 11 a.
Dein multe eseinple citániu ituinai acestea.
B, IV dup. (tos. wu czki.ra cgiin n)yman
t
MHAA ./.4apx AMA MHWEAAME ; V in
pares. um +whip( npf III, koyau, rift (per) (AspEp
ALT WN
n
%wilt
KF1N4 nog-6 .4avrpa .f CAABA
AgH
D, gen. XLI, 46: efia Ark cp 14 p rk
IwcY4) AE
ITVHSVIH AIE ANH ; 49: nrk AVVI-A KoNm AtNgM %p ap ,k c.rvrgex; ex. XVII
I : AKOAO Naht 1.1%fiWAgAll AIM
6`k A ; XXV, 38:
WT410 ISE Mg103, WH RACE IN ,k AN
71.
P, f. 63 v . inag cpocTs
r. Kg AAVI'gfli'll KA A'I'kAl
Kill:Ali:1A, etc.
13*
4D'h WH Ag-
HN yip& .
'kA oy 111A19 EA;
INICT011W1H
C Alt
196
S chrisost. f, 22 r, KAM ni VionA iro!
4fAtscHHr9A NACKVTI. AA
a ph.; Basil . f. 3 I'.
WM AMU IdififiCtirris 4UAIWICHCgA flOCTVAgil 110KEMA9A ANSAIN Ctiit-TgAVH ,)(b.
n&cfpx AH
V, ps , XVI, 11: WICYH
'Kali npt nvvvanTA; XXXVI, 8: Ng t%)(ilil)
(TOt
,k
t
a.ifeA KHKAIW*
X, fol. 3 r. dela prov. I, 2: akgnoa
E-
+WM WHOM Wit AOMAIIA, WA KgyITA t A KgFINTI
MHNTI
Aa, f. 19
ta K8'T45f
V
OlfaH KA Ailfliirk
T01311 C%
Cf KIMArk nftwiln; f. 25
V. AHCf
KAM Kg MVAT AAE MAH + 14 T 91 A rk . MIA KO KONH Lti3 Or1HC11; 44 Y. KA C% qi(f AI AAA AAFA
AIN AturVA. Kk, act. V, 42: WH TOAT% 31'WA .ofv
61CrkilIK% WIICl9IN KAC% Ng +4ETA A
Nora t.
+%
; etc.
Dein acestea si alte multe esemple de-
in cart le y echie se ad everesce, cAt u de commie va fi fostu
ore candu usalu formei intrege a' infinitivului, care a
cutnu e asia raru . Cu tote astea , atari scurtari cauta
se le supunetnu a fi forte vechie, dupa ce nu numai alte blithe noue romane ne. arata atari urme, ci chiara
si vechi'a latina, atAtti in formele tempureloru compusa, si in alte comptisa , pr. il ic et, s ciii c e t, v id e lic et in Inca de ire- scite- videre licet , cAtu
si dein imperativii totororu patru cojugatinni , cari nusu alta de ctItu infinitivi scurtati !soli' RE, ennui adeveresce si pasivulu lord, in carele a remasu RE.
2. La celi vechi se pare a fi fostu in usu si pospunerea salsa - Ion] pronutninali dupa infinitivi care astadi nù tnai esiste, pr.- a lau di -se in loco de : a se
laudi
AA, ps. CIII, 32: KAgTA CCTV IMMACIITA Wit
4.,PitAi. a rrpmVea
clap% LpFirk knoiNELOifiaH13/1 CKOATIAls; f. 111 v. yo-
ci. P, fol. 30 v. nr. 203.
45114VA 111A MITNICKla BA 11
t TAAL Agri% BOA AVM.
197
3. Adatigemu aici. inca uno cuventu vechiu, nil nntnai
rarti forte, ci, care cá, si v numai intru unit mono-.
ntentu ocurre, in B, Cu forma de mime si Cu insemnare
verbale : opt u, ideca, can't' &emu acum'a : tr eb u e,
co copintivu dupa sene , prectintu
B,XIII dupa all non: w n T C'A icorioaXI :
+TALI° w n T 6 f%
iptmr1IHrk tiOACT117A
LIJHAA 1:19ACTA.
K'A'rS' MH EVIIL Aoymu10i HOW;
tOtIl aC010
wnTZ
.1.KTA
KON
NOALVE-
Mk form. Afiggi'A AV Aomuf5EV. Hoy FlOyMAH
3:VTA HOAW .1.9AcTA AVME;
11011 W n T 6
FirkAAA
si erasi :
TOT6 ;
,IiMk
ACTE
A1
6V116.
TAT'AAA ;
WA
C%
Si : WEE
AAVIIHM6 WEI
tiNHE
K%11,A
VA AWAM6
AifanTh AWkA O CI 'rk c%
AV
o n T 6.
F'AN-
AOyME1151V
VA VI oy.f
,A0yMN
E g KV
tutu ad: A911119k OnTk
WAMENYEI
Kg 40AW
.+6or%4EcK6
ivt
ctokAKIIH
AoyKfSfai
Mai multu nu se afla. Er' originea avest uia se To-
te irage, au dela o pu r t et, nut ¿lela opus est dupa Ilfia pronuncia mai
:
p u 's t, de !tulle ai no-
stri se Oa facto u opt 'u; in tot u casuln, si ti p or t et
si opus est totu deintru una iedecina sunlit .
part icipia ; presente .
La acestea voiiiii se' adaugeinu aici reva-si
si despre forinele participiali uita(e au rarite,
',rectum,
a) Dein
participitilu presente activu in
n t e, a' caruia pierdere cu atáta grentate o sem
te scrictoriuln runianu, dupa -ce celu in turiu
198
in adevern la celi verbi se p ire ari fosto participiti futurn,preclium vonni arati mai in diosii.
Dein cele in n te, astadi no mai albina
reinase in uso de ritit areste dona: fi er b e ni e, pa r e nt e, ¡use si acestea, nu utrii valorea
loro originaria de participio, ci unidu : pa ren-
te ri sustantivii, ri si la latini pa re') s in lo-
en de p a ri e ns, er' reln alaliii: fie rbe lit e Tmmai ra adiectivu inipiettitu, erasi 4.4 si la lati,
iii erve
s
Ci n au fostit ore partiripia iii nt e nece
una data la .romini in adeverat'a lora valore
partecipiale, si iniru mili mimen' de ajunsill
Urniele se parn a ne respunde, rà asia. Noi
mai afitrainli Si 111111 alu treile esemplii, arninn
uitato de to'tii: e u no sce ut e , inse numai in
pl. c ii nosc en ti, intru insenmarea de c uno scut
Era !m'ore - le .
Dein Trn ra, 1, fol. 26 v. dein Job. XIX,
11: ci ccpapwilm, pVNEAE
4i*H
MI.EH
ava oy
,r a p
WH K
ript
N O IV H 11-
MUNE.
Dein R o ni a n ra, 'Aa fol . 56 r. IllatvTgA
ERA Trk91 AturriS KOHO H 1-1 4 Y H AH ..trrpanTx 4ApA.
De in NI nido v"a , N, rol. 113v. K%14,6, (IMq
111pi TO1H
c
Oy9t."119Y11 AVE, WH AE CflopHKA EHOAfKOrECAM, WH
KVHO L H N 10 14
nori crAvroyr .Atnarrt ?su
r
TOATE
rflOyTATE.
si rol. 139
flitfalHAE TE lia koynpmmi HEROE WH
I ICATILt NiVt-FIES'a
ICATfA
1.0.H Txn
luya si alto alii patri, esemplii, amo potii
ama mal aflitii (leca forill'a lu i nu
dice)
FI O ly H
199
ne ar' face incâto. va se ne indoimu,si atecesta e cuventulu: Kgsropiwa, usitatu ci partici-
pio sean adiectivu, nu ti sustantivu , si asia
tu totulu respundiendu latinescului con v en ie n s.
B, dom. XV dupa Ros. ¿lela Math. nr 92
(XX11,39): A If c9-1 t+T'AA HM mall mala nopri4o-
TA. a Aoa KOHHNttAtu. [Jude C, are: KHngna tu, er' in A lipsesce foliulu. Grecesce
6poice, asemenea, conveniens,
Teto acolo, si in C, la6 Jaimariu,dein Math.
.
6 (111, 15): AMA AKMg. AWA AMg KOyi.
H Lpit
NOTE
HOlv, a .tnark
TOATA
<;EpEnTATk
Unde in A, erasi lipsesce folitilu. Grecesce avenop, euVellientiosli) conveniens, decetts. Cu tote
cit in atesto loe!, dein tirma lar' paré a fi SilStantiV119 Ci loctilo de alumno si teStlilli goce.
Sou lie costringu a cisgetà de participio.
Ce se diceinut usitata a fostu form'a su.
stantivale in pul% si ',clonu participio in genu.
lii fenaininit? Au dora terminatitinea in uq'a e
forma feminina a partecipia .lorti in u t e, formata dupa neutrult, plurale ato latinilorn in
en tia, sciuto fiendu, cátu de mare afinitate e
intre aceste doue forme mi numai la noi, ci si
la latini. Judece cunoscutorii.
Noi adaugemu munai, cà insasi aflarea for-
me nominan in iltn4a in limb'a t'ostra ne de.
n'ostra, cA ami' avutit atari partecipia orecan-
du, celo pucinti de a 3-a cojugatittne: CA-ce ateste m'une m'alai de la atari participia potendu-se derh A, e invederatu si derepea cugetare
aduce cu serle, cO se presupunentu mal antanitt
200
formele eriginarie si apoi cele derivate chiaru
si (lupa tempulu esistentiei Ion. Asia se pare
ne indoitu a fi, ci mai antaniu se fimu
credenti, cuvenienti, fienti, potenti,
vol i e n ti etc., ca se potemu dice inai in tir-
illa adaugundu unu a: creden tia, cu veni
entia fientia, potentia, N,olientia. Si
deca amu avutu aceli plurali, au nu e de crediutti, ca mai in a-ante vomu fi avntu si sin-
guiare) dicundu: credente, cuveniente,
fiente, potente, voliente, etui, dicemu
si pana astadi fierbente, parente?
XXXV.
treetan .
b) De participidu trecu tu pasivu inca
potemn dice, ci dela verbele de 111 cojugatinne miele forme mai originarie, mai corecte,
le ainu paresitu cu totulu, au le usitimu
ci deriva-
itiai cá acliective sean
tele loru, ce se mai afla astadi, urmele in cartile betrane, si dialectuln nioeso-romanu preeuinn si alaturarea en limbele romane, alesu
cu cea latina) adeverescu, ci de inceputu au
fostu forme participiali.
De acesta sorte suntt, participia-le vechite
¿lela verbele: alegn, dere gil
,
facn, in-
tielegu , pungu, Scrin, stringu, torcu,
ungn; dela caribe astadi dicen'', numai: ale.
punsu, scrisu,
strinsu, torsu, si misil; er' de huno', se au
su , deresu,
disu: aleptu, dereptu, faptu, intiele-
201
ptil, puntil, scriptu, strimtu,, tortuy
untu. Asia :
aleptu, lat. adlectus, seau elect 11 ti,
d'Un astadi moeso-romanii in locu de alu nostru
a I esp. Boiagi gramm. p. 212: Fabule, ica
paramithe
si istorii alepte; adeca alese.
dereptu, lat. directus, ital. dritto,
franc. d ro it, astadi numai si adiectivu intru
intielesulu: j u s tu s a -um, inca-si scalciatuY unii scurtandu-ln in vorba si in scrisu:
il r e pt u, si italianii si francii, inse forà de
esemplu in limb'a nostra, er' altii dupa unit
iotacisinu nefundatu in structur'a limbei nostre
pronunciandu-111 di re p tu, ce se afla si la unii
dein celi vechi; asia catu pronunci'a adeverata
a' aeestui cnventu, compuseloru si derivateloru
lui, reinase numai in gura poporului in unele tienute,
si in cartile betrane, cari mai to-
tu dereptu au, ci si deregu, deresn,
mai plicinu: d i re p tu, diregu, cifres'', forte
araru dreptu etc. Insemnarea-i partecipiale ja
remasii numai la moeso-roniani in verbulu compositil a i nd re ge, in locu de alu nostril a
in d ere p ti. Boiagi acolosi p. 221: care plinu de bucurie se veada frate-su tunusitu si i nd re p t li 1 si duce delu afla.;
adeca indereptatu .
fa p tu, in nr. urmatoriu.
intieleptu, in locu de intielesu, dupa
analogi'a catri de reptil si der e su, aseine-
nea urmeza se fia fostu usitatu mal antaniu si
CIIIMI vediumn mai sus,' a fi fostu
usitata si alta forma mai originaria: in ti ele gut u, dein carea se formi in ti e lep tu, la la.
participlii,
202
tini intellectus, cum si derivatele
i n-
tieleptiun e, a intielepti,
Inseinnarea ia fostu activa, ci intie le gu toriu, preempt' (Menu' si: prec eputu in
locu de preceputoriu.
puntu, lat. punctus,in locu de punsu
seau i in punsu, premium se cunosce dein de-
rivatulu puntura. Kk, lsaia XXIX, 5 p. 469:
WI4 RA (PH KA O ligHTgrA 'mart.% (lat. p u nctur a,
grec. gry,t4).
script'', lat. scriptus, in loot de scripreciting arata derivatele scriptura si
scripta, dein cari scri tira a la celi vechi
s ii,
nu ocurre nu ina i intru intielesulu restrinitu de
actunu : S. Seri pt u r a, ci intru totu intensulu liii, pr. 13, exod. XX X1X: tii9 wm rurrkAA KgHgliA ccia.rxc NI", tafaT aoyph , WH
G K Hn
+HTfiXHI.K. Er in B,doin. IV in pares.
in locu de sc riptu To are si scripta: 5mic1i K'L
nvcaTh A ACK+KA nitpt cia Hart. 4E ICK9 mn
ccini-TA NEK%Hrk
A.kyk ,110AW AAV
AAA AEAA tAb WHIIHTA
stri iii t
11 9
lat .
AllA%-
IipOrt ltrkAtO MsercaTI
st rictu s, de unde moeso-
romanii streptu. Le ake la loc. cit. p. 399:
De cara se bagi trit saci viptulu, se In legi
streptu cii fainea Noi dieemit astadi stri in
tu numai in loot de august u nu si in Ion'
de strinsu , 'Paean' -ca .s tr i III t ti chiarn asia se
deriva (lela string'', cá si fr a in t u dela fr a ng u , ce.lu dIremo . De si inse nu poteinu docti-
ci cilventulu stri ni t n s'a nsitatu can-
dit-va cá partecipiu , ci du pa analogiele produpte tutu nu pote rentan6 indniela ; derivittele
203
strimt6ria, strinitiora, a stramtori etc.
adeverescit, ne pare, destuln.
tortu, lut. tortus, in loen de torsu de
actimn, se vede a se fi disti niai antaniu, ntt
numai dein usuarea acestui enveran cá sirstantivu in ambe gentire-le, pr: tor tu (de M'u), si
ort a (de vas!, ), ci si dein listan celoru verbi, la eari cetu pticimi in compositnItt in to r-
tu-a se mal afla. AA, ps. XVII, 29: mi Kg
.t.roft(in 4TOArIFTIESEpH. Kk, deuteron .XXXII,
20:
FM
tekm ÷TO eq'
ACTE;
ps. LXXVII, 10:
4T O A pT% 111H AMibp.ITODIE: prov. II, 15:
wafolla K%rfif/Ift T O At f ; 1V) 28: 11111 4T O A.
mtinarrxtira; etc.
ir I CAHTI,
iiuitu, hit. unct ti s ,
in locu de unsu de
Reuma; dela eare avenan ni; numainumele sustan-
tivu n n tu ( oleum, et butyrum), ci si u ntnra;
en tote c4 si de la unan dicentil u nsnra si u n.
s6ria, cási plansoria, scrisoria, strinsoria etc. dela plansu,scrisil, strinsu.
D'upa care mi e grett a judeci, ce se cuvene a tieué si de alalte verbe, ce dupa analogi'a
limbei latine uni fi sesi aiba participinlu in
t n in loen de su, macan, ci t'u avemu tirme de
atari forme, pr. despre dile u, (bici!, cin gn,
1ingu, ningit, pin gi Villen (vingu), tra-
gu etc., dein cari t acumn atAtu e netisitatii,
cAtu si rea mai mica scaimbare in usulu de adi
s'ar' paré cea mai reu suferita.
Notai. Deca dela int i elept u diceinu inti e-
pt i u h e,
analogi'a nu ne ar' contra se &cenit'
si
scriptu serip tia n e. (lela a I er u si prein urn'are (lela culeptu asentenea si al e ptiun e, cule p¿lela
204
t i un e, asia si d e r ep ti un e etc. Care derivate, poto
eh, usulu Cu tempu le va intrudoce si aprobé.
S trimtu dela stringu, ci si f r am t u la cede la frangu, se In ti u, s emt ie, sumtu (pre
alocuria in locu de suntu) se pronuncia cu in t in locu
de nt; care pronuncia se pote paré cuiva neregularita-
li
2.
te nesuferita. liise acestu usu de a dice in t seau in p t
in locu de n t, inca si la latini a fostu forte cotnune, de
unde si allhuott in cele mai bine tusa vechie !atine si
de aci in unele editiuni mai acurat e: s e in t i r e, t e in pt a re etc. ce emptus, promptus, sumid us, si all ele.
Inca si noi nu de multu audirantu pre unu cardiunte dela Honra pronunciandu in publicu : s a in p tu s in
locu de sanetus.
De almentrea inca dela verbele terminate in n g u
se ar' astepté se formenut participiulu trecutu in npt u:
fratiptu, strinptu; de unde mutarea lui n in in in
a-inte de p, fiend,u nuntai etifonica, neregularitatea pa-
ruta este Illai regulata de catu formele: fr ant u, pu n-
t ii, strintu, u n tu etc. in cari g sean p suntu lasate
cu totulu a fora, inse si in ast'a dupa vechittlu usit
cari adese ori in asemeni casuri lepedao pre n ina-ante de c seau g; deunde diceau si serieau : q u i n tui s si q u inc tu s dela quinque, si in inserialta
ptitmi defuntus
nr. 4360), si cintuin
(acolosi nr. 4505) etc. in loen de defunctus ( dela de-
fu ng or) si de cinctunt (dela cingo).
XXXVI.
fapitu.
In citu pentru participiulu fa p t u, cate intru adensu l'amu amenatu aici spre alu tracti
destinctu, ustilit lui astadi inca e pierdutu cu
tutulu r,á participiu, inca si ci sustaiitiN ti de
gentil!' neutra, ci alti latiniloru fa ct u m,
inse la celi l'echi in cartile [tenme aflamu u-
205
Sitate forte atatu participiulu câtu si numele
sustantivu, ce antu atinsu.
a) fa ptu participiu, lat. factus-a- um. AA,
ps. IX, 4: la 4, All T A H Moym4,6
LXX,
18: 41 cpanTgmiAtt nompnfa AOAMHE 4HNE KA
/101.1.E ;
THNE ; LXXXVIII, 12: TOATA norwk
AH (Pa n TA. aoycTiSA
HAHTEM EH
;
WH
Toy (I) n TVA
CVIII, 26:
WH Kg/111-
WH mark
AOANINE
anTgaw, etc.
dom. IV pares. dein 1 Tim. IV, 3:
rnim c%
TE
alf
A-
CO9II 1101
E6gICA
4,lrkcK
A
g
Cto
A
II
T
Aoymnfvf?
f MACIKAfI C%
noycE
AVM% K
NIgAlIENIHTA
dom. Pasc
ni
EH WIl nfa NON AH
T 14 'kg ttmokti; IV (lupa Pasc
5 HMI K% 11 AMA 0:11 a n T NOH etc.
H
ex. XXXII, 31: stici, w,
.
E
NIAtE nvcaT4
anirb A4ECTE 11,40Als
AS'
S chrys . f. 21
tiEgimpoika egnormil,6
V.
4/1011 simpoaci, WH 4AAE
4, -
mien( 4n NON
n T A.
V, ps. CXXV, 3:
KAg
AN-A
?A
4,A-
419A Kg MOH, cj)AflT'N'kM BECIAHNONI.
F9 Com. IX, 20: Ag AOAFA 5114E, OnTVA
tintoaTopongtt KVIE MAH 4K8"r ALIJO.
b) fa ptu sustantivurlat. f a ctum. AA, ps.
XXXVIII, 11: 4, AnTvA L JVCiEg AA THNE WTI .
D, ex. IV, 8: va
I41E,
TA Hp oyn
(to A n T 6
F, 1 Joan. Ill, 18:
.
11
ßWpL ACK&A-
,6E "1M, KrksvsopE Kg-
IVENTOri T'Eg Kg AATAI.
A6EnfigA
mpinTz ¡WU% NOV swp,
NH4E K6'BANTgA6 9'!&
4143INEC
'II Kg 4:04n TA L WFI
206 --,
O, P. 165: ciAnTgp ti A
crita 4)Afi'rb'fiH6gHE .
9.kftt sgtil; 233:
X, fol. 9 v. dein genes. II, 3: zenwran
KAp-
TgAgH ifflOA1311 WH rmvuhtirrVAgH K+HA
TA CICIA
deuteron
AgAill%5%8'A HOUrpg
MACHHHAO9 TAAE;
II, 7:
'Eg 6A-CISHT
40
ps. XXXIV, 20:
cV4)AETVA (vatV <NE 4)A n
cles. VIII, 17:
AM"HgA
A
Il T g A
To.r
Atrehp.r.k5%
ClEHTpg K%
TgA nop
91A
p%g ;
ec.
ng.rrk OnAgA ACPAA +FlplVH% Kg (PA n TVA 'HA cinKVT cVnT cop; IX, 10:
KVIH Hg ACTE (pan
roin. XII, 4:
fue% AvVmaptint TOATE ti8'A9EAAW th A n ,r A Ag ;
XV, 18: Kg KgBAFITgAk WH CI) A Fi TgAA; i cor.
V, 2: 9EALI 4AHT8'AA /META Ag CtorkKgTA
K%
Fi&
Inca si n ef ap tu. AA, ps. CX:XXVIII, 16:
luchana-VA& ANYEg Ii%5gp)A OKYH TUI
c)
Dela acestu participio se deriva si parti-
fa ptoriu, aseinenea uitatu;
cipiului
inse usitatit la celi vochi ci sustantivii, ci lat.
factor, in loca de Hin -nostru facii tori u.
B, dom. orbidni, (lela a dona lege XXXII,
AWA (1) % n Topion C, WH ct myct <van
Aoymtn5a; XV (lupa Rosal. ,CE C% K8'110ALVEM6
K% AIMMA
%
T O p 10 A
11111
MMH1/A A , RAFE NOMA,
Akyt A
noych; etc.
Nota 1. Ppntru parlicipinla si sustantivialti fa p tu
anal adangeinu cate-va citate dein Cal echisinulu calvinescu (11) dupa editiunea de antanin a acestorn principia , dupa ce inca alta eseinplarin in loculu celad perilla in revoluliune nu anua mai tallada.
In Sandia fol. 33 v. trfx oyntro 5114E10 K%
H gMAH nohKevKA 11)a H T Ag lipgT HAWE MOCIpT'k , Kg
207
taKori
I4
ngruipi avarginicia wiatira; f. 34r. de-
in rom. V, 1-1: KAIIVH nag rinuliirr INVn% ICHElgA
M,'9 C'E 3H9,
111111Pk4EH AII
fraicarr 4) a n T;
totti acolo: Kg/H BEINEN19 K% 9EN Hill(H411 MH1H CL-
i& (niacarii) K% tiaV
4)%1(gT IVAKATE
(I)
n T
41 4-
K* MOt
CA snstanlivu, f. 32 r. norra TOTgi nvtarry
(macar nu ar' fi) AIN BOA FINNc% BA nap
MN WH C%Ba /IV AAFE +mkt KV ctsanTVA.
In rogatiunea de domeneca ser'a: 914 tyn e04HTOVIA
nocrrfS3 me, HON 4).anTVA NMHHAOp TAM .
2. In Inenln sustantivului vechiu fa p t u , astadi
dicetun nunmi fa p t a in forma feminine , care inse, la
celi vechi vene si in loca de fa p t u ra in sensuha de
ereatura , si mai alebu in N (cazani'a de Jasi) forte adesu precumu :
N, f. 45 r.
f 80 v. OyHMAL
rOA6, 4. TOT
t9H
I C'
4)A%
1% 4) an7r
9991 AKOA0A6 A4A0
11%/HAHTVA
TOATA
&W.,
I TOT
MAIM 9
9E-
1. TOA-
An TEAE; 131 V. +K1fl1A910HE 411A04 TOA'rE
4) an TEAE; f. 140 r. totu asia; f. 209 r. +KHHAT
41AA TOATE OnFrinE; etc.
TE
XXXVII.
participiulu trecutu cá sustantivo
.
Si ci se mai continuhmu de participiulu
trecutti, mai adaugemu urmatorie-le oserbatiuni.
1. Citmu ch celi vechi eran dedati a usui
acestu partecipiu si in acea structurh sintactica, care grairritecii o numescu casu a bs o ¡ti-
to, seau precumu noi astadi usnAmu gerundiulu, de care sorte saran urmatoria -le esemple.
208
C, dorn, VII, dup. Ros. dein Math nr. 33
(IX, 27 seq.): ISEHHTVA6 AqH
MICA. arieo(nY)-
adeca venendu.
arct
sean d upa ce a v en itu in casa.
K%Tp%HCVAls
916.1.11;
Bb, p. 238, dein Joan. XI, 44: crrptir% Kg
TAAC mapt, na5apt BHHO 4/19.1X, WH ELIH1 MOpTgA
+(I) tiWgpaTg M6HHEAE Wil HH90ApEAE Kg (PA-
adeca: infasioratu fiendu , mide N, f.
83 V. are: WH +HAATA (wii MOrgAIL .0.1XLIItIT
nturTE AMI& WH njurri nunoapE. Etc.
2. Cuinu ca aceliasi usitau acestu parti -
cipiu, si cela activu in Oriu, intru ambe genure-le ci sustantivu mai adesu si in mai multe
vorbe de catu noi . Asia
a) dein participiulu trecutn.
aa) in getiulu barbatescu : adunat u, aj u-
hatu 9 aparatu, apropiatu, aputitu 9 a-
scultatu; coperitu, crediutu, crescutu, cumplitu, cursu; datu, deschisu
despusu, disu; esitu; intratu;luminatpt; nascutu; plecaty; remasu; sarutatu, sciutu si nescintu, spamentatu;
temutu, ti enutu; viptu;in genalu fem.
ascunsa, inceputa, lasata, nascuta, pasc uta, sciut a; impreuna cu pluralele loru.
Adu n at u. AA, ps. LXX1X, 2:
tu agn Tiag; adeca adunarea B si C, XV dup.
Ros. dela math nr. ._ 97 (XXII, 41): a sN HATEA E 431/9110EHAWp +Tp161XIa rpu
aitinatu. AA, ps. LXVIII, 13: aont941 KV
COrhAPT'VA
MYES'
(Kk norrk ).
a pa ra tu. AA, ps. CHI 8:
An
tr Vrtz
AMVHATgA
vaoy 4:1"msof t.;
(IQ: rark).
209
a pro piatti. AA, ps . LXXXVII, 19: ro 4VAE, ILIH anpon'ittglin s;XXXVI1,11: AnflonfIAiroirri ervr439,g; (Kk,tinfoaniAl ).
A 11,111 MYIH
a p u ti! u . C, dom. XIX. dup. Ros. rapA
4)H TOTA aoy56 ory,i A9 4)14 n oy 14 H T Ah;
adeca amirosulu , dela verbuln a pu ti re: AA,
ps. CX111, 14:
WH tlay n oy 4.
C, dom eurv
a seulta t
cpolimf
VIHE WH
1111,15
4)0AAif I ACKgATATW,A6
oy BA
Pi- WAVn AV Aoymni51$3.
eop eri tu. AA, ps. C1V, 39: THHCE tioytut6
K01119HTWA A096; pl. C, dom. brandiei, dem
nr. 17:
icanAVriA novromi n5J 4)111.14 Ka
AKOni9H 14V H
Cf 4119HtT,k5A; (F: 111? ()opa.;
91H 4)
a(INH4H).
ere di u tu. B, dom. totur. sant ilorn : npi 4nq09ri nprkosinpi WH npi Kp15V
CAN. S, Ba-
sa. f. 4 v,
114)AAMI% CHMKOA K
I Si<
HAO
AprACTOpH ; m'era eredentiosi.
e r es c u t u. A, loc. nr. 8: 16 amgori
IC KOyT VA 6; Joan. nr, 34: 4cViii4
ICKgT p, 4,(VuiA
rpACICAt; :Meca
A111,11011'k WH K
19ACT%;
Cii
s ta tu ra, C, 111 (lupa Ros. dein
Madi. nr. 18 (VI, 27):
nOATE" Mag1,11
K111 C KV T
11011
91113:1111tO(C1
A & AOyH oy4 KWT6;
XXXII, dup. Ros. de- la bie. nr. 94 (XIX, 3):
KZ <NE
KÇ E(K
T L Epa MHK6, WH Konal .fAHHTI
(Zachein).
Culi) littu. A A, ps. CII, 9 :
mil./
ti T AVAHVECI. A, math. nr. 55: AWa Ba
pl. AA,
4)H .1.K W nAHT Oy A filKgAVH 101iCTVH;
KWMn
nsps. XCVII, 5: six5Vrx .rowri KV m n
mAwrVAVH, adeca cgrquityr,mapyini; si e for14.
210
te adesu in AA, imprenna cu a sec um plir e
a se ccinpuM.
c
r su. C, XXIV dnpa Ros. dela Inc. nr.
39 (VIII, 11): WH coi"A c rvroy oy fi ;VA A Clnyttau
en; mule N, f. 338 r. are koye , er F si
Kk KV9cVea. Kt, levit. XV, 13, 15, 19.
d a tu. A, man:. nr. 2: AVILA A A T oy A AV
Is.vatin; (F, nenucoark). B, XII dupa an. non: At
pl. Bb, p. 147:
AATOyA AS' Aoymtu5iV;
atuipirVmatwiiAaT gal /top. C dOM . XXVI
dup. Ros. KVMA HOW 4:0A91 KA AamA.k unt AaTVA 6 AOPAtigAAVig C'LA6 nosio HAATH S
tHAL all A
33 v. K% TWT6 ,4A T
Chrys. f.
desch is u. 8, Basil . f. 3 r. Axiti KVaxurrA
A1WKHCVAA porrVaVn tiorrpV
stmaph
Aaega A ChtfTgAH MC-b.
des pusu.
4 A t cn oycVa
math. iir. 85:
AA, ps. CXXXV, 8: coaptm
3Avin;
c,rvunturk ). A,
411111411
AkAll Al( 11 VCOTA A91 -
I ra; (P: nV.ript); marc. nr. 3: K% f cnoyca
AIA, LIM NV KA KNITVA1941. C, in tithilu cartel:
TOTk
i in oycifla s
ran;
wi met
Aliciloycga 6
AOMNYEH AVH ;
in 25 dec. dein
Math. nr. 3 (11, 6): KW NEAAHKA 141H 4..AECn oy-
. IV dup. Ros . dein math.
rir. 25 (VIII, 9): Kl AAA& iW VM C6HT6 coynn
CVA A IOyAIHAW9 ; &Hi
tc
.
disu.
:
AWA WH ClaTA
AV Xe NV
KVNOACKA
dein -fermi. 111:
CA'ARHA WH Op* irky,k ca;
HS' At .4. 3 cV a'A 1%0/m1g/du .
1119
dOrn
.
FICVA A
11
esitn, lat. exitus. AA, ps.
6: KA
f w u'r k nçi aanfLA; (Kk: tinufm).B, dom.
---- 2 1 1 ---
1H dup. Ros c% tu 14111 [Ah nitiA AA 1W li T oyA A corpAtTgATI riorrpg C, dom. XIII dlip
Ros. KA oy./. noma flialElANET A A.14n/A E W El T g A 4
Ani EH . G, ps CX111, 1: + i in nii-VA inim-nop
.4111 u-In-11,T . V, totu aculo:
+ E U/ 11TVA AVII
Ivatin ?Inri Ervntirt, .
in tra ti,
T 9 ATV A 15.
AA, ps. CXX, 8: ..trurpV +fi
T'a WIE twnrk TA . G, loc. cit .
.
-
E 111 11-
11411A T'ES 11/11 4 El T 9 A T li A1... TR.V. 179 i0t11 a-colo : .7.T poi- g A T'AV WIE EW/1TWA T%g . S, Clirys.
f. 5 V. GA-C13/1 TgH 4 rrpatiSA A C1SkrUPriA91 A T 'A 11
I
II III inat tu.
AA) ps. LXXX IX, S: .t. noy-
mH N & ,i- VA 6 0141 Ell TAA1 .
nascut II. AA, ps. XXI, 21:
NHA1 K'AHHHAOp A
unt ,zsa Ata-
11 Y. CKgT&A A PAYO;; (G: oynn-
tuopqn 4 AAVEV ).
plecatn.
AA, ps XXX, g : K% ICAT1110 4.-
n A i ica ar gn a Natoy ; (F, .lik: cmilitaA).
r e ni a su.
AA, ps XX, 13: ../ovrpg 9 % A% a-
CWA A T'Lg fliTE1.1114 41E14A A91 A ; (V: 4.9%twawn141 -
Al
TAAE)
s a r lita tu, hit. saIntatns. A, Inc. nr
3:
KoyyITA Koym 6 tiA 4:1H C 711 Oy TATVAts. PIEETA ; i-
pl. . saruta te. A, matli . ur . 93: c% 9 VTATtA I
4 TrárqflE ; maro. nr. 57: C 'A pb./T ATE AA
rveg; (F: 4K PIHMTVfill Si 4/0/11 134F0E11)
N'edi si s a -
r iitiii n r a § XL.
scintii, si nescintn. AA, ps. XXX, 1.1:
4:911KAL ip Yoyil n A o fi a Ml.,; (V, 1k: : KgoonSgrinop)
GG, fol. 63 V. .t.Vii Kiffi npoip'in K A WIE lil Y oy 10 14
.
-L AA, ps. XXIV, 7:
iiV nomtnii .
H- E 151 nVTVA A
Mi.' g
spanientatu. AA, pl. XXX, 29: él 5nI 11:
-212
b +14,91V cnsmA 11 T A Tg Ala
AITIV; (Kk :
5HUN +98 At5mpripu1rk rwk ).
t e 111 iii u.
thi
9:
sii
AA, ps. XXXII, I S : aAtiox Ocniit TinaVul'in A0r1; XXXIII,
A%1141 TEMV4HAO9A AFINCA; (Kk
Hoy
C% TEMA AF ,,,ACtidAA ).
tienutii. AA, ps XXX, 4: K%t11tI-
'V&AA Mil& W11 CKVIApE Mil 14111 TV; ( V: 1411.
Iltrk Mk, KR: jpr%purk. hirk); LXVII, 38: EA
4%
yairorri 11111 14,1111 g 4. A WAME1111/109A VAN ;
LXXXV , 15: A% 41111 gTVAA TO( 4VETVAgH
pl. AA, jis. XLVI, 8: K% ME A& M.
HI3I
LjHNTIAE frAAVANTVAVH
vip tu, Idt. victus. AA, cant .
V. M.L1VA+KlA
IrEmAr.HirVna
11114
2, f. 293
ESHFIT8'9HA111.
D, gen. XLV, 23: 5k41 ACH1111,
n'ami'
MI 1311 n T b
KApEAE
9k TWTH14111%g
flpE KAAE
S Chlys. f. 3 r: 6V11% 110 AM 111111T g911A011
MANTgAgH UJH PrivanVfli K
in genulu feminimi
-b1))
111191. Etc.
: as cunsa, ince-
puta, 1asata, nascuta, pascuta,sciuta.
Ascun s'a . C, dom. lasat. de carne: wu
¿marica pimpi A Torrgpta AicKonErciu noyelinh nwp 11111 K0yRIINTIA1 A MI1MAOKA
n ce p u t'a. C, dom. ll pares. KiA
+
41n
akiáingu,
+fl%KATE +NTIM COMA 411
TrgrIgAA Ag LAMIA.
lasa t'a
.
B,. dom. X dupa Ros. Aoynx
OA UN1 A%1ATA Alb H. Bh, p. 112 si la scara
M11141KA 4%1AT111 At sptu5A.
nascu t a.
A, B et C, dela Joan. nr. 34
(IX, 1,32): 16h 11%.5g wm,4 wpst
T
l + N%CKg
Af 4. htKL Elg ACITI aorspyr». K% 411111 A1W
213
KIICE OKVH w9sVAVI1 11,1
4 n CKVT At . Bb, p. 413:
AA (1)9/41T.k 9IA&H Wp66 At f 11 %t K T .1A ; p. 486
et 402 dein Juan . loc . cit. totu asia.
AA, ps XCIX, 3: E NON WA/N(Will ail W11 WH n'AcK&H'rI /04E; lege: n vsCKVTIH A&H; Ci Arl SI Kk: EmtuVnin AVu.
sciu ea si nesciura B, dom. IV in pares.
dein 1 Tim. IV, 2: antmium +TO; E}, VT a Awf,
p a s cii ea.
An%px c%
CE
4c0Api; dom. VII dupa Ros.
ornipti A011 wesn ARVKL, nHA,Att AtilAwp wAMINN
KAtIH KO/NOCK/ wil6HT&pA WH 11
H
T A Aw9.
in numerulu pl de la u sean a
Apuse. AA, ps. CII, 12: IVAT6 CTil& 92-
cc)
txtpHTIAI Al ArlOyCi, A EAV.f.rivra Af NON ; ( V:
imc%puTEAE AE CKVMTATI; Kk: AnVaiin ).
d e re p te . AA, ps. XVIII, 9: AttinTtne
AormiVAVEE A E
'kuT t
incepuite.
filcIAUKA HNEMA.
AA, ps. IX, 11: cn8'nEE1,11
NV TIA Aoyu ; (V:
pm).
n frigate. V, ps. CX UV, 6: UM n&TA-
AHMCH
pik
4)tnicaTtAwe T AAF CTIVNEKtup.
man ecal e. Kk , ps. CV'', 2: AtEpEnTAm%Boto AA A% %II E KATI; CXVII1, 147: makerAi% (Dam MYlU clip§ AAAHEICATE; CXXXVIII, 8:
IM 15010 AVA Al) nHAI NVI;AI AA M N 110111'1 .
in irate. V, ps. XXV, 7: c nORItTIcKls
TOATI M H
TIAE TAM ; XXXIX, 7: NNATI 4t'11W T& AOAAAHE AV/MPL:AVA Ada Mil A 'FE Al TA: MHNVNHAI) .
M;
resa rite. AA, ps. LXVII, 31: n cVii
911110AVH traexpivrE; CII, 12: !VAT's CTA&
piLCAtfHTIAI AE Juicy(' ; etc .
sc a p atate.
AT, ps. CII, 12: npfiarr vrag
214 -.Attlart pUldpliTtAl
i CK 'An% T ATE.
rdite. AA, ps. XVII, 17: c% Ataconi-
pp* oy F511 TE Al A TOyTgilp; (V: TEMEA4HAE
Kk: rrimitni).
dd) De asemenea suntii si sustantivele terminate in e t u , formate dein pArticipinhi tryrum a tote patru eojugationile, pr. . a ni blet
de la ainblaiu, b6c et u (lela bocesen, gr ni el II)
f r clue tu9 inea si o mein, res
flet
t e-
III e t 11.
A in 1)1 r t u, intru intieleodu : cale. D, gen.
XXXI, 23: +m GA I T
wanTs 51,1111 rOUH npt
; °' III , 18: AACIA mikeytms mpinTA AI'Lab. KAM
+MCA ET kAl 'rpm SHAE +0:44-4.
h6c et en o desehisu sub at-coml. X, fol.
1 T. (loel. 11, 12 ):
CtIfIE MHHE
'rearm HHEMA RO4CT9%, KV flOCTL WH Kg nAAtir$i,
UM Kg 6jJA 41 T; (Kk : wit Kg TAtirguff ) ; f. 133
r. bis : CgCHHaa.
0A4ET
nivrAmtvaptvrt
1. 84
r. sOPUTIAt MVE9Yti WEI 14.1111ETIA1
gemetu, lat. gemitus. D, gen. VI, 5:
AMA AV5HT y .k
oy
ctopeofirmop A Ab' 115MA-
EIA. G9 PS. Cl, 6: AE r4AdAk y k AA,LTVAVH Aii*EV;
21: ex tiV5,A 1,1.kMAtTgAll npunwtinop A. 1, f. 2
V. 31191
FAACgA
y t MAT VA V H AAVeg
fremetu, Pat. fremitus. X, fol. 83 V.
his: NV Kg Xrk M% T
/
Wal Kg rpo, avx
V. WH AMYA TOyHJIC toy: rnac meRmwr
tunde x e in hull de 4), cti a dese
Rr. f. 63
i1NX"A;
O in et 11, du pa analogia form itu de la on) Hp
atAtn eâtu poporn. 1), gen . XXI. 13: Owegna
la tACTE
ItIVIEHOR CAL WAMIETN mapt;
(1).kTE. EH VIK% tin0111301.0 WAMET
C'hAVX III4A TA; 18:
KiL
-213
XXV, 23: oyn tuAMITA BA +Tpik.a nfa mg-VA 14
XXVIII, 3: Koym wAMIT /usa c% liu; XLVI,
3;
KTE 411
AKOAO MARI wAMITb BOK
ex. XXXII. 9: Totu
(1)1191
npi TIME;
ta rx MARI WAMIT
TE boro
clum-
resu fi e tn, dela resuflu, ei su fle t n
la suflu, in locu de r e su fl a t ii, ca spir iitts
latini
dela spiro- as
loen
in
t u s. I, Ni. 25 v. dein Job.
MVArk MA CIA 41-905.41 Al
de s p i r a-
XIX. 17:
C
.4.K%
431A ITVAb MVIV.
t e in e t u. A, mare.nr. 21: mi II crukmAttfra-
TpinAVRAKrx
M AT
A
MARI; 70: AVuunt AAI Oyi.
wu oy+ TikMATb. B, dom. 1 _dura
an non, dela bu: nr. 17 ( V, 9 ): oy+ T M
tapir, nTAKATo..
T VA A AlloyncE IAL. C, in prefal
T
m T h M .VPRIIKOWATVAA mOyARIA;
WHAOR
dom. lasat. de carne:
a 43.ptiitxwu Koy
h.
Nota. Atare roseinnatione anonte se tiene de Irsirogratia, czi si cele ce l'ora urioá in §§ XXXVII I
XL . Er &quin cà lesirogtafii nositi en as t
etr-
Jeciiiini mimi s'ea enyeto. airi amo %/Mito noma; a di
una proba ea de gnsiatu, de arpa nere no ne amo doto
de a (p da completa.
XXXVIII.
tate.
cc) La aeeste potemu adauge si derivatele
de in aeestu participin, de eare stintu terminatiunile in t a t e, t iun e, si t u r a; deintre care,
alesu c,ele done mai dein mina, se afla la eeli
vechi usitate j'Un' unn numen! en 'm 'Un mai
inseumatu, de cito la noi cesti de hennill,prent.
216
voru adeveri esemplele ce
te ast ea, premitennt,
1111I
V011111
citá. Cu tu-
I) Cornil vi terminatinnea in TATE si
celi vechi inca e liNti rara de Gil si cele
Milite done in t i 'in e si t u r a, inri' pana acti.
out mi (diem' mai suhlt e de c1itit urniat oria
lì
adeveratate, desiertate, indura
tate, intregatate, meseratate, penaJe:
lasandu a fora cele derivate dein cuta t e,
-vente straine, si cele usitate pana, astadi. Asia-
Adeveratate, deja ade vera tu partieipiti dupa verbnlu adeverezu adeverare.
S, Chrys. f. 25 v. ISISSIITgA A AINER%pArr%14)%11
Basil. f. /6 V. Kg AFMA AE AA tazpsT A-
TAAE;
T ; f. 27 V. +N KgH041H1141 A A I li
T
LEA H
TAA1 . V, ps. I.XX, 22:
BACE AE tAAOM A A E 11%FATAT'L TA; I.XXXIV, 11: AA4ti%p%irturt
HH EVEMANTh
tzf%pliT; etc.
desiertate, prescuriatn deja desier119 . XIV, 4: HAM WfT
AAWN AAttutflir%tpul.
t En. V,
i n d ti rata te, dela ifiduratti. S, Chrys. fol.
19 r. nprinA 411AVvikTzts,unt A cniir&fik HACKgTgAis T%g VIO; 30 r. ninin 4 rXdpgAls W H IIIs
Age ATA 4%Al; ILisil. f, 5 v. ni1i.r9S7 HAgps.T
HA E A c.furVp EVICKgTgA
XXXI X, 11: 1413 Ainzirra A p
(Vio. V, ps.
z tK
A E TAA1
MH111.
intregatate, dela intregatu. S, Basil.
fra. 32 r. cut Atapgracivic +HTflEr%TATA 191AF1114711 .
X, fol. 32 v. ( dein prov. XI, 3): 4-
.rptr%TATA AHpE11141A0pL
er'
+AlpifITAAE ICAIA;
participinlu intregal u sean integratu
211
in X, fol. 5 r. ter (I Joan. IY, 14): ApArOCTA,
ef.
ATA ACTE ÷Tpii HOH;
4'TiraT.H 4H HOH; .si
6. r. ter: EUV1141 91111-1
WEI ,4parovrik aVo
erbolo tutu acolo f.
4:11:1HKAS
1157CAK +HTFEr
Alatura latinescolo i ii t e.
gritas-t e, co carele alu nostrO prea semena,
E
4'EET0i marocwi
.
de si alu latioiloro e dein adiectisulo integer,
cr celo romaliesco de la participio , de unde
avento Si
intregati one, prechnio mai di-
oso
meseretater dela meserato, forte deSu la celi verbi , impreona eu adiectil ob w e-
sero,verbele meserezu si meseresco,meserere ( misericordia si deregatoria ), inca si
jnesereruiicii. AA, ps. XXX, 13:
nVwg ,a,a
; C Kk: C'EfIVITE );
lifiVEST'rk
X1.1119 2 5 : oyoqo MECIf T AT'k HOICT9,4; etc. B,
MICE VX if o. T E
dom. orbolui : apoy.fkg. nia EH MiLIEVE COf M IC v.pAC TATE; IV dopa lios. HVtia o.wk 11111H W M EpiTA TE; X dopa an. nou : NEBOHAE MICEVAT
EH TVTgpopa; etc. C, dom. I dup. Ros
c%-
emria WH MICIVATATEC% Hoy o, noymms 4'HAF111-
Tr, XXVI dopa ros.
MICEFATaTt am43 ma.
4)11 M platct a movatim W et.WTATE MPH;
worrWpwp tcapYil
iffE wr w k pv.wraw*,
c61i9ri. .tm i ci
TATE %It a 4»i. si asia nomai
Ile ráto inca de 4 ori ; etc'. D, ex. XXV. 17:
, INKVf1ATIs
T tti
4)% wit ottioyiana MICE
A046; 19: AOH XlsIFVESHASKI C% 40YE 4T9AMEE KA-
lifTEM Cia0yES4VH M EC Et ATAql tu. Etc. etc.
edi si anal soso § H pag. 3. seq .
penatate, dela pena to alo verbolui p e.
nezu- penare. AA, ps. LXVIII, 21: .4.ngwaft a.
-- 21S -trer.g c&Ai Mïf wii rphHATATE; (V:
ANHwiA,ATATE; kk: irtuvailownti);er.
In AA, ps. XXXVII, 6: ri%Hxyr A N WH
riuM
GAH;
KeyMnAHTL, FrOATA3H TphicTA
KilligHTVANANI; Kk rrAiirVivrWmitNi; adeca :
IPLHA
pena tez utare, care se pare a se trago de-
in lat. p o e na iii sensuln celni francescu p e in e susiantivii, si pein er verbi': (lupa care p e
natate ar" al asemenare en edil latinit p un i t as-te , care inse mi e in usu de catu in
compositidu
pu n i ta s. C11%'elltillii serbescu
la 1)S. ',XVIII, 24 in psaltirea Coresiana crpeuTh,
ca si in V, insenineza pat e 'tia; in Dictionariuni trilingue, dein, 1.1loscova 1700 in 4-o, ton'.
11, fol. 120 r. col. I: c fi aC Ti. , nút9og , passio,
affectio, moilis et affecins; er. in testulu grecescit
alti psalmidni ',XVII/ e Icacturroela, care respliii-
de cuventulni nostrii (leal osi a. Dela penaIii apoi se forma si verbnin pena( ez ntare,
¡l'u carilla perfectit in 1 sing. se afià in AA,
ps. XXXVII mai siisn.
Nota. Alte sustanth e tertninate in tal e, ce se
afla in n su, limita mai tole derivat e (lela
pr.
*b u net a I e, rollete , greutal e san(tat e , nCisieletat e
de se si pronuncia en
in a - ant ea acelei terminatiuni,
derivatele dein participittin I recata precumn apare
dein aluturarea et, cele asemeni lat
bunet ate,
greut at e, sanetate cu bonitas, gravitas, sani
as
tate.
XXXIX.
in
t j'in e.
El.' form'a derivata in t iun e, la celi
i'tchi este uua dein cele niai usitate , asia
2)
219
tu ne este tu nepotentia a citii tole esemplele
flate in monnmentele, re alcmii ¿Je In periO.
ci neresiringeniu
(111111 in a-ante de 1700 ;
ti rmatoria le .
Adeveritiune, albitinne, aniesiecatiune, asenienatinne, asnprit infle Cumenecatiune, eemplithine, cur rath infle Defaimatinne denemica.
tiune, deseumperatinne, desfetatinne , desmierdatitine . Fericatinne fetatitine Imparatinne
imputatiune, imputitinne, ingamitinne, intregaiune, intmiecatiune Lasatinne linninatinne
n
moli tine,
rn ortatimie.
Inneeatinne. Mira
iinne'n
Peritinne, pierdiatiNespu rcalinne. Orbitine
rusiune, plenitiline, putreditinne.
uatinne. Sburdatinne, scainibatinne, seceratiune 9 semenatitine , setatiune Unitiune, N'en(lecatiune ; etc.
Dein cari noi inse pelan' angnstimea locubil aducernu citate numai pentru urniatoriale :
Ad e ver i t ¡une.
Kk, Tse. XLVIII, 1:
Kg AAEBEp14410HE 1014H a AlitEHTA'rE. Dan. X,
21; XI, 2.
a I b it inne. Kk , levit . XIII, 4: tig Cla
FIFEMEHHT 4AAR11410111; 17: nuriv49-fi
AA6H-
4 10 11f.
a s it-p ritinne.
C, III in pares. attE Ttoy-
rIVAVH ACfl9I19IOH11.
comenecatinne. S, Chryst f. 20 v.
K M E El E K A 410 El
TO4A
14E
CEDE-TgAgil ,Ax",6
.
WH KgMEHEKA4 FO H
cumplit i Une.
9
VA- 4)11 Kg
f. 22 V. V11144F0114. KVAH1.4-
C6H-44ngpf AX-Is ; etc.
upArAtily.
N, fol. _274 r
220
Wii W,AMENYN 41H ail"! WH AH11E11411
4
H rk
K IN% n A H
4EA0pE FIEMHAOC1411111
denenticatinne. V, ps. LXXXIX, 5:
AIHEMF1K%410EINAE AW11 ANN 4)111109; (greces(e:
igovjcvo!),uccra ; Kk non ocAVptutt ); d e la a den e ni ica re, clerk. atu dein netnica , adeca alu
despretinire ca, de nemica.
d es en In par a ti une. B, joia inalt. delit
ECKgM El%
I Tint. II, 5: I'd Xe, %MI CE A`kAI
tpinirt TO4H ; 6 mfg. Koyms TATAAls
ag TpimicA net Vim C%g Alf1/11T6 A ICKWM11%.
p AC '110 11u
pi410H rk mocurcpc. D, ex. XXX, 12: Twilit
CWA
k AVUMIlt(AgH AECKgMHA 11 A '1K N 4 Cg-
OE TVA 41 C'EV ;
feta tint'
IA 41
etc.
Kk, indef.. VI, 4: wH CTfFF
T Y. 4 10 El I A E IMMA
i unpaca t tune.
.
V, fol. 206v. dela Luc.
H A 4A etrrr.a
n
K%
I, 72: c% HOMEEPUKA
Kk, I imperat . X, 8: Hil/TBE At ..tri %fc 10CA
H 1; isa . IX, 5; 2 Cor. V, 18. De ce scrin dar'
cartnlarii nostri a inf pacini, candu itilgultt
dice: s'au impacatur
implitat inne. A, Inc. nr. 3: c% A +'
fl'T$'l1oHk AVk xtTIS WA MEN11; (F MHKWVpApt ; kk : wkapa). D, gen. XXX, 23: AWMNI.
5IV ag Agarr a AI npt /MANI +nqrr.ttiftotirk; (Kk:
nottocWA! ); ex. XVII, 7: ntrirriN +Ain grr Z.410
4)41 Ag i'orCk;
dela a se imputa adeca a se
certi, cá tot u acolo ex. XVII, 2: AKOAO HAWk WAf1W4VA 4 an*,
L'k9A WM CI +11 n1rr A a MWyC14
Kk, Sinai lau XLII, 20: fingArk Kark Of'unt
u.L5% crief
n
'PA 4 10 11 E
¡mini tit iune. C, XV atipa Bog. .trig-
221
uH 4 10 14
irkA pilwa A n%uarrinwp
.
Cc, fol. 40:
ACT%5H E011110 WHI map rapa maim +II g 4 H 4 10 N E
wui +11gLIIIT Kk, Jer. XXXVIII, 6: + wan%
Ng Eta arm; 41 ligMAH + g 4 11 4 10 1.1
WF1 tfa +-
TO? +n g 4H4FONE.
intregatiune. Kk, Isa. 1, 6: Ng A-
CTE +TO; ¡AA +Tf 11'1E410 11E;
art. III, 16: 11111
19E4HNI4A 4A 41 E nintEE EA Ag AAT AH 4. ill
A4ACTA; 2 Cor. XI, 3; 1 Tim. 11, 9: kg
4.ortir%9NNk MHINVH; 2 Tim. I, 7: totu asia,
4 10 N
intunecatiune. Bb, pag. 213: diorgKark o'hugratpt +TO( egrtonlirga
io
11 I
noli sfUHISH
lasatiune. A. math. nr. 78: Karl AE
CA410111; mare. 43: totu asia; Inc . 4: +TO?
FI I 11%KATIA09 AOf A; 9: totu asia.
pl.
A, math nr.
108: +Tfg AACA 4 10 N HA E tl%KA-
TEAWfls; etc .
lumi natin
e
S, Greg. f. 30 y. tomo
cnfa AgMHNA4 FO Fl E Ilgf4A110116. fgrALHIVE 41H trip
AgMHII%NIONE, etc. V, ps. X1,1111 3: AgMF14 10 Fi A (J)A11.111 TAAE ; etc.
miratiune. Bb, p. 42: nifix
EAL Kg-
npuNcgt m H9%4 10 N 1 WH 141191,4111114A
mo I it iune.
nENTpg
yffiEradit,
XVII, 4, 9.
Kk, deuteron. XXVIII, 56:
10H
MP A
EZeel1
4 10 N f;
mortatiune.I, _ev. V, 2:
C/(4)AlTgA
LOMA KApl Cil RA ATHItyl AE TOT1% TfgflgA NEKgI xYapz NEpaw, el MOpTZ41011 a, ag nimucA
O/FAT%
Ag ,AEFI M09
110 NH A E oyfopuortEmopt.
etc. Ci 0, pg. 212: 4EAA
Ai Of T
M%FiKA KAfFIE
410 FIM, CAW Al 4),I.Af% CZACATEICA
212
orb ¡tina e. C, don). VI dup. Pdsce: aII 410 14 I H. Bb, p. 9:
1W
H i 10 H E 11 Af BE47E; p. .1 9 5 , 4 9 6 ; etc.
IVA51.14A Mgly4HAE
TOy1141 womdAidp.s fAk
4orgti.kpfand w p
peritinne. Bb, p. 96:
nipprmil
fit.411A0p
ca; 576: 4H111
A111 4114 KVA111140W NgW h PM 5lVIEGgNYA 041cTO9A, UJH 11VBA 11A6111,11 AE ri i
H '110 H k Ai.vp
Kk,
k. .rpgngAil
Cor. V, 5: cript fl I 11 4 10
pleni ti ti n e . D, ex. XXII, '29: ÷nAirk
AAW A Teku n A U-
WH AAIVMHAI T0A1 Ch
N X. 4 10 N fk.
pntredititine. Bb, pag. 9:
CAgRaingTp15t4
Tg CIIN1q9
T p 1511410 N 'k
.t 11
04IA
Bop
N E II Tant; IL, Job. u, 9: W PI
11.1.1(1AAHAO9 W%511;
XVII, 14: copia 9
.rp
,L9 IO N k ; Sapient XIV
11111% INT91514410N,k AtiNn-yali cia tiganu
8:
r pit in ne.
A, Itic. nr. 60: maVo.rpVng
C,
pl .
horro; 11/01146 AME Af p h II H9 10 11 E ;
2-a di de Pasci : achVidiviipd p% n144 FO H
etc .
rusina t inn e. S, Chrys. f. '18 r. (1).4.4c
,INV9w9id, cirapA p
H 14
410 11H ;
f. 28 r. totu asid.
s but.dat atine. O, p. 194: AE irppidka tanga Caq Af afl A 4 10 f.
secerati nii e. A, madi. nr. 54: E c
p
4 10 N
cfiaunvroyn BkItgAVH ACTE .
setatitine.
T E 410 El
Off
Kk , XXXII, 10: srrfd c
rk apAipni ; prov. IX, 12: .tnuanxturt, .+-
t rr K) 14 11 .
1111 i t i II n e .
oyti H'1 10 HI
I;
rol. 11 v. clim"fra
S, la prosconi. f. 7
111A111,1b
F. IRA-CREIT%ri g1111 4 10 14 A Ond"Tinwps T'AM; C1111'S
r. 2 r. WH A
V.
TgTg9t11,9A g
H 41014 I. DB, 1. 21
c% ailouoyEm 4orpg oy H H 410 N A KVA141114111
223
vendecatiune. X, fol. 3
prov. XIV, 32:
CANILIATOAM ;
I% II II
EK
N'.
biqf dela
4 FO N t WACIA9k 11111-
f. 6 r. de acolosi XV, 4:
ff
N
4 K % 4 10 if A AHMEYH AIANI16 4E U4A .
Nota. Una usa arate de latItil la reli verhi
terminatitinea in tiune, pote fi de argumenta indestu-
litu in ~tea eelnru, ce mea totu se
mal infiora, candil o vede restituita i n serierile veloru taxi noi, ou lote cit aeunni nunierula acestnen se pare a se fi tare
impucinatu , de cuma ersi pre la ineeputuln edarei or-
ganului, si sperhinu eA in orina va inretii cu tolnlu
XL.
in lora, si orlo -oria.
3) Si in urma in cfitti penal% cele terminate in tu ra seau s n r a , usulu acestei forme
e inca si mai intenso de cito acelorn de mai dein
susu. De acea noi ne vomu restringe aici a in-
semni unu mere nnmeru de esemple, inse
l'ora citate dein causa prea invederata, des.
partiendule dupa cuma se termineza in tur a
a u s II r a .
a)
in TurRA. Adapostitura, adausettira, ade-
veratnra, adeveritura, adormitura, afundatura,
ajutatura, alergatura, aparatura, aratatura, ar'natura. ascultatnra, asiediatnra, astipritura. Bat'aura, batujocuritnra. adiutura, calcatura, rhiamatura, contenitura,cugetatura,ctmoscutura, cursura . Dereptatura, deseoperitura, desetimparavira, destegatura, desmaniatura, despuetura, detunatnra . Ferecatura, fericitnra . Impaeatora
impareehiatura, impetritura, implutura,
221
gatura incinscora , indemnatura, indereptatilra, intinleitucal induratura insocitura, intielt -
gatura si neintielegatura , intorsuraj intrebatura, intregatura, invertosiatura, invincutura. 1,11cratura I luminatora Itiptatura. Manganiatura,
mestecatura. Nascutura, necattira , nodatura
Orbiture. Pastura, preceputura, pierdiatura, portatura, prevegniatura, puniura Ilapeditura, rapitura, ratecitura, rescumparattira, resfaciatura.
Sainitura, sarntatura scaiinhatora , scaldatura
sciutora si iRsciiitura, scriptura, scolatura, semnatura, senultura, spurcatura, statutura, stria,-
tura. Temutura, lientitura, tornottira. lUcisettlva, udatura, urditura. Vediutura si nevediuttiTa, vetematura¡ etc.
b) in SURA Cursura, intorsura, prenstirA,
storsura, stringura, unsura; ele
Caste se afla intrate dein acestea in dietiunaria-le nostre? Mai insemnàmu inca, rà ce.
le astadi usitate le 011111 trecutu, er' cari dein
cele mai dein SIISI1 se art, paté astadi usitate,
Itoi le amis infiratu numai pentru insemnarile
Joni, in caro oetirrti la vechii scrieturi er' la
noi nu le mai att.
E Ile inseninatti mai in colo, c4 dela par.
ticipia-le in Su, in trei forme se fact' sustatitivele in u r a,
au numai adangundu acesta
termindthme in flne, ci esemplele adusa, ca-
ri inse snot!! mai rare, au intreputtendu si.
lab'a vr, pr. a le sa tit ra dela a I es II,
att
forniandule de la alta participin acumu
seau obsoletti, pr. intielegutura delai n t i e1 e g ut u . Asia 14o verbele, ce astadi au un
225
partecipiu, ore - candu se paru a fi avutu trei:
in su, sutu, diutu au gutu; de undo de
esemplu aflamu: intielesutura si intielegutura, .si altele.
Asia: Adausu, ad a us utura, Alesu alesutura, Arsu ardiutura seau arsutu.
r a, Cuprensutura 9 deprensutura, intorsuturay
remasutura, ucisutura, etc.
La acestea, ci nu cumu-va se fimu judecati, mum -ca numai de capulu nostru vremu
a scrie atari sustantive cu ut, unde astadi dicemu
vomit aduce doua esemple, ce voru se arate afora de indoiela, cà ce pronunciàmii
adi cu irr in atari cuvente, betranii no-
stri le pronuncian si le scrieau cu u t, ci in participiulu de tunde -su formate, er' scaimbarea
pronunciei a venitu dein asemenatiunea cu participia-le de I. cojugatiune.
Asia astadi dicemu : 4mnnwrges ( mai adeveratu oymnAvap), macar cà participiultt
e ./..mnAVT. Ci betranii diceau +Ain A TV es.
Liturgra de Jasi (S), Chrysost. fol. 24 v.
+COLIATVFAO AX1:IAgH CfaT6)
9EIAiH+ nAVTgt
+mn%pull'A
psi XXIII, 1:
40MNV/S14 ACTE FPLMAHTVA
AgH . X, fol. 102 r. bis: LiJA
WH + AA HAVTg9 A
HIAAMAI + n A g
f. 105v. AE 411-AM +nATWp. WH
n&coafa. Dein cari locure ne-se pare,
totu asia au disu si dela b at u tu batutura, de-
la cad iu tu cadiutura etc., si cà rein urmare si noi amu poté dice si scrie totu asemenea
pre urm'a loru
Asia mai in colo, mai susu vediumu
15.
(4
226
XXVIII, p. 158 seq. ), cA celi vechi dela vet..
bulu intielegu formau perfectulu indicativu:
in tielegui, nu numai intielesi, si de ad i participiulu : i n t ¡ele gu tu, care -1u usuau si cii
sustantivu in amen(loua genure -le: Intiel e-
gutu si i ntie I e gu ta, pentru cari amu citatu esemple la loculu aratatu; ce-ne nu vede dar'
6 +Huontr%irgra e dela intielegutu, ci
sciutura dela sciutu.
Er' sciutura, dela sciutu. D, gen. II,
9: nomoyn tp:i V T g
fiti cHHEAVH Uni pAoyAor4; 17:
BHKAHAA, AVAHANKA .61 Twirl nOmoyA liAlOA/IH,, li
AI tn0MoyA 4, 1. V T oy la 'hi gHHEACTH WH p%iiitgH
01 VA HV nvatixwiL. B, la scara: 14 i 41 H orri3p a 1I7HE BA AvANTgH.
b) Dein participitilu activu in oriu,
1) In genulu barbatescu : C a n t a t ori u ,
casatoriu, datoriu, deetoriu, despunetoriu) faptoriu, luptatoriu, oratoriu, ospetaturiu, serbatoriu, stergutoriu.
Can t atori tt, in lo'cu de cocosiu. A,
math. nr.. 109: IC% AHHTII n%tvf. lc la HTATO9 A
pa
Hoy BA 4»i BANTAM AI TfEH WpH TE 64 II
,rtt AE /HMO.
AIWA-
casatoriu, in locu de casnicu. B, et
C, dom. XIII dupa Ros. dein Math. nr. 87:
wMA HipHHE tpa KlIcAT0910. F, si Kic, math.
XX, 1:
wmgAVH K.S.c%T0,10;
im wNA KUVT01110.
XXI, 33;
Ejla
°r-
datoriu, in loci' de ivarrwrotto. F, Jac. I,
in SHMarill:
X, fol. 128
ICA EAA
V.
IM.
46 4 Lilt
O9
A TOTA 611HIAE.
irg lifih A %,ir OF to A
a
liTIELIYH.
-- 227
deeto ri u , in locu de ,bairopít Rr, f. 40
r. bis : Nkivp,la WH witrropa
T fi io A wuT9E-.
pl.
Rr,
f.
35
r.
91A
Koym;
411 ES011 lifek e% THM
MINE
kToaptaf
,AEAD. AgXgflEAE XEITAAHE SÌ
aliurea , de cátu scriendu Awroilio si ,Aaroapt.
despunetoriu. A, math. nr. 57: Yloy5i4
'pum an nalrya AtrnWrivropio; (F: TET9A11XCL
in margine: AA naTei 6HpgHT0f1143 i A`10.41
an na.rOnk 111418HTOM
asia si Na si 0o).
fap tori u . Mai susu (§ XXXVI, c) pag.
206, c) ; si inca X, f. 91 y. ti' CAWMFIFC qlsanTfu
AE AMIfing KgyETNIELqH <NE KAT 4)%n 11- O
19 A g H;
f. 124 r. AVAHTgHTOFK) WH TOT 411% H Top 10..
lup tato r i u, in locu de Kfammaw. C, 1
sept. LViECTA AME EipMMAWb. WH noynTArropio.
S, proscom. f. 11 v.
nia 9-vr nu5mawVA WH
aVn T ATofi 10 A A; etc.
oratoriu, lat. orator. F, act. XXIV,
1: Kg 6%Tf%H.1.14, W H id oyti orp2irofio
ANgME
TirrgAm; nade la cuventulu ovfivropio in margine serie: KAIIIAI L rfaivrop casi 11110KAT9IL (Kk:
oyN MELpEp <NE rimo!).
osp eta tor i u. B, dom. VIII (lupa an.
nou, si C, XXV dupa Ros. dela Luca nr. 53:
CKOACE AOH qyImLpi,4rkINE
OYCilgTAT0f/10A5H. WH 5HCI AgH; (F: ra541$4!
WH Aimxisrkto ELLIH
kk, X, 35: rmAth!).
serbator in. AA, ps. XLI, 5: coymTV/u c% fIVET0910AgH; (V:
lik:
nrwiiiivrolav ;
HIVL5HgALVE).
stergutoriu. Kk, Joan. X111, 41 Ag-
+HA Lpifr%Totion; 5: a irkilyE Kg iptprsTo9 to 4; (F, in 4: iptprA,ropnivAi 5: ipfrvroark).
15*
228
2) In genulu femininu . Ajutilria, ascHns6rid, cursória, intenskia, mulgut6ria, pusória,
reposat6ria, scolatúria, strinsória,taliatória, ve-
natória.
Ajut 6r i a . AA, ps. LXXXVIII, 42: TonliATAH amtfiroark Apia Agli .
ascuns6ria. Kk, Isusu Navi VIII, 9: ag
miedi AA &calico/qt.
cursória. Kk, lev. XV, 2: Kgpcoat rk
AgH HEKgriT% BA 4)H; 3: 4114 K g t CO A p t9"-- ntiii
kVpcoapf,, HAME Oip CO9 YH1 119111 K g(I-
COArk Agil; (in v. 2: Oit cilp%, ai nostri:
icg.'w p i, er celi vechi Kfil%9E Si Kg, c, pr.
mai susu).
intensória. Kk,exod.XXXV, 10: AKO
nipimsavriq HAE 11111 4THEIC0914Ai.
mulgutoria. AA, ps. LX XVII, 76: WEI
AIAA moyArx,rocipi laW el\ ; (V, Si Kk : 4)%
IMT0Ael ).
pusória, X, fol. 105 y. '.¡ImnAgirVp* EWE
AE +Vail racoari.
r epo sat6 ri a . A. marc. nr. 61: °rim A-
CTE t'LBOCATOArk, (F si Kk: cuman). De al-
mentrea verbulu re pausa-re seau re posar e, la celi mai vechi e singuru usitatu, ci si
r epau su, in locu de °Auxin Si oAtiximpi la
cesti mai noi .
scolatória. A,.luc. nr. 8: A4IKAC 51VIE
01ECTA AA KMATgrA WH AA cicoyn % T 0 A:1111 A moyn-
L)H ; (F: camirk).
s trins6ria. C, dom. XV dupa Ros. 'M-
ill Aff Cirt At HE 0 At E WH MHO ENLI,HELB. Kk,
act. XI, 19: 4141.1 'I1A ill CAS' 9%fHflErr ,EE CV
229
cTpincoárk 9E CAg VLIST
taliatária. AA, ps. LXXIII, 6:
WH
Kg
yr.%
40KAHVAts cnAppw.
ve n a tò r i a. B, (1om. 1 tupa an. non, si C,
dom. XVIII clupa Ros. dela Luc. nr. 17:
5110E
!MTV. GHPAOH A. [MALIN +Tfg AM.HKS WH At oriKALpi mirkm& isoacTpx
IPA HATOA 11 1; (F:
ISTL
Mc/ WC. V, 4: vie BAHATII)
La acestu participiu mai avemu de a in.
HAT A;
senaná:
aa)
cumu cá formarea lui asemeni templani
pate, cá si formarea sustantiveloru in sura,
an tara (mai susu b); de unde dicemu, nu nuKM%T0t141 +14fAIMT01410 in loon de ca d
-
mai
toriii, intielegutoriu, ci Si AntHlipT0910
97&M*HT011143
e1%T0p0
etc., de care nu mai a-
vemn a ne ocupá aici;
bb) cumuci adeverat'a valore a' acestui par.
ticipiu de inceputn, cá si la latini, a fostu de
tempulu futura, de care atlimii arme si la
celi vechi ai nostri; dein cari fia-ne destulu a
citá urmatoria-le.
datoriu. D, ex. XII, 22: urn [MIMI% u-
m/
+1,191A ..fal HIAMAHTgA A
41 WTI 4.1:C79'01110
(datums) BOAW INWMH&A 4
fa c utoriu. D, ex. XIV, 13; cirlur
A8'190y9H111
41
K
T 0 f110
MASIH
WN
ant AWMNV/SH KapEAM
(faCtUrilS) +11 SHWA Al ACT%5H
m erg it tor itt.
F (si lik), Inc. X, 1:
MWE flel EH IVATE A01,1 +HAHHT`k 01/114 AgH
TOT wpolVA mii A0KgA °rim It& IA AilItr%T0
TOP
(iturus).
nascutoriu. G, ps. XXI, 32:
BENHIS0,6
230
WH 110f6 BIECTi4 AltInTATA AgH : WAMIHHA09k 11%C
T 09 H (nascituris) 1itte1 411Mcg ,MMN'AA.
stat a to r
u.
G, ps. C1V, 10: (ywpmxu-
TVA), '<MAMA ÷TyLpil A&
hKOsi
( staturtini ). Forà
14: NY ARIEML
CT%TO Al E.
v en i tor
`11
CT
T IATOF 10
gemenatiune: Kk, ebrei XIII,
F, Inc. VII, 19: rrW
Eilm a-
epa 61 H H T O p0 (Velittir11S)i Si asia mai
adesu venit or i u -a la celi vechi, de citu
BYHT9H0 -111 .
Er' in c4tu pentru afinitatea terminatiunei
participinlui nostru in oriu cu form'a latina
oriu s- a si o r -ris , nu avernu do a desputi
aici, ci destulu este a o fi atensu
Cu aceste terminAmu formele gramat ec e,
de si aru mai fi multe de amentitu, ci credemu, cà amu pertractatu tote tele mai esentiali.
Remane se tractArnu de formele orto gr af i ce in partea urmatoria
Nota 1. A fora de ferminatiunile nominal; in ta -
t e, Hl: n e, t u r a sean gura, la celi vechi se afla
unu numen: mire de nume stistantive si adiective infro
alte terminatitini , in cari astadi nu se mai iludir. Asia
suntu
ari u, e u -a, e la, el u, e t
C
u-a, entia, fa, im e, mentu, osu-a, precurnu,
dein cele terminate:
in ja: Aiutatoria, ajutoría , blandta , batujocuria,
fericia, fetía, flamendia , 'impedía, macelaria, matoria,
murtia, ospetaria, santia, sierbia, etc,
in i m e: Greime, invertosIme, reune, tarime etc.
in me nt u: Descoperimentu, largamentu, legamentu stricamentu etc.
PARTEA II.
PRINCIPIADESCRIPTUR A.
XLI.
Opiniuni despre limb'a romanesca.
INCEPUNDU una nona serie dein aceste Principia ne seintinin indetorati mai antaniu a a,
runa in apoi una cautatura cii °d'in rapede
spre cele tractate pana ad, si apoi a ne defige
in a-ante cea ce ne mai remane a Incrá spre
acopian nostru.
Doua eran obiectele, ce ne defipsernu:
mb'a romanesca, si scriptilra cu !itere latine,
obiecte forà indoiela de celu mai ma.
re interesu pentru romani, despre amendoua atara diversitate fiendu si in pa r er cá ce sorte de limba se fia limb'a romanesca, si in
planuri: cà cumn ar' veni se se seria
Strainii, cá strainii, cari nece credeau a fi
lucrti ineritorin de a se aduna in secretele limbei romanesei more parte suntu de parere, cá
spre a restorná intrebatninea de antaniu e desoda de una parte numai a numerá sum'a cuventeloru, ate le eran bene-ren cuass.cate dein limb'a nostra, er' de atea a alaturá unele
forme ale ei cu ale altoru limbo, dupa curnu
Je veniea a mima.
Si nu e mirare.
232
Limb'a unui poporu, saracu, mai multu su-
pusu ci liberu, nu se parea a meriti una mai
strinsa eosideratiune, de cam insusi poporulti,
ce o vorbia. Eli, ci buni matemateci, si aretittindu numai presente-le, adunatt cite-va die-
ci au sute de cuy ente bune-rele, mint le di
min'a, le clasifican, care-si dupa cita cuno-
acentia filologica avea, si in uvula numerau quote-le. Eli diceau, de esemplu: in limb'a romanesca se afla 3/5 (mai multu de diumetate) cuvente latinesci., ,ceva mai multi' de 1/5 slovenesci,
si ceva mai pucinu de 1/5 dein alte limbe; afora de
acea) intru insa suntu nude forme si alte asemenari cu limb'a slovenesca, nemtiesca, etc.
romanesca e una ameetc., asia dara:
stecatura dein l'imb'a latina, slovenesca, nett'.
tiesca unguresca, turcesca, grecesca, cu unu
cuventu una adeverata remasitia dela turnulu
babilonului. Q. E. D.
Rominii intre anecdotele loru popularie
au un'a si de spre inceputulu si impardrea
beloru; dupa carea se dice, ci D. dieu, audit
a impartitu limbele la tote poporale, numai Sasilont, pentru ci venise mai tarditt de toti, n'a
avutu ce limba se le dè, si de acea le a dim:
se s tr on ca n esc a si eli cum' orn poté. Ci,
dupa judecat'a strainiloru, buni calculatori, rei
nu sasiloru, ci româniloru le are fi
filologi,
cadintu sortea se stronc an e sc a.
Intrebatitmea de prima dara, si cea mai naturale, pentru români se infaciosieza numai de
citu acea: ci ore limb'a romanesca iii adeveru
asia se fia, cumu o descrin strainiiolla potrida,
233
si cá totu, ce au aruncatu eli intru insa, e adevera-
tu esentiale tienendu-se de limb'a nostra, si
nu mai bene unele dein acelea voru fi numai
gunoia, ce se lipescu de tote limbele in gur'a
poporului ne.literatu
Fostu -au, si cari nu au vrutu se scia nomica de elernentu latinu in limb'a romanesca,
ci mai bene alergau prein tote tierele: prein
Dani'a, Norveght'a si D. diet mai scie pre undo, cautandu vein tote gtmoia -le nemtiesci
vre- una asemenare, macar numai am se or.
besci unu siorece, intre ctiv elite romanesci, si
gotice - scandinavice, islandice, litvanice, germane, celtice, etc.
Altii totu prea asemene
carare, si dupa acel'asi metodu, au calatoritu
pre in tote Anghietia-le slavice, cu asemene resultatu.
In tempure-le nostre, representantele parerei celei de antaniu fi repausattilu C.
Schuller *), care-le inse in dilele mai dein
urma sia revocatu-o ""), er' ale aceleia alaite D. Fr. Miklosich ***),
*)
T. C. Schul le r , Argumentorum pro Latinit ate
linguae Valaehicae s. Runinnae epirrisis, 8-o Cibinii, 1831.Entwirkelung der wiehligsten Grundsal ze nix ilie Erforschung der rumunischen oder wa-
lachischen Sprache, in Arrhiv des Vereins fiir siebenh. Landeskunde, 1. Bd .1 Ileft, pag. 67-108.
4*°*)
Transilvania, 1862 nr. 8 peg. 99.
Fr. Miklosie h, Die slavisehen F.Ipmente in
Huniunischen, 4-o Wien 1861. La rare adange : W.
S c h in i d t, Die slay. Elem. in der rom Sprache,
8-o Wien . 1866; si : E. 11 . 11 5s I er, Die grierhisehen u. tfirkischen Bestandtheile ini Romani-
schen, 8-o Wien, 1865.
234 -Celi mai bu ni disera: ci limb'a ne e r orna n a, ci horribiliter corupta, forà de a ne
apune, cá ore alte limbe romane nu cumu.va-su
si mai horribiliter corupte.
Er' celi ce volira a tieng si aici mediu-lu
beat u, au «bu: cà limb'a ne e slavona.latina.
Tempulu dar' erá venitu , ca intru &cesta
tempu de desceptare universale si rominii se se
descepte, si co mai multa atentiune se cercete,
ce e adeveru si falsn in judecat'a strainiloru.
Firesce, cá apoi si aici aflámn partite. Mai
antaniu, mai toti se parean a adoptá statu-quo
de acumu alu limbei en totu bunulu si reulu
ei,
numai câtu unii volieau a demustri, cuMII CA totu, ce se afta astadi in litnb'a romanes-
ca e dein elementu latimi. Eli, cesti dein urma, devenira adeverati antipodi ai strainiloru
antilatinisti, cari nu vorn se recunosca nemica latinescu in limb'a romanesca , si mai bucurosu deriveza 9chiulu nostru dela o co
slovenescu, de caso' dela o ch i o italianlloru si
o cu I us latiniloru;
extrema se tangunt; er'
candu venira la derivarea etimologica dein limb'a latina au cele cumnate, se fecera de risillu
lumei literate si alu strainiloru chiaru si celoru mai moderad, cari le replicara, ci románii nu au destula cimoscentia de principia-le fiseau cA le lipsesce semtiuln istorico.
morale Asertele lora, derivandu s la v'a mai
beae dela salve alu latiniloru , de câtu se re.
cuuosca
*
ca e curad' slovenescu cnaha,
Schuller,, Epicrisis p. 34 not . 61.
si a
235
imperatorii Romaniloru au orbitu ajan; romanesce catri legiunile romane, se parura in o.
chi invetiatiloru Europei cá tina batalia de jocii de tota istori'a si filologi'a clasica.
Acestu risu, co care lit cuprensa filologra
romaniloru pre la incepulti seclului nostru (le
retacemn numele dein respectulu altoru merite
mari literaria), deveni epidemicu, paná si intre
ai nostri si se estense preste tote ostenelele
lologice ale celoru mai tardii, fori de alegere
intre omu si orno, intre opiniune si opiniune,
numai deca cene-va erá apartoriu elementului
latinu. Si nu e de multu, de candu se audira
vente condemnatojia forá alegere de pre cate.
dr'a si dein gur'a unta multu pretiuitu barbatu romanu, carde mai de curundu si-a casti.
gatu si alte merite literaria si dereptil la recunoscentra bietului romanu in provinciele vecine,
clivente, ce facura strainiloru bucuria si
fure cnprense co aplansu
Românii, dei
urma suatuln, ce le 4,
ci se se nevoliesca num a i a documetilá cu faptele (de arme?), cá-su romani, ex. de la cer.
carea asupr'a origine; si limbei romanesci se
incete, nu an de câtu sesi puna mami-le in senil, si sesi increda strainilorn grigea de a cer.
cetá, care dein cele patri' venture ne a s'atol'
s; ne a adusii pre pamentuln Daciei , va se di.
ca: se lasimu hiptele pre sufletulu vitielului.
Atare suatu ne aduse a mente, ce alidisenni
in a-ante cu vre-uni 30 de ani in Bucuresci
dein pea unni franeesu, dicundu: CAtu de fe.
riciti suntu románii, cá nu au de câtu se tra-
236
duca pre clasicii francesi in romanesee, si nu.
mai de citu voru se alba una literatura clasi-
ca, à trs bon marché.
Nota t.
Multiernimu.
Credetnu, ch vontu face lucre placutu adaugundu nici opiniunile despre limb'a romanesca ale
unoru straini eruditi dein celi mai moderati, pr. Lu c i u
daltnatinulu, Del-chia ro italu , Pr a y unguru , si
F ot i nu greculu; pre cestil dein urma ihse numai in
versiune pr o pr i a.
a) J. Lucia, de regno Dalmatiae et Croatiae, lib.
VI, cap. V. De Vlahis; (la Schwandtner, Scriptores rerun' hung . fol. Vieunae 1748 tom. ill, pag. 459 seq.).
hodierni , quicunque lingua Valachica
Valachi
utuntur, se ipsos non dicunt Vlahos aut Valachos, sed
Rum enos, et a Romanis ortos gloriantur, Romanaque lingua loqui profitentur; quod, sicut serum ipsorum
comprobat , ita mores quogne eorandem , Italis quam
Slavis sintiliores, convincunt, ut relati auctores referunt ,- et qui cum eisdetn versati sent testantur. . Ex
quorutn progenie se ortum Ioannicius Rex Bu I g a-
ria e et B lac h iae, ad Innocentium Ill .
scribens
professus est; I o a nnes quoque II unnia d es inter Valachos Transilvaniae natas se ex Co r uina Rom a n a
fa milia ortmn ducere gloriallater.
Pro dictortun vero corroboratione , ponenda sunt
aliqua verba Valachica , quae Romanutn retinent idio-
ma, a Fratre Francisco Soimirovich, Bulgaro,
Archiepiscopo Achridano, tradita: (pi, cum multo ternpore inter Valachos versatus, regiones eorumdetn pluries peragrauerit, et Bulgaricam, Latinatn, ltalicam, Valachicatn , et Turcicam calleat lingua& , de vocabulis,
moribus, locorumque situ accurata distinctione disserit:
Va I ach ice Alba
Latine Albutn
Albulu
Albas
Ape
Argint
A ttru
Arma
Aqua
Argentuna
Aurum
Arma
237
Vaiach.
Ansulu (sic)*)
Ape (?)
Huno
Huna
Barba
Barbosul
Bou
Batezat
Cadul (sic)
Casa
Camassa
Caemp
Caemplung
Campana (?)
Caput
Caglia
Cagliator
Caine
Ciura
Carla
Cielul
Cruce
Donmul
Domna
Docania
Domneste
Domnata
Dutor (sic)
Erba
Frat (sic)
Fratria (sic)
Freul
Fur
Furat
Gaina
Gramatich
*)
** )
Lege: Angela.
Lego
Calul.
Lat. Angelus
Apes
Bonus
Bona
Barba
Barbatus
Bouis
Baptizatus
Caballas
Domus
Camisa (sic)
Campus
Campus longus
Campana
Caput
via
Viator
Canis
Cera
Charta
Coelum
Crux
Princeps,Dominus
Domina
Dominium
Dominicus
Dominatio tua
Debitor
Herbs
Frater
Fraternitas
Frenum
Fur
Furari
Gallina
Discipulus
238
Valach. Luna
Lung
Liime
Luminare
Luminosus (sic)
Maire (sic)
Lat . Luna
Longus
Lumen
Candela, Lumen
Splendidus, Blustris
Munte
Maior
Mont
Muni ani
Mont ani
Nic (sic) * )
Ninge
Nigro
Ploua
Paste
Pament
Nix
Ningit
N iger
Kilda
Hossu
Rivol
Pascha
Pacciinent um, terra
Robens
Hinulus, flumen
Huntanesto
Humane
Soere (sic)
Lon
Marc (sic)
Miercur
Sol
Stella (sir)
Stella
Dies Lunae
Mart is
Mercurii
louis
Vinere
Veneris
Sambata
Sabbati
Ned egl i a Slauonicum vocabulum, Dies Dominicus.
Gioi
Valachice
Latine
Bene ueniat dominatio tua.
Bine venit domnata.
Bine am gasit ¡re domne Rene inuenta dominatio vestra.
vestre.
Etiam nos sumus Romani.
Su noi sentent Rumeni.
Noi serilem de sanire,e Ru- iNos sums de sanguine Romana.
mano.
Ne te teme.
Runti tot suentia acolo.
Pune solich in capul.
Ne timeas.
Rumen Munten .
Romanus Montanus,
*)
Lege: Nie.
Rome militia sancta ibi.
Pone birettim in capite
239
Ex Wolfgango Lazio .
Stis Humane?
Seis Romanel
Suffla ..
&Ma.
Ex Joanne Lasicio.
Occide ,
Occide .
La carii mai oserbkmu: a) Cuino a Lucia a gri-
m] istori'a sa pre la a. 1666; b) Ce citeza din W
Laziu, nu am, aftalu lnca in cartea sa Reipublicae Rom an a e, fol . Francof. . 159$ , inacaru cit tire
RomAni in mai multe locure-i numesce Ro m a n or u in
re l iqui a e , pr. . 'ag. 923. 924, er' la p. 926 apri,
ata serie: His connumeratur quinta natio yal a c hor u in, qui Homanam veteran', sed co rrup ta in eti-
manual linguam tenant; c) Er' ce citeza dein J. La z iciu, se afla in cartea lui De ingressu Polonorum
in Valachiain , la Pistoriu in Corpus polonicae historiae tram' III pag. 72, unde serie: Tollitur clamor
TurciceGaur gaur, , uur, , uur. . Valachic a autem:
Ocide, ocid e, hoc est ,
Occide Et hnicum
A. Del-Chi ar o, lstoria delle moderne rivoluzioni delta Valachia , 4-o Venezia 1718, la pag
235 seqq.
b)
Dopo di aver terminata questa mia Storia mi vedo in impegno di mantener quanto nel principia di essa
promisi, per appagar la virtuosa curiosith di chi
legge, sul proposito dells V al aca f ave 11 a, la quale in molti Vocaboli lio una gran correlazione colla
lingua L at in a , conforme ce ne vien dato qualche
saggio da Giovanni Lucio nel suo Libro intitolato:
De regno Da I mat iae: lo però, non senza mio
stupore , osservo esservi framischiate non solo alcune
parole Italiane ; ma ezandio per la pratica da me acquistata in sei Anni, nel Linguaggio Valaco , trovo che
ne' Verbi (spezialmente ne' preterit i perfecti)Niapparisce
la maniera totalmente Italiana, e che. affatto Si scosta
dal Latino; cioè a dire, che ne' suddetti preteriti ser-
- 240 vonsi , come noi Italiani, del Verbo Ausiliare A veté,
ed eccone alcuni esempj.
Ce a i scris? Che cosa hai scritto?
N'a i facuto bine. Non hai fatto bene.
Adata Parinte al nostro a peccatuit. AddDio Padre nostro ha peccato .
Christòs a pazzit pentru pecchtelenoitstre.
Christo ha patito per li peccati nostri, e c.
E moltissimi altri di simil aorta, che a bello
studio tralascio per non recar tedio a chi legge; anzi
affin di tnaggiormente 'trovare ciò che scrissi da principio sul proposito della Valaca Lingua , che e m escolat a con moka altre, ecco in un breve discorso
un misto di quattro Linguaggj, cioè Greco, Latino,
Illirico,
L. italiano.
nts Occ*nici au
lascikit singar pe
Dascal al Ithr. (cioè).
Tutti i Discepoli han lassciato solo il Maestro loro.
Ecco gajo ancora il principio del P a t er n.o ste r in lingua Valara.
Tato al nostro, care jes in Ceral,sfin'zehscase numele al teo.
Padre nostro,
il guate
si il noma tuo, ea.
sei ne' Cieli , santifichi-
I numeri dall' uno sino al dieci si prononzian da'
Valachi nella maniera sequente. Un, do i, t r e i, p a t-
tro,cince, sciasse, sih,pte, opt, ntio, dzece".
Dala p. 237 panh, la P. 240, adauge un Breve
Alfabeto di alcune parole Valache, le (luan hanno corrispondenza ¿olla lingua Latina, ed Italiana, pr. Acro, Agro etc. Dein ca-
re noi, pentru prescurtare, lastima mai tota splicatiunea italo-latina.
Acro, argint, aura, abh (albltgio), appa, adap-
pht , an, addeverk, addeverinza, ngiùn, amaracciiine.
Bruma, bpttut, beutiira, bine , bao (bos, bue),
berbecci. Camhscia, caphin (cappone), chsciul, cal,
calatóre, casa, cuina (cucina), cap, empero Datuòr,
datoria, denainte, denderk (di dietro), dinzi, dègete ,
241
drepthte, dumneddii, dzioa . Fier, fillger, facliti) (fiaccola) , fapture (fattura), formuòs , ferèstra fericit ,
fruunte , forte-bino, (cosi nel Francese f or t-bi en).
Genucchi ( gitiocchia) gras , gaina , gustare, groshvo
(grossolano, sporco), greo (grave), grètil (grano). Jesci
a fora (exi foras , Esci fuera), incepatura, illcèpe ti
'nand*, incalecàt, inghiazht, inghizzit. Lacrime (lacrytime , lagrime), luinina (luna, sic), luminhra (lame,
candela), locul, luminhs,
, linibùt (linguaggiuto).
Mere (le mella frutta), mière, muna (mano), mohrte,
mithre, massa (mensa), mucci (inocej), mucid, mumma
Nas, nebbun, nefericit, nustio (nescio, non BO), negro.
Ozzèl (acciajo), ozzèt, ozzézzit. Pace, percèpo (perci-
pie); puòrta, place, poèr (pelo), Ore (pera frutta),.
palitor (sic, phIcitium), pesehe , peste !Kleine
(pane), parinte , piing (plango). Retnascizze, remanèz
skatauòssi respims, ris , roi (ros), riòs (rognoso).
Strigòica , striga (grids), sphima, spaga (sic, spada)
sabbia (sciabla), statatuòre, scalun , seed (sede, siedi),
merge. Taci , Wait, thine, tatul mien , tzara ( terral,
cioè villaggio), trombizia. Vai de mine, vie (vinea
vigna) , yap (voltinth), voinza , yin , vitric (vitticus,
padrigno). Uscia inchisa (uscio chiutio) , unire, um inpuòme
zellept ".
c) G. Pray. . Disertatiunea VII, § III
VII, in
cartea sa sub tittu : Dissettationes historico-criticae
annales veteres liunnorum etc. fol . Vindobonae, 1775.
§. Ill Tertium caput ad Valachos attinebat.
Ilos ego Coloniarum , quas Romani in Daciam dedu.
xere, reliquias esse omnino persuasum habeo". §
VII.,, Hine ipsi se patrio ¡climate R u in u ny, et R um en y dicant , hoc est Romanos, manifesto indicio
stia se incunabula a Amaral' repetere, quod Ropulare
dictum: Noi santera de sango Rumana*), id
est: Nos somas ex sanguine Romano, neque
inultuirt ab italico abhorret , firmare videtur. . Non id
Inca sententia, de nihile est ; quod Valachi, et Molda-
Luatu dein I. Lucia inai susu pag 238.
16.
242 --vi, nam utrosque hoc loco perinde babeo, multa eti.
am hodie retinent , quae magia Rotnanam, quam ltabeam linguant sapiunt, tainetsi et Itali hand panca a
Gothis , Vandalis, et Longobadis, Valachi autem, ut
infra dicam, a Graecis , Polonia, et liungaris, forte etiain a veteribus Dacia ex ot ic a adoptarint Addo ad
fulciendam conjecturam, nee enim aliud quidquid id
eat, esse cupio, breve Valachicae et Italicae linguae
vocabularium, ut ipse Lector, quid utrinque, si Latinam et Italicain tantillurn norit, diseriminis intersit
per se se intelligat " ; pag. 133 et 158.
Dupa care pre pag. 159-161 adauge intregu vocabulariulului Del -c hi ar o de mai ausu , fork scaimbare, si cu tote amentele-le lui Del- Chiaro , afora de ale
sale in ea s end , si nu st iò. Si apoi pag . 164 adauge:
CI., SchIiizerus (hist. septemtr. p. 252) gentis
Graminaticam, tam supra dimidiain linguae partem, ex
vocibus exoticis , quae probabiliter veteruni Bulgarorum fuerint , conflatam existimat. Oportet eruditissimum virtim inale a quibusdam edoctum fuisse; alioquin
ex vocabulario, plod depromsi, aliud prorsus efficitur,
ae ipsnin quoque intern am linguae structuram Antoalias del Chiaro proxinie .ad italicam accedere observavit (I. c. p. 235). Veruni quidem est ; alienis vocibus quoque permistam ease; in primis ex lingua Billgarica, non illa vetere, sed hodierna , quae Illyricum
redolet, tum Graecanica: Imps manila in dignitate pa-
latinalium (talia aunt Lo go t e t, Spat ar, D asc alo, Basil eu etc.); illius in re sacra occurrunt" .
de in not'a *) adauge: Ilabeo praeterea certis auctoribus , Nobiles magia Latino, quam vulgum, ore loqui". Si apoi continua.:
Longe magia a vero aberrant, qui Valachieam
linguain ex Sclavica fere dimidia sui parte coagmentatam renlur; ut ut dubium non sit , eos, qui in Moldavia proximi ad Polones, Russosque , tam in Valachia
Itusciis finitinn degunt, haud panca ex utraque lingua
243
adoplasse, Error forte Whine irrepserit , paid Valachi offieia Divina, et Missas fingua fereillyrica ohm
eelebrabant Sed !mac ad Sacerdotes, qui plernimpie ex
Bulgaria, nude religionis etiam Graecanicae initia probabiliter repetenda stint , printout aeciti fuere, non item ad totam gent eta attinent ". Si apoi dupa
Ut
nihil de pagis oppidisque dieam, quorum 'dengue oriEinem Romanam referunt , et siqui stint , ut oninino
sunt, quilma Hungarica, aut Slavica noluuiuia indita sint,
Inlet; quoque ad Homanum morem detorta videas, (plod
mappani Constantini Cantuzeni
paulo curiosius lustranti obvium est. Ab his ad Transilvaniae Valachos,
la:it qui in finitimis huic provinciis Bihariensi, /WWI-
ensi, et Banatu Temesiensi degunt, quod illorum, de
quibus nobis sermo fait, Coloniae aunt, Joachim valet.
d) D.
Fotinu, in lstoria Daciei vechie,
8-o Viena 1818, tom. I pag. 307 seq., inse
in traductiune de noi .
nunmi
Daco-romanii, se pare, ch de candu si-au pierdata vechi'a loru disciplina, siau coruptu si limb'a prein amestecarea si comunicatiunea cu alte genti. cu tote astea pan& astadi se pastreza unele remasitie Si urine de datenele liomane, si de vechi'a loru ¡jaiba,
arata Matti originea loru, atu si strieatiunea , carea au luatu de la Slaveni, ale carora adoptase limb'a,
ne avendu ¡itere-le loru proprie. asemenea si dela Ita-
li , si mai aleen deba Genuesi, eari catri seclulu XII
siedeau in Achilia , adeca Chilia, dela cari luara multe cuyenta, aflandumalta asemenare infra linib'a sa cu a' aceloru
hall, cu cari Vlachii si mai alesu Moldovenii , aveau mare
comerciu cá ecini , asia ciitu
Vlacho-moldove-
na se pare a fi filia mai multe a' celei Italiane de cate
a' Latinei . cu tote di intru ast'a se imparechieza ist oricii, si unii, earl o dicu a se trage dein cea Latina, aducu intru marturia coloniele Romane asiediate in Daci'a, si a Vlachii si Moldavii totu de a-un'a s'au nu-
lntielege mapia Romauiei, ce se afla la Del - Chiaro
in cartea inai susu amentita.
16*
- 244 mita Romani , er' nece una data Itali, si atalanten do
m'yente Latine , ce sénieria co cele Vlachice a i dife-
fresdu de cele Italiane. De esemplu .
Latin.
incipio
albas
dominas
mensa
verbal!'
caput
venatio
Vlach.
incepu
alba
domnu
masa
vorba
capa
venatu
Ital ice.
commincio.
bianco.
signore.
tabula (sic).
parola.
testa.
eaccia .
Er' altii contradicundu, ell dein cea Italica , aducu la midilocu verbele ausiliaria , pr. a in , a i , a re
artichilu numelei , si kilt% asemenea cuvente ltalice
',recama
Arl a c h .
I t al.
Schiopu
zoppo
Cera (sic) 5)
cerco
Latine.
dandi'!" .
quaero
tase parerea acestor'a se restorna prein respun-
sola , cuino ca verbele atisiliaria nu suntu in adei eru
Italice , si ch Vlachii cu Molilovenii punu articlulu dulemnu-I, focu-I er' deca si cosupa nume, pr
na unele cuvent e el' ale celei Italice , pote c4 asta provene de in afacerile Genuesiloru cu Vlaco - moldavii ,
candu acelia dumniean pro marea negra.
Pana udì inse se pastreza in limb'a Vlachiloru
de acumu cuvente dela vechii Daci , pr. stegiar, p a-
dure, dumbrava, chelesteu, carare, grae-
scu, pr ivescu, nem e r es cu, si alte prea multe, mai
alesu inse se afla in iimb'a Moldovenesca, dein cari
multe Vlachii nu le intielegu
SI en tote rà acesta limba e saraca si neregdlata , .81 pentru multe cuvente straine, ce pre incetu le
au bagatu intru insa, adeca ¡lince, Turcesci, Grecesci si
5)
Lege : cerca ,
c
la Cantemiru.
245
altele, ajtknse mai se (la neplacuta si gretiosa , tote nu
e necapace de indereptare si infromosiare, deca ce.neva dein bunii patrioti se ar' nevoli se o reguleze, se o
inavutiesca si se o inderepteze suplenindu defecte-le
celu pucinu ajiltanduse cii cuvente lialire si Latine,
cu cari are mare asemenare. Si atunci, fore indotela,
si ea va se fia un'a dein cele mai fromose limbe, fiendu
eik nu e aspra, ca cele alalte derivate dein cea Slovenesca, pr. cea Rusesca, Serbesca, Dalknatina, Bulgare-
sca si altele, care tote se si scriu totu cu acelesi deInente de hiere."
Dein parerile aduse, se pote conosee , nu numai diversitatea opinittniloru si la reji rani nooderati
straini, ci si erori - le, in cari forà volia , deiu
necunoscerei deplene a limbei nostre, fill cadiutu, si canumai fa
ri ale indereptik aici nu ne lierta loculu,
parerea celui mai dein urine, carele de si grecu, inse
cu judecala derepta in mare parte s'a descoperitu despre
romanesca, avenku a insentruí prescurtu : cu-
mu eh, de si in fundamentu pu se pote negi, cumu ch
in limb'a romana voril fi realest' remasitie si dein litnb'a dance, cum an remasu si dein alte Jimbe, ca cati romanii au venitu in contacta, dar' Lima actinia nu
potuta detnustri cu certitudine nece mewl' despre
tun cuventu dein linkb'a romanesca, ch ar' fi de origine
device, er' cuventele, ce le citeza Fotinu, eh art' fi dacice, mare parte swan de alta origine cenoseuta, asia
afore de cele slovenesci: dumbrava si privescu,
carer e franc. carrière, s¡ pad tire, in latinitatea
de midilocu padule in locu de palude , suntu de ori-
gine latina ; er chelest eu, care si astadi se nude
in principatele roname in locu P. tac u, nu este alta,
de cAtu eel(' ungurescu: halasf6 lam de pesci.
Ci Fotintt aste tote le a scrisu dupe D. Canterniru
in descriérea Moldavei P. Ill cap. ¡V, in Biischings
Mikaazin , tom. IV, peg. 116 seq
Opininnile strainiloru impreuna cu argumentele
despre romäni si limb'a romanesca, mai prer largu, de ki i nu Cu tota nepartialitatea, vedi la C. Saul-
246
In r, in Zar Frnge idier den Ursprung der Itomiinen
u. ihrer Sprache, 8-o Ilermannst. 1855.
XLII.
despre modulu scrierei .
Aceeasi
imparechiare
allámu si pentru
scrisoria. Unii volieau a consanti statu.lu quo
cumu ata. apucatu.
alta ei, mi si alu
Altii numai atat'a culpara scriptur'a slovenesca, in citu e mai coltiurosa, si nu asia neteda, rotunda si elegante ca cea latina de acum'a. Cesti dein urma incepura a face, cuma
facura si 11 niii sub Petru celu mare,nete.
diendu, rotundiendu, limandu si scaimbandu
pre bietele az-buchi (lupa modelulu latinui, papá nu le mai cunosceai, si vrendu ale face slo-
ven° - 'atine, nu mai remasera nece slovene
nece latino Neindoitu .acestu statu alu scriptu,
rei erá celu mai acomodu si mai consecente
cui statulu quo alu limbei, adeca: Scriptur'a, ea
si lionb'a, slavo - latina , cu care idea noi nece
una data nu ne atuu involitu, de candu anm pasita pre campulu publicitatei.
Dereptu, ci suntu cari diceau, cuerna ci a.
cest'a o facu numai de nevolia, si asta forma a
scrierei voru se fia -nurnai cá una trecutúria
de la slovenismu curatu la latinismu curan' ; e,.
Ii aru cutezá si mai in colo, ci se tenm;
e-
semple-le sparia.
Partea cea mai mica a romanimei, e unisi acesteia-i placù mal.; multu scriptur'a si limb'a latina. Cea alalta parte, mai
ta-romana
247
mare, greco -slava, se temea, ca nu cum -va
Cu literele latine se intre si relegiunea
c a to I i ca -I a tina. Celi mai culti precepeatt
neindoitu, ca atare conclusiune seau temere e
nefundata. Eli scieau, ca mai tota Europ'a serie
cu litere latine, ne-scotiendu a fora nece pro
gerniani, ca-ce si alfabetulu acestor'a e.
numai schimositu, ci una caricatura. monastica Jein evulu mediu, de care toti altii se mira,
cumu acesti omeni atâtii de culti potu se mai
afle gustu la litere cu forma asia cornurata si
bizara;
de acea inse nu tota Europa e-catolica , inca si mike natiuni, cari fiendu cato.
lice se sierbeau cu literele latine, se taliara de
catra baserec'a catolica latina, ci nu se tapedara de scrisori'a latina. Noi nu vomit se cita.
mu pre germani, de cari atensemu, ci citanau
numai pre Angli, Olandi, Suedi, Norvegi, si
Unguri, cari cea mai mare parte suntu calvini si luterani,
ci totu scriu si astadi cu Mere
latine.
Toti acestia, pana si Ungurii orientali, sun-
tu de alta vitie, nu romana,--numai rominu-
lu, carele porta acestu nume carele se lauda cu
originetate romana, si areAnecontradisu celu pucintt de diumetate elementolu latinu in limba-si,
numai elu dein tote popore-le romanice mai
serie cu a5
EgKE
Irise si cari volira, si incepura a sale Cu
litere latine, se te apere D. dieu, in cite modure faceau , si facu acésea , mai toti, cari
cum eran dedati Cu vre-una- limba straina de
mici.
24S
Unii scrieau (lupa ortografia nemtiesca , pr.
Molnár, Marki 41) etc.altii (lupa cea italiana, pr. Buda î, Köriisi, altii cluiar,i si (lupa
cea unguresca, alti mestecatu,
inse totu Cit
litere !atine.
Celoru ce sciu latinesce, unitilorn, le mai
placit asi forma una ortografia mai aprope
cea latina seau italiana, ca cele ce stau mai
aprope de limb'a romanesca in citu e romana.
Eli, mai multu sean mai pucinu, toti suntu
etinnologisti: fundandu,si ortografi'a pre elimo-
logia si gramateca, pr. Clainu, Si n ca i, P.
Malora etc; de cari mai in diosu.
Noi inca Ine semi-kan-ni in coscientia inde.
torati a firma cestoru dein tirilla, candil incepurainu a publica Orgaritilu, de si cu pierdere
senitita "- si de atunci pana astadi.
Dupa atite varietati si atari cercustari, nece
ca poteamu asteptit, de catu pierdere si multa
contradictiune. Noi sciehmu de la inceputu, ca
scriendu cu litere latino VOIMI Ola in contra-ne
pre toti, cari aparan statulii quo alu limbei pre
in urmare si alu scrierei, pre toti ca'ti credeau, comu ci acumu destulu au pasitil in a,
ante, deca au lapedatil unele cornurature dein
z-buchile mosiloru nostril
si cati nu mai vo-
lieau se mai invetie de non a ce ti, dupa ce
au trecutu preste 40
50 de ani.
Noi sciearnu, cà nu vomil placé nece unocari au vre-una sistema propria sean favo:
Gratitatee'a rom. germana alui Mark i, tiparita in Cernauti, ne a perita in 1899 de m'ea nui
putemu dá tillulu intregu
249
rita pentru ortografia, Cu care a' nostra nu se
va fi aflandu conforma.
Inse ce erá de factitu? pre toti, si tote sistemele, nu eri cu potentia a urniá. Noi alesento
un'a, ce dupa studia indeltingate asitpea
bei romane in tote dialectele ei si tote 'noun.
mentele mai Vechie ale aceleiasi, c4te ne le po-
tinnu procurá cn multa nevolia sì spese nota
ne-se pat a avé fundamento limit ale toturorn acelor'a, cari nu adoptara sisteme ne-ro.
mane, alegundu deintru inse -le tot!, ce ne:se
parea mai aprope ronseratiendu cii convictinnile nostre. Ci atesthmu cu sinceritate
convictiunilortt acestor'a rat itrmaramu cu esacti.
tate, mai bene voliendu a sacrifIci untie dein-
tru inse , nu nt a i pent tit cí asia mai
u se ne patents' apropii unii de altii.
Si dein asta unica causa, nece credeannt de
lipsa, se ne dimm numai de cAtti la inceputu
lote parerile la lumina, neirendu prein arést'a
a vení in contradictiune manifesta in unele pun.
te intre convictinnile ce avenm in la-intru,ne,
si mime sistenfa adoptata: Noi eranm de parere, cA mai antaniu ayenati de a pune unit fun.
damentu, alesu dein florea' sistemelorn pani aCUM!l cuttoscute, si nttmai apoi pre incetu a ne
descoperi si ideele ici-colea contrarie au diver-
se, si pie urm'a loru a face scaimbarile necesarie.
Nota 1. Dela a. 1848, candu se publich acestu
§ in Organu, in coce multa scaimbare se fece si in asta parte, de twee si malle, ce atunci le scrisesento in
p r es en t e, le scaimbaraniu si noi in f recut u. Spre
cunoscerea diferenliei ¡aire atunci si acumu, ajunge a
-- 250
oserbi, ch la a. 1848 nu se afli alta diurnalu romanesen serisu cu !itere !atine de cito Organolu, si acuitiui fleco unulu nu se mai alía de cita co !itere latino .
Gazet'a Trniei impreuna Cu fol i'a pentru men-
te, fù apoi cea de antaniu dupa Orgauu , care incepft
a publien articli co !itere latine, dela noi in 1852 despre calatori'a nostra in Italra, de cundo a si adoplaw
ortogratra nostra, dupa care apoi au urmatu TelegrafuluAmiculu scolei, Sionolu , si in catuva Concordi'a
si Álbin'a, afora de alte diurnale nepolitice , si opere
literaria.
De originen alfabetului slovenescu, si de tempula introducerei lui in asida limbei rornanesci , amo
despulatu mai pre largo, in disertatiunea De re lit er a r in V a lachoru m ( in Anuales gymnasii gr. . c.
Blasiu. 1858), § 11: Scripturae genus valachicae-romanae antiquissimum ( p. 6 9); er' in A nalecte (Notiti'a literaria p. XV seq.) numai amo atensu. Noi vomu avé
ocasinne mai in diosa de a tractn mai in adensu de ace-
stu obiectu.
Retrospectu, si prospecto.
Inse cá se fimu deplenu iittielesi, candu ne
nepoten.
du pretende, ci se ne-se creda cá la una autoritate forá argumente, ne senattranau oblegati
romo esplici cu tota nemarginirea,
in a.antea lectoriloru nostri a intrá intru insusi laintrulu limbei romanesci, si a scote pre
urmele monumentelorn istorice si cercetariloru
analitice cotnparative, ce sellad:ni' mai antaniu despre insasi 1 i m b'a, apoi despre scri p.
t u r'a ei, dandtt a presupune, cá sistem'a or-e
tografica inca nu va fi arbitraria, nece impro.
mutata de la alto popora, ci originaria, fundata pre natur'a si geniulu limbei romanesci.
251
Deci intrebatinnea mai de antanin, ce ne
propusesemu a deslegá, cu'bite cuvente erá: CA
romanesca ore este ea una limba stri.
cata dein latina, dein a carda fragmente ada-
ugundu-se elemente straine se fla formata acesta
limba,au ci ea e una limba formaba a fora de
marginile Daciri, intrata aici cu coloniele, si
patemindu scaitnbari, pierden, impromutari dela popore-le invecinate si insocite, cumu se
templa CII tote limbele in fume? Noi ne dechia-
raramu pentrn cea mai dein urma parte a_in.
trebarei; cercaranm a adeveri dein diferen.
tiele, ce se afla intre latin'a clasica si a riostra
romana, dupa monumente vechie, cm]] cA aste
diferentie se afldu chiaru si la vechii Romani in
latina cea mai vechia, inca in a-antea celei mai
noue clasice, ci la noi rominii; crediendu, cA
asia ne va fi liertatu a conchide: cumu cA de.
in- diferentiele, ce astadi se afla intre limb'a latina clasica rnai nona si intre a' nostra, nu se
pote prejudecA in cuntea limbei romanesci, ci
si cumu atari diferentie aru fi maná coroptiuni dein latin'a mai nona, seau si insasi ar' fi
corupta dein aceeasi cumn s'oro multi chiaru
si dein celi mai moderad eruditi straini, ale
caror'a opiniuni le produsenm mai susu
Noi pre scurtu, inse pre can, credemu, de
in destulu amn adeveritu asertuht nostru, cu
argumente neframte, trasa dein monumente
autentice a fora de indoiela, dein cari citarannt
esemple spre acestu scopu in adeveru cu mul-
tu mal peine, de citu eran in despusuln nostru, pi de carile inca vomu mai as 6 oca.
252
siune de a citi si mai incolo,
Ci nu atnu vrtitu se trecemu ctt vederea
nece acea intrebatinne: CA limb'a romanesca
ore nu a patito , pre pamentuln Daciei, in decursulu atitorit sede, scaimbari in materia si
forma, nu nitinai dein contactulu cu strainii impromutandu-ne de la eli au conformandu-ne dupa eli, ci si de noi insi-ne scaimbandu si prenitandui Di, noi si aici ne dechiararamu afermandu, si dein acesta causa ne aiuti luatit
monumenresolutiunea de a aratá, co
teloril celen mai vechie romanesci, scainibarili sean uitarile de forme gramatece mai corecte
si mai regulate rn sede-le cele mai aprope de noi,
trecundu prein teta partea elementaria a grama-
tecei, citandu eseinple nemtmerate dein acele
monumento, asia cato se convingenut , de se ar'
pot6, si pre celi mai cerbicosi aparatori ai statului quo.
Propusulit ne erá niai in colo, de a aratá
asemeni scaimbari facute si in partea materiale,
ci cercustarile
inca si in cea ortografira;
impiedecara a no impleni propusulu,
in anulo antaniu alit Organtilui, miau ne plansemi' atund, ci si in decursulu amiliii alu doi.
si de atunci in roce panA in (n'ea de
le,
astadi. Dé cenan, cá celu pucinu actunii se ne
poterna termini, ce amu inceputu acusi 20 de
ani
Dereptu, cà un volimn se preocupAmn jo-decat'a in a-ante de complenirea lucrarei, ¡use
none, cari avernu in presentia, ceca ce pentrtt
lectorii nostri e numai in venitoriu si ascunsu
253
loru pana la publicare, ci deschisti in a-antea
ochilorit nostri, credennt, ca ne va fi liertatu
a indigiti tendenti" a Si consecenti'a ei.
Acesea era se aratamu, ce si mai in a-an.
te atensesemu cu miele ocasitini: Ca deca
decursulu numai a 125 de ani, dela a. 1575,
candu a esitu cea mai vedija carte romanesca,
ce o m'ovni a masita, pana la a. 1700, in care
ne ami pusit terminulu, atatu in Analecte ea.
tu si in studiulti acestoru Principia, atatsa ne
fit pierderea atAtu in forme catu si in materia,
cáta amu infaciosiatu si vomu infaciosiá lectoriloru nostri, dein elementuht
casta va
fi cautatu a fi pierderea limbei romanesci de.
in acel'asi eletnentu mai in a-ante, se mi dice.
mil in 1300 de ani dela Aurelianu pana la a.
1575 , ci numai in aceli fuá 1000 de ani de.
la incetarea limbei latine, ci limba diploma.
teca, in imperiulti romanit orientale -bizantino,
incepundu de la decretulu lui Phoc'a impera.
tulu dein a. 602, pana la 1575!
Si in urtna: Deca potemu demustrá afán'
de invederatu pierderile nostre mai in dilele
strabuniloru nostri cebra mai de aprope, de.
ca potemu arata, cari au rostu causele
pali ale subintrarei elementului slovenescu in
limb'a ro manesc a, si fora de a fi noi de unu
sange cmi schiaii, si deca potenut adeveri, casi cele
alalte demente ne-romane suntu numai asia
dicundu impromutate de la poporo vecine,
ce nu pretendu a fi de unu sange cu noi; ne-se
pare, ca attinci calcululu arithineticu alti strainiloru neamici mai susu atensu despre elemen-
254
tele si fisiognorni'a limbei romanesci se va sea,
iinbá cii totulti alinentrea, si asia ci elemen
tulu strainn, carele cá topsiculit ambla parali.
sandu rein organismulu limbei, se va recunoace de ingredientie, ce potu se afecteze
gatatea ei, ci nu sei scaimbe si Itatitea ei de,
in romana in slovena au in ori. care alta. De
ad nece remediulu nu mai pote stá la indoiela:
unu purgativu bum', cu dieta.
Note 1. Despre ronmnitatea Beau latinitatea
bei romane, emu tractatu destintu intru una disertatiu-
ne latina: De latinitate linguae Valachicae,
publicata in Annali - le gimnasiali dein a. 1855, care
impreuna en alt'al De no mine gentili V a la ch
r um, si una parte dein a treia: De reliteraria V a-
lac hor u m, de ne va fi pre in potentia, le vomu aleturá la finca acestei carti , pentru omegeneitatea argumentului, si pentru à aceste disertatiuni nu au cadiutu
de ajunsu in intin'a publicului romanu
2. Erorea cea mai neliertata, ce au comisu si comitu path astadi , eruditii straini in dejudecarea himbei romanesci, e c1. eli, cea mai tnare 'Jade, nu lieau in
cosideratiune de cfitu mat er i'a seau mass'a presente
a' aceleia, er' de f o r m'a ei si alesu de formele gramatece
de RCUllill, si dein tempure- le trecute , de dein coce si de
dein colo de Donare, cu totulu-si uita , macaruch prea
bene pote fia-ce-ne precepe , ch materi'a si cuvente-le
mai curundu se potu scaimbit de catu form'a si formele limbei, pentru ch a seaimbi form'a si formele vreunei limbe dupe form'a si formele alteia , atât'a insemneza, cant asi pares( limb'a propria si a adopti jure
cea straina , er' asimilaren materiale - lui strainu (Nita
form'a si fortnele propriei limbe nu insemneza esi
ci nutnai a o sehimosi , precum se tempth cu
bete orientali : ceo persana si turcesea, cari suntu plene de cuvente arabesci introdusa prein relegiunea
lamului , inse de eari serietorii celi mai bunt se retienu ci de focu , si dcin cele ocidentali cu cca anglica-
255 -na, carea-si pierda mai tote formele originarie germane, impreuna cu cea mai mare parte a materiale-lui
germanu, si in loculu acesteia se implit de cuvente esotice, inai alesu francesci , italienesci etc., asia cAtu
de ai stá se o joded i dupa in a te r a, er' nu dupa for-
m'a ce ia mai remasu, ea dereptu cuventu ese pifié
numerá intre limbele rotnane,cea ce irise nemenea nu
o face, singuru dein caus'a formei ei .
De unde si despre limb'a nostra atnu disu in disertatiunea citata: cumu cà ce se tiene de f o r m'a limbei roma-
nesci, numai acel'a pote se o nege a fi romana, carele
nu o cunosce; er' eäti au luatu in derepta cosideratiune
form'a limbei romanesci , de si urea pucini santa pan?'
acum'a, nu se au indoitu a o numeri in clasea limbeloru
romane, pr. Kopitar * ) , Diez **) , el c
X L1V
Scopulu Organului
Si in urma , cá se venimu si la o rga n'it! u
de publicitate, ce ne amu fostu alesu, se ne fia
depositoriulu cercetariloru nostre literarie,
scopulu lui nu a remasu necunoscutu in a-antea
lumei romano literarie, de si viati'a lui fi' mai
scurta dupa tristele evenemente, ce l'au precurmatu, de cátu sclu ¡Jota si ajimge, precumu
*) B. Kopitar's kleinere Scbriften , tom . J, p. 320:
Sie kann und musa also unter die lateinischen
*5)
Töchterspracben gezählt werden ."
Frid . Diez, in operele sale gratuatece . si in
Etymologisches Wiirterbuch der romanischen Sprachen, 8-o Bonn 1853, in pref. p. VII: Der w
chischen in der fronde erzogenen mit den
iibrigen nicht aufgewachsenen tochter der r5mischen mutter, etc .
ne propusesemu si sperasemu, Noi ne incercaramu, cu facli'a aprensa a cercetariloru filologice istorico-analitice, a reversá una mai mare lumina asupea unoru parti ale limbei romanesci, ce ne se pareau nu destulu de luminate,
uncle de cu totulu paresite. Si cu tote, cA cuprensulti lui nu a fostu result's', numai la cercetari filologice, scopulu inse totu ia fostu cura-
tu literariu.
Obiectulu dar' mai de aprope, la care tie
concentraralT111 tote poterile, a fostuacésta dulCti
liniba careia se incitinara parentii nostri cá unui
idolu viu si insufletitoriu, singurniu tesattru, ce
ne a retnasu dela eli ereditate neinstrainata si
ne-comune cu altii, si care cá unu firu rosiu singuru e in stare de a ne conduce prein tote labirintele intunecate ale istoriei acestui poporu an
ticu
Noi, cari crescuramtt si aunt imbetranitu
in bracia - le filologiei limbeloru, de carea nu
ne a fostu rusine, si dein carea supsemu cele
tnai dulci bucurie ale anemei , nu poteamu rd.
rà pecatu neglege singura acesta eredetate parentesca, ce o avemu de la celi ce dupa D. dieu
ne dédera si viati'a . Lenga acestea una predilectiune catrá limb'a nostra si catrà studiulu
ei, ce o semtiratnu in noi, inca nu ne-s'ar' po.
tt pre dereptate imputá de pecatu politicu.
Tote limbele suntu resufletulu mentei omenesci, de acea noi pre tote le stimánnt, si pro
nece un'a nu uritnit. Tote, vii au morte, au
dereptultt de a fi cercetate, studiate si dejude-
cate. Cu ciitu mai vertosu dar' cele, ce facu
257
viatra [morn popora mari, mari nu intru intieleset politicu , ci mari pentru iiitendetea geo.
grafica, precumu e a natiunei romanesci prein
utâte provincie dela 31-o pana 55-o alu Jun.
, si dela 38-o pana la 49-o alit lath/lei
septeintriunali, si in cari sta tota istori'a u.
Hord popora, ce du.pa fortunele vietiei loru sian pierdutu memori'a aniloru antani, cumu-si
pierde omulu, venendu la anii preceperei, tota
aducerea a mente de anii infasiariei lui.
Una limba, numerata intre limbele mai no._
ue , pentru ci e mediu-loculu cumenecatiunei uci carea cautata mai de
nui poporu estensu,
aprope arata tote semnele de carunte betranetie, a o studiá, nu numai analitice si compara.
dye!, ci si pre urmele inca neastupate ale istoriei, e de unu interesu, ceapromite cele mai desfetatoria resultate pentru totu filologulu, can-
du filologu e, si cauta se fia, totu o.
limbe, dar' celu pucinu in respectulu
iiitilu literatu, deca nu in respectulu altoru
limbei sal e, precumu logicu cauta se fia totu oinulu, care-le vrè se fia dereptu cugetatoriu.
1ndulciti de resultatele allate pani atunci,
tota nevolienti'a ne amu pusu, si de atunci in
coce, spre a adurmci venandu prein tote Angliiure-le si cotiturele, pana unde nu vomu mai
allá urma . Asta facundu credeamu, ca nu voinn
nece una imputatiune de la nece
carele scie a pretiuí inca si ostenele-le for
rà resultatu; si asia crediendu nu ne am in.
sielatu
Aste resultate inse, ce aflaramu, cadeau-se
17.
258 ---
se reminia numai teoretice, an dupa lipse, ii
endu ca limb'a ne e inca via, ale pune si in a
plecare, dandu ore-cumn unit impulsu spre una mai rapede a sangelui circulare, care invie
si insanetotieza, deca nu si intenerescei
Noi ne deciseum pro partea cea dein urma,
nu numai ci ne semtieamu ore-si cumu indeto
riti, precumu si indereptatiti, a ajutti prein acea folia publica la insasi indereptarea,
tirea si cultur'a limbei roma nesci r ein vie nd u dein uitare cuventele, formele, semnarile
romanesci uitate, paresite au mai rant usitate, inse genuine si mai corecte, de cAtu cele nprectimu si red uc ti n d u ortografi'a
sitate,
acelor'a si a' altor'a cea mai buna si mai regulata dupa legile gratnatecei romanesci analitice-comparative, si dupa date adeverite mina
s'au pronunciatu si scrisu la celi vechi mai bene.
In care intentiune erayan de parere, cà yemu fi indereptati si justificad in ochii toturo-
ru, cari sciu, cumu di nu e cu pote ntia a
scrie dupa pronuncra toturor'N, nu nu-
mai dein caus'a varietatei in pronunciare prein
take provincie romane, ci si penult c4 inca n u
avemu unu dialectu defiptu recunoscutu
de tota romanimea, cumu ait italii, francii, germanii pre lenga tota varietatea dialecteloru locali ale acestoru limbe.
Intru ast'a una inse ne amn camu anal' insielati , facundu-ne-se imputan i nemeritate chiaru si dein partea [mid colaboratoriu alit Organodupa ce se departà dela noi. Ci acumu fia-i
tieren'a Nsiora!
239
De variatiunea limbei romanesci, de care
amentiramu, marturia He este fumes limbei,
cum' se afla astadi nu numai la noi, asia nuinitii ungureni, ci si chiaru la fratii nostri de
preste nninti, Cu intrega diversitatea intre munteni si inoldoveni,
cari cu totii, de si se pa.
ru a recunosce in principiu suprematra formei
limbei nostre celei dein cartile baserecesci, ci
in fapta nu o urmeza, si in parte bene facu, fiendu cà nu e destulu de corecta . Ci, ore bene
facu, cà fia-care-le dein provincie-le romane va.
se urmeze dialectulu particulariu alu loru: mot.
tlovenii moldovenindu, muntenii muntenindu
si ungurenii ungurindu, intru atita, citu de
nece una particularitate a' idiotismului loro, cuMU e iotacismulu moldoveniloru etc., cá de
nescari reliquie sacre, se paru a nu se poté des-
partil
Noi nu amo volitu, spunendu cea adeverata, nece a serie ungurenesce, nece moldo,muntenesce, dupa formele si cuventele limbei, pre
citu adeca ne erá Cu potentia,
ci, chiaru de
acea, adoptamu totu, ce ne se parea regulatu,
ori in ceprovincia romanesca fimu aflatu, cie
usitatu, si in ori ce carte buna vedija romanesca.
De ad noi nu poteamu usui, nece in organ(' , nece in ori care altu opu de ale nostre,
vente esotice : turcesci, rusesci , au neo-grecesci, usitate tramontaniloru nostri , ci noue, unsi dein aceeasi cau.
gureniloru, ne-intielese,
sa nece de cele unguresci, nemtiesci, usitate la
noi preste totu au in parte, ci ne-intielese celoru alalti romani, nu numai pentru cà nusu ro17*
260
Manesci, ci si pentru ci nusu intielese toturor'a.
Dein cele slovenesc i, unele se afla numai in cartile baserecesci, asia cátu poporulu
nece le intielege, nece nu le a folositu nece una
data, ci cu carile numai unii dascaluti ne au
impaliatu , seau logofetielii si gramaticii diva,
neloru, episcopieloru si monasteria doru, seau
dein lipse, nescienda-se esprime curundu si bene romanesce, seau dein placere si dein osten,
tarea cunoscentiei lora in acea limba, ce pre atunci se credea santa. Alti termini trecura si in
viati'a poporului romanescu, tine oria cu atita
potere, am, pre incetu scosera pre celi genu
¡ni romanesci de tow a fora.
Cu cesti dein urma e mai Cu a-nevolia a tra-
cti si a vení la capetâniu,candu despre celi ab
lalti de mai susu , cumu 6 nu se potu ltiá in
cosideratiune, numai unu cuventu este si pote
II intre toti literatii romani, câti inca mi s'au
cufundatu in mustulu statu-lui quo.
Noi inca ama urmatu asemenea si in Organu si aliuria (lupa poteri . Nu ne anm sierbi.
tu, in totu ce amu publicatu,
ca fleco unu
t uventu slovenescu, pentrn care aveama a ma%
na cuvente genuine romanesci,si nuinai acolo Si de acelea usitaramu , de carile inca seam fleco de cumu, seau in cercustarile date, ne
erá ca nepotentia a ne departi.
Ceea ce urmaramu, si in respectulu celo-
ru alalte cuvente si forme esotice, nu numai
de elementu ea totulu eterogeniu, ci si dein
Iimbe-le de altnentre romane, deca unii termini nu eran curati de elementu romana.
261 .--
E de sciutu, ci si limbele neo-romane: italic'a, franc'a, ai spanicla, inca-su forte multe
cuvente esotiee, pr. gothice, erabice, celtice etc.,
cari lose in aceste limbe fiendu fipsate, nu se mai
potu estermina; de aceea inse, io totu Dll cre.
du, ci meriteza a fi intruduse si in limb'a no
stra, uncle pani acumu nu au mai fostu,
Deca alti scrietori romani nu oserbeza a.
cesta regula, pote eli o facu, pentru di credu,
cum ci totu ce se afta in acele limbe *mane e
romanu, si nemica esoticu, si intru atAt'a aru.
fi escusati.
Ci io nu am volitu a avé lipsa de atare
escusatiome ,
Nota. Ce am scrim; despre scopulu Organului in
1848 la acesta loci', RIIIII retienutu si acumu , inse Cu
sraimbarile cerote dupa treentulu atiitoru ani delft publicarea antania , sí pentru eh se tiene de testolu acestoru principia , si erasi pentru eh cuprende undo idee, ce
ne condusera nu numai in luerarilc arelei folie, ci si in
tote cele alalte opone ale nostre, ca adeverate principia de filologi'a linibei nostre., Aceeasi mug, se se
intielega si de spre celi alalti §§ XLV XLIX, cari
mai sunlit inderetru dein celi scrisi in a. 1848.
XLV.
Dialectalu baserecescu, si latinisarea .
Deci neavendu noi, cum, am dim, , unu
dialectu recunoscutu de toti, afora de celu baserecescu recunoscutu panà in a-ante de citeva decenia er' de atunci in coco nu , pre ca"tu potemu se ne bucurAmu, 6 nu avemu, pentru ci lie ar' legi prea strinsu in formele lui ce-
262
Je adoptate si unde suntu smenlile si coropte,
pre mitt& ne.se parit si none a ne fi liertatu,
se ne folosimu co mitt dereptu comnne totororn,
si prein urmare a nu !Irma dein puntu in puntu nece unui dialecto, ori nou ori venuti, ori
de in coco se fia, ori dein colo de Carpatiseau
Donare. Si acésea credeamu a poté face si dice,
mai alesu &pa ce ne convinsemn, ci dein dialectele Nie au morte, nece untilit nu tneriteza
ri adoptatu si !Irmau intru tote, si mai pucinta de tote eel!, b as ere c es cu.
Meritulu acestui nu e form'a lim
bei, precumn ir arma mai en toti ne convinsemi!, ci aceln stila chiaru si I um i n osu,
ce-lu aflAmit in cartile baserecesci acumit usi-
tate, careto e loru proprio si. nene de citu nu
pnrcede dein stilulu testului grecescu au slovenescu, de pre care sown traduse, ci-ci still' mai greta de can cell' .grecescu nece pote
se mai fia, de si e naturale limbei grecesci anlice, er' in traductione, de at° fi urmatu dein
cnventu in cuvento, C1111111 s'a templatu ca versio-
nea slovenesca, ar' fi si mai greu, mai intunecatu si mai neintieleso, fiendu ca nu e naturale
limbei romanesci, pre cumu se va fi convinsu,
ori ce-ne va fi AVIlill parietal& de a se ocupá
co ore-care dein acele dona testure,
ci e intregu meritulu traducutorilorn romani dein sechulo trecutu pre la inceputu; ceea ce ne ar' fi
prea !Blom a dernustri.
Er' in cAtu pentru merituln limbei, in cuvente, forme, semnari, si ortografia, coral
ci alu dialectului baserecescu ( cumu se pare
263
alu Romaniei mice ) e mai pucinu de câtu a.
Ja ori.carui altu dialectu vechiu scrisu, si aleen de catu ah, celta Transilvanu si Bucures.
cianu, se va poté convinge ori ce-ne va fi a.
ocasiune de a studiá limb'a romanesca in
cartile betrâne.
Demeritu In dialectului baserecescu e, ci
a stersu dein usu si dein viati'a poporului, si
a scosu dein basereca, numai de can' dupa in
trarea limbei romano intru ¡usa, una multime
de cuvente, forme gramatece, sintactice, orto,
grafice, insemnari ale cuventeloru remase, si
frasi, de celu mai naare pretiu, pre cari le a su-
plenitu cu altele mai negenuine, mai rele, si
mai schimosite .
Si chiaru aceste cuvente, forme, etc. pier4
dute, uitate, sterse, scose ait rarite dein usolu limbei roinanesci, prein intruducerea si usuarea dialectului baserecescu, erau in propuSIIIII nostru: ale culege dein monumentele mai
vechie de câtu usulu dialectului baserecescu,
si a le recomendá cu ton' de a densulu publicului romanescu prein organulu nostru de pu.
blicitate, ¡use in a-ante merglindu co esemplu,
precumu se cuveniea, nu numai dein cosecenti'a
principia-lora nostre, ci si dein convictinnea,
cumu ci asia se cuvene se faca totu literatoriulu romano, care-si cunosce limb'a, inse cau.
tanda la interitatiunea, ce o ar' poi-6 escitá
poterea tiranica a' usului de acum'a (si volet usos ! ) numai cum grano sa lis.
Ci se venial,' in urma se atengemu si de
cuventele latino-r o mane, dupa ce multi ne
264
imputan la inceputu, cá latinisánvt.
Mai antaniu noi insine cu dorore o spu.
semu curatu, cà asta nu se templa de citu
rát deplena volVa nostra ; si eh cli multu. mai
bucurosi amu fi fostu , se nu timo costrinsi a
recurre la alte funtane de VACO numai cele curate romanesci. Inse sortea ne-impacata a temymrelorn si impregiurarilorul ce apasá co mina
de fiera natitmea nostra, o strunciná si dein par.
tea limbei. 1111 ca-si camita noi mt.annt fi co
eoscientra si minu-le curate in acestu. punto;
catite ce-ne-va numai in pregiurn la esemplele
vechie si nona, si-si va allá deslegarea, pentru
ce noi amu venid' la atiea, cita astadi cauta se
francimu au se italienimu , en se latinisAmu
De s'aro fi smentitu romanii totu deun'a de strainismii serbesci, neo- grecesci, turcesci etc.,
entrm se smentescu unii si paná astadi de tota
innoitur'a in limba si alesui. de latinismi 7 -' si
cuma mi se smentescu de francismi serbismi,
turcismi eta., o! atunci limb'a romanesca utt
-veniea la sapa de lentita , CIIITIII a venitu paná
mai 4e-tina-di, calea inca ne erá mai neteda, si
Itit aveamn nevolia de a recurre la latinismi.
Cu tote asta, atunci si actimu) noi nu la.
tinisAmtt, de citu unde nu ne este cu potentia
a ne responde eugetele co spresittni numai usitate romanesci. La atari templari, cari pentru
viatra domesteca, familiaria si sociale potu se
lia mai pucine, inse peno% lucrarile literarie,
politice etc. suntn cu multo mai atiese, derep.
tui marturitnn, ci mai ventilo a latinis 4, de
cita a sloveni, greci, turci etc., inca chiaru si
265
si de citu a italieni, si franci; insemnandn inse , cà nu numai si intru acestea &memo alegere,
preferindu adeca cele cu forme mal analoge formeloru romanesci 9 ci si romanin du -le ditpa ca'tii miren& impregiurarile; si acést'a
nu numai co cele I a ti n e, ci si en alte
cari Mate dein limbele romane, in atu
roznan e, er' nu gothice-longobardice etc. si
cite alte straine, ce in ochii nostri cu nentica
tiu suntu mai bune de catu cele serbesci, turcesci, neo-grecesci, unguresci, nemtiesci, pentru cà
1111 t0111 ce se afla in limbele romano e de elementulu latinu, precumu tota hizinea scie, si noi
ntai suso ami' atensu.
Aste 'mute ~tu, credemu noi, atitu
ajara, atit munai orinan , si ce-ne rut vré se
vedia, nu le vede. Dupa este principia dar' si
noi volinut a fi dejudecati, candu ne voru jude-
ci ch.-ce nu scriemu sia ori sia, el intru una linnba, ce multor'a le-se pare uoua . De ora ce cre-
(knut, 6, a venitu tempulu, cá, se nu mai amblanut pro dnue cali, ci se aplecánu in practica,
ce recuttoscemu de adevern in teoria, almentrea
suntemu au faciari, au fricosi,, au ceva mai reu.
Adevernlui e destulu, ci una data se fla re.
ennoscutu, si apoi nu mai remane loen contra-luerarei;
si carele C11 1"0111 prilegiulu dice, ci e
romanit , nit schiatt si ca limb'a romanesca e romana nil slovenesca, er' candu serie, scrie romano-slovenesce, C11 fapt'a se dementiesce pro
sene-si, si arata, ci nece clii nn e romanu, nece limIt'a romana ci schiau seau celu multu
schiau-roinanu.
266
Nota 1. Ne aducemu entente co multa parere de
ren, cà atnu pierdutu corespondentiele de pro la anii
187S, eandu se publicau Organtilu si aceste Prin-
cipia intru insu, cita nevolia 1111111 dusu dein partea unon] ro in an i pentru limb'a aeelei folie, vital furannt
chiaru si aeusati la guberniulu tierei. Actele acestui
proms' curiosu inca le mai avemu a mina , seapate
prein minune dein manu-le furiei revoltitiunarie, inse nu seapara alte documente de la infirm make , cari
cu tote buna volienti'a lora ne 4crieau corespondentie,
unele de cite 4 folie, in 4-o desu scrise, numai si nuntai
infruntatorie, eh de CO scrietnu asia romanesce? de ce lati-
etc. ch omenii, nece nu pole c et f, nere eari
otu se intielega, si alle ciite tole. Cis-ce
de ne aru fi reams(' cestea dein urine , mai eh nu ne
emu poté contenr , ci macara acum'a se publichniu una
partecea deintru inse cu reserbatiunea ceruta , ci se se
convinga pubiiculn de ast a di , cite avutnu de a suferi
in aceli doi ani de necadiu , nu nuntai dein partea inimicilorti, ci si dein a' amieilorti nosIri , si citu de nefundaie erau aensele unor'a si altor'a Ce-ne mai are
vre una folitia dein diurnalulu nostril de atunei, alaturandu lintb"a si stilulu organtilui nostru cu ale dint.naleloru de actun'a , se va ntirá , nu ne indoimu , emu
se lia fostu si eu potentia a redica atari acuse, convingunduse, cà limb'a si stilulu nostru de atuncia, e
astadi limb'a si stiltilu toturoru diurnaleloru romanesei de dein core de Carpali
Celea de procesu, ce ne au remasu, fiendu curatu
personali, nu von' poté vedé nece una data lumin'a.
2. Mai contradictoria si ridicule e pusetienca aceloru literati, de se mai afla si astadi de areia, cari
nisumu
cetescu , nu
nu se sfiesen a spune verde in publicu, eh eli nu numai
nu suntu filologi, ci le e cbiaru si ore- care gretia de
tilologia, si tutti prendu pen'a a mina se scria. Pentru ch de si nu se pote cere, ci fia -care scrietorita
se fia filologu de ant:mink range, inse pre dereptu se
lote cere de la fia -carele , cá celu latrine alma cnnoscentia filologica a limbei sale se aiba, caw se nu
267
fin a innoiture gramatece si ortografice fui 6 nere uno
fundamentu, si
de acesti dein urma totu mai suutu
pala in minutulti de facia .
XLVI.
Lat inismu .
Ci nece noi nu totu de a-un'a la tini sàin u, candu se pare cui-va, nece totu, ce se
pare, e latinisinu.
Prein la ti nism i suntu a se intielege acele cuvente, forme si semnari, adoptate si aflan-.
de in latina clasica, alii caror'a numenz pcntrit noi cesti mai tardii e certu si defiptu, si a
forä de carele totu , ce se afla in Embole romane mai noue de elementu latinu, pote se fia
si se se nuniesca romarm, ci mi si la ti nu intru sensulu clasicu . Si ca dein mai multe se
atingenin 'm'a: In limbele romane, cá si intru a nostra, se afla multe cuvente curatu la
fine (lupa materia si forma, ci cu semnari, cari
in latin'a clasica nu se afla, asemenea si compuse si derivate, ale caror'a demente se afla in
rea latina, ci ele mi; de unde atari cuvente in
semnarile si compusa-le seap derivatele loru
firesce, ca nu se potti m'uní. !atine, de acea inse totil nu suntu straine, ci romane; fiendu ca
de si pote cà s'au adausu sean fornriatia mai tardin, au dein ore- care causa au remasu ne-amentite la clasicii latini, celu pucinu elementulu
loru e romanu.
Fiendu inse limb'a latina si .,mai Vechia si
mai desvoltata de câtu cele alalte limbe romane , si preponderailti'a ei fiendu atku de uta-
, 268
re, cito ea nu numai a stersti tote dialectele
vechie italice, ale Oscilen', Umbrilorii, }Ara4
sedera etc., ci si in formarea cestera mai no
me dein provinciele imperitilui romana avit. cea
mai insenmata influentia; asia nu e mirare, ci
si in limbele nene romane numai aceea se pote
cosiderá de dementa romano, ce macan' in
parte, deca nu intregil, se afla in linib'a latina.
Deci , nemenea potendu negi, cuma ci si
in limbia romanesca se afla elemente destule
!atine, dein capilla locului se pote presupune,
6, si intru a'
nostra vera se ,fia cuvente multe numai dupa
elementu latine, er' dupa insenmari, compuse.
tiune sean derivatiune numai romane, dein carile unele se afla si astadi in usa, altele inse
s'au nitatu, ii se afla numai in cartile betrane.
Apoi deea altera popore de limba romana, le a resta liertata, dapa impregiarari asi
formó noue cmnpusa si derivate dein elemen.
tala latina, na tiumai in tempure-le mai vechia
ci si in cele mai noua, poté-va dice ce- ne-val
ci nu mai notie, romanilorn, mi ne a fostu liertata a ne formá asemeni cuvente, ce santa conforme geninliii limbei remalle, de si nu se a.
fla in latin'a sean in alta limba romana i Seau
deca acestu dereptu na ne-se pote denegó, cuventele asia formate potu-se numi numai de
cita !atine, pentru cA multa a ale latinilorti se.
au sémena ca cele latine?
Noi recunoscemu ea tota libertate, ci
nu numai ne ama sierbitn cu acelu dereptu, cu
carele si alti multi se sierbira in a-ante de noi,
precumn s'a si adeveritu, C1111111
269
oserbimu Si aces, ce unor'a pana aci re.
masese necunoscUtu, cinitiltecuvente§ ce
amtt adoptatu in scrieriie nos tre, sink.
pie seau compusa si derivate, nu le a-
mu mata dein limb'a latina, unde in.
ca se afla, ci de adereptulu dein usu4
in mai vechiu alu limbei romanesci+
si de acea nece nu latinisimu facunda acést'a)
nece candu latinisimu, nu facemu furit dere.
ptuo causa si fundamentu
De.esemplu cuventele D oro re, fru p t u.
re, luc ore, in ese
si meseratate,scutu, ventr e; ía (ilia) si a it a (uva); a de.
scende, destinge, dará, incende, tu-
pseci (toxicare) utc . nu le amu luatu dela
latini, ci wait le emu aflatu la celi betrani.
Rogimu dara pre toti, cari sciu si cari mt
sciu latinesce, se nu ne judece numai de cAttt
dupa aparentie: ci a tin IBA mu; repetiendu
si aici, cá cucare dereptu altii fr a nc escu si
italienescu, si noi poterna latinisá, pote
cá inca ca ceva mai multi' dereptu, la tutti castall inse ca mai mare dereptu, de citu celi ce
in a-ante de noi r u s ea u , se, beau, grec e-
au si turceau, si si astadi mai faca asia.
Ci noi de buna volia ne amu restrinsu intro
marginile cuvenientiei si strictei necesetati.
XLVII.
Causele schimosirei mai tardie
Si ce pote fi caus a, ca romanulu, de candor
e romiinu si nu Itomanu, intru atitte modure
270
siau schimositu cela, plicirm (deca nu corcitii)
limb'a grecindu, serbindu, ungurindup
si in urma rusindit Si turcindu-oi
Noi nn o vomu spune pre Lacia, cà de se.
ci nune ce precepe si forà spusidu nostril;
mai vomit percurre rape& diverscle fasi, ce a
pat1tu limb'a romanesia in decursulu a' mai
multe secle mai dein 'Irma; cari voru adeveri
si mai chiaru de cAtu ori ce alta argument'',
cumu ca schimosirea limbei romanesci nu purcede dein amestecarea mai multoru elemente
straine de la inceputu, ci dela alipirea lorti
mai tardin si pie incetu, dupa ce limb'a
formata
Dupa stingerea elementului latinn in impe.
rinlu roman!' orientale, ce devenisegrecil-bizantint', mammal' de presto Dunare , incuscrinduse Cll bulgaro-serbilln, s'a bulgaro-serbitu, de nu
pie senesi, dar' celit. pucinu limb'asi. Si asta
incuscrire, nu numai cà s'a latitu si intensu apoi si dein coce de Dunare, ci s'a intaritu
citu si in provincie-le mai curate romanesci nu s'a potutu laped de dens'a de citit
pre la inceputtilit sechilui XVIII, pro cinch' celi dein cele alte provincie jail intrecutu cu 50
de ani mai in a-ante. Ci funinginea litnbei serbu-bulgaresci se cunosce si pani astadi pre fa.
ci'a limbei rornanesci. Nece e mirare, candu
inca totu o vedemu incalciata-imbracata-totit
cuma a fostii dor' de 1000 de ani in coce ,
de
si s'a parutu tinor'a, ca scaimbandui portulu
'vechiii slovenescu Cu portulu nou rusescit, aciimu e fromosa sii siede bene Ci üfl (les p e rà.
271
mu. Impulsulu, dea si inceputu mai
totu de a-un'a de deja coce, totu nu
remasu neserntitu la confratii nostri,
linde e dupa dereptu*)
Dupa ce apoi tier-a romanesca deveni se fia
si
se se mnnesca Un gr o -Vlach ia, romanii
si celi de preste Carpati, ca si cesti de dein co-
ce, incepura, a fagadui, .tagadui, ta ma(1 nI, a d'ice: rxmA ,
H.km, B111-4159 CTpLiSM C'EAAW9
Oroumr, Milp1liNf9 firTHNfildr, XHKAILDWIF9 Cá,
Si XHTIVkN9 XHKIVkli 9 ISHKAEAN, si alte multe; cate
tote, ce an mal intratu in ¡antele baserece si in
sántele carti. La noi firesce, ca se andu si mai
multe de acesta sorte, ci form'a limbei deja
dialectulu baserecescu nevenindu de la noi, ele
au remasu afora.
Inca si in literatur'a mai noua mai anula
cari nu au intratu in linib'a baserecesca,
si inca la scrietorii mai de frunte dein celi
de preste munti
Ce e :t.E14Aingrapf-a ungro-vlachiloru nostri?
Ardelenii -ungureni dicii pre multe locure EigfaVr sean rigtuVr (lela ung. b ii s g
ci sintugr Kinwifrapt .36iAllatA111 suntu ale fratiloru
(le lenga Dumbovitia.
D. lui Canten] ir u ** ) si dupa densulu lui
9
Fo tino (vedi inai sus(' § XLI not. 2) se pare,
ci
halastúlacu de pesci) ar' fi cult)
Ce stnn serian fulja in R. 1848 in liniele rarile,
la implenit n , Cu multa mili ietnire a t'ostra.
" Besehreibung tier Aloidan, P. 111 , cap. IV, in
Magazin, lotn. IV in. 117.
272
*Tutu dacescn, ci nu e mirare, eandu si
ilk o pune intre euvente straine.
Va intrebá ce -ne -va uici: Cuirm au (Hsu
dar' romanii roma n es ce mai antaniu Beau
mai delimit'', in a-ante de a dice cparimaut etc.?
Unele, precumu le dicu si adi, de si mai
raru, pr.avend ecá, cugetá, in locu de a t a-
ma du I, gandi; altele, calm' pro cumu urmeza .
In cartile moldovenesci, in beg de fa g a.
duescu, ung, fogad ni, se scrie juruescu,
seau dupa pronunci'a loru: giuru es cu , cu
derivarele Atli; N, fol. 184 v. aptivra 4)Ipti9vra
y lo pi?upi; 181 V. INXI(A CRUM!. fltE YEA& YE
Bag y IO
11 T Is nxiatti TIM Nall; C% B%A AA; etc.
1', f. 74 V. AI BA yIO91E4GATgA L K y109%Mi?EfalH CAAE ; 112 V. INVnx. NNATE ANNKOTE WU yVelinugt, gm BA 4M1 y 1:14:( H TA; etc.
Ak%NT
de undo credemu, ci- la romini mai de multu
a jur á a semnatu si a fagadui.
In locu de a tagadul, thug. tagadni, yechi pan& de curundu, chiaru si in dialectulu
Ci si a
baserecescu, diceau: a se taped a.
negá se pare a fi fostu ore-candu usitatu, pre
emu se cunosce dein cuventulu: n e g a, care
Si astadi e usitatu, si insemneta o mu, care
tote le face in contra, cá in provarbin: iiea
sui in te lega:
ba io nu in'oi sul, ca de
m'oi si sui, c'un picior' m'oi terei.
In locu de urkm, ung. n e in, pote ci vor fi
(Hsu limbo, glo t a,
C
iii dialectuln basereresell une oria,seau ometu ci in D (mai susui, §
XXXVII, p.214), seau gentc ca la mocso-romani.
273
In loco de tiwyk.5, lung. v it é z, ce
(Hsu; e mai aAte odd de atlatu, clupu ce si !mind ii alte si alte cutente esprintit ac6sta idea,
pr. vir fortissimus, bellicosus, stcenu u s
miles etc.; ai nostri pote, cA kin disu
tare-le, vertutiosu, au camit asemenea
.
In Joni de vrilaws, ung. sztrsa , au (Hsu
p ref eghiu, si p a z a; care cuventit deitt 'Irma e contractu dein niutz5i, lapedaildu pre y e
dein miediu loci' ca si alutrea, or' niusz5%, almentrea la celi weld scu t u, e neindoitu -luatu
dela 'tali, la cari se afla p a ese, care in vocabula-
rio della Crusca se esplica: Arme defensiva I
che s'imbraccia, come se u do etc.; de unde
si franeii mai de multi' diceau: pa vo is intru
intielesulu de: so rte de grand bouclie
cum.' serie clictiunaritilu academlei francesci
In loen de c %A aw ,
sz;illás, ore cándit la Blicuresci
diiii octim4 ¡al. hospiti-
u un, pr. se afla in Kk (bibll'a de Bucuresci dein a. 1688) in epistol'a catra Filem. v. 21 (pag.
902): wit +mripian% .+Ms rwrikpc tau oc n zuV;
Si ca se nu se prepuna ce-ne-va, cà aci ar' fi
orba de ospetiulu mancarei si beuturei Ci chi.
ani de c%Attui, marturia ne este Nolan Test. tipatio' la Sinirtea in a. 1838: dupa Mu mai
alesu modelu de prea sAntra ioni Episcopilorti
priticipattilui Romaniei", cumu scrie la titlu, care-le la loculu citatu p. 287 are: ',turf ,t-nfugu%
rz.rturfmi AnYi W1rit5 A.z" ( mtg. gazda ); er'
iii testidu grecescu stà: gEviav dela ggvog lat.
hospes, romanesce os pe; de unde avía, lat.
hosp it ill111, romaliesce ospe ti u, cá 'ersiu18.
27.1
bea de Bucuresci. Cuventubt os p e ti U dar'
respunde si c on vi vi u -lui si bospitin-bli,
adeverentia de ospetaletatea vechilorn romani ca-
ttà ospetii sei, de unde si tintinan a luatti a
dice: jól lak ta in, si la ka dalotn, in loen
de bene in'amospetatu, si de ospetin de
nunta.
in locu de 4)&fvrttwar (in P. numai citgrrVr), dein -acatiatur'a silabei war, ung. sig , se
vede nuntai de câtit, cà romanii mal antanin
(liso citgrr g lat. fiirtu ni, dein care apoi an
a, a
formatu 4)Vioriw,C Kfg.tiut, moptliw, si in imita
tiNprctiWar) sean de a-dereptuitt acatiandu acea
silaba de in aplecatinnea de a ungnri,
templa
Si
cu tinlylpIHK
CHM
se
cwaTofinnic, AaTofiumK,
AMApHII etc., adangundu de prisosu terminatinnea slovenesca adiectivale FIHK, candil era
(lema(' a dice, cumu s'a &su tnai antanin:
meto, cir%Topro seau eTaTopio, 41T01110 seau Aa-
toro , amap
Nota 1
Cu aceda § s'au 'Mi-erutan Pri neipi a -
le in a. 184$ , 10 martin dein Organu, si mai n'oh n
nu s'au confirman' panh, arum'a
2. De st aren natiunei si limbei romanesei , vedi
ce serie niel ropolit ola Theodosiu in e pis t ora ded
e a to r i a (sir) ratrit. Sierbann Voda (G.G), de carea ami amentitu si in Analerte p. XXIII nr.. XIV, linde
inderepta : 1680 in loen de 1688:
'114% 9 WH
<NE
99 4;111
H1+41Aikyffi4 AHM6TH
~UN WH HAVICWFOC
AVICpti
HI+BILI%KAIIE HOAW
tACTE .fuTferirra
muKwopapt, Wil IMAKA9E p0AgAgH HOCTfig
HICK, KAFEAr WAAT'A WH EA 14/11%9A 4H1
191 fair4fINH4HAIE WkNatH
WH -firpt TAiiH WAMINH C% HgMnA, InflA AKi(A1 ATTA <NE CgINCI WH
275
wK%91.1' tacT1,
Hinvh HWII ArWA,
SH9010
1111,11 4cti'LLMV9%, HMI
wKil C% flOMlHtpI ACT%511
1111911 MyH, 11119
+91/i ToT poAga,
tgai"
110$; ¡ACT"
41 Ka "1041/ "faVkfit4"1/0) Wa
916t1 .+HT97511 WG09 iLIVA9THHADCE, W11 .44)%illo9A11-
.Agri: AMA CT91HHH WH A1AA ISA913A9H1 40A90,4gAgH 110fT9g, 919
ps Wit ,MAA 139 %A: MA W
WHC%./.119qMgTik5A, WH ft,I KA9TEI WH
A HMEA WH isf .4.8,LLIVIS9*. LIU rrk, WH
4.111MMHAA91.
Elu marturesce tnai in colon eh pre atunci "(la a.
1680) edandu acea Liturgia slavo-romanesra tivrrge-
ri"A rroaTs. a o riptrigrit npf AHM6A Hoaorpx,
WH A O MgTAI HH41 AM BligT, HH91 AM KV T15 A T:
(491HT 111%9TW9HCICK
1111198 MgAT1 0AT1 f1911VHHH
MAV nrwc, CABAH IC% WH riENTO CK
TA AHMEA HOACTIar. 91 1-ACT1, WAM 4AKVT,
HENT9V /MICA A'AcKsiliiinwp ( ON AM 511C)
HV
CUM +wrpg Pritimot poAgit Norrpgl etc.
Ci zelulu arestui atare arehiereu, de origine trnu,
in decursulu lungei sale pastoriri , nu s'a. asiediatu ,
panh ce in tipograii'a cea nona dein Bueuresci s'au tiparitu una multime de carti basereresei$ in editiuni
splendide , nu numai romanesci, ci si grecesei si arabesci.
Pie urm'a arestuia eu etotu zelulu urinit succeso-
riulu sett Ant himu Iberia nulu, si Imai tardiu e-
piscopii Remnicului D am as ch i nu ( pro la a. 1730 ),
C es ariu si Phil aretu, cari au tradttsu si tiparitu
tote cartile basereresci in dialectulu basereces-
cu, srotiendta preintr'insele nu numai limb'a slovenesca dein baserere-le romanesci, ei si dialectulu celu mai
vechiu romanescu naitatu panit atunci in tote trele provincie-le : Trni'a, Moldov'a si Romania .
Vedi ce serie de cestea dein urma R,. T em p e in
prefatiune la Gramatee'a sa (8-o Sabiniu 1797).
18*
27d
XLVIII.
Mai retnane se grainiti, de stil u , si de o r,
tografia.
Ci st il u I ii, precumu dor' nemetrea nu
se indolesce, nece are lipsa de deniustratiune, mi e totu un'a cu limb'a au cu form'a limbei. Tota limb'a regulata, seau celu
pucina crediuta de atare, pote se aiba numa
una f o r in a;
ci stiltilit varieza, dtipa CUliill
vatieZa °miau, pre cinnu sa disu la &anees'
le ityle c' est l' homme.
Si cu tote astea, vediendu ce-ne-va, ca noi
SCrienichi amu datil alta forma limbei, potea
se Ile judece de in caus'a formei noue:
stilulit nu ne ar' fi bunt,
Dereptii, cà noi nit pretendemu, ca amu
scrid in sial& celii mai fromosu, cutnu se dice,
de ne a si foso' tota nevolienti'a de a ajunge,
atta se pote, mai aprope de unu stilu chiaru,
netedu si firescu. Ci asta nit e plisa deplenu in
voli'a nostra, dein piedece dein la-intru si de-
in afora.
De causele dein afora a diversitatei
lui in orgatto, nu mai avemu a ne cuprende
acimut, candil elu à incetatit de multu; numai
ce adaugemu , a atare diversetate e alai multu castigo, de citu pierdere. Una limba , in care nu s'au facutu incercari si probe de'totu
gentilu de stilu, nu pote se ajunga la acea usioretate a stilului, care se cere de la scrietoritt, cit.ce ori si cumu, variando obiectulu , va cauta
se varieze si stilulu, precumu cauta se varie-
277
pe si 'lupa argumentu si dupa scopulq scrierei,
inca si dupa diversitatea culturei, pusetinnei si
starei politice, baserecesci, si literarie ale vreuntli poporu, seau unei anumite clasi de orne-
ni pentru carea se serie.
Er dein causele de in la-intru,afora de cultur'a intelectual° a scrietoriului, cea mai primaria e talentulu naturale alu autoriului, care in
adeveru inca are lipsa de multa ajutoriu si de
mare diligentia, ¡use forà de elu tota nevolientra °mulla remane desierta si forà frnptu.
Pe acea, de si une oria frotnosetra stilului
a fostil resultatulu unei astringen i erculice, de
care istorra ne arara esemple, ce ne rapescu in
admiratiune, precumu se scie de multi clasici
greci si latini, fll Platone, Dernostbene si Cicerone in fruante,
dar' si aici conditinnea
principale ni divinnIn loru talentu, de tare nu toti mi, parte, câti imbraciosieza cararea spinosa
a literaturei.
De acea, nece de person'a nostra nu mai
adaugemu, nece 1'011111 se ne escushmu, de cita
ch nevolientra nia ne a lipsitu, er' talentuln e
11111Dili aceluia, ca,ruia ilu di, celu ce imparte donure-le sale, cui vrè si citu voliesce .
partea
Arestu § imprenna eu cela urtnatoria, a
Nula
fusta scriou inca Iota ia a. 1898, ei (lupa eercustart-
le de atunei remasera netiparite si s'ati postraio infra
una portu-folia , dein care vela si in nainu-le generarinlui rusescu Gasfordu, randa inipreona ea allii carliei si io in prensoria la Retonica in Itoninnia, dein 6
pank in 25 tuart . 1849. Generariu-la lash a ise traduce dein romanesce , si-si lila ocasinne de aci a disputá despre lialb'a si originen natiunei romane, ini-
reuma cu elle.
--- 27$
XLIX.
Ortografi'a:
Acceele.
Er' citia pentru Orto gr a fi a, obiectu ca4
re si astadi inca e de mar() importantia, cugetuln ne erà, a tracti mai antanin prescurtu
n'odian, ce ami, fostu adoptatu in Organu, seri.
endulu cu ¡itere latine , si apoi de intrega sis-
tem'a ortografica, ce ne-se parea imite mai
fundata si mai conforma naturei linibei roma,
nesci.
Dein cele, ce preparasetnit pentru ortogra
Ira organului, remanendu-ne mintai pucine apotatiuni, nece nii VOMII se ne mai ocupAniu a.
cumn de non si pre largn, ci munai peine vo.
mi' atinge dein cele remasa, in eátu ata valore
si despre ortografi'a nostra preste 'out.
Dein capuln !oculta d O ti e ne au fostu flor.
mativele principali, ee anua munan' inca in a.
ante de inceperea Organului : Princip i 111
etitnologicul si adoptarea accentelor u in locu de senme fonetice; la cari se mai
potu adauge, ca cosecentie acestor'a: u fi n a,
le pretotendenea, aforà de miele preptisetinpr. in, su b, si in person'a 1-a sing.. a imperfecteloru, plusquan) perfeetelern, si alu tem.
pulla condititinatu, pr. eram, laudasen),
furem;
si negativuln reduplecarei
cosunatorie-lorn, abra de compusetiunea cti in
nrmandn una, verbu cu n la inceputn, pr. in-n o-
tu, in noescu etc.
Aceste pat r u plante au lipsa de demustra-
filme, pentru cA eltiarn inte insele se inverte
279
gardirea Ortografiei romane-latine, si teta di.
ferentra pareriloru de la acelea se deriva Si
depende.
Demustrandule pauà la convictiunea al t o-
r'a, si castigandu-se, de s'ar' poté, consensubi
totoror'a in aste pa tr u punte, armoni'a sean
cumui dIeu, unificarea ortografiei, ar'
fi complenita. Lasandu dein acestea
etimologicu pre numerultt urmatoriti, fiendu ci are lipsa de una mai intensa pertracta.
tiune, trecemu la cele alatte, si tnai antaniti
la cele ce scrisesemn inca in a. 1848.
I.
O rt o gr a fi'a de noi adoptata 9in loculti
semnelorn de in -alte sisteme ortografice, pr,
cedilele sub c, d, t, s, semilunele de asupea vo
caliloru etc., a luatu numai semnele a ccen te.
lo r u, inse ca intentinne, de a nu usui nece
pro acestea prea desu, ci numai in mitre de
lipsa, celn multa candil si candu pentru usioretatea lecturei.
Dein lipsa, candil forá aratarea tonului, cu-
ventarea ar' remallé oscura att cu anevolia
intieleso; de esemplu, candu nu s'ar' poté sci
dein contestu, deca a ea se pronuncii chiarn
ori oscurn ( a
sean A), pr. ni a n a, in â n a;
mésura sean inesfiraláuda, laudi,
laudi etc.
Pentru nsioratate , candu regulele accentuatitmei si ale gramatecei suntu de ajunsu spre
a cunosce si fori accentu adeverat'a pronuncia
a vrennui cuventu, inse nu asia usiorn, ci de.
ca va fi semnatu si cu accentu, pr. voliu la u d á,
unde si de va lipsi accentulu in la u d O, tottt
2S0
se scie, cit e de a se dice lauid, pentru cá
vo I in cere (lupa selle inlinitivu, de acea
se pote serie si v o I i u lauda; mai nsioru inse e, deca se va serie cal Recelan, vi nu cunitt
Va se se ahmece ce-ne-va in lectura si se dica:
N'Olitl l411(1 a.
De acea iisril,p accentelorn iii sistema no-
stra, e dupla: t onica, (hipa manea aceentna,
re i, si en fo n ica vetan' ajutorarea lecturei
dein lipsa au spre Mal mate comodetate in locu de alte senme
Semnele accenteloru sitian t r e i: acutulu,
relu gre ii, si ce r e u fi es u; cari siati hiato inceputtall, cuan' se scie, de la greci, ati [rectal' si
la latini, ¡use forà de a se sierbi cu ele de e4-
tu in rare casnre, ne avendu lisa de ele cá
grecii, si drla acestia in limbele neo- romane,
Ja cari la tote sitian in usti, de si ntimai mai
t'ami, si nu strinsu (lupa vislorea tonica, ci in
ulule limbe si in ulule castire maná cá semne
enfonice.
Insemnarea
primitiva a accentelorn
erá
mai inflan mnsicale; asia citit accontele la greri eran cá 11113 s c a ra, pro cave se aratá iniltia-
rea totture- Ion' dela una linia de mai diosu
panit la all'a mai misil. La eli accentulu gr ea
setnni gradulu mai de dios!' ah; scarei, cela at II pro celu mai de sustr, ei si celu cercan esu ntimai cui aeea ti iferentia , ch cesto tlein
firma semita de una data si Ittngimea vocalei pre
carea erá
Noi inca ami' aflain ascniene gradnatiune a
I orture-101u in Itmlia romanesea , in eátil pentru
281 ----
acrentulu g r e it si a cu tu; ert pentru tertulie-
no, dein causa, cà la noi lonzirea sean scurtarea N'ocalilorn mi e esentiali: in pronunciare,
ri lasata in voli'a en ven tato
Numai
harca seau deseenderea silabelorn e 111111 ce atit u de necesario, cit u tota prontinci'a contraria reguleloru acrentuarei postre e tieso fcrita
oreclae -loro romane, si numai de citti denatstra pre stra liad!) .
(Jude S1111111 a se pune arcentele si cari
s('
artigar, ami trartatil in Elementele de limb'a
romana n'id pie largo in §§ XXXVI, XLI si
XLiV, la cari pro ocanin , ea se ¡in final nevoliti
a mai reptil si aici, ce amo serian acolo. Aiei
011111 se atingemit numai pre senil u, unele ce mai
inseninaseniii in a
1848 pentru §-lii de facia
Preste totii, noi SC1111611111
.
tOtll de a-tin'a
deintina, terminata intru una
o cale ligara: a, u, e, i,
eut u, sean gro'.
Cu
en unit accentn: a-
pre a cliiarn tot u de a-tin'a,
nu maná in infinitivi, ci si in alte tempure ale vetheloru, ¡ir. a laudi scurtatii dein la u
r e, elu laudi sciirtat u dein elii la u dia;
asia si in intinitivii celorn alalte done cojiigat
II si a IV, pr. a ve d é, a fu g î, in loen
de a v ed ér e, a fu gi r e, de citil ci in IV.
, wii , cari sigan
cojugatinne in silabele
formate dein cite doi i contrasi intro *mulo,
scriemu dein atea cana Cll cercuflesit, pr. a
a u di in toril de a audiíre; a Senil î, a esi
Asia si
ele, in loen de senit iire, es i ire.
Iii deril alele si r m'irme -le lo: u, pr.
282
dá, landi-voliu, nu laudá, etc. Er' in infinitivii
de 111., fiendu ci vocalea ultima nu e tonica,
de acea remane ne-semnata en accent'', pr.. a
f ace.
2) Cu greu semnimil: pro a oscura (%),
pr. eln I a u ci A; si dupa analogia, si in cele alalte trei cojugatiuni de acefasi tempu si dea ce-
easi persona, pr.. elu ve di it, fa c it, v e n 1;
inse dein causele aratate mai susu erasi si aici
ell* audi, semti, esi,si fece etc. Spre
destinctinne semnamu si 1 pers. pl. dein presentele si perfectulu cojtigatiunei 1, pr. laud A-
mu, spre a o (lestinge de aceeasi persona in
imperfect'', pr. laudá in u.
Totu asia sernnimu si pro e pronunciattt
latu, tnai cá (liftongulu ea, in casure-le urmatoria
in verbele da 11, st au , lieu, ben, pers.
3 sing. dein presentele indicatil ului , an cojun-
61,1.101 pr. bè in locu de beve, tlè, stè, 1'6,
fiendu ci mai delimit'', si pro aloeuria inca si adi,
se mai dicea si se dice, rea-bene: dee, ste e,
I i ee, de unde se nascit form'a diftongale in è.
in numele feminine seurtate dein el a ,
pr. catiè, siè, stè, etc., dela catiela, sie.
la, stela; asia si- niè, care e scurtatu dein
neve.
3)
toria :
Cu c ercu fles u, in casare-le urma-
pre a, eandu are de a mini ca Ak, de si
nu strinsu totu de un'a, ci mai nurnai mule ar'
fi indoiela, pr. min a, ci se nu clici : MAN% .
pro 1, candu e contrasu de in doi i, pr.
283
andi etc. cti mai susu dupe d t, S; asia si in
(lien; si aliurea, in finca seat in ntiediuloculn cuventeloru.
Er' in cam pentru cele alalte silabe, re-
gul'a nostra generale fiendu pentru lintb'a romanesca ci si penult cea latina, CllIllIl ci accentolu cea mai mare parte ma pre silab'a penultima, mi sentnálnu p en ul t i m'a, de catts in
casu de indoiela, pr, induráte, cá se nu diet
i n d û r a ,te, laudamo, etc.
Tutti asia si a n-
tepe n ulti m'a, !lanai spre destintitine,. pr.
in t s u ra (verbo), cá se nu-lu confundi Cu m es r a ( nume )
Pro ecesta urma si in monosilabe, unde
amu lasatu in voli'a scrietorittlui, cá in casu
de indoiela, se noteze cu accentu tire un'a att
pre alta, au si pro emendate pr. dà, di, cá,
c A; Ai ( ad oca Vrè ), vá ( mergi ) etc.
14a care mai adangemu cá diftongií, nece
in finca cuventelorti nu i- emu accentuatu, pr.
veniea, mea etc.
Atit'a aveamu se anotinnu pentru a cc e
te la a. 1848, de tint ca si aid iannt datu una
Ilona si mai completa red,actinne.
Note 1. Co nc or d i'a, numai de cab' dela lureputu se destinse de catrh cele dolla diurnale Trne, ce
adoptasera sistenea accentuarei acesteia, prein unu nou
metodu, chiaru contrariu sistemei nostre, punendu
unde noi punemu 6, si â unde punemu it; er' î dupa d,
t, s, pr. di, ti, al, in acésta sistema, nu semneza ci intru a' nostra doi i, ci numai unulu, er' i singuru face
rain la noi dui . Macan' cà , in catu pentru î, chiaru
si dein sistem'a ortografiei latine 'pote se scia ori-cech setnneza, nu unu i , ci doi, pr. in versulu liii OA idiu :
mauls et cocli ; in locu de d i i . In limb'a
284
romanesen inca d f , scrisu dupn sistem'a nostra, e fp
loco de d i i factitu dein di e, ca la lati ni, precumu anin
citatu dein A. Gelliu si Charisiu mai susu § XII p.
not. 4****) .
De almeniren si latinii pronuncian pre d i si t i rá
5H, 14H7 n tu inn i
mai iirmandu alta vocale, er nu in
a-ante de eottlinaloria. De di ne e onariuria Prisciane
rap. VI, 31, scriendu despre z: unde snepe D scribentes
Latini bane ( z)exprimunt sono, tit nteridies. h od ie;
er' de t e oiutu dein scola . Aeiinttu , dui a di, t i,6i
urmeza alta 'ocale, ori altti i, tofu un'a este, si
devil contragi doi i Mtnu unulu á la latini, pr, df de-
in dii in !ern de die, de sene urmeza, c
sune cá z i , nu ri d
dt are se
Deca woe ratiuni nu von' fi in stare se convinga
pre rontrari, ne &lulu legati, ef nu mai disputi.niu.
Dar' nece nit precept', eh re iatiiun au potutu-o
misicri se scainibe nornre accentuarei nostre , dupa ce
erá recepta de tole foliele, ce se publican .attinri in
Trnra : Gazeta. Telegrafu, Atii irul ti poporului , si dura
re publictilu Concordiei e tutu acel'asi cut alu celoru
amentile; relit
in asta parte, ea nu response ID1irei sale, discordandu 'er' nu concordandit cu cele Rhine sorori gazele dein patria
Una singura ratiene ar' fi, cà si in ortografi'a eirilira a finale se settineza ru accenta greti,
istse erá
de a se cosiderá ea basan accentuarei cirilice e pi osodra
Jiuiibej grecesci, carea nece cu cea latina nu cosi.mi intru
Inte, co al;if t, tnai !melon eu rea romonesce, Si un accentele greco-cir bane sun tu nonini 1.einne loni(e. sf nu au infinentia in scaimbarea vocalisaliunei t in Imil;t1 romaneea, ce nu nnmai noi emit aratatti in operele nostre
gramatece- ortogralire , ci si si$leur a Contordiei se pare a reennosce .
2.
De ortogralia awn tractatu mi in specie" nu
numai in Est raelulu nostril drin a, 1841. re S'a
tiparitu Si in roli. a pentru niente dein Reek anti, si de
al tirria mare parte si ip Abecedaria-le niistre , in Element e de !Mail rum. deft) 1854. part. L B (nr. XXXVII
2S5
XLIV, pag. 81
94 ) , in Compendia de gram. ro-
101, p. 78
90), ei si in conmana, Parten 11 (§ 89
ferentiele Illologice dein Sabiniii in a. 1860 ( protucolulo in Actele Asociat trne, H p. 178 seqq ), in discursulu linea dein 29 jul. 1862 ( Act. Asoc . 11, p. 98
seqq ),
unele corespondentie publicate in Giaeta si
Concordia , precumu si int ru una diseriatiune berma pentru
adunarea generale a' Asociatiunei dein a. 1865, ce inse nu s'a rostitu neue s'a publicatu
L.
U finale. lieduplecatiune
H. In can' pentru u final e, intregu au
dinmetate, nu credu, a fi de lipsa de una
desbatere lunga, dupa ce fia-carui gramateen,
inca si celui mai purinu strabatutoriu, si de a.
ci ori ce-ne-si cunosce citu de pucinu elemen.
tele graniatecei romanesci, 'mi pote fi necunoscutii, ci intre u finale si i finale esiste una a.
tare corelatiime in limb'a romanesca ca'tii celia
lapetia pie u finale, cauta se lapede si
pro i dein fine, deca vrè se fia cosecente.
De almentrea se insiela reti, cari credu ci
finale, candil se pronuncia mai scurtu, nu
se ande de locii; er' deca se pronuncia catu de
pucinii, nil mai este cuventu de alu pote lape.
di dein scrisoria,de citii pote clein economia,'
care causa inse mi pote nece una data se intre
in calculii gramaticali, ci celu multu in celi fi.
nantiali, la gazetari etc.
III . Er' in egoi pentru redupleca ti.uea unoru cosu natori e, ce ',noria se pare
de asia mare importantia, cátii o facii Si mide
nece gramatec`a nece etimologra nu o tufere
236
necumu se o cera, pr. cântlti unii scriu seau
n a lt u seau inn altu, amendoile snientile,
n'a scriendu cu unu i mai pucinu, alta cu una n mai multu, de cAtti se cade.
Aparatorii reduplecatitmei achicit done argumente in favorea sa : usuln limbei lat i ne, Si
usual' limbei italiane. Pentru co, nu si usulu
limbei ronianescii
Ci noi nu aflAinu argumente-le produsa de
ajunsu, ci dein mitra, aveniu chiaru dein asta
parte argumente ponderosa in cuntr'a reduplecatitinei, precumu:
a)
Ci limb'a romanesca in v o r bi r e nu su-
fere atari reduplecatiuni, precuinu totu romanuln ca ceva atentiune pote se fia oserbatu; asia
citti usulu limbei nostre e in cuntr'a re-
duplecatitinei, nu ntimai celu de acumu, ci si
cela mai vechiu, precumu arata ortografi'a nu
mili-mi a' dialectillui baserecescu, ci si alu totororu cartiloru betrane scrise seau tiparite. Care
usu cu atit'a mai tnuitu meriteza a fi luatu in
consideratitine, cu citu e mai constante si universale in romanimea totororu temporeloru Si
totororu locure.loru, asia câtu ner edopl ecarea cosunatorieloru e cara cteristeca
bei romanesci, cá si toturorn limbeloru neo -la-
tine, afora de cea italiana. Er' a introduce ce.
va in Iimb'a ronaanesca, ce nu numai e in -cuntea usului universale alu ei, ci e si in cuntea
insusi characteriuluilimbei, nu scht t u ce cuven-
tu ar' poté ce-ne.va cutezi, ci io nu me potiu
involf la asemene innoire, si nu me voliu invo.
JI nece una data.
287
2) C4 thiaru si limb'a latina, la carea 0tesi cumu provoca patronii reduplecatiunei , nu
are reduplecatiune de caw numai in 'mole co..
sunatorie , cele ma i multe in I Si s 9 er' intru alte le
seau pucine si forte pucine, seau nece un'a.
Inse causele, cari faceau de lipsa reduplecatiunea la latini, celu pucinu pentru I si s, ne
suntu cunoscute, si de volimu a imiti pre latini in reduplecatinne, cosecentra ar' cere,
sei imitimu si in causele, dein cari ne e- cunoscutu ca faceau reduplecatiune.
Causele insesi eran,
a) pentru L, cà latinii pronuncian in d o-
n a modure acesta cosunatoria, mai ca done co.
sonatorie destinte, care destintiune, dupa marginirea alfabetului lora , nu o potura, au nu volira,
a o desetnni de câtu prein reduplecatiune, asia
dui unit L semni una cosunateria, si LL alea.
Marturia despre acésea ne este insasi linib'a
manesca, carea in cuventele latine de acesta
sorte a tienutu pani astadi acea destintiune, asit* câtil pre L simplu la miediu-locu, si finnandu vocale, tom de un'a-lepronunciAinu ci a, er'
L numai nude in asemene pusetinne la latini se
scrie cu LL. Asia dicermi p a ru pains, p e ru
pilum, s are sal si salit, s or e sol etc.; dein
ciintra cafit caballas, cal e callis, vale val.
lis, mole mullis, role follis etc. Numai la
incept-111u cuventeloru tienemu pre L
pr. limba, lingua, si urmandu alta cosunatoria, pr. cal d u, a I bu, calidus si caldus, albus etc., deirr cari -esemple se pote conchide, cà si in aste casure se pronuncii LL, de si
2SS
scrieau numai cot unti L. Alte casure, ce se-avedti contrarie acestei teoriel 81111t11 11111114i
14 ',alert', pr. st a oil u col L, de s latinii inca-lit
scrin tu non& st alin I u in, de ora ce forma
mai commie in asemeni terminatinni id 1dtiiii
ge erá forà u (lupa b, c, p, t, pr. st a bl
nu clum,maniplus,vetlus,deoideainostri
au (Hsu: s t a ti iii intitandu pre e iii
g_e n
inanuplin, vetlin, cari in nrina se
straf)rmara in genuchin, manuchito, ,vechinoitt
iiiimai la tioi ci si la italiani etc.
b) Er' in rim pentru s, latinit vechi
ci aveati done cosionatorie destine, dein cari
un'a se semná Cu s simploo, si se pronunciá rá
la noi si la greci, pr. sot sore, casa casa,
iugao; etc., er' cea alalta cot ss, si se pronotti-
cii cá z grecescu, pr. Indss a ci pca .
De
unde Priscianu I cap. VI nr. 31: saepe ,pro z
eam (s) solemus ge minatam ponere, ut patrisso pro iraz(46), pitisso pro arrig'co, mass a pro pága. Cbiarn dein cuntra ole ennui astadi
pronuncia italianii si francesii ataltu in linib'a loru cAtu si in cea latina, dicundu z mule e scrisu
unu s , er' s numai tunde se serie gemenatu ss.
Aici dar' e casulu penult ai nosiri, deca
voru se imiteze pre latini, se scria pre L cu
LL, er' pro R CII L
precumu unii ait si cer-
catu a face; asemenea si cu s si z;si atunci
nti ite optinemn,
In urine insemnámu: cá reduplecatiunea
cosoinatorie-loru la latini, inca a rosin mia innoitura superflua si fora necesetate, prectimu
lie adeveresce 14' e s tu sub cuventulu: s oli tau-
289
ruja si aliurea *). De acea in documentele latine cele mai vechie nece una urma de reduplecatiune nu se afla, pr. in &flatus- Consultu de
Bachanalibus deinanuht Romei DLXV1ll (a. 186
in a-ante de Chr.), ce se afla in museulu dein
Viena, unde Se acre numai esent; necesu S9
adesent, adiese, velet, iousiset, fecise, compromesise, dedige, arfuisel
esetis etc., in locu de: essenti necessum, adesent, vellet, etc. **).
3) CA nece una limba neo-latina, afora
(le italian'a, nu sufere reduplecatiune. Asia:
a) de limb'a francese e lucru cunoscutu, ci
reduplecatiunea, ce se vede in scrisu, nu e si in
vorbire; ci reduplecatiunea dein scrisu e numai una cosecentia a sistemei ortografice adoptate de francesi dein teinpure antice si inve9)
Quad si a s o 11 o et tauris earum hastiarum dn-
anti quae consuetudinis per
unum L enuncian, non est mirum , quia nulla tuno
geminabatur litera in acribendo; Tiara consuetudinem Ennius mutavisse fertur ut pote graecus
graeco more usus, tod illi aequo scribentes
ac legentes duplieabant mutas; etc. edit . Egger,
Paris . 1838. p. 166. Totu asia sub cuventele;polet,
ctuin est nomen ,
porigam, torum, pagg . 80 Porigam, dixisse antiqui videntur, , pro porrigam, pro pter
morem non ingeminandarum liters245. 274, etc. dein cari locure se cunosce, ch, si lag. 42 e a se serie: Mutas literas
r um;
et semivocales n o n solebant antiqui, duplicare Berlbendo aut legendo .
" Vedi T.M ommsen Corpus Inscript . tom. I pag.
43 nr 196, tare citeza si scrietorii , la cari se
Mai afla mein monumento.
19.
290
terate atiitti de tare, cgtu numai pecine refor-
me se potura intruduce in seclulu trecutu. De
mide dein sistem'a francese ortografica nu se
pote lug arginnentu pentru a introduce reduplecatitmea si la noi, de nu ennui va prein (amare volimu a introduce si cele alalte greutati
ale sistemei francesci, care nu se pare a fi dupa intentiunea piabliculiti, ci dein cuntra usiorarea
pre cgtu se pote mai mare in ortografia. A-
semenea si
b) de limb'a ispanica e Weill ctinescutu, cg
acadetni'a de Machin', reformandu ortografi'a
ispauica a casatu reduplecatiunea de cu totulti,
cá contraria genului limbei ispanice.
4) In catu in urma pentru Hull:tie italiana,
nu e de a se negg, cumcà ea redupleca si in
vorbire forte multe cosunatorie, inca si in casure, untie limb'a Iatiiìa clasica nu are reduplecatiune, pr. eb be (habuit), le gge (lex si
legit), ve g go sean veggio (video), etc,
Causele acestei innoiture swan done; una e stern a: comerciulu, ce-lu aviara nulltu cu popora de limb'a germana,, pr. Gothi, Longobardi
etc..;
alt'a intern a: tendentra de a di, lim-
bei italiane una vertute mai barbatesca, cei lipsea dein catis'a ci lapedandu italianii cosunatoriele dein terminatinnile numeloru si verbeloll', pr. s si in alit numelorn dein declinkinilea latina, s, r si n t dein cojugatitine,
deveniea proa mole de in caus'a multimei vocaliloru si impticinarei cosunatorieloru; de unde spre a impiedeci in citti-va -acestu rett, nu
numai retienura reduplecatiunile de in miediu-
291
loen ale latiniloru mai tardii, ci t»ai introdusera si altele, dupa esemplulu coabitatoriloru sei
de alta limba. De unde se intielege dein destulu, ci reduplecatiunea italiana nit e unu superflun, sean munid pre chartia cá. la francesi,
ci e una necesetate reale pentru vigorea limbei
in viatia, si de acea si in scrisu.
lnse in limb'a romanesca, aceste cause lipsescu cu totulu. Ea nu a luatu reduplecationea
deja miedin-locu, cti italianii, de si a fostu
pregiurata de limbe reduplecatorie,. curan suntu cea sasesca, si unguresca. Nece sia pierdutu vertutea barbatesca, lapedandu cosunutoriele terminative ale latinilorti, cá, italianii;
el
scurtandu pre i si u finali, intru atat'a eittt
strainiloru se pan' a fi lapedate cit totuln, a aflatu una cale de miediii-locu ingeniosa de minune: si de a lapedá cosunatorie-le finali latine, si erasi de a nusi efemini
prein atare lapedatitine.
Aceste ne suntii argumente-le in cuntea re-
duplecatiunei, de carea mai pre scurtu tracta
semi' si in Elemente de lintb'a rom §. XXXIV
sub 4 ( g e ni enar ea).
Nota 1 . Reduplecatiune de cosunatorie la cell
vechi nu ainu aflatu de cfitu la pucini si in ficine
vente , in-. in verbulu a curr e alesu ir 4 imperfectu,
in reu-a etc. asia in D, gen. XIX, 9 (vedi mai susu
§ XXIX not. 6), si in unele carti de Moldova. Se
pote, eb. si latinii, si dupa eli romanii , inca vorn fi
avutu erasi doi a, c6 grecii, unulu mai aspru si altuln mai mole.
2. Despre L Si R in limbele italicel serie si
Grotefend, in Rudimenta linguae Umbticae
19*
292
(part. 11, pag. 17): Apud Umbros
Tuscorum 11 et Romanorum s
R finalis, pro
adeo in uso fuit , ut
Tiberis in Italia pariter (ere, ac Tigris ac Indug fluz
vii in Asia, literarum L ot R sonos secrevisse videri
si citeza pre Terentiu 8 ca ur ti, care
possit ";
pag. 2252 (ed . Putsch) serie: quod qui R exprimere
non possunt, ant L dicunt ant s.
3. Tote diurnalele politice literarie dein Trni'a
si Ungari'a au adoptatu pre u finale, CA regula gene-
rale , cu pucine esceptiuni , preentu si none ne-s'a templatu canda si candu in serierile nostte , inca si in
anulte publieatiuni dein Romani's Albina (sic) inca
urmia asemenea wit la nr. XL, er', de aei in coce
de una data lapedit pre u finale , (mai antaniu) dein cause
nearatate, pote cà numai economice (pr.apoi s'a dechiaratu).
ti.
Principiulu Etimologicu .
Venimu la cestitifiea pentru ortografia dein
cele mai vitali, care alesu in tempure-le anal.
de curundu s'a discutatu cu multa vivacitate:
Ja Principiuln etimologicu.
Elu e adoptatu acumu mai de toti scrietorii
si mai de intregu publicultt romann, mai mul-
ti' sean mai pucinu, pre facia seau pre tacute; remane numai ci se se recunosca si publicè,
seau se se delature cu totulu.
Multi deintre impumnatorii acestui princi.
pin luandu-se la strinsa cercetare, numai'ca
vorb'a striga in cmttra-i, er' in fapta-Itt urine.
za ci si celi alalti, fumai erasi ea diferenti'a
de plus si minus.
In opusetitme cu acestu principia s'a pusu
Principiulu foneticul asia cab' aceste do-
293
ua principia astadi de celi mai multi se cosi.
dera, ca antipodi, cá foculu si ap'a , cari nu
se potu impacá nece una data.
Acestia presupunu, ca dupa principiu.
lu etimologicu nu se scrie romanesce pro
cumu se vorbesce, ci dupa regule gramatece si
lesicografice, ce de si suntu seau potu fi adeve.
rate , inse este cu nepotentia a le invetiá, deca
nu scie ce-ne-va si ceva latinesce .
Dein cuntra dupa principiulu foneti-
cu dim aceliasi , cumu ci, nu numai se scrie
precumu se vorbesce, ci si dupa unele regule
atilt' de usiore, catu ori ce-ne pote invetiá in
seurtu tempu a scrie, si mai forà nece una o
stenela ,
Pentru aparatorii fonetismului e destulu,
deca literele suntu I a ti n es c i Ica se se pota mind
ortografia latina, er' deca regulele scrierei
suntu dupa natur'a limbei romanesci, au nu,
nu multu se ingrigescu.
Ci se luámu lucrulu mai de a prope.
A scrie Cu 1 i ter e la tine, astadi e dorirea toturoru romaniloru, antaniu pentru ca sufl.
temu romani de viti e latina, si totu de u.
na data pentru ca limb'a ne e romana erasi de
origine latin a, si apoi pentru ca tote cele alalte natiuni dein Europ'a, casto suntu de aceeasi vitie romana -iatin a, scriu cu litere ladne, numai noi romanii pani eri alalta eri nu;
la cari, inse in loculu mai de pre urma, se pote adauge si acea cosideratiune , ca mai tote
natiunalitatile Europei scriu astadi Cu litere
Iatine, an formato dein cele latine, au celu pu.
294
cinn netedite (lupa forma litereloru
ru si cele ce nu- su de sitie romana-latina,
precumu ungurii, germanii cu lote
angli, dani, holandi, si sitedi, inca si una parte mare a natinniloru slavice, pr. polonii si boemii, chiaru si Fusil si serbii naodernisandu-si alfabettau cirilianu dupa form'a litereloru latine. Numai turcii, grecii, si r o m a.
n i i , mai eran, cari scriu ca altu soliu de 'ite-
re, nu latirte.
Ltingu tempu se sparieau ai nostri, cá adoptandu literele latine, in urma voru fi strimtorati,se adopteze si relegiunea romana .1 atin a.
De care fantoma inse pare cà acurn'a s'au cama
scapatu 1 si in adevern, ci erá templan, cá se
scape de ea, sean mai bene dicundu , se o delunge dela sene; si se nu se mai faca de risa,
temendu-se de, ce nu áveau a se terne, deca -can-
tan pucinela cu ochii in pregiurn prein Euro.
p'a larga, mide poteatt vedé multe natinnalita.
ti, sean mare parte dein unele de intru inse,
carile mai in a-ante fusese catolice, 1 a ti n i curnu le d'Un grecii si tinii romani, er' in ruma se
lapedara de catolicisinu, dar' nu si de literele
'atine, cari nui ajuta nemica catolicismulni,
precilmu nece stricanemica altor!' confesiuni.
Pani ce scrieamu cu ¡itere ciriliane, limb'a
romanesca erá cá acoperita suptu ele, asia 1.4tu
in afora ni' avea facia de limba romana-latina,
ci de litnba slavica, macam,. cà e de rectinoscutu,cumit c'a in citu pentru pri n ci piuln fon e ti cu, si pentru usioretatea ortografiei,
aiesu dupa ce. o simplificara lapedandu una su.
295
ma de litere superflue dein alfabetnlu ciriloromanu, nu se potea afli alfabetu mai aptu si
mai comodu de cata acestu alfabetu asia reformatu.
tuse acumu, dupa ce incepumu a scrie CV
tere 'atine, velulu, ce acoperiea faci'a limbei
romanesci, cadii" de una data de pre ea, pre
cumu cade velulu mireseloru orientali in diva
nuntei dein a-antea ochiloru barbatilorn loru.
Si vai de, vai de ele, de limb'a romanesca si de
1nirese, deca lapedandu vehiln, ce le acopereau
faci'a, se infaciosieza in a-ante, cu una forma
unta, au celu pucinu ridicula. Pentru ele, atunci
mai bene era, se remania, totu cu velulu pre
facia,cá, se nu o mai vedia nemenea, si se seape de risu.
Limb'a romanesca inca, desbracanduse de
vechiuln vestimentu slavicu, si voliendu. a se
presenta in a-antea publicului Europeanu, are
antani'a detorentia de a se presenta intru unu
costumu, celti pucinu croitu dupa natur'a si for.
m'a ei cea naturale.
Natur'a limbei romadesci e roman a-latina, ea e limb'a unei natinni rom a n e-la tin e,
si sora dulce cu alte limbe Europene r orna ne
latine.
De acea si costumulu ei nu pote se fia de
catu romanu -la tinu , si croitu dupa costumulu limbeloru ro m an e.
Ortografistii suntu croiturii acelui costn-
n'u; si no i inca ne numeranou intre acestia.
Noi nu aniu fostu multiemiti Cu costumele, ce le croira altii pana acum'a si acum'a.
296
De aceea, crediendu, cá suntemu in stare,
de a crei unu costumu nou, mai cuvenientiosu,
ne amu apucatu.
Noi amu adoptatu spre acestu scopu prin.
ci piulu etimologicu ca principiu primariu,
inse cu totu respectulu ce se cuvene si prin.
cipiului foneticu ci unui principiu secundar
riu.
Nota 1. Noi si mai in a-ante ne emu aparatu acesta
norma, in scrisu mai de multe ori, in graniatece-le nostre, cuventarile publice, si disertatiunile, au corespundentiele diurnalistice, ce le F111111 scrisu semi' de 30 de
ani in coce, er' cu euventalu in siedentie-le Cornish:-
nei filologiee romane dein Sabiniu la a. 1860, precumu-si voru aduce a mente inca i astadi, celi ce au Nato parte la aceea tiendo cmi toti mai suntu in 'iatia,
afora de A. Muresianu . In aeele siedentie pre largu
am aratatu, ce estp principian etimologieu , necesetatea lui pentru ortografi'a romenesea, inse si moderativnea, ce suntemu detori oserbi in, aplecarea lui, alesu in cerenstarile limbei de facia si ca respecta la
fonetismn. Er' prineipiulu foneticu in form'a, in carea
s'a presentatu Comisiunei, si in sistem'a recomendata
aceleiasi, l'am combatutu nu numai cu vorb'a, ei si intru una disertatiune scrisa si tiparita in limb'a germana,, si lecta in presentra Comisinnei, carea ¡ase numai
in pucine manu a ajunsu
2. Tithilu acestei brosiure ( 1 1/2 in fol.) e: Begriindung zum F.ntwurfe einer erneuerten romanischen
Ortographie. Nebst Anmerkungen von 'Anent
Bo m anen. In care numai oserbatiunile santa ale melo, er' proieetulu Entwurf) si de in u s t ra r e a (Ilegriindung ) suntu ale autoriului anonimu Lenga acelti
plana, erá adatisa si una mustra de seriere dupe ace,lu plana, de care si Reuma (lieu , c serisi acolo la
§ 6: Ein Blick aid die Beilage dieses Entwurfes wird
genfigen um wie beim Anblick des Medusenkopfes,
einem ¡edam Bomanen das Blut in den Adern ers-
-- 297
tarren zt machen. Actium mai adaugu: Cà de rita
una atare ortogralla, inai bene literele ciriliane
111.
Neeesetatea luí.
Principiulu etimologicit are de fundamentu
e tim ologra seau forni'a originaria a cuventu-
lui, care si e ti mu (try,uov) se numesce.
A scrie dupa acestu principiu illS1'11111.C%ii, a
oserbi in scriere form'a originaria a cuventeloru;
presupune dar cunoscerea acelei forme,
si preste totu cunoscentra limbei , nu nurnai de.
in partea gramateca si sintactica, cu formele si
legue ei, ci si dein panca lesicale; la care se
cere studiu si esercitin, cá la tote scientiele si
artile, pentru care se si invetia in scolele publi-
ce si private.
Scrierea dar' dopa acestu principiu
deca
vomit se scriemu nu ori si cumu, ci bene si corecte, romanesce, e impreunata Cu oricari gretttati, de cari in adeveru fia-care otnu ar' dori se
fia scapatu, ci in ori ce altn object'', inse de cari
nu tow de un'a e cu potentia a scapi, de catu
dupa sudore multa si batere de capu.
Detorra ortografistului inse este, de a impucina aceste grentati aratandu unele regule,
cari are se le urmeze scrietorinlu, deca va se
scria
cumu annul (Hsu, bene si corecte
Greutatile ortografice, pentru scrierea romanesca cu Mere latine, suntu de done specie;
on'a e dein partea alfabetului latinu, carele nu
are atâte litere, cite ne suntu de lipsa, sprc a
298
semná ha-care s'anona articulatu ah' limbei nos-
tre: vocale, au cosunante cu una litera destinta; alt'a e dein partea usului limbei romanesci, carele nu este pretotendenea si intru to,
te acel'asi, ci cu multa diferentia.
Dein partea alfabetului latinu, ne lipsescu
lacre pentru vocalile: s si ;a,
inca si pentrtt
.k Si oa pronunciate int cá diftongi ci ci vocali
simple;
er' deintre costinanti celu pucintt
pentru
4, y, a:, w, cá se nu mai amentimu si
de alte cosunatorie, ce se mai audu pre tinele
)(mitre, ci in ortografi'a haserecesca nu au j'ara-
tu , pr. peutru cele ce italianii le sentneza Cu
chi, gli, gni, er' ungurii cu ty, gy, ny,
si suutu forte usitate in miele parti ale Trniei
si mai in tota Ungarra.
Er' dein partea suJui limhei, gfeutatile
ne venu de acolo, cà "nti numai miele vocali si
costinanti nu se pronuncia pre totendenea infra
tina forma, ci si in formele gramatecali se oserbeza una mare variatinne, asia câtul usulu limbei insusi varieza si nu este untilti si acel'asi.
Dein care causa, Variandu listan limbei, nu pote se nu resulteze si in scriere ore-care varietate.
De acea spre nnificarea ortografiei
romane, afora de suplenirea litereloru, co ne
lipsescu, in ore-care modu, mai antaniu e de
lipsa unificarea limbei, carea nu se pote
face, de cita prein stabilirea formeloru mai corecte gramatece si lesicali, si adoptarea acestoril forme de tota romanimea scrietoria.
In regularea formelora gramatieali si lesicacali ¡use miediu-locubt principale e insasi eti-
299
mologra;
si asia in acestu respectu e &mila
strata si necesetatea principiulni eti-
ol ogicu, de la carea nece aparatorii fonetismului nu se potu subtrage.
Er' in cgtii pentru greutatea, ce purcede dein defectulii litereloru penal, unele vocali si comitimiti mai esentiali, de seno urmeza, cá deca
etimologra se pote aplecá, cá iniedin-locu si
spre suplenirea acestiii defectu, e mai ratinna-
le, cá in locu de dona, mai bene se adoptaEnti un u principiu , care se ne sierbesca si in
suplenirea litereloru lipsitorie, si in regularea
formeloru gramatecali si lesicali
De acea obiectinnea fonetistiloru de seno
cade, cii si candil etimologistii nu ar' oserbi
su lu li in b e i , ci ninnai fonetistii . Dein
cuntra
Etimologistii oserbeza tisulii limbei mai
multu de citis tonetistii,
u sulu Iimbei r eg u la tu, prein care divergentiele locali in vorbire si pronunciare se delitura, er' ti n i fi ca t i
limbei se efectuesce, si preintru ¡usa
si unificatiunea ortagrafiei.
Unitate in limba, unitate in ortografia, done punte atitu de strinsu legate intre sene, câtu
fora de alea nu se
pote castigá,
de acea si necesarie in a-ante
de tote,
se potti realisá numai prein adopta-
rea principiillui etimologicu
Er' prein aplecarea cosecente a principitilui
foneticu numai se sanctioneza varietatea, dife-
renti'a in limba, si discordi'a in ortografia.
Nota I. Elim ulu
senineza si semnificatiunea
300
originaria a cuventului , de care inse ici nu avenui
de a vorbi
Varietatile, in formele gramaticali si in pronun-
ciareonai mari formeza deintru una limba mai multe,
cari , deca acele varietati suntu mari, inse forà de a impierleci intielegerea mire omeni dein diverse locure ,
se numescn diale ct e, pr. erau la greci patru tuai principali: attire dorica , ionica si aeolica, dupe patru
rand mai :uteri ai vitiei grecesci , cari le vorbeau si
le aveau proprie, inse asia cita unolu pee altulu intielegea vorbindu. Atari dialecte si la noi suntu doua:
nmeso-romanu , si deco- romann Cele alalte
uni nu meriteza a costituí alte dialecte mai multe, ci
se cuvene a le regulA prein ajutoriulu institutiunei gramaticali si scientifice, spre a consolidá si intrudtice una !halm romanesca , moesica aut dacica, u n'a si n e d i is i bi I e , care se cuvene se fia tient'a a totu romanulu, ca cele-si voliesce cultur'a limbei sale.
Principiulu etimologicu , se afla oserbatu , nu
numai la cele Hiatt° limbe seau dialecte neo-romane, pr.
in cea francese , italiana etc ., ci si la tote popo-le
mai culte, cari s'au ocupatu co regularea si cultur'a limbeloru sale , inca chiaru si la orientali. Cu tote eh aplecarea lui nu se afla in tote litnbele co tote rigorea,
ci la cele mai multe cu ore- care moderatiune. Chiaru si in limb'a latina aflitmu pee unii atAtu de rigorosi etimologisti , Mtn scrieau ay I va cu y, peutru
Je-se parea a se derivti de la fag grecescu , si hyem
peutru cà VD.) la greci insentneza ploua , etc .
LIII.
Fonet isti .
Inse se cercetimu, deca in adeveru se mai
afla astadi si fo n et is ti, seau urmatori principiuliti fonetien, in fapta nu numai Cu gura.
Celi mai prontmciati pentru acestu princi.
suntu astadi literatii nostri dein Bucovin'a,
301
tari en repausatii A. P. si A. D. in frunte s'ati
luptatu dein tote poterile pentru recunoscerea
acestui principiu.
Repausatulu A. P., carele in anii 1847-8,
fusese cit colaboratoriu lenga redactiimea Orga-
mini, pre atunci fit de una parer° in respe-
ctulu ortografiei Cu redactoriulu primariu si
autoriulu acestoru principia.
Acea sistema lit recunoscuta si oserbata de
insu,si (lupa trecerea sa in Bucovin'a, deck(' cá
inca pre la a. 1849, incepii a adoptá pre y, du-
pa norm'a polonesiloru. Mai apriatu inse sia
descoperitu acestea, in Gram a teka li mbei
romanesci, compusa de VasyliuIoano-
Vic i u ( 8-o Viena 1851 ), uncle la pag. 212
seqq. se afla unu: Adáus. ( De D. Arune
Pumnul, Profesoriu). Binescriintra
limbei romanesci cu ¡itere romane.
ln care ad an su regidele ortografice, 'Nam si
despre % si A ( forá ae ), suntu dupa Estractu-,
lil nostril despre ortografia dein a. 1841, mi
se vede nece unu semmi la vocali au cosimanti afora de 1 si il, si cá lasa fire u finale afora de
diftongu, si apleca pre y in silabele Ai, ci,
ri, rt, scriendii-le: dy, sy, ty, cy,
cye, gy si gye (pag. 221 nr. 13 ).
Tri, ki, ICE,
Inse, ini-se pare, de pre la a. 1860, er'a lapedatii prey, a inceputu a pune cedile la d, t, s,
unde suntu a se pronunciá 5, 14, w, si in locu de
% a pane pre a e formatit intru iinu corpit, si
in loca de A una ¡ tu cercufiesu do a supea,
pr. i.
Aceeasi sistema e oserbata si de repaus.
302.
A. D., in foja societatei, in care se nevoliescé
asi aparti sistenia fonetismului
lntru altele maul A. P., cAtti si A. D.of
urmeza sistem'a celoru mai in a-ante de sene,
a' etimologistiloru.
Adeveru este, ce a ptine a e in locu de z si î in
locu de
pretotendenea, asia si a his& afore u
finale, si pre i dupe d, t, s si in locu-i a pune
de acea in.
cedile, e in cuntea etimologiei}
se aceste sentne nu se potu dice a fi pusa dupe
principiulu fonetismului, ci numai cA nescari
smentele etimologice, seau aplecare rea a prin.
cipiulul etimologicu, pentrtt ce
a) a e in loot de z, luatu dela J. Molnar
(in Gramm. pag. 4), wide e pusu in locu de
A, pr. MAFIA in a e na, nu euna litera ci doue,
si dupe espres'a dechiarare a autoriului plant'.
lui de ortografia de la Comisiunea dein Sabi.
nit' dein 1860, nr. 4, ar' fi se respundia ate'.
tu e ti mologiei, cam si foneticei.
Inse si atuncia amu respunsu, cà asta combinatiune nece etimologiel nece foneticei nu
corespunde, de ora ce etimologi'a in tom ca.sub! numai una litera pote se cera, si asia au
numai a, au numai e, dupa cum' iz au dein a,
au dein el se trage, er' nu done ¡itere pentru
min sunetu; mai pucinu inca , candu nece
dein a nece dein e nu se trage etimologicè, ci
dein alte vocale, pr. in tzTgliA dein o: r *3t u nd u s; er' foneticei nu corespunde pentru ci
a e are altu sunettt, nu %, preemie! ori ce-ne scie.
Deci a e, e pna combinatitme y WI
niai fonetica, ci
si
eti mo I ogi ca , inse in
303
ambe respectele smentita.
I in loca de A, inca e numai una combinatittne etim oi O gi c a, smentita, er' nu fonetiea, tia-care sciendu, ea i nu suna cá
ori
sei pad puntu ori caciula in capu , ci in catu-va
responde etimologiei;pentru multe cuvente romanesci, cari se pronuncia en in loca de i etimologicu, pr. prepusetiunea in, cAsti lat. sinus,
cr*or, cgrair; tA,A, rik g, lat. s tin gut), s trin7
go, ride°, ri vtis etc., inse nu totu dea un'a,
pr. in MAN%, nAwa, lat. ma n us, la na etc.; de
acea e combinatinne s men t i t a; se pote, ci
unii adoptando pre i in tom de
le-s'a panttu , cà î sentena si en +.
d, t, s, cu cedile, suntu combinatiuni
ate dein ortografi'a lui P. Maioru, carea e etini lo gi c a precumu e lucru sciutu, er' nu fo-
netica
Cela pucinu, in at!' pentru d en cedila, itt
loci' de 5, 1112 mai pote incapé nece una indo4
iela, cA e combinatinne etimologica, nu fonetica ; de ora ce dupa fonetismu se cadea a o
scrie en z , care se afla in alfabetulu latinu, celn
poeinu en atdra dereptu co eku se afla y De
acea, domnii Rocovineni scriendu D um n ed eu
en d cedilattt, er' nu dum nezeu cu z (vedi
Raeportul Comitetuloi Sotietaetii prea. 1865,
pag. 13, lin. 16), oil ce von, dice, scrin dupa
principiuln etimologicu, eri tUL foneticu.
Si
in Drina
lapedandu pre n finale, de si se pant a
lama fonetisinului, forte se insiela, de ore ce,
cuino am!' oserbatu si mai susu (in § L), u
301
finale, de Si se pronuncia forte matt, totu se
protsuncia rim de pucinti; er' prottunciandu-se;
lucra iii cuntea fottetismulut toti, celi ce 1111
SCrill totu ce se pronuncia cu gur'a
Dar nece nu e cu potentia a pronuncia vre
un a cosunatoria fora vocale (lupa ea, ce ati-
tu mai pucintt dou e. De aci si celi vechi ai
nostri an retiermtu pre Is in atari casure, ci se
semneze pre u finale) altii scriu apriatu u, en
penult' seau fora seinnti de scurtare. De acea
si Italianii, vorbindu latinesce, totu de un'a
dupa cuventele terminate in cosunante unit u forte scurtu4 core se pare une oria
ci unu forte scum') pr Dominus-u vobiscum- u.
De acea si francesii adaugu in fine in ata.
ri casure pre e mum, care suna ci unu scaradangn
tu; asia si altii.
Dein cad tote conchidemu in mina: Cunt u cà pri ncipiulu foneticu nu se oserbeza
in fapta nece dein partea acelor'a, cari-Itt apa-
ra ce gur'a.
Nota. Celi dein Rucovin'a se paru intru asta un'a, eti si intru alte multe, a mini esemplulu confraMoro dein Prineipate, unde inca e latita atare ortografla Noue inse ne-s'a parutu totu de a-un'a, etnnu
eeli dein Rotnania , candu ineepura a serie en Mere
mare parte n'att cugetatu neee la principinItt etimolo.
gicu , neee la eelu foneticu , ci event' de cugetu multi
de a introduce de una cam data serisori'a latina in
locubt eelei ciriliee si ai usiorá legerea si serierea,
pre eke se polea mai Inaba , pentru eá se atraga mai
multi lectori si sei castige pentru acea seriere, er'
nu si de a fermi una sistema ortografica stabile, ceea
ce la inceputu nece erá cu potentia. Proba invederata
305
dé acést'a e fundarea societatei noue dein Bucuresci,
carea de aci in a-ante are de a formi si stabili una atare sistema.
L1V.
Sistem'a: Mulnariana
Se vedemu inse si alte sisteme de ortogra.
fia, dein cite s'au publicatu panà amurra, ci nu
tote parte pentru ci nu le atreinu tote a mana,
seau cA nu tote avura unn efectu notabile, sean
vi unele inca suntu in mitra -le toturoru, parte
pentru ci nu amn avutu locu pentru tote,ci de in
ele amu alesu cele mai notabili, sean mai rari, sean mai vulgate, de cari suntu: Sistem'a
ClainSincaiana, Sincaiana, Mola-
nana, Budaiana, Kiiriisiana, si Malo-
nana in operele, cari mai susu (§ XLII) numai
le ami' atensn.
Dein acestea n n'a, cea Molnariana, e dupa
principitdu foneti ce intru atit'a , ci in seriere nu liA a mente nemica la,etimologia sean o.
riginea cuventeloru;
er' cele alalte cinci
suntu dupa principitdu ethnologicu, mai largu
seau mai strinsu aplecatu.
I. Sistem'a M o I t'a riana, pre cumu se
afla in Gramatec'a sa romana-germana, tiparita in Viena la 1788, si asia cu o p tu ara tnai
tardiu, de can' cea Clain-Sincaiana, nu se pare
a fi fostu formata cii scopo, de a se intruduce in
loculu sistemei ciriliane, ci numai pentru usiorarea nemtiloru de a invethi
romanesca
de acea si sistem'a e emita dupa sistem'a n e ni.
20.
306
t i e sc a intru tote in eAtti se potea apleci; de
uncle pre 5-111 scrie cu s, pie It ell k, pre c
cu ss, pre 4 co z, pre .1 cu tsch, pre le di
sch, pre y co dsch, si pre cele alalte asemeilea; de acea si pre a; nepotendu almentrea l'a
scrimu cut s c h cá pro w; er' candti veni la VOefili, in
si 1A neaflandn Mere coresputadieloculn lui
torie latine4 le seannit: pro 'A ell 6, er' pre Ac
en a e tragundu
asupea cestoru dotaa , pr .
71
MAFIA maen a. De u finale dar' se intielege,
nece pote fi vorba . Probe de scriere, nu afiu
de lipsa , a adauge.
Autoriuht inse neee tau alit de cugetti a se
ocupá cu etimologia in gramatec'a sa, si ast'a
nunaai dein scopulu ce si l'a propuso in scrierea ei, prectimn insusi recunosee in prefatinne, nude
cit ix maw' a se conteni de
tote cercetarile istoriee et imologice mai profunde, pentru cà eratt eschise (lupa plantain sett;
. si cà acestea i-se ',antra a se tiené mai milltu de una gramateca mai estensa erudita, de
cátu de una incercare a nnei introduceri populari, alu careia ton meritulti stà in deplenetatea si adevernin re-guleloru si in scurtimea
4).
De almentrea autoriniu recunosee totu acolo merittalti gramatecei Clain - Sincaiane dein a. 1780, pee care o numesce Mill op u pr eT---propunerei
Aller historisehen tieferen etymulogischen tin I) i cue sehienen ihm vielmehr in eine ausführlirhe
tersuchungen , musste er sieh enthalten .
gelehrte Spraelilehre zu gehiiren .
307
-
i o su, *) si care se pare a fi mata de fundamentu gramatecei sale, Er' C1111111 ca gramate -
c'a Clain-Sincaiana e fundata pre principiulu
etimologicu se va vedé mai in diosu
Nota 1. G. Sin ca i, in prefatiune le Gramatec'a sa dein 1805 serie : Post octennium, anno videlicet
1788, earldom nostrant Gratumaticant recensens , atque
I co cu pl et a ri s Cl. D. Joanne.; Mulnir de Miillersheitn unguis gertuanica et valachiea edidit
2. J.Molnar, fratele Tunsultti de carele ve-
di P. Major in istori'a baserecei romaniloru (p. 1 i3),
si doctoriu de ochi, a scrisu si a data mai multe carti
romanesci , dein cari-mi-su cutinsente: una Hetorica,
si Istori'a u iii vet sale de Millot tom. I, antendoue
tiparite la Bud'a Vedi si R. Tempe in prefat . la
Grantatee'a sa (8-o Sabiniu 1797) pag . V.
LV.
Clainiana.
II. Intre sistemele etimologice meriteza loculu de antaniu si dupa antanietatea temptprecumu si dupa renurnele autorittlui
A). Sistem'a CIa in'ana, urmata de Sam.
Clai n, alias Mien, de Sadie; cu tote cà nu potemit astadi scí, de ca cea aflanda in Elem en tele de limb'a romana **) date de acest'a
Atisser die Elementa lingua Daco - romanae,
diese in der That s hii t zb are A r beit der
lierrn P. Klein and Sehinkai
**)
Element a linguae Daco-Romanae , sive Valachicae, composite ab Sain. Klein de Szad Ord. S. Ba-
silii M. etc. locopletata vero et in hone ordinein
redacta a G. G. Sinkai +tickle Ordinis AA. LL.
l'hil. et SS. Tb. D. 8-o Vindobonae 1780.
20*
308
pretina cu G. Sincai, e in adeveru a' lui S. Clain
au dora a' lui G. Sincai, dupa ce alte carti
de rogatiune, edate de S. Clain la Vien'a si Sa-
nu-ne mai suntu a mina, cii se le potemti alaturá.
Gramatec'a acesta cuprende numai de eltu la inceputu orto g r a fi'a sub atilt: Pars prima de ortographia, in trei capete ( dela p. I
paná la p. 9). In capu I, § 1--3 tracteza de
¡itere si prontinciarea Ion, si mai antanin,
a) despre A, cu seau fora accentu, cumu ca
Cu accentu acutu, seau duplicatu, suna ci in
limb'a latina, pr. cáp, n is, cap r a a; fora
accentu ca 'h in Afirtimwt; de la care regula se
trap afora, A in a-ante de m b, m p si n simplu,
semi semnatu cu c e rc u fi esu *), candu se
pronuncia mai mole si ci pro nasu, pr. in t r a in-
bitia, camp, pane, tirg; de cam ci ast'a
nu se oserbeza in cliventele straine, si in I á nc el Antonie etc.
De à ( cu accentu greu) nu
insemneza nemica in aceste regule, inse mumarata esemplele, ce ocurci vrè se sune
ra, pr. la per fectulu cojugatiunei I ( pag. 38):
ell lati(li.
b)
despre E: cumu ca se pronuncia ci la la-
tini,de citu in a-ante de m b, mp, si n
unde se pronuncia ci A in asemene casu, pr.
Aa. Accentu Relit o' notatum, aut duplicatum,
song sicut in lingua Latina.
Absque ullo accentu positutn pronunciatur sicut Litera Butenica
.:Ab his regulis excipe A ante MB, MP et N
simplex posituni , aut areentu c i r cit in fiexo notatum ".
309
fen, coperement; afora de acea in a-an-
te de n siiiiplii, urmandu altu e seau i in sitab'a urmatoria, sima cá i, pr. Cliven te, d en-
te, denti;er' candu dupa e in silabia urmatoria urmeza alta e sean a, sana cá ea, pr.
I ege, m e rg e; de catu cà, unde E in a-ante de
n simplu e semnatu ca dona punte, sana cá la
latini, pr. vën e n, Aussëntie.
despre
C1111111 cà sima cá la latini, de
citu in a-ante de sub, mp, si n simplu la meepiituilu
unde sana cá a si e in asemene casu, pr, impera t,
despre O: cumu ci sima cá la latini, de
câtu in a-ante de mb, mp si n simplu, tunde
sana ca u, pr.bombc, compar, monte;
afora de ¡impele propria, pr. Antonie; er'
candu dupa silab'a
o, urmeza alt'a ca a se-
an e, suma cá oa, pr. porta, sorte.
despre U; ami; c4 sima ei la latini, de
cátuadupa yocale in finea cuventului suna numai de diemetate) pr, r en , (li e u, er' intre
done vocali nu se pronutnia, pr. oue, bo 111 ,
laudauam, cantini. Atáfa despre
er' despre cosunanti :
aa) despre b, f, m, n, p, r, z, si y, cumuci
se pronuncia cá la latini, er' x, y, si k nu se
seria de cátu in cuvente straine si proprie, ande muna ei la latini. Er' despre cele alalte consunanti , si adeca:
bb) despre C: curro) ea se pronuncia ei
la Italiani, pr. cruce, cine; cár, corn,culme, fác; de eitu ci in a-ante de b sean t,
sana cá x grecescn,si cá p latinu, pr. Cbri-
310
stbs, !act e cat lapte; er' ca coda ca la Irani
cesi, pr. fa çie, glaçie.
cc) despre D: cumu ci sima ca la latini,
decâtil in a-ante de i, unde sima ca g grecescii Si latinu, pr, dieu (1ice.
dd) (lespre G: curnu ca suna cat la Ita-
liani , pr.ftige, getne, legi; fuga, fag;
de caw cat in a-ante de n suna ea m, pr. p u g ri
g n ell, ci punin,
ee) despre II: cumn cA in cele latine nu
se pronuncia, er' in cele straine cat grecescu,
pr. bow, hora, hoste;
haina.
despre L: cumu ca la inceputu, dupa
sean In a-ante de cosunante, seau reduplecatu,
suna ci I simian Lain'', pr. I â r g, flore, s eler' in miediu.locit
hi t e c, vatlie, ca v all;
intre done vocali si in finea cuventeloru, de e
mina ca r latinti, pr. 01 o l'a , a n g el';
afora de supine si articli, unde mina ca I, pr.
urnulit, talai, d el a; si in iirma, deca dupa L urmeza i, er' in a-antei precede seau nrmeza alta vocale sean diftongii, sima ca j latinu, pr. In u 1 i ere, fi I in, e I i cat mujere,
ej. Undo oserbeza, ca in cam pentru
candu are se mine ci r, se ca(le totu de un'a all' semni cii spiritii aspru, si cà asta regula a
datu-o, pentru cat cuventele mai usioru se se
deduca dein rile latine.
gg) despre Q en U dupa sene totu de uff)
na: cumii ea se pronuncia ci k, pr. quand,
q u a l'el ca kaiol, cate.
despre S: ennui cà simplu in a-ante
1111)
de i, suna cti la nemti se h si la franci c h, pr.-
311
si, re s i n a, rusi ne ; er' duplecatu c.g latinu,
pr. fo loss i t o r e; si cá s c in a-ante de i sutra cá st neurtiescu, pr. cr esc ere , scie t a,
de almentrea cá la latini.
ii) despre T: cumu cá in a-ante de i su-
na ca z italicu, pr. ti en e, tie, toti; afora de
numele propria, si de silab'a s t i unde mina
ca la latini, pr. Constantin, es t
In capa II si Ill tracteza pre scurtu de
ftongi si de apostrofe, de cari nu atlium de lipsa de a oserbá ceva
Er' in cAtu pentru regulele de mai
lectorii voru fi oserbatu, ci in multe se tmescu
cu ale sisternei nostre, altele suntu trial strinsu
etimologice de caw ale nostre, si numai lapedarea lui u finale ne-se pare a nu fi fundata
pre principiu etimologicu ci dupa celu forteticu.
Noi, in cele ce ne abatemu de la acesta sisteme, unele le faceinu, pentru ci de una camu data nu arm, vrutu a fi prea rigorosi, cár
se im spariáinu si mi tare pre fonetisti, ci le
ainu lasatu decisiunei venitoriului, precumu 6-
ste c t cá p t, gn cá in n etc., er' intru altele,
pentru ci suntu in cuirtr'a convictiunei nostre,
ce o aunt castigatu in urm'a studia-loru nostre
filologice -istorice, pi. e reduplecarea cosunan-
tiloru, de care mull disu mai susa (§ L), on
in locu de un, de care erasi mai susu (§ IX,
pag. 27 si in notla sub linia "") etc.
Nota 1. Sam. Clain nascutu in a. 1745, moil in
Bud'a ci revisioriu la tiNgraiiia universitatei la a.
1806, dupe care urnat G. Sincai si P. Maioru . Elu
312
scrisese si unu dictiunariu romanescu, dein carele se a.
flau mai multe fragmente in bibliotec'a dein Blasiu in
a-ante de revolutiune, ci in a. 1849 au peritu co alte
multe, ci acolosi se afla inca si astadi mai multe msa,
pr. unu fragmento dein Belisariu , mai multi tomi dein
istori'a baserecesca dupa Fleury,, originaltdo Bibliei si
ala Teologiei morali, omelie de ale santiloru parenti
etc. tote romanesce
Opera - le liii latine edite si renumite suntu:
De m at rimonio juxta disciplinam graecae orient alis
ecclesiae , 8-o Vindobonae 1781 , si : D e j ej un i i s,
graecae or. . ecclesiae, 8-o totu acolo 1782, carea se afin si in Ms. in bibliotec'a dein Blasiu, si s'a tradusu
romanesce de tutu anonimu si tiparita la Ilud'a in a.
1828; vedi B. Popu de tipografie pag . 94 si 95 impreuna co not'a subliniare a) .
Tiparite romanesce suntu: fl ib 1 i'a, in fol,
Blasiu 1795, T It e ol og
ore 1 e, 4-o tatu acolo,
si Inve ti et ur e la morti, 4-o totu acolo in a. 1784.
De altele, vedi G. Sinkai in Orodias p. 207 seqq.
Uno nepotu alu Epului J. Clain (si alu lui S.
Clain), anume E fr aim Clain, a facutu si una funda,
tiune pentru doi teneri dein famili'a sa seau dein Blasiu. Vedi si P. Maioru In loe, cit. pag, 105 in nota
de sub liuia. Nu dela acest'a ne-se pare a f(: S pee i tn e n enucleationis Grammaticae hungaricae etc. ab
Ephrai mo Klein Rectors scholae A. C. Cassoviensis,
editio altera, 8-0 Posonii et Cassoviae , 1792.
LVI
Sincaiana
.
B). G. Sin ca i, la a. 1805, si asia inca in via-
ti'a lui Sim. Clain, a edatu a dou'a ora la Bud'a Gramatec'a comune sub titlu: Elementa
linguae daco-rom. sive valachicae, omen data, fa c Hit a ta et in 'meliorem ordinem
313
dacta, inse for a mai adauge numele lui S.
Clain, ci numai: per G. Si nc a i de Eadem.
ln acesta gramateca, carea in ordenarea
materiei mai totu una e cu editiunea antania,
autoriulu a fault') multe scaimbari in ortografia, forà de a se lapetlá de principiulu etimologicu; de acea si regulele ortografice in partea
1 ortografica suntu si mai pucine si mai scurte,
de caw in cea de antaniu . Asia
a) in § 4, tractandu despre vocali, oserbdza:
ca e, i, o, u si y sima cá in limb'a latina;
cà a, semnatu cu accentulu acutu suna
erasi ca a latiniloru, ci fora nece unu accentu ci cirilianu, er' ca accentu cercunesti, pre
cumu si ê si 11 cá
romanescu *); adaugundu
nota bene; cumu ca Rin. Clain si Cl. Molnar
vorn a se scrie cu ae,ci ore pre dereptu lasa in
judecara lectoriiilui, pentru ca in tote cuventale, in cari voila a se pine ae in loca de ?A se
departa de la radecin'a latina **).
ca accentu acutu, seau diftonguln e a,
ci e ungurescu fora accentu, seau ca e in penultim'a infinitiviloru latini de a 111. Cojuga
tiune (pr. in (acere).
4 accentu 4 cut o notaturn pariter ut a latinum;
ast absque ullo accentu positum ut
cyrilvero accentu circumflexo, item ê et I, ut
lianum;
valachicum".
4'0) Nota bene.Rdmus Klein-, et CI.Molnár
literam /A cupiunt exprimi per a e, num justum
habeant, Lector dijudicet ; quia in omnibus vocibus,
in quibus a e adhibitum volunt, recedunt a r adi ce tatina ".
314
b)
in § 5 despre cosunanti, serie, curan ca:
b, d, f, h, k, I, in, n, p, r, x, z, y, se
pronuncia cá la latini;
c, si g, cá la Italiani;
c cu coda, cá z simplu la aceliasi.
qu, nuinai in pronume si adverbia, cák;
s (rotundu) cá la latini, ci lungu in
miediu locu seu sh la inceputu seau in fine cá
N
c h neintiescu;
t cá l.i latini, ci in a-ante de i cá tz
tingurescu afora de candil in a-ante de ti e
pusu uni: s h sean s lungu.
Forà ein :trina j, cá la francesi.
semple.
Cap': III § i, despre acce n te in
ciitu se pune de asupea lui á si 6, si de asnpria lui f, candu e a
c)
specie, serie: cumu cA
se prolungi pemiltim'a ;--c e rc u fle su de asuer' greu de asupr'a lui A,
pr'a fui â, ê, I;
si ù, candii venii a se prolungi in finea verbo-
, pr. in rn anc A, áuzì, faca.
Dein care oserbatinne mai dein urma se cunosce, cA a cu accentu greu si aici e in locu de
Ya;
erl dein cele alalte esemple dei) grama-
teca, curnu cA u finale inca e lasatu a fora .
Cari tote deverescii, cumu ca asta sistema, de si e mai simpla de cátu cea mai dein
susu, (lela principiula etimnlogicu totusi nu s'a
abatutu; ec' intuducerva lui s lungu in locu de
in, care Ni J. Bbi in dictiunariu-si a oserbatu,
seau sh ((lupa modulu anglisescu), cari si alti
inai noi adoptase, n.: se poni dice a fi nece
315
!Ilya principiulu foneticu, ei numai (lupa
bitriu.
In urma spre a cunosce nil numai modulti scri-
erei, ci si diferenti'a intre amendoue aceste sisteme (sub A si B), ne luArtni volia a adauge una
estrasu dein dialogii acestoru doue gramatece,
cari intru ambele suntu tow aceliasi dupa testu,
si numai in scriere varieza
Clainu
Sincai.
Shtii Domniea tai BoScii Domniea taa Rominéste ?
manesce?
Sciu, quaci I sau dora Shtiu qnaci I sill doAi Avere cevi de á mi ra ái Avere cevi de A mi
porunc II
poruncirel
Nu sent dedit A po- Nu sé'nt dedát lt poruncire unui hom de Ito- runci tinui on) de omemenie, quum est Dom- nie, quum esti Domniea
niea taa, pentru Acea tai, pentru icea nuti
nuti poruncesc,ci te rog. poruncesc, ci te rog,
Horn. bon! ciL cuven- Om bun! cu cuvintele
tele Aceste me mini; icOstea me rusini; plá-
plAcati Ana poruncire. cad Am' porunci.
AliZi Domniea tag !AAudi Domniea taa!
ici siede EsseIentiea ici si4de Excellentiea
Saa NI
SaA NI
Aici; dár ttu e A cása. Aici ;- dir nu e lt cása
Quand l'Asi putere Quind l'asi put6 gas! A cisa
gassire á cAsa
Astir; lá septe hore Amara lá s6pte oare
anuhe á fi á cása: dir Anche A fi A cAsa ; dzir
niAl bene Si fácere, de mai bine ái fate, de Ai
ái eni mane deminca veld nidne demineatia
316
tia la oct, qua itunci k optu, qua átunci
fi cuprins
n'a fi cuprens.
Asia voi facere: re- Asia voi face: remlni sinatbs.
mani sanatbs.
Sierbul Domnieei tále. Sierbul Domniei tale.
Nota t. G. Sineai a moritu in 2 nov. . 1816 la
Com. Vass in Szinnye lenga Casiovi'a, comitatulu A-
bail in Ungari'a. Vedi Concordia nr. 51 524 de 8
Biografi'a sa scrisa de sen. 1866 pag. 226 .
nesi latinesee intru una Elegia, ce o mu publicatu in
Acte si fragmente pag. 273-7, si emu comentario
Itingu, se afla
in Lad. Nagy Or od i as (8-o M.
Varadini 1804) pag. 189-221, dein care se vede , eh,
s'a nascutu in 28 febr.. 1754: Natos autem sum etilo
vetere 28 Februarii, Anno 1754".
2. Fiendu inca derectoriu seoleloru normaii dein
Blasiu , dedese: Prima principia latinae Gramatiees,
adjecta Valachica lingua, 8-o Blasiu 1783, ce-i diceamu
Principie, tlein care si io ui invetiatu (in 1814-5).
Testulu romaneseu, tiparitu alaturea co celo latino, e
scrisu co litere latine cursive &ilia ortografi'a sa cea
mai tardia co lamina diferentia . De esemplu, dein;
Cap I. Indreptire catra Grimiteici lateinésea. § 1,
Despre firea , si' partile Grátumiteicei Lateinesci.
Grimmiteiei Lateinésea e invatiatura de á vorbi,
cetei, si serie bine Latinésee.
Partile Gránimiteieei Lateinésci grit einei:
1.
Orthoepiá e invatiatura de á spune fiesvequirea
litters dupa sunetulu sau
,, 2. Prosodiá e invatiatura de di fiescequarei syl
lave icelási ton, quire ise envine.
3. Orthographii e invatiatura de á serie tara de
smintele.
4 Etymologii e Invatiatura de a plecibine cuvintele. Etc .
3.
Totu in aeeln anu a dato a fora si unu Cate-
chism u, inse co dove , care si paná acumu a remasu
in scole; precumu si una A ri t hin eti ea totu asetue-
317
A be c e d ar iale lui nu le amu vediutu , cela
tima
pticinu nu sub numele lui . De care tote mai pre larga
insusi serie in biograffa sa in notele 19-23 ( Orod .
p. 212 seq.).
Despre istori'a daco-romana, scrisa de
sene , serie totu acolo not . 25 (1. c. 1). 216), ch ¡re
atuncia custit dein trei volumi forte mari de ami multe sute de cole ut hactenus yero a me ea est condita, fria jan' vastissima , aliquot centenas philiraa
complexa , explet in folio volumina" ,
Intielege elu
pre cea romanesca , edita sub titlu: Cronic'a romanilora ,
au pre alt'a , scrisa latinesce ? De aceste
t re i volutni se pare a acre si J. Chr. En ge 1 in istori'a
Valachiei si Moldovei , tom. 1 peg. 67 nr. LIV: cota ce
Societatca pentru
unguresca avea in posesiunea
se t r e i volutni numai de date de rebus Valach orum ordenate chronologicè si aclimate de in diversi
autori de G. Sin ca i , si cb. elu le vedia in M. Osiorl'elija pre la finea lui Maiu 1800. Ce s'a alesu dein a-
cestu tasa ? Tutti Engel acolosi serie, eh G. Sincai pre
atunci se nevolie asi publieti acesta colectiune.
Ortograli'a tratnisa la J. Lips zk y , de care
amentesce autoriulu in prefatiune la gramatec'a
dein a. 1805, se afli in a-ante de revolutiune in hl-
bliotec'a Sentinariului de aici , ci acutnu nu se mai afia acolo, nece la ¡tiene.
LVII .
Körösiana
C).
Tdtu in a. 1805, publicA Sam. 1Z5 ra-
s i, fostulu profesorin in colegia-le reformate
dein CiliSill Si M. Osiorhelin, in limbia latina
Ort ho gr a phi a latino-valachico (8-o Claudi°poli, typis coll. Reformatorum 1805), forà nume, inse adaugundu in fine si una novela sub
titlu : L.0 ntre a de Ante a intorsa &opa Ges-
318
n e r in Roma niepr' in S. Ch. adeca Sam. ChriA
sianu; scrisa (lupa acca Ortografia .
In ortografia sub I tractandu despre voca-
li in §§ 1-7, serie cumu ea
tote vocablo notate ca cercuflesu sana
cá A, sean c In Hm! si Hrr!
a, forá accentu cát,de cátu la inceputulu cuventului, unde s'uta ca a ;er' ca grett
si acutu, cti ah nerntieseu.
e, forá accentu : in a-ante de in, ur-
mandu silab'a e seau i, ci i;--dupa b, m, p,
s, t, v, z, si une ori dupa f, precumn si in d i e,
afora de pronumele te, si oltim'a
t i e, cá
polisilabelom in a-ante de x urmandu cosunante se sorbe de totu, er' urmandu vocale
cá. e
er' la inceputulu cuventeloru cá i e sean
je latinescu.
cu accentu greta, cà eh nemtiescu,de câtu cá
in a-ante de m si n simplu, si in a-ante de x
la inceputulu cuventului eá i, ci urmandu e se,
au i dnpa in si n, ca eh.
cu acutu, cá eá seau já ei la latini, ci
pa ç caudatn, ni, p, r, s, v, z, precumu si in
diésce, tiésce, rrésce, cá á.
i in a-ante de alta vocale in finea cuventului, cá j cosunante, de nu e notata
accentu greta sean acutu
dupa r in silab'a antania, si dupa ç emulatu, d, rr, t, z, si in tote penultimele dela verbele in i es c o ( tunde E este fori accentu )
manda cosunante, sana ca i; de almentrea
la latini
o forà accentu, in a-ante de g n si in,
319
n simplu, precumu si in finea cuventeloru I ei
inse la inceputu Si in me(liu-lo.
u latineccu;
Cu aliurea, ti o latinescu.
eu accentu gren, la inceputu si midiu-locu,
cá n latinescu; in fine, c4 au sean á ú :er' in
a-ante de gn, m, si n simplu, cit. la latini.
cu acutu, ci o,a la latini.
u, ci la latini ;
de citu ci intre done vocali, de nu ya fi accentuatu, si in verbe-le ii ap o re sc o, u oil i o, si dupa q se tace cu to-
tulu; er' in fine se pronuncia numai candu se
pronuncia si o finale.
y numai in cuvente de origine grece,
sca, si sana ci i, pr. typu cá tipu.
lui § 8 despre diftongi, scrie, ci au si e a u
sima ci o; eá cija; e i cá i; e o cá io; si i o ci iu.
Er' in §§ 9 si 10, tractandu despre cosunan-
ti, mai antaniu in § 9 propine una tabela de
pronunciarea totororn cosunantiloru latine dupa pronunciarea latina si unguresca, unde b,
f, h, k, w, n, p, ph, g, r, y, z, se dicu a sumi
la latini si unguri; er' pentfu cele alalte insemna, ca
c, in a-ante de cosunanti, in fine, si in a.
ante de a, o, u, y, sima ci e latinu si k ungurescu;in s c e3 sci, ci t; in a-ante de t, ci p;
ch une oria ca h;
caudatu ei tz ungurescu .
d, in a-ante de i Cu unu punta, cá z,
almenfrea cá la latini.
e) g, in a-ante de e si i cá zs ìing. , g
inn; de almentrea ci g.
d) I. cá 1; inse lli cá j latinu sean Ily un-
320
gurescu; irise in liçia; liepbre, han, liub6sc0;
huerto, cá j latinu.
s,
s latinu; ci 's, ci s ungurescu.
t, in a-ante de i cu unu puntu, cá tz ungurescu; th in cele grecesci cá ft 11; de al.
mentrea cá la latini.
in urma j, cá zs seau 's ungurescit.
La cari in nota adauge se nu se paria cuiva minune, deca D in a-ante de i, are se suite cá
z, cA-ce asia suná si la celi vechi scrietori la.
tini, pr. za bo lu s in locu de diabolus la La.
ctant. zéta, z etar ius in locu de diaeta, diaetarius la Lamprid.; la cari s'ar' pote adauge si
Ze u s deus ( v. Dieus dotninus diei- lucis, Diespiter ).
Apoi in 10 tracteza despre variatiunea
cosunatorieloru dupa pronunciarea diversa a
dialecteloru;
adeca, -C1111111 se pronuncia 1111C.
le cosunanti pre alocuria in Tni'a, de carea autoriulit in not'a 1 (p.9) dice, ci de acea mai .
alesu a tractatu, pentru cà alti scrietori paná atunci nu au atensu nemica; adauge in not'a 2:
cá accentele pan se lipsesca pentru ai nostri,
inse nu pentru straini pentru mai mare evidentia despre radecin'a latina a limbei nostre
Dein cari so cunosce, cá principinla acestei sisteme e Mu etimologicu, aplecatu si
mai strinsu de caw in sistem'a Clainiana, mai
alesu iii o finale in loca de u, care inse nu o
face de citu numai in person'a 1-a singulare a
*)
Ob maiorem evidentiam latinae radicis linguae
nostrae".
321
verbeloru in indic. presente, pr. volio, si in
nomin. sing. pr. Maio etc.; er' aliurea n linale nu e adoptatu
Ca proba de asta ortografia pote se sierbesca prefatilinea la L u n tr e:
»Remalle! Vediend 'quôt de chiár, inált, si
sulléget extralurésce acest Neme, diva ce
l'ani desbraccát d'in Unce le lui Cyrilla, si l'am
imbraccit in vestmente romanèsci ; ind6gn,A
te a pòrti acest Neme spre addeveriti ti
deprende te a brini pissi ei acellui popor,
le impregiorstari, (vire
p'rin ficte le si le neadjuns mirite,
implut
Dime a co acest in v6cc nepresussit laildit Nome: deprende te ti a questigi no noniii scum
I Carne ei: ci si pie a m'in'. ei piscere, de no
mii mult in (milete nomái o parlicélla a villaci' ei intúrce d' in (pire ti ui adjunge, de no
in qu6t te lissa a ti
mai mult o 6ra, qui se ceièsci si Characici
acéstà: iir no qui un judecatorio, ce mii vertuos qua un bene vollitorio a Romani lor. VaJeto: In Chis. Ann . 1805. di a 26 . a Ini111iio".
Nota. Alte notitie despre viati'a si operele
cestui barbeta nu avetnu de mita ce insusi serie la nora
a treia p . 9:
Hac proxime pertractata Orthogra-
phia elaboratum L ex ic o n Valachico Latino Hungariman paratamque Grammatiram habeo , haec quoque
sum Inei publicae editurns, si sensero Lectores his mei
primitiis favorein non denegaturos" Ci atoen nu
s'au publica'''. Una parte dein acelti Oietiunariu se allá ore-raudo la protopopulu de in M. Osiorlieliu, si
l'am vediutu Alte serien i ale lui dupa n'orto -i se parta
a fi fost u vendute de piperiu.
21.
322
Budaiana
D). J. Bu d a i, alias Del emit', fostulu
consiliariu in Lemberg, si frate a repausatului secretariu guberniale din Tni'a A. Budai, care inca
pre la a. 1805 avea parata una Gramateca rornanesca si unu Dictiunariu romanescu-latinu,
precumu 1'011111 vedé mai diosu tramese lui
P. Maior unu estractu de ortografia dein
capu II aln gramatecei, care-lu aveinu a mina,
si asia incepe:
1,Excerptum ex capite se-
cundo operis mei sub titlo: Fundamenta
grammatices linguae Rornanicae set( ita dictae
valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata.
)) aciitsta gramiiteca este Om, si acinn
trii anni astiépta typiriuhr dupa prefitia in
quire himo aratitu, que ¡cimba romanésca réu
se (lice latenesce gravendo, I i n gua va lac hie a cei quinta sé se numésca romaenica si románi romaeni, inquhto pentru osebeirei dula
alti v la chi chin si pentro osebeirea lor de.
la adeveratii roináni _quire hivu f6stu domnitorii lumei: si alte uiiái multe pentru leimba
romanésca;
intrando la teméyurile gramate-
cii , lá capultr de antèyo him° talmacitu slovele ylliricesci, cu quirele hávu traveitu
mánii pene acirm si himu allaturitu pronun0a
lor ca shívve latenesci. iára la al II. Cápu
introdusu tirmatérei orthografeia quire
Lindoque, him° chotareitu sé ô supirno cry tecii
323
ô scrivo téta cii letere laPre santiiei tále,
teuesci si in 'cimba romanésca (hipa, ordtografeia asiezata:
Urtneza estractubt, care incepe cu § 31
scriendu:
Ceste mai sfiso aratite Itere, maquarque
sé hávui premeitu de quAtra routimi, si sé obicittuvèsco pène ástadi tittusi iiiái multi barbad invepti a nemului acèstui, mái vertitso cé-
li de sitpto imperadia austrii, de multo aciutt
hávu inceputt, á trebilveitivire, si Itivu chotareitu á intrudinere letere latenesci: inse plweino
fúrte speiriu havu facùtui feindoque unii sé luivu
suelleitu (=silitu) á trebuveim;are slovvele acèste cu orthografeia ungurésca altii cu totul
alta orthografeia feirei leimbei rontanèsei co totul(' improtevvitére luivu statorniceitu unta
niunai sé ltivu alzan qtaire ittivu aratitu dré-
pta
spre adeverita orthografeia romanésca cu slovve latenèsci, adeque precuv. Paren-
tele Klein in gramateea Dac o-r °mana, ce
se havu typareitu la vienna. dár acéstu barbátu
inveçitit, vrednicu de mal, huna sèrte, cuprein.
su feiendo cu multe alte faptorii pentru benele némului, n' havit pidan atunci déora sé covversiésca ttite regulele ce suentu spre intemeyire
depleinei orthografeiie. Hm:Ando prinçipii.
1 or' acestiti barbitu, si mai que sé pote dice
incepetoriului carturareiiei
rontanesci ,
socoteitu authorilil sé asiéze ô depleina orthografeia romanésca , pentru celi quare hár' volire sé scriva leimba rontatiésca co létere latene.
scit
adaugundu, cumit rà
21*
authoriulu este intru
324
sene incredençátu 1 que déque 'tire leimba romang-
sca sése scriva cuslovve latenesci, bri cu aciá-
s t a orthografeia, bri cu neice una alta se vá potei scrivere depleino. Alfabetul este precuna tirtnézza ". Etc .
De ad autoriuht incepe asi desfasiorá, teori'a sistemei sale , care premian, de in testuht
de mai suma si de in marturi'a propria se cu-
nosce, urmeza principiului etimologicu si Clainianu. In urtn'a tarofa, dupa 7
cole in folio, asia conchide.
Mái multe hási havvere eo álaci de a po-
f9'
menì &ira nu hamo vrutu se te asuprèsco; si
neci aceste MI hisi fei scrisu &que nu mi
feire invitatu, scrivendotni cu lettere latenèsci
si aratanduti dorenva, que háru feire bene
sé ne lovvimu la orthografeia, adeque sé tienemu una. vrèndo á implenire acestu scoposu
patriotecèscu, nit mi !tino' pregetátu ostenela,
deháti arata in ce sti Theoreia orthografeii
méle".
Si apoi trecundu la critisarea ortografiei Maioriane, ce o vomu aclude in § urmatoriu,
inchide cu suscriptittnea: JoanuBudai in p r.
co ns.
Noi credemu, 6 dupa prob'a de mai sus'',
si dupa cunoscerea sistemei C la i n ian e si
Bu d a i an e, cu cari forte semena si in pucate
diferesce, nu mai este de lipsa a mai estrage
si teori'a acestei ortografie, care se duce si
mai departe in aplecarea principiului etintologicu, de cânt ale predecesoriloru sei, de afinentrea contempurani.
325
Nota. Nece de fate-le acestui barbatn nu avemu
mai multa canoscentia, de cdtu amo atensu . De dictionariulu
amentesce G. Sincai in prefatiunea graniatecei
sale dein 1S05, tunde serie: ,1 Magnifiens , et Cl. D.
Joannes Bu dai, alias Delein, Consiliarius fori
nobilium de regno Galliciae composuit Dictionarium
Valachicum , Latinum etc., sed ad quieta perfectionis
gradum deduxerit , necdutn mihi constat ". Avuse de
(ugetu a edá si una diurnalu romanescu in Lenibergu, alu
caruia prospectu,ce-lu avusem, perico alta scripte in 1849,
ci nu se pare a se fi realisatu; prospectulu erá in 4-o,
cu litera ciriliane, ca datulu Lvov, mi-se pare dein 1821.
I.IX
Maioriana
In nrma venimu la sistenfa asiediata
de P. Ma i o r u, care a desfasioratu-o in O rE).
thographia romana, *) tiparita si separa-
ta si tenga DictinnarinIn de Buda. Ea, presuyunendn-o inca milltor'a a fi cunoscuta, se va
pertracti aici numai in puntele principali, er'
in cele speciali se amena la insasi cartea, carea si de almentrea inca nu e rara.
In cap,' I § 3, numai de cátu tractandu
tlespre alfabetulii Lutini, scote pre k, x, Si y,
asia citu la romani remanu numai 20 litere
latine, mire cari si II, Q, si Z.
in § 4 serie, cà prommrea acestorsa la romani, e totu ci la latink de citu in j, care
°)
Orth. rota. sive valachica , una ruin clavi, qua
penetralia original ionis vocum reserantur ; 8-o 13adae , 1825.
326
ci h nu se usiteza de
tu dupa c si g; ci romanii nu an z si de acea
s'ar' pote acote, ci si q, ci remanu numai pense pronuncia ci
tru aratarea ineeputului unoru cuvente romanesci
1").
in § 6 serie, cà fia -care vocale, candu
se pronuncia cá*, se semneza dc asupea
eerenflesu;
candu suna
cu semaulu a-
postrofului, pr m ân i, vê n tu, in cep e r e,
ara'mu, me', sa'nrtate, postrare. lnse la
t u,
§ 9 dice, cà nu va usui cercuflesulu in locu de
semnu lui
Intru cele alalte ajunge a insemni dupa
estrasulu (dela pag. 103), cunau ci: ç caudatu
suna cá celu francesen; ce, ci, si ge, gi, ci la
d, s, t, en cedila de desuptu cá z lahan;
é, si 6, ci la
tinu, s ungur. si z germanu;
e Cu- putas' de asupr'a
latini ea si o a;
i;
n cu circuflesu ispanicu, cá gn italicu ;
si que, qui, ci ce, ci.
Cari tote arata, cà si acesta sistema, ci si
cele alalte de panA ad, afora de a' lui
e strinsu etimologica.
câtu pentru u linde, dechiaranMiami
da-ln de o t i os u si -in dialogulu seu neusuan.
du-lu, se alma' (lela aceln principiu, de si re.
cunosce cà la moeso-romani se prununcia si
adi intregu; cu tote astea lasa in voli'a serie.
toriului selu seria an se nulu seria, inse serien40
ad manifestandam originalionem
ximain eonjunetionein valachicae linguae
tina et !tala.
aut !proelan La-
327
se-lu seinneze cif sepultati scurtarei. Vedi cap V, (pag. 51 seq.)
Probe de acesta ortografia nu potemu d6,
dein lips'a seinneloru, adoptate in acesta sistema, pr. apostrofii de asupea vocalilorn pentru
.A5 si codele de stiptu d, t, s pentru 59 t, w.
Nota 1. J. Budai la loc. cit. serie de asta ortogralla urmatoria-le. Semi feia dar' slobodo a facer°
nesce observatii supra orthografeii Pr. . Santiei tale
senguro intrune puntnri ; queci intru altele lesne ne
V0111 poté neravvire .
a) mi se pare pre indreznéça apuctire, de a fácere
dein q u, un seau c inainte de e si i. adeque es. quaci
aciasta háru feire itnproteivva pronunçiei lui dela veclii románi obicinuvite; en atta mâi vertoso, cu quhto de alta parte vedo que acelasi qu. iht trebuvençezzi
in
la alte cuvvente quasi eo, adéque, in locu de k.
urma neci vedo vre ô pricina , dupa ce noi cuvvert-
tele aces tu, ace lu etc. le potemu asiit cum suéntu
liresce ale &Tit ere fara neci ô indovélat si dupa alte
pucine:
assidere vei vedé dein ortografeia mea que sént-
nele puse de desuptul miti a tote consonante remantt
fara trebuvença; si nil ma qu ht o, hurr iè set) s cc i-
sóre, dar' este si un iticru necunosctitu la
iar' de von', intra cu ispiteireâ, este
tatii gréva in sene de quit° a mea intru altele nu
él te n é in uri
si ne vont lovvi la seridéque vei muté acele duáo punturi à orthograSi in urine:
me rogo se primesci acéste Cu acelu dacha romanescu, (pare ne insutletiésce pre antendoi, senguro
si se nu te oprésca neci 6
spre benele de obstia
una felliu de slivélla a face laminar° ce felliu de criteca astipra orthografeii méle, feiendo, que adevverur
este quasi aural', (pare ninita dupa multa cernere si
spallare se latuttrésce.
vedo nemica improtevvitoriu
mire
feii t
Joanne Budar ntpr. cons.
348
Dein (ale-le autoritilui , nu averno de a insem.
ni, de cita ch. a morilla in Bud'a la a. 1821, ce revi'forjo la tipografi'a universitatei de acolo. Opere-le lui
suntu cunoscute, cate suelta tiparile. Dein cele remase
netiparite, noi cdaramu unele fragmente dein istorra
baserecei romaniloru in Acte si fragmente (pag. 129
186 ). Vedi si not'a nosira totu acolo
137, si 145
Altu fragmentu dein g r a in sil a t i c'a !ni
pag. 189.
vomu selu publicamu in foli'a nosira penlru filologia
si jai oria
Dupa acesta sistema e serbia si ortografi'a repausatului Episcopu J. Alexi , iii granielic'a sa scrisa
fiel:de inca in seminarifila clericale dein Viena, si filiaran acolosi la a. 1826.
Mai ~enfilan pre scurtu si ortografiele repausiodui lipiscopn J. Bobu dein Dictionarinlu seu (doir
tomi, 8-o mil. Clusiu 1822), a' repansattflui N. Manu dein Orthoepia sa (8-o Sabiniu 1826), si a' D-lui D. Do crin
in Planults seu (8-o totu acolo 1841), carile inca tole
suntu etimologice.
Ortografi'a Dlui T. Lauria an u in Tentamen critican' (8-o Viena 1840) inca e etimologice, irise aici nu o potemu limé la distinta pertractatiune, fiendu ea
e formata peniru una finaba routanesca ideale, si de
area nece insusi autoriulu nu o usiteza pentrn (Te r ea I e, de cato in m elle, tel le, selle, cari-su in
cantee etimologiei
Moeso- romane .
III. In urma, dupa ce in tempure-le mai
noua chiaru si moeso-romanii nostri
tatt satu-
ratu de scriptur'a grecesca, si au recunoscutu
necesetatea de a scrie si eli cu !itere latine, vo-
un se atingeniu
si sistemele scrierei loru cu acestea, in catu ne suntu cunoscute.
329
Cunoscute ne santa ¡use d o u e, un'a a' lui
Rosa, alra a' lui M. Boiagi, de cari amen-
doi aim, amentitu mai susu ( § XIX pag. 89).
A) Sistent'a ortografica a' lui C. Rosa nu
ne e cunoscuta, de cfitu dein vocabulariulu a.
mentitu (la loc, cit.) si dein recensiunea lui B.
Kopitar (totu acolo), fiendu ci cartea recensita
nu ne a fostu nece una data a mâna.
Dupa acea recensiune,
Alfabetulu Rosaiam, stà de in 24 lucré
latine; adeca anumerandu si pre j si V cá,
tere destinte, si lapedandu pre k,
a' caror'a
pronunciare preste totu e cá la Mani, chiaru
si in c dupa pronunci'a germana, abra de j ci
la francesi; er' in specie,
Dciii caus'a dialecteloru romanesci si a'
pronunciarei proprie, se oserbeza, cà
â, ê, , 6, ti, ca cercuflesu, tote sana ci At;
à, è, i, 6, i, ca greu , tote erasi ci
er' care dein acestea si uncle suntu a se
piffle, are se arate etimo og i'a, pr. in RANI
cu â, pentru ei latinesce se scrie pa n is cu a,
er' in pungu,.0? cu el petitru ci latinesce e
respondeo co e.
c, in a-ante de a, o, n, ci k; er' in aante de e, i cá ce, ci la ¡tau, de at', ca la
moeso-romani adese ori se pronuncia ci tz
c, in finea cuventeloru nu se dice (pr. fac,
die
).
c, la moeso-romani, ci tz (in a-ante de e, i I).
c h in a-ante de e si i, cá k.
'd sean d' mai alesu in a-ante de i, cá, dj
'e, cá, i, seal je, ja
.
.
330
10) g, in a-ante de a, o, u si de cosunante,
ci g; er' in a-ante de e, i, ca la itali.
U) gh, in a-ante de e si i, ci g italienesce.
h, ei ch (la croati).
j, ca j francesctt.
LI) 1 in a-ante de i, cá, gli italienescu.
o cu tout], cá, o a , pr. m or te cá, moarte (in done silabe).
qu, in a-ante de a, 0, u, cá, k, pr. quAn-
d o cá
MI().
qii, in a-ante de e, i, cá. ce, ci italicu;
er' la moeso-romani cá, tz.
s, cá,
SS.
's seau s', cá, sch nemtiescu.
sce, sci, cá
t semi t' cá, tz, in cuventele, cari in
cea latina se scrin cu t,_ pr. 'ten e dela t e ne o,
u, intre done vocali, nu se pronuncia,
21)
pr. v iu e, ci vie.
se ori
z, cá, la latini, ci la moeso-romani ade-
cá, (I s.
k nu e de lipsa.
'noes° - romanii scriendu cu litere grecesci scriu yfrov, yteegns ylov, er' noi vinu,
vi a s pe, v i u, penult cà se deriva dela vinu m,
vespa, vivus.
Autoriuln pentru deprendere adange 8 fo.
lie de sententie, naratiuni, anecdote si fabide,
dein
cu analise et i in o lo gi ca de desuptu;
cari inse noi, ne aven(Iu cartea, nu potemu adauge aici nemica.
B). Er' sisem'a lui M. Boiagi astadi e mai
cunoscuta, (Ilya ce gramatec'a lui s'a mai ti-
--- 331
paritu si a dou'a ora la Bucuresci in 1863; de.
in care estragemu prescurtn, ennui ca
Alfabettilu acestuia stà asemenea, ci a-
C. Rosa, numai dein 24 litere latine, lapedandu inse pre qu , si adaugundu pre j si v.
er' in specie
cu pronunci'a ci la latini;
lui
e, i, o, n, y, se punu a se
er' cosunantile : b, c ( in a-ante de a, o, u ), d, f, g, h,
pronunsii cá la greci, a, Ep t9 Op 89
k, I, in, n, p, r, s, t, y, cá la greci: tin, x, vc,99,7x, 7, x, A, p,
e, Op rp (3;
inse cu variatitmile urmatorie:
â cu cerctiflesu ci %, pr. farina', Jana, mana".
ç cu coda cá
neintiescu, pr.. faça, cu-
cum .
es ci tsch, pr csocu ( ciocanu), aricsu,
t tic sine (tetiune).
ea, ci ea intru una, pr. mea, mulcimea,
semnarea
gj, ci di ( ungur. gy ), pr. dine, gjone
(talpa), gjela (mancare).
j, ci la germani , pr. japa (épa), jermu
(vierme), jite ( vitie de vinta
j cu cercuflesu, ci gi italicu, pr. jocu,
judicu, juru;
une ori ci j francescu, pr. in
jale (la noi jele), jeru (la noi jartt).
lj cá gl italicu, pr. ljinti, fracilje (la noi
fracia), ljepure.
nj, cá gn italicu, pr. njelu (la noi mielu),
lunjina, calcanju
oa, cá oa intru un'a, pr. oala,moarte,roata.
.sh, cá sch neintiescu, pr. shapte, shedu, beshica.
332
grecescu, pr. theatru, thronu,
th, cá.
Thoma, Sith.
z, une oria ca dz ungurescu, pr. zinzia (la noi gingeia),zua (dina), zinere (ghtere);
er' (le alte ori cá z, pr. zahare, zizane, ze-
fyru.
Proba de scriere vedi in gramatec'a lui (la
pag. 145 seqq), in Elementele nostre de linib'a
rom. (pag.200 nr. 90), in compendia de gram)).
limbei rom. editiunea Ill (pag. 110 seq). si ed.
IV (p. IIS-9).
Nota.
Hapeda idea de gramateca mace-
donorumanesca compusa de J. C. Masimu 8-o
Bucuresci 1862, rotnanesee si grecesce,nu scimu, deca representeza in adeveru limb'a moeso romanesca,
cumu se vorbesce arolo, au di e acomodata dupa cea
dein Romani'a si corean diopa principia literaria. De acea nece potemu oserbti alla, de cAtu cà ortografi'a acestei gramatece e urea aprope de a nostra.
LXI.
Opiniune despre acestea.
In aceste n on e sisteme ortografice, deintre
cari numai done suntu dechiarate pentru prin-
cipiulu foneticu, er cele alalte siepte tote
pentru ceht etitnologicu, suntu unele punte, cu
cari si noi suntemu involiti, parte adoptandu-le
numai de alit, parte inse mai amenandu-le
pentru necesetatea impreghtrariloru, parte inca
si nutnai aprobandu-le,macarn ci nece le amu adoptatu acumu, nece le amu pusu in prospectu
de ale adopti.Inse suntu altele, cari nu numai
333
sistemele asia mimite fonetice, ci si in cele pro.
nunciate etimologice, nu le potemu aprolni,
cari nuntai de câtu. Er' de cele alalte cu oca-
siune mai in diosu
Cele ce nu aprobArtm, unele se tienu de
accente si de alte semne adoptate in diversele si-
steme, altele de insesi literele si usultt loru.
Deci
in cAtu pentru accente si alte semne,
a)
nu ne poterna involire,
cu accentulu c e rCti fl e su asupea lui
6, ô, ti, ci se semneze pre
ci in sistema Ro-
sa, Malora, nu numai pentrir ci e deprisosu,
ci in t", si û forte raru, si se pote supleni prein
regule si esetnple
In cita pelan' â 01, si noi suntemu involiti,
inse in ti multa spre suplenirea vre- unei litere ce
lipsesce , pr. in c â tu in locu de cant u, si d i in loen
de dii ; er' alinrea mai abultei dein respectulu US11..
ce l'ama apucatu, de Mil dein convictiune,
cându noi astadi, de ne ar' mai fi in potere,
accentrilui cercuflesu aran dà irigura valorea de
a semni casurele atense : ci preste ast'a ami'
trecutu
nece cu accentulu acutn in A, de alta
pune asia desu, ci in sistem'a Clain, Sincai, K
rösi, II u d a i, fiendu cA afora de ultim'a si antepenultint'a e de prisosu, desude fiendu spre acea regulele prosodice.
nece cu accentula greta dea supea totrworn vocaliloru : A, è, 1, Cr, ii, spre a sentirá
pre
ci in sistem'a Rosa, pelarla cA atunci
si.ar' pierde co totulu irdtufa accentului.
334
nece cli apostrofulu de asupr'a totoro-
ru vocaliloru, ci in sistem'a Maioru, pentru
causele aduse de J. Budai in reeensiunea sa
( mai susu § XLIX not. 1).
nece cu tinti puntu de a supea lui e,
se sune cái, cá in sistem'a Maiorit , pentru ci
e de prisosu, regulele fonetice fiendu de ajunsu,
nece tu dona punte de asupea lui
peluca cá sei remania sunetulu e, cá in sistem'a
Clainu, dein aceeasi causa.
nece cti ircufiesu deasupea lui j, spre a
cá, in sistema Boiagi, fiendu de pri.
semná
sosn
eutnu arata cele alalte sisteme.
neee en spiritulu aspru dupa L, pentrit
cá se sune R9 cá in sistem'a Claiuiut, tiefiendit
destula causa, precumu amu aratatu mai susu
(§ L sub 111).
nece en apostrofu sean spiritu mole in aante sean dupa d, t, s, pentru cá se sune 5,
ci iii sistema Rosa , pentruca suntu de ajtin.
su regulele etimologice.
nece en codele sub acelesi spre acel'asi
scopu, ci in sistema Maiorn, si mai alesit candit
se lapeda i etimologicu dupa ele, eá la celi de
preste naunti; pre cumu nece cu cedil'a sub c,
ci la franci, dein acelesi cause.
nece en lini'a orizontale de asupr'a lui
n, spre a semna pre gn italo-francescu (ny ung.),
1
cá, la ispani, in sisteula Maiorn, fiendu cá nu
are fundamentu in etimologia .
12) nece cu linfa perpendicularia de asupea liii é, C In sistem'a Molna'r, spre a semni pre u. Er'
335
h)
in citu pentru ¡itere si usulu loru, nu
ne involimu,
nu cu a e en linia an fora linia de asupea,
ca in sistem'a Molnr, Bucovinena, di se sune AC, sean %, de in causele aratace niai susu
(§ LIII, LIV ) .
nece en a u in loca de o, in sistema
Kör6si, pelan' ci nu ama poté destinge intre att
cá an, si intre a u cá, o, de almentrea si latinii
scrieau ca o in loen de au, pr. co da in locu
de emula *),plostrum, Clodius, Plotius
etc. in loen de plaustrum, Claudius, Plantius,
care arata çà nece eli nu eran constanti unde
se se scria au , si unde o, de acea nece noi nu a-
venin necesetate de atare combinatiune.
nece cu c s, in locu de .19 in sistema
Boiagi , petar,' ci nu e nece etimologica nece
fonetica.
nece cu dh, in sistem'a Sincai, in a-ancá, se remania
di-ce nu are fundamentu nece etimologicii nece foneticu
nece Cu e i, in sistern'a Budai si Bobu,
in loca de i, dupa d, t, cá, se nu se dica 5, q,
te de i,
dein aceeasi causa.
nece cu gj, in loen de gy ungurescu, in
sistema Boiagi ca-ci e in cuntea etimologi-
si e una pronuncia corupta in loco de b i
nece cu h, in sistema Clainu si Budai,
si unde nu se pronuncia, pentru cà nece latinii
ei ,
*) Varro la Nonniu Mareellu: sed
coda; etc.
ut
canis sine
336
nu o scriean toti, nece italii de astadi nu oscriu
nece o pronuncia.
nece Cu k, care, abra de in sistena'a
Molnar, nu e usitatu nece la celi ce nu l'au
scosu dein alfabetn.
Niece cit lj si ni, in sistem'a Boiagi, in
loco de I y si ny ungurescu, dein cansa adusa la gj, de cam stranuttandu pre j in i.
nece cu o finale in locu de u, in sistem'a Kiirösi si Budai, penult cà nu are fundamentu in natur'a limbei romanesci; vedi mai
susu ( IX p. 29). De acea
nece cu on in locta de un, in aceleasi
sistente si la Clainu, dein causele aratate tofu
acolo (pag. 28).
nece co qu, in sistemele Clain, Sincai,
Kiiriisi, Budai, Maiortr, ci-ce nece latinii vechii nu o usitara whist*, ci amnia,' qn, anima
si c u i, se.
quor si s ecutus, inca si sec u ndus si s ec n , pr. . c n in si q ti u in, q u i
c un CI in nu e alta de cam participiulti vechitt
de la seco r in locu de sequor; s eqttundus -in
in loco de sequendus; vedi si Elem. de limb.
rom. ( pag . 81 not .).nece en s h ( combinatinne anglica) in
locn de tu, in sistema Sinkai si Boiagi, ne fiendu fleco etimologica nece fonetica.
nece co SS, in sistent'a Clainu, si Molnar, in locu de c ciriliann, fiendu destulu nimbi, precum nu ne ama involitu twee en Lt.,
Piece cu ori care rednplecatiune a cosonantilont
( §I, sub III).
11)
nece co t h, in sistent'a Sincai si Bohn,
337
locu de T it) a-iinte de i, dein caus'a adu-
sa la db.
nece cu u peritoriu intre done vocali,
ca. in sistem'a Clainu si &dais de si e etimologicu, fiendu ea nu e necesariu.
nece cu y, asemenea peritoriu intre done vocali, ca iii sistem'a Budaiana, dein aceeasi
causa.
nece cu y reduplecatu; in aceeasi sis-
tema; spre a-lu destinge de v simplu de mai
susu ( nr. 17), caace nu e etimolegicu; si deca
la itali se afla in usu; acolo se si pronuncia
in adeveru reduplecatu, pr. in ovv ero dein
au t v ero latinuj er' la noi 1111
nece Cu x ci-ci cuventele romanesci de
origine latina au lapedatu pre c dein x ci si
italii; pr. lasti lat. 1 a I o, disi, d s i, in ti elesi lat. dixi ; duxi, intellexi etc.; sean Pau
mutatu in alta cosunante: in pl pr. in fr
copsi, copse, tupsecire lat. frixi,
xi, coxa, toxicare; seau in n, pr insu,
insurer el lat. ix e in locu,de ipse *), uxor a ri .
nece in locu de
nece in urma cu y,
j ci in sistema Budai, pentru ca e in cuntea e-
timologieirnece ci i aspru (de natur'a lui
o; u) in sistema A. Pumnulu (mai sus° § LIU
la inceputu), fiendu ci nece e etimologicu, neSuetonius
in Octavio (Augusto) C. LXXXVIII:
Legato eum consulari successorem dedisse, ut nidi et indocto, cujus 'Hann i xi pro i p si scriptum
auimadverterit
22.
338
Ce
fonetiem, nece necesaril, ,si mirasa a polecismn .
Nota 1.
De u finale si de reduplecarea cosunan-
tiloru, in ditn ieori'a Ilustra e contraria unorn sisteme de mili susii, ne anin da t n ratinnile 1118i 811S11 § L
sub 11, 111), si aici 1111 le mai repet
.
lnse reduplecarea vocalei a in linea nunieloru
2.
tufeminine terminale in a 1,11 articln in sing pr
nea in loen de Molina- a sean tionina , in sistent'a
preetonu si in 3 pers
Clainiana, se tu. pote suferi,
sing. a imperf. imite. de 1 coiogatinne, pr laudaa
in loca de !andana la Claims; liendu amendotte contbinatiuni etimologice acurate; inse apostrofulu notara
la nume, si accentulte ~tu in verbe, suplenescu pre amendone Mito] etimologice eiltit si fonet ice,
3.
De s'acriba inca simio, si une oria ehiaru si
noi ama tisitatti é si t pentru a sentná pre 'vocatile
datougali ea si o a , candu cere etimulogi'a, pr érba
séra, népte 'Sebe. Inca
Chiarn si combinatiunen g n, in sistem'a
in loen de in n , liendu etimologice, de si nu se pote
demustrit a fi mai originaria de elltu nin; ei dein
tra , a g n u s la latini, si ciitivòç la greei , se ar' paré
a denitistre, eh, tu n e mai originaria de mito gn ; de asma noi nu o amn attoptatu.
Asia si e t in loen de p t, ~mi eAtu atunci
in coseeentia ar' fi se adopthinu si gt in loeu de p t
pr. coct u de la etteti; sug tu, int ielegtu de la sugn
si intielegutu; sean
¿'era
asta de in turnia nit ne ate
piaré, ar' fi se n'Ohms pre gt mai antaniu in ct, vare inca nit ne vene bene; de acea 811111 'abata de una
C811111 data, se seriemu: eopt II Si su p t
4. De nestiferiitt inse suntu semnele cele alalle
de emplea seau dedesuptultt voralilorn si cosunantilorn,
fili numai in sistent'a Bneovinena si a' proieetului prehenlatta Comisitinei filologire , ei si in sistem'a Alaioriana si a celoru de in principatele romane. Antaniu
pentru eh, stintu superfine , vare causa de sene ar' fi desei apoi inca suntu, si
tmlla penIrti condeinnarea toril,
neromane.
339
Do acea si vedemn pre tote limbele romane cele
alalte, scutite de atari !hipe si carlige , ce deformeza
faci'a limbei romanesci cuma defigureza amuele de
versatu form'a faciei omenesei
ltalii nu au flete unu semita dé acelea . Franca
numai una coditia sub c. Ispanii si Portugalii numai u
ha liniora canta stramba de asupr'a luí n; inse si atesten in cuvente atIttu de pucine, cEitu se pierda in
rea alalta masa alinibei , macera cá, seiutu este, ch si
ortogratistii acestortt limbe au intempinatu destule greutati in formarea ortografieloru lona; inse eli avura acelu
buna gusta de a le superit in ori ce altu modo, numai
nu cu deformarea a tolo scrisorra.
Singuri literatii nostri avara aeea thattia, de a
se intrece unii cu altii infra asta barbarie desgustaforja , carea nu o mai alitimu de ctitu la popurale
si a v i ce , nece macan, la angli , germani si unguri p
loiteratorii nostri, cari urineza si apara alar' schi-
mositure, nu an luatu entente, ctitu de tirita e una asemene scrisuria perfil-u
romanesca, in ata itere strainii nu potu se-si fortueze dupa densa una idea
nostra, juderandue (lupa forfavorabile despre
m'a dein aforasubtu asta infaciosiare, seau cd vos] presane e afilia de corupta, catu neto
pune, cuma
se pote serie cu litere !atine , oeau cà literatii romani
santa romeni forit gustt4 deca nu ignoranti
Dereptu cà acesta defurmatiune si-are incepuilliu
de la una in a r e romana (P. Maiorts ) , ale canija Incrari literarie au data uno impulsa attitti de potente
a Iota tnisiearea intelectuale si literaria in tota r othanimea si autoritatea lui orbi pre tea ntai mare parte a romanilorn , in citu pucitti att cutezatu a se departá dula acelu usu alu senmelmu eterogenie.
Inse se cuveniea a nu-si (d'A, tà, acestei autoritati, ori ctitu de mari, sin contra nu numai cosideratiunea de mai susu, si interestilti, ce averno seto porthtuu (Tora limb'a Ilustra, ti si autoritatea 111~ d o i
romani nemnritori in ochii romanilorti (Clainu si Ni:II).9*
--
340
cai), cari nu au facutu acestu pecatit in cuntea
romanesci.
LXII.
Ce AO mai fi de adoptatu .
Dupa aceste paren i despre sistemele de pa-
"IA acum'a, si dopa teori'a nostra, ce o atinsemu si mai SUS!' (§ XLIX, L, LI), er' mai pro
largu o amu tractatu in partea 1. a Elementeloru nostre de limb'a romana
ne remine numai a mai adauge, despre unele combinatiuni,
ce ea totu dereptulu se recent a se introduce
in ortograWa romana, aim pre basea etimolo-
giei, citti si a usului limbei intru una parte a
romanimei. Acestea suntu
CL cit i in urma, in locu de KA, in lo-
edit carilla itali serio ch i si dupa eli ai nos.
tri, si noi diipa acestia de nevolia, nu numai
pentru etimologra cuventeloru, ci si pentru ci
moeso-romanii inca si pani astadi asia pro-
nuncia, pr. oclia,
ureclia etc. in
loen de ale nostre ochiu, vechiu, urechia.
GL cu i in urma, c, in cr,t, in locu
de ri, in loculu caruia italii erasi scriu gh i
si asia ai nostri si noi dein asemene causa, er'
moeso-romanii gli, pr. gliacia,
vegl iu etc. in Loco de ale nostre ghiacia, unghia
veghiu.
L C11 i in urma, care in sistem'a Boiagi se scrie cu 1j, its locu de , in loculu carola italii scriu gli, er' ai nostri i , totu dein
aceeasi causa, candu moeso-rornanii (licit I i, pr.
Ilan, 1iepure, liertu,
filiu,
341
cali, moll, vali;
'jinn; in loon
de ale nostre iau, iepure, iertu, fiiu, muiecái si cii, moi, vii
in u
re
.
d) NI, care in sistem a Boiagi se scrie cu
nj, in locu de 11, in loculu caruia italii scriu
gn, er' ai nostri celi mai noi erasi numai i;
candu intru asta parte, nu numai moeso-roma.
nii pronuncia ni, pr. antaniu, calcaniu
etc. in locu de ale nostre +IITAR), K%AKA10; Ci
si betranii nostri asia pronuncian si scriau, pr.
+HT%1110
IMAK%1110
Bliat
r144110
faMAIIT-
etc, precnmu amu adeveritu mai susu
(§ XXV, p. 143-147) cu multe citate, la cari
1HA ,
mai adaugemu :
LHI1ÏLN. D, exod 1 XV, 26: WM BEN 4H
15H N I L Nst, 6 'COATE TCHCMkAIM AVM .
VI IS 14 H t,
in loen de
dom. dupa pasce in TAVik :
C
MAT& CiA 5H+ IMT9A MHHE WH
testulu evangelitdui sti:Nota 1.
B, VIII
hIHL.
'RINE BA
(Pti +CET°.
sk; uncle in
RHk
Dupa et. , nr si L moliatu, i
cliumeta-
Mt ce urmeza si mole pre t, fn tote trele combinatiunile, e mai multu numai foneticu er' ii etimologicu,
precumu arata etimologi'a limbei latine, jr. °ell' s, v e t'l u s ,
levo,
lepus; de acea si Clainu se pare a fí lasatu a fora
jira i in atari casure. Irise comparaliunea cu lintb'a i-
taliana detnustra dein destnlu, c. si acolo i e forte
Infra altele dein cuntra i e etimologicu pr
m ul i ere lat
1 ier tu lat . liberto,
mulier .
Li si ni, dein sistem'a Boiagi, se potu retiené stramutandu pre j in i , sir. lj i nu in lino, a n t an j n in antanin
Unde concurro doi i, suntu a se contrage invechin
342
trn untan si t'id sub cercuflesu , pr. . lj i n u in l'hm,
aforo de pluralii piasculini articulali, pr. o ru enii fiendu
.
eh e in loca de onieni
4. 111, unde r se inqlia , in ipoille cnvente si la
noi inca se alai ande, pr . sari u, sari mt . saliois , ei si s a i n sa ; mal multo mee, an i se lapeda au
vocalea , sir. se-Iii dora sean selu doia; seri para
sean sei p ai a: asia si per indu sean peindn, per
ritoriu si pieitoriu
venindu si tenitorin sean viindu
ei viitorin
Vedi mai pre largu in Elent, de 1. r. §
XXV p. 53.
LX111.
Qserbatigni pentru etimologisti etc
.
Cu tote astea, in a-ante de a conchide aacesta lunga discusiune despre principiolu ortograficn, mai averno de a ne dechiará in done
aerectiuni atAtta in re.'spectulu principiului etimologicti, câtit si foneticit, si adeca
Cti etimol og isti i in aplecarea
eipiuiluui seu se se feresca a ahí' s á, trecundu
preste marginile re a I i ale limbei romanesci
in regiuni ideali, prein ca re
ronaanesca
insa- si hit-eta a mai fi reale, ci (levene numai
una fictitme, si imaginaria co ortografia co [0111,
Cá fu n et istii lii aplecarea principin!ni loro se se feresca a dá ocasione de SeJSiiir
ni in limb'a roma nesca, si a pune in perirlu unitatea limbei, tiendu cà forit nnitatea limbei
e desierta chiarti si unitatea in ortografia.
Pelma' etimologisti e necesetate prinripale, cit se mi pierda dein a-antea ocItilorn,
1)
Ctunti cà limb'a romanesca, de e si soya
si soru dulce cu cele
au filia lintbei latine,
343
alalte limbe seau dialecte neo-romane seau neo-
latine, chiaru de acea nu e identica si tutu
un'a et, acelea, ci d i sti n t a si diversa, evendu-si caracteriulu sett si formele speciali, ce
de si semena cu ale sororilorit sale, dar' au
si proprietatea loru particularia.
Cum!' cà, de si etimologismulu e antaniWu factoriu alu limbei, prein carele s'au costitutu formele originarie, dar' fonetismulu este
alu doilea, pentru cà prein elu s'au costitutu
particularitatile, cari destingu limb'a ronlanesca de catri sororile ei, si amendoua au forma-
tu usulu vorbi re i in limb'a romanesca, er'
nu (multi seau altulu singuru.
Cum cà de acea, nu numai etimologra,
ci si fonetic'a limbei romatiesci, au dereptu de
a fi apretiuite in stabilirea formeloru limbei
gramatecali si ortografice.
Cumu cà usulu vor b irei, carele s'a
nascutn dupa influentra impregiurarilorn, sub
cari s'a affatu natinnea, nu Ser potenece ignorti,
nece restringe numai la min period!' sean una
provincia, fiendu cà dein atare restringere s'ar'
nasce numai unu idioti smu alu limbei yeriodicu seau locale,
ci se
intende si cu-
preside tote periodele si tienutele, uncle s'a graitu si scrisu candu-va romanesce.
Olean cà a etimologistului este, de a cer-
ceti, afli, culege si esamini intregu usulu acesea, dlipa datele istorice, si dupa principiulu
etimologicu, cu reflesiune nu numai la etimolo-
gia ci gem', ei si la fonetica ci specie seau
ultinia diferentia.
L.
341
Nota 1. De u s u lu vnrbirei (uses foquendOrnelte
s'au disputatu, si multi Pau aplecatu cá principie, nu nu,:
mai pentru vorbire ci si penire scriere, dupe regula
conseetudn est altera ¡ex; de unde in-
ca Horatiu a disu (art. poet 70-2) :
Multa renascentur, clime jam cecidere, cadentque
pure nunc sent in honore Vocabula, si v ol et use s,
quern penes arbitriurn est, et jus et norma loquendi.
De undo si Quintilianu atatea are despre arestu ob-
Cons net udo (est ) certissima loquendi magistra, utendunique plane sermone, ut numo, cui Publica forma es t (I, cape VI, 3 ) etc. ¡use si: Est sua
oqu enti bus observatio, sea tKribentibus; si:
iectu :
Vetere (vocabola ) maiestas quedarn, et, ut sic dixerim, religio commendat (acol: 1); er' nr. 39: Verba a vet ustat e repetita non solutn magnos misertores habent, sed etiana afferent orationi maiestatetn aliqueur, non sine delectatione; tram et a uct orit ate in
anti q uit at is habent, et .quia intertnissa suet, graDein asta parte dar'
nece dupa jedecat'a lui Quintilianu nu avemu nece utiara novitati sirnilem parant
na piedeca .
Inca si una ochire preste istori'a literaria
altore popora ne arata, cà suntemn urea serupulosi, se
nu dice prea preorupati, deca numai la usulu presenm
telei, carele inca artrsi va fi t rec u t u, er' nu si la
inside trecutelei , vomit se event', reflesiene. In )imbele
fipsate, de emir*, menu suntu cele mai cu It e dein Europ'a,
halen, franeesea , anglica etc .,nemenea nu mai intre-
ha drips uses loquendi de astadi
, ci
uses loquen-
di de asladi are se se inderepteze dupa usus- loquendi
eelu trecntu . In limbele clasice, inca au destinsu intre eporele desire si neelasice, si toti scrietorii celi
mai tardli AU fo4it nevoliti a se conformá, celo purlrin in scrim', nu dupe uses- loquendi presente ale lore,
ei dupe celli trecut um alu eporei elasice.
acea mee,
si usulu loquendi dein periodele neelasire hire se tiene
de intregirle usului limbei grace sean latine
in cafe pentru alta parere a' lei Quintiliane, to-
345
14 acolo, cap' VII, 30, 31: Ego, niel quod cona ti e t u-
d o obtinuerit, sic acriben dum qui d que judico,
qu o m od o so n a t. Ilic enim usas est lit erarum, ut
custodiant voces, et velut depositum reddant legentibus;
itaque id exprimere debent, quod dicturi. sumus;
pote se ailut loca nutnai in acele limbe, in cari pentru fiacure sunetu articulatu se afla anumita literh, care inse,
precurnu se scie, in alfebetulu latinn nu are loen, vrendu
a serie romanesce. De almentrea Quintiliann si ad dh,
volia a se abate de la acesta regula, deca invetiulu.
altu-curnti prescrie , si grasi aliurea ree.unosce
cà urtde
alfabetulu nu le ajungea, si latinii scrieau cumu poteau§
jr. I, capa IV, 78: At gramtnatici saltem omn es in
rerunt tenuitatem: desintne al iquae nobis necessariae literae2 non quumgraehanc descendent
ca scribimus, tum enim ab iisdem duas mutuamus, sed
proprie in latinis, ut in his: seruus et uulgus,
aeolicum digamma desideratur ; et me di u s est quidam
u et i literae sonus, non enim sic optimum dicimus,
et in here neque e plane neque i auditur ;si
in nr.10 atque etiana in ipsis v o ca li bus grammatici est
ut o pi in u m
videre, an aliquas pro consonantibus usus
acceperit, quia i am sicut t a rn scribitur, et u o s ut
cos. Va se dice, cit le lipsean literae pentru don e vocali si do u e cosonanti, cari le scrieau ca alte ¡itere.
Caes ce si noi suntemu nevoliti si face.
L XIV.
Usultt vorbirei.
Deci noi de si suntemu dechiarati aparatori
ai principiului etimologicu, Upa intielesuln si
reserbatiunile ce iamu datu, nu mimai nii sontemn contrarii usul n i vor birei, intru totn
intensulu lui, ci chiarn si in rapta inca dela inceputulu publicarei acestorn principia, ami demustratu ne-se pare, dein destulu, si in aceste
3-16
principia si in cele alalte serien i ale nostre de
aréstasi natura precumu in Elementele de Hmb'a romana si in Analectele dein celi mai vechi
scrietori romani , ctimil cà s'interim cti totulu
prent r u usidu vorbirei romanescu, urmandu,
eercandu-Iti, culegundulta si esaminandu-lu, de,
in tote mominientele istorice despre linib'a ro-
inattesca, dupa tote dialectele ei ce ne suntu
cunoscute, si (lupa principia-le, ce le aniu propusu aici si (kifi poteri ne arnu nevolitti ale detinistrá de adeverate, certe, si singure de a se
oserba atAtu in respectultt limbei cAtu si alu
scripttirei.
Inse se ar' potti si j'Archa: c a re este usulti
de astadi? si ce-ne-Iti oserbezat Dupa
Quintilianu usulu vorbirei depende dela
consensulti invetiatiloru
er' nu de la multiene "). Er' la noi unde este consensulti
ditiluru Au
fia-care scrietoriti serie, dupa
cuinii-i place; lapeda sean introduce cuventele,
carei placu, unii latinesci, altii francesci au italienesci, altii inca si barbare crediendu cA
tu clasice pr. orgolitt, menitii? Asenaenea si in
forme, in declinatinn6 si eojtigatitine, in vocali
si cosimauti, chiaru si in situase si costructitine,
etc., dupa cumu a invetiatu a casa au in scola,
°)
Instit. Orat . J. capa VI, 45: Ego consuet ud
peal sermonis voraboconsensum
ru
ni ; sicnt vivendi consensual 'Innovan.
erudito.
** gane si ex eo , quod piares facinat , nomen
accipiat , periculosissimum dabit praeceptuta , non
orationi modo, sed ( quod malas est ) vitae; aco.
Iosi
nr. . 44.
347 --
una limba au alea, mai esacte au mal pro de
asupr'a; inse fia-care se tiene strinsu de parerea sa, asia ctîtu chiant acea, ce cere Quintilianu si intielege prein usulu vorbirei,nelipsesce
consensus eruditorum
Inca nece celi de una provincia nu se
nescu toti intru un'a cu atátit mai pucinu ce.
Ji dein denme diverse, ci fia-care urmeza dia,
lectulu patriel sale, de carde e convinsu cá e
celti mai bunu, fia si celu mai reu, inse cu modificatiuni dupa ideele fia-carui scrietoriu ,.Intrii
un'a singuru ne involimit el' totii: Cumu cá
fia-carde deintre noi, judecandu despre sene-si
crede, ci serie mai bene de cal!' toti 5--si Cà toti
celi alalti scriu mai reu de rail' sene insu- si.
Asia si dupa asemeni impregiurari ne voru
liertá, speramu, si none, rá se ne tirmárnu idee-
le nostre, convictiunile, parerile, bune-rele, adeverate
cumu vorii fi,
forá de a ur-
niánsulu vorbirei presente, carele intru
intielesillu, ce i-lit Quintilianu, si chipa condi-
tiunea, ce i-o pune, la noi hece nit se afla.
Ci 'hipa unu studiu intensu asupea limbei
in decursulit a mai multoru dieci de ani, ascultandu pre toti, celi vii si celi morti, ctt
ne arnit potutu aduni, in patri'a nostra si afora , ne ami' formatu si noi nnu 11 S II pro pr i u
de limba, celit tirmánni si aveinu (out dereptuIii de alu urmá, ci si ori cene altuliipre alii seu.
Nota 1. Ceea, eei dieernu noi dupa ferminolop,i'a
tata u s u 1 u vorbi re i , in (Ata tienten svrietori mai
dereptu s'ar' muní usnlu serie i ei, dupa ce, cumu
vediunin, si Quintilianu t'esfinge inf re oscrbarea vorbi-
--- 348 ...
toriului si a' scrietoriului (mai SUR, § LXIII not, 01
2. Inse chiaru si candu consensulu intre scrieto.,
rii nostri ar' fi mai mare, procure(' nu e, inca nu ay'
fi destula causa de a respecti ori ce usu alu vorhirei,
chiaru si candu ar' fi fundatti pre usulu niultimei, pre
cuca', adeveratu oserheza Quintilianu la altu loco citatu, pentru eh ar' fi periculohu pentru limba a dá deplena potere viligiilui ne-iiteratu a decide in materi'a
limbei, precumu e de pericillosu pentru usulu vietiei a
concede multiniei rudi depiena volia de a decide in ma,
teri'a comportarei civili si a cuvenientiei.
LXV.
Fipsarea limbei.
Libertatea, de a voté vorbi si a serie fia..
caro cumii ,i place si cumn-i-se pare mai fro.
mosu si mai bene, este- una prerogativa atátu
de pretiosa, citu si ori-care alta libertate, pentru omu.
lose libertatea inca-si are necuvenientiele
sale, si de acea omenii de multu, de candu au
intratu in societate, s'au desbracatu de una
parte a' acestei prerogative si o au sacrificatu
pre altariulu comune -spre emolumentulu socier
tatei. De acea astadi neuaenea nu mi are libertate deplena .
Libertatea nerestrensa pote se devieze si
se duca seau la imparechiare sean la tiranismu,
amendoue cosecentie uritiose si periculose, ca-
ri nece una data nu au lipsitu, mide libertatei
s'a huta cale deschisa de a alergá in catruo
N1.6
forà frenu si capestru .
De acea numi place chiaru nece de liber.
349
tatea mea, candu potiu se abusezu cu ea, si
calidu nu aflu nece una regula defipta , carea
se fiu detoriu a o mina,
nu numai in viatia, ci si in literatura.
Si deca, cumu am disu, m'am sierbitu si
io cu libertatea mea in scrierile rnele, am facutu-o adeveratir cu tom dereptirlu cá si altii,
de acea inse nece de libertatea mea, nece de
a altor'a, literatur'a .romana nu va avé de a se
bucurare.
E tempulu venitu, ca se ne fipsanm limb'a,
cumu o au fipsata si alte natiuni civilisate, ca
se nu mai avemu acea libertate desfrenata ,
de a scrie care curnu-i place, ci fia-care si toti
nimbi cá, altulu dupa una norma fipsa si eerta.
Va se dica a venitu tempulu se ne u n ifi cam u limb'a , sei stabilimu formele si sei
purificamn materiale-le, dela care nemenui se
nu fia liertatu a se abate dupa eapultr si placulu
seu.
Inse grentatea cea mal mare, nu va fi in
tru acea, ca invetiatii rmanilorn nu voru
veni la cousens u, cunm cere Quintilianii,
pentrir ci mu avian esernple vie, curnu ca ro-
'Iranian totu pote se venia la cointielesu de
Si cu multa anevolia, inca chiaru si in obiecte
de mai atSta importantia, cumu este unificarea
limbei si a scripturei..Ci greutatea cea mai ma-
re de cam tote va fh de a afli vre-una a u-
t or it a t e atátu de mare, emu se pota impune
totororu cartulariloru nostri strinsa oble-
gatiune de a firmá intrit tote sistem'a Umbei si
ortografiei stabilinde, fora de a murmura si de a
350
strigli in contea tiraniei. Ce, (16 D. diett se
se temple.
Nota t. Comisinnea filologiea aclimata in Sabiniu
Ja a. 1860, cu simia de a stabili aun ortograila celo
piscina l'entra Tni'a, de si s'a dechiaratu apriatu
Cuinu eh ea nu se seinte CO in pe t en t e de a decide i n
modo o blega tori u, seas, in defigerea def i ni t
a nnei ortogralie co !itere , seaa in ori cari alte parti
de gramaieca, dein causa mai vertosu ca-ci ea ineinbrii conchiamati suntu m'ami una fract i une a' barbatilom de ¡itere ai natiunei aostre *); si sia deseope-,
ritu dorirca , cá , spre impacarea seau delaturarea diversitatei opiniuniloru prein vre una Humillare revimoscota , se se fornieze una societate literaria, a carena
chiamare se tia nu numai cultur'a preste totu a limbei
c¡ si specialmente elaborarea unui dietinnariu etotu se ami atleta l'Ore eruditii notimologicu **);
stri , c-ari au strigatu, ca Comisinnea n'a avistu dereptu
nece a decide, ce a decisu
monis provisoria . Er' do-,
pa ce s'a intientiatu una soeletate literaria in Tin'a
pentru li ter ate r'a romana si avesra s'a dechiara-
tu, ce accepteza ortograffa aceeptata de M'ea eontisiune ***), n'au tpsitui, earil se sine, ch atare decisiune
tirania, care in republie'a literaria nis
se pote suferf.
Decide-va Societat ea literaria dein
reto.; eu mai multo suecesu si cu mai mere antoritat e
remane venitorinliii se respuedia
2. Delaturarea n s u In i presente, si fipserea
limbei si ortografiei la natilinile mai culte ale Europei4
ori si vas' au reelainatu si acolo unii de in cartularii
lora nu forà cause ponderose , avara acelu restiltain
nepretiulfu , ch nui numai limb'a s'a aparato in ciinWa
necurmatelom variatiuni , ce le adulce co sene uslulit
pr es ente alu vorbirei, mai alesn de in partes
Ae.tele Aloe . Time t. U p.
P 195 . e") totu acolo p . 9 .
181. *e) tenlos'
351
maltfinci neliterate , ei contribue nemesuralii aloha lit
latirea ennoscentiei limbei proprie Dupe ce
de esemplu, vènetia nu ntr mai serie in dialeetala
gondolierilorti , nee° francesulu in ja rg on u - I u parisianu, etc., ci dupa dictianaritiln de Crusea si alit ade attinci t ot u ita-
cadeiniei fundate de Richelieu ,
!Mania, francesnlu, ispanulit, portugabilit, anglesalu si
(+jam si germanulii, etude vs è se hit pen'a a llama , mai
antanin e nevolitu sesi Lavelle g r a HI a t e c'a si totu
ct inna rinlu !Hubei , eu tote formele gramatece si ortografire , ea tote regnlele , esteptiunile, si variatiimile.
Dela care indelorire morale , seau chiaru fisica, neme
ne nu e seuitta, care vrè se fia aplecatu in vre una o&in publica, seau se ed6 're-una rid ia de scrisoria efttu de mira, tinware ntimai caul anu bi le tu seau a fisi u.
3. peen Nth, monk a eos4lerá greutatile, ce casta
unni francesti, si mai Mesa until anglesu , intrn invetiarea orlogralieloro sale, cari-le tote-su etimologice seeels' patina eu pretensinne etimologiea, fora de a
avé anti mietlitiloeu, de caw usulu rece p t u si di116mm-info ,
at
dificultatile peaty(' ortograli'a ent
, mai alesu davit ce intro a' nostra, Iota ce e alai greu , se pote enitmerá, er' ortografistii altorn natinni neee de enlimerarelegandu la dictiunariu,penre nu s'au ingrigitu
Ira cá de esemplit , nemtiulu se itnietie a runosee, eit
t imologica romanes..a dispara
ande se seria f, tunde pf, sean doi f (fi), seatt y si
pentru ce se sería fiir si nu viihr , v ier si nu Mir,
V a t er si nit Fater etc. Si cu tote astea franeesii
nentlii etc. sunlit cele mill culte natinni ale Enropei , au celi mai multi literati barbati si mulieri, si
yen mai intensa si mai pretiosa literatura.
Er' noi
Qii ousque tandem!
LXVI
.
Regale etimologice
In fipsarea limbei si scriptnrei romanesei,
ni a t er
dint
vein, de a se consideri maim
si L'o r
1 i in b e i
.
352
Ma teiTa sean materialu-lu este de a se
culege dein tote dialectele ronaanesci, deiti to.,
te tienutele unde se vorbesce seau s'a vorbita romanesce, si deba tote monumentele, in
cari ne a remasu depuso acestu materialu;
Inai in colo e de a se cerne si alego, ce e roInanu si neromanu; si a se determini, ce e de
tienutu dein materialu-ht ne-romano; si astea
dupa principia critice basate pre istori'a
bei romanesci, pre afinitatea cu limb'a latina
vechia si co limbele neo- 'atine si pro compara-
tiunea materiale-lui romano intre sene si cu
sin celoru alalte !hube cumnate. De care aici
nu averno de a ne ocupi mai in colò.
Er' fo r m'a limbei este a se determini si
defige, totu dupa asemene base istorica-comparati va
cari suntu sunetele limbei romanescig o-,
riginarie si derivate, in genere; si in specia,
pentru fia-care cuventu .
cari suntu formele gramatece originarie
a le limbei, si cari derivate sean scaimbate
dein influenti'a fonetismului desvoltatu in limb'a romanesca
1n amendotta puntele formali usulu etimologiei e atatu de importante, cita importanti'a
ei no se Pote negii neee chiaru de "contraril
principiului etimologicu.
Noi amo tractatu mal de totu despre amendotta puntele acestea in operele nostre gra.
n'atece, afora de sunetele originarie in fia-care
cuventu, fiendu ci a tracti, despre fia-care envenus in parte e negotiulu dictinnariului etimo-
353
iogicu, cd rematid
a
se elaborá de aci in a-
ante .
Dupa principiulu etimologicu, ce l'amu a-
doptatu, santa a se osèrbi urniatorie-le regule
ortografice :
I) fia:pcare sunetu se serie cu liter'a latina
Originaria sean etimologica.
j'are mai multe forme fonetice sean
gramatece se alege ceca, ce e mai aprope de
forma originaria ..
linde nu ajuta form'a gramaticale, cauta se recuramu la dictiunariulu etimologicu.
Nota. La latini afltniii, eh unii (leintre scrietorii, ce s'al' ocupatu cu et tadiulit limbei latine, Mg'', aplecarea etimologiei s'au &1st' si mai departe, de cuma se cadea, cercetandu adose ori origina ti u ne a
vinentelorti chiaru si simple dein altele si mai 'simple
dupa supuset inni atilta de curinse, cátti in 'ama toia
operatiunea deveni frivola si in discreditu, pr. pi tu it a (lela petit vitam 41) ei alte derivatiuni ridicule, de
cari simtn pleni etimologisiii laiini, el, Varrone in &un-
De care se ne pazesca D.dien micarit, chei noi
te.
a11111
&indita de unele ca acestea u limimba romanesca,
mai aleen dela celi ce vorn se derive tote cuvenlele,
si cele straine, dein limb'a latina; de cari simtu si
CAAR% dela salv e, milfara dela in erc es etc.
LXVII.
A lfabet tan .
Dupa aceslea, si dupa ce in operele nostre gramatece amo tractatu atátu (lespre foneQ)
L. Aelins la Quintilianu loc. cit. I capo VI, 37.
23.
354
tismulu, ciitu si despre formele gramaticali ale linibei romanesci, la cari inviàInu nu ne
m ii remine de cita a aratá si scaimbarile
nora sunete artictilate, cari se anda astadi
vorbirei, si cari intru fipsarea limbei si
a' scripture" aii se cada cii totillu si se se redilca la sunetele'originaria.
Alfabetulti nostril e cimoscutu: XXI 'itere
'atine: A, 1-), c, d, e, f, g, h, i, j, I, m,
n, o, pi r, s, t, u, y, z; de cele alalte nu
avenitt lipsa.
Acestor'a respundu XXI sunete originaria:
rz,
E, q), r, x,i,
E,
" 14, O n,
C,
T,
g,
5
Ne lipsescu dar' alte VIII ¡itere pentru atitesi sunete derivate:
,
`k, w, vocali, si :
13, y, u,.
La caro se poni adauge si alte IV cosuuiauiti
pentru cari nece in alfabetulu
eirilianit 'vi se afla litere corespundietorie, pi.
rz,
Ak
11h
dopa alfabetulti
seau gy, ty, ly, ny dupa ortografi"a unguresca.
Inca si 5 dein- limb'a romariesca., e niai
multu derivata de cAtit originaria.
Aceste sunete derivate, chipa principiulu
etimologien, suntit a se reduce la simetele originaria si a se serie cti literele corespundietario sunetelorn originaria.
Necessitas frangit legem. Una dein done:
au se scrieinu , ce ne lipsesce in alfabetulu
latinn, cn iterele etimologice, au cii alte 'itere. Pelara scrierea cii cele etimologice ne
355
indemna una ratiune: afinitatga dris ateloru en
originaria-le;
er' pentru a le serie Cu a ltele
(ne-etimologice ), nu aflámu nece macaru. u-
na ratinne
Nota 1. Care e natnea unen vocali si cosunanti , si ce scaimbari se IlaSell deill contactulu unor'a va
altele6 nti aveina lipsa se mai arathmt, si aici, dura
ce atétea si asia pre larga amo tractatu in operele
indicate.
2. A se ocupé cn atari minutie , cuma santo litercie, se pote paré unor'a lucro !mea de diosa , inse,
dura ce atétea ama citato dein Quintilianu , aseulia,
ce alai serie acestu autoriu de blinti gusta, si despre
atari mintatie.
Nequis igitur templan] parva fa s t
dia t grammatices elententa : non quia magnae sit operae , consonantes
a
vocalibus discernere , ipsasque
in sentivocalium ntimerum mutarunique partiri
sed quia interiora veltiti saeri hujus adennttbus apparebit multa rerunt subtilitas, (lime non modo Reitere ineas
genia p ii er i lia, sed exercere altissi una 111 queque
eruditionem ac scientiam possit " (Insiit. orat lib .
cap. JV, 6).
3 . Aici e loctilu se atengeinu ceva si despre
riginea si intruducerea A I fa Etetislui slov en ese u3
Cu carele inca si pené, astadi ne mai sierbitun in cartas basereeesci
Parerile suntu impareehiate
In cato pentru originel, nnii credo, ch, alfabetutti slovenescu e inventiunea lui Cirilu su Metodiu a-
postolii Bulgariloru si altero sloveni dein secl . IX; ti
altii Cu noi de impreuna sillita de parere
acesti apostoli nu au inventan ore-care forma nona de litere,
ci m'alai au acontorlatti lorm'a lit erelorn grecesci , ce
eré usitata pre atunci si carea si astad-i se vede in
msa-le numerosa grecesci scrisa pre al unes , sI au adatisu cele , cei lipsean , L'entra graittln holgara- serbeseu.
Er' in cilla pentru intrilducerea lui la romani ,
romanii imprerasi m'ah' doue paren i . Dura un'a,
unand use cu bulgaro-slatii, nu numai elan nitrito a alai
23*
356
serie cu literele latine, ci chiaru si a mai gale roalesu
manesce, si asia de una data au adopiatu
dupe infientiarea imperiultii romatio-bulgaru cu linea
seelului XII, nu numai scrierea ci si litub'a sloVenesca
in basereea si in divanu ; dein cari numai tenyure-le
nostre si cele mai de aprope au potiltu se le eco-
tia. De asta parere seem' si noi , emu ne aunt dechiaratu mai pre largo in digertatiunea latina dein a.
1858 in Anahle gimuasiali
Dupe alta parere inse , romanii , co tote fatalitatile ce au patito de la venirea Ion, in Daei'a , aru
fi scrim' totu numai Cu litere latine pana catra a.
1432 dupa ineeputtilit sinodului Florentino Clilltill me-
tropolitulu de atunci Theoct istu
fi induplecatu
pre Alesandru celu buriu principele Moldavei , cá se
proscria nu numai scrierea cu liter° latine , cl si tole
cartile romanesci serse co ¡itere latine, dein ilea si
greti'a catrh latini; de untie ar' fi urmatit arderea
ot ur oru cartiloru routanesei scrise co litere lot ine
Mame si nereparsbile (latina! de s'ar' fi temple! ti
Ci avenin mare temetu , eh acestu ant od afe
asia
n'a fusta flete 'twat,* pre chartia , ci numai in intaginatinnea inventoriloru acestei Abide .
Fabula-i &remit , pentru eh toti Cronienrii celi
mai vechi , pr. Urechia. Mironts Costinu etc no sciu
nece amenteseu nerniea de atare edicto
autodrife,
afore de D. Cantemirti , tare nu citeza apriatu funtan'a
istorica, de in carea ar fi scosa aeesta scire.
Aeest'a se demustra si dein Chrisovele prineipi-
loru Moldovei in a-ant e de Alesandru buntilu , &Time nu nurnai ca glove ci chiaru si in limb'a glovenesca , cari ei astadi se mai afla
Mai pre 'argil despre acestea vedi in disert.
nostra mai susu atensa .
LXVIII.
Vocali .
Se luArnu inse si aici pre scurtu maw vo.
357
catite cdtu si cosonanti-le, ci se nu ne aflArnu,
ci desputandu asia pre largu (lespre principia,
de aplecarea prineipiuliii adoptatu in sistem'a
nostra - ne ama ulitatu.
A.
Vocali. Premitemn, cumu cA regu-
la generale este:
ci vocalile A, i i, o, 13, se le scriemu
mai totu de n'ea eu a, e, I, o, u, fiendu cA mal
totu de 'm'a suntu originarie.
ci vocalile u, Jik,
w, se se seria alai
totu de una en A, e, é, 6, tiendu cA mai tutti
de latea dein acestea se deriva, si adeca dein
a sean e, x. dein e sean i; dein é icceiìtuiatui
limando asean e, w dein o aceentuatu asemenva.
'ase si aste regule, di tote, au esceptiunie
le loru, pr. de esemplu a in 4:1áTu, macu, cap,
a9'4, tiA5,47 etc. de si niai iota rnmailimea
pronuncia cu a, nu e originariti, ci derkatit dein
e, prectimu se pote cutiosce dein cele alalte
forme ale acelor'asi d'yente, unde i a remasu
nestrainntatn, pr. Ori,
at5n, l'en?
tu cA cap% in dialertuln baserecesrn inca se
si in multe paja tutti se mai pro,
serie en
iuuineia asia : ckpu.
Causele scaimbarei originarie-lern in (Ieri-
vate milito done: accelituln, si eufonfa,
Dein cans'a aceentului,
1) mutAniu pre a in u, de cite ori e for
rà aceentu, sean en accentil gren, va se dica,
candi' inaltiarea tonului ati-itn e de pueina, cdtu Mili mi se semte, pr. I a n d ti, land i
I a li-
pronuncia, ci I a u d à in ti, la u d O, cu
pen.
d a, di a pentru accentuln
co care se
358
tru cà a in silab'a antania se pronuncia forA
accent'', er' in a don'a ea accentu greu seal, mai
forà accent!' .
Numai la inceputillu CIIVentelorti, de na
suntii alte cause scaimbatorie, i'emane a cit a,
pr. a r ati in amendoue silabele, a r à in u numai
in silab'a prima.
2)
'mama pre
E
in t, si pre o in w, de
cite ori au si accent'', si iniu sean E iii silab'a
urniatoria, pr. cr e d a, cr e d e in silabele antanie, orb a, orbe in acelesi silabe.
Numai citt, asta regula nu se oserba in tote
preivinciele Si in tote cuventele. Asia cell dein
Romania INI scaimba pre i in urinandu silaba cu i, ci pronuncia, de esemplu, cred e, in
amendoue silabele cu E. Asia pre aliurea diem
cote, descopere etc.
Cu
o,
1111 C11
w.
Une ori inse rk se pronuncia numai ei a,
Iii loca de a se promincii ci seau edit multa
ci ia, pr. moeso-rominii si alti multi; wanTE,
wart etc. in loen de wtniri,
asia si
cpa,r%,
sap in loen de (1)t,r,/, mtva, stra.
Dein causa eu f o i ei,
11
1)
miltAnni pre -a si i, inai raril pre i si n,
in x,
a-ante de in seati n, nu numai nrniandu alta cosimatoria, ci si voeale de si mai ra-
ni, pr.
Amcrig,
H
Ni
a n ta411 i II ; RAH% , BAktirrg ,
ventn;
in loci, de am b I
in locu de vena,
+it in fool de in; cluctirrAut% in Louc
de fn. n t a n a.
Asta regula ¡use pate multe esceptinni,
nu miniai pentru cà cell vechi nu oserbi area
regula asia strinsii ci noi astadi, ci si pentru
359
asia stratnutatu dein a sean a in i,
erasi la celi vechi e mai rartt de cite] la not;
de unde la acelia aflAinu +wrt si +rums in lout de iliTE ;HIM% ; BUIE, LEM KgBEHTE etc. Iii
cà acelu
IOCU de ale 'lustre:
E¡)141, 641E, Kgli.MTE)
prectium
se va vede in formele ortografice mai diusu
(
LXXII ).
intitàmu pre
E
in s, de cite ori urmeza
(Ilya cosunanti-le aspre: E, fi, M, B,
si in
43,
silab'a urrnatoria urmeza vocale aspra: a, s,
pr. betrinu, peru, mesura, ved u, fet tt:eri
deca precede seau urmeza i sean i, i remalle
nemutatii, pr. in peri, p ierd u, miere, un ic
din; vedi, vede; feti, fete.
Cu tote ci ju acesta parte se afla cite una
esceptitine; precumu si dupa alte cosunanti
mob, curmi-su II Si t, in pronuncia i se muta in
s, pr. in preptisetiunea d e pre multe locure, si
in de r etu pretotendenea, asia si in t etiune,
vetemare (lat. victimare),
Inse cacofonia, nu eufonia, se pote mina.
daten'a de a pronuncii pie i cá 'L si pre i ci
(lupa cosunanti-le sitieratorrie: c, w,39 LP PrTVcs
1011E
A
5%V, 5A, 5AK; IpAEIV7
; 11)%5$1 y LLIMAC ;
inca si upFst in loco de tie si ti en i a.
imithmit pre t si i in s sean dupa p la
inceputulu cuventelorn, pr. ps& fsi; fismgit,m;
tAiNE etc.; de citu cò dicemu piA sean fek,
mocanii chiaru pi; rbit, ci intru altele
Cu
FYICKV, pKONIE
tuutimu pie s si in t seau i, dupa e
seau i; pr. T6.1 in loco de Tais (talla), Tsi
Ac
locu de Tsis' (talià), Tspal,4& in !um de 'mi.
360
ANAV (taliándu); asia si Bit in loco de vi al
(de la vin), venia (de la veniu), vinia (lat,
'inca); It in locu de i i, si ea caniesia
(lat. ilia),
(lat. vestis linea), si cá
resca
Care regula nu sufere nece una esceptiu.
candil dein cuntra, regura parelela, de
a mutá pre u si in o sean V, dupa o sean u,
se oserbeza la celi vechi si in dialectulit
baserecescu, ci in usulti vulgarin pre pucine locure, pr AVI si AVViiiNg in locu de
AtJAV; A0110, VIOA01 BOAO) nAOL10, nnoos in locu
ne;
maz, NOLM, 110114%, imottz, rtA0%-.
lu aceste casure rectificatittnea dupa eamologia nu mimai e liertata, ci chiaru si necesa-
ria. liara altele inse, tari suntu mai pucine,
numai acolò, unde sean analogra cere, pr. in
o forá accentn, stramutatti in u: p o te m u, do rni i etc. in locu de nVTIAN 4VeNtit;
sean vre-
una regula gramaticale, pr: lacreme in Ion'
sean necesetate absoluta, pr. in
de lacremi,
locu st a , r o tu n du in locn de Ayáirr%,
- sean listan, cátti de micu si restrinsu
fiendu ci
se fia, pr. a for a in locu de
moeso-romanii asia pronuncia.
Nota 1. De acea noi scriemu f m e , macan, ch
etiniologi'a arate la latini a : fames; a ni nerill, desi
la latini se dice igniarium ; pentru c usulti e constante de ase pronuncia Cu o si a.
lnse a I t ari u, nu ntimai pentru cà latinii dieu alt ar e, ei si pentru eh si la eeli verhi se serie Cu
a, si in ustilu vnlgare inca asia anni anditu pronunciandu-se ; er' pronunciares cu o este de la traducatorii
nostri slovenisti
F...;einple de usu mai corectu ale voealiloru
vedi in § LXX seqq.
361
LX1X.
Costinanti
.
Cosu nanti. Si aici premitetnu a.
semeni regule generali, eá, si pool' vocali,
B.
cá, cosunatorie- le: c, K3 0"
a)
r, A, As
n, 9, c, T, se le scrientu cu ¡itere !atine
corespundietorie:. b, c, d, f, g, I, in, n, p,
H
r, s, t.
b) cá cosunatorie-le derivate: .11 5, y, w,
u, se le scrientu cu cele originarie : e, d, g,
t, la unele ne adaugundu nentica, pr. in
c Si g, destuln fiendu %malea e sean i intret
ga, ce urmeza, spre a desemná, scaimbarea osi r in y, er dupa cele
s,
alalte adaugundu uno i scurtu, pr.
riginariu-lui K in 4,
eu i
scurtu, di, si, ti.
ei cosunatoriele moliate: rs,
c)
As, HA,
se le reducemu la cele origmarie b, el, I, in,
p, adaugundu dupa ele asemenea unu i scurtu : bi, cli, li, mi, pl.
Afora de indoiela e;c4 si aste regule att
se patia unele esceptinni, numai dein canea
usului generale; pr. de esemplu .1 in tufAtnYgin co t, fiendit cá se deriva dela .tutAinTi,
,
in VAityVni cu d, fiendu c4 se deriva
5 in c0715 cu z, fiendn cà se
dela VAitA,
deriva dela lat. b ap ti z o, grec. (3cortiro etc.
Er' in eitu pentru x, care mai totu de
un'a e de origine grecesca, in cele
'cti
recesei
eh, ca latinii; pr. Chr i st o s u, cha rit/
ChOf ik:
362
j, pr. jocu, jorn; ci cii di in
alta de cito d e or moc', momnote, cari
precumu dicenni
Mif5'AOK',
Ill
la
!atila
,
sé
su
iii niiedia-di, miedia-nopte etc.
Nota 1. De Bite scaimbari ale costmatorie-lorn,
Ruin tractat u n'Id susu in mai multe locure; precumu
e t mulata iii p t ( § LXI not . 3 ), cli prontinci,.
atti di e h i ( § LXIL a) ele.
d estire
Litera e, in a-ante de e, i, inca nu are pronun-
cia constante la romani ; moeso romanii o pronuncia
italienescu - netutiesen , si la noi inca fornumai eti
te adesu tuai alesu in terminatitmile C i a si c i u ,u.
Ocia, facjia, gliacia, bracin, laciu,
soci u etc. De acea noi nu tuno aflatu causa de ale
serie eu t i , ci aumu relientatu pre Ci etimologicti
Se notaum cea si despre scrierea cuventului
CKHAlg' I care nni de atate ori l'ami' scristi scai
b ii , ctitu ne Acuno indeturati ai arattl si causa acestei serieri Oserbiluin inse mai nati an in , ea 111 1.1111romanesca , ¿lapa una datena ce o afihniu si in unelo limbe de origine seau alinitat e celtica , strapttne11111
pro i, dein termittationea b la sean bi n, in a-ante
pr . ctig% in loen de abia lot . habeat, s ga i ha in loco de sgabia lat scabies ; roibu in locu
de robiu lar. robius ( vedi Forcellini s .) ; inca
de b ,
bi colfu cti francesii c.o
IIIII1Cla CUIIIII o seria ele .-
j !fe, de si atada nu o pro-
Da aci se cunosce, cit. si ClutMe ah] lihstru
deriva dein s prepusetitine in loco de a lutiniloru e x ,
si cambiu iii
hit initat ea de miedm-loeu ea m b i ii ni,
ese sea i in b ,
er' strapunendu pm e i in a-ante de R
care mai anIaniu s'a pronuncian' CICU'ONE' si apoi
s'a elisu rentanendu CKlmg) irise forà de a inuti pro
CJ III WT pentru
cela elisu Itulii inca dicu s ca J11-
bao, scambiare Cte.
363
LXX.
Forme. B. Ortografice.
La acestea vomu se adaugemn aici si f o r.
mele o rtogr afi c e, promise maisusit (§XX11),
cate adeca aflaranm in monumentele mai vecbie panà la a. 1700 mai etimologice, prein
imitare si mai regulate si mai corecte, de
tu cele tisitate astadi; pentru c leetorii nostti
si dein asta parte se se convinga pre de plecà noi in sistem'a t'ostra nu ami' urmatu
(lupa arbitriu, ci radimati pre date isto r ic a
de cea mal strinsa autenticitate.
cu a.
Forme ortografice,
H.
Una parte nutre dein formele ortografire
atensit more cele g r a tu a tec e 3 fiendu
s'au
de ambe.le nature, prectimit
1) deintre vocal i
a) cu a in loen de u, mai alestt in genetivii
sing. si numerii plurali de la femeninele ter'M'une in e, (leca penoltilh'a are a, p. Kaptpt,
ruipun etc. inai sus(' § XXII, 2), in Ipen de
icss.94i ,
ri%914i,
cinun se pronuncia astadi, la ca-
ri nirit adatigenm aceste eitate.
RN9 4n. N, f. 65 T. IlafILIHAE C% isov
KPIAE;
V. WH
40041 cgS; 13-1
AE fatsA
Q1/21,111
AEW-
ucteuiiiki yicAt-
r. dein loan XX, 30:
Hl(
C)AAA'T CITICE it'TflUi'keTA K n9411; 329 V. 4Iela
ca nr. S3:
ng K A 14,14 A E AVEI MOYCH:
330 r.
i
Hq-
AAEAE AYEAOH CAAVT CICFHCE
KAfitplAE R.141.0.H;
11
Tialmti(E9) ..ivrolvrx A)ym.P. Kb,
MI)).
f. 58 r.
Kg
364
BMIYE. WH ILi
ilTHANICEp WH AOMEIH
HAI
K A (I
(mu nprorrnumpet
n ptu. AA, ps. CV, 27: wn cnyi
p u.n ; CV1, 3: um ,INE
N9 fol. 117 r.
lIHT%; 139 r. wu
noç I,u A,NVIVAu.
,6101 46E nApil IA A I &Ca.
i TOATE 11 A e
11 A E TE BA Roy-
NEBOE WH rptorrevrt; 250 v. cit e. 117 r.
bis. P; fol. 69 V. [CANA sop cpn ToTh orau KA A.
AAAU11.; AM%1100A n&Lp1AI.
Asia si in teralinatilinile Apt; seau api in
loco de 'Nam seal'
, pr. Al4StInapi etc. totu acolo (p. 122); la cari adange:
K
AMIE1111 14 A 9 E H. C; (IOW. XVIII (111pa ROS, 14111
(pp 4111C4* 40yMNI5EACKA A /N fuNLlAu1FHnort
4)%l1(114HAI TOATE14 CA0y;i:ECKA
K
A.1% NINA f H . AA, ps. CV, 28: LUH M%N-
KAflA K
% N ,h; A pH A E
41114114094; ( V: 3:11f1TBEAE;
MAt(lTBEAE ) .
M NKApH. Aa, fol. 30 r. 45,E TOATE hyikt
K 01911A I CI AA%/4 AWN .
+wan ua pi it. Cc, fol. 20 v. nfa5unicq4
I1'AALAÏH KfigqH
AqA(IEH. Ee, p. 660: oypyia AgAflEH
&-
nYíppni. Cp dOiti. ClICV.C% 4)4 rai95a-
t
H INECTOHNFIK
.
FiFINAEKApEH. Cp (10M. XXIV &Ilia Ros.
CflOytlirk
RN ,AE KA 9E
(pag. 123 scrie:
vNIKAFEEH).
Si in alte terminatinni forà B; tOtIl acolo,
precumu:
KAAI 1,4; ill 1001 de IVAtIYH. N, fol. 57 r. 14%ti-
365
0)FH AA Mil:EAOKOyA
moc
KAAEH MIMA oyn Konam cpfloy-
.
si in dialectubi baserecescu, in
sean
loculn canija se ande in villgia ti
KAgtH,
CA
chitara Kzcx; celi yechi mai desu KACEEFE. A,
madi. nr. 35: 4,rpti1i46 +MICA CApVTA151 (salutate)
WH 5H4E411 11/14E KACE E fi MELVYA , C;
XXVIII dupa Ros.
dom.
4:lori irfamici HoyMAH K%TpA WHAE n'ilflAVTE K AE H AV H3&HAh.
A
11V
tunde oserbeza genetis ultt dupa partecipiti forà
articlu relativti; AA E Cei si aliurea, pr A, B, C,
dela loan. nr. 27; tz&pit ,r9E 51-%VA6 AH :coyD.n% aii, ca, si in
a n I Ki'n, in loen de :
C, dom. Ros. WH pH KqkcipA A +13%4AT1pH EH
a ni ati (aquae vivae); etc. Asia
si Kaci
loen de K'ACll. Aa, f. 148 r. ¡MNI5EELVYH K A C E.
Ff, f. 10 V. níniti KACL9 si ilpHH TOATE KACIAE.
n /14 E HlIll loco de niagi Fi. C, dOnl V pares. KA CE ui ApATE WH HOAW
11111 A- na.tin trkik AAEREpHTA;
KAArk
11%Al4HANEH,
dom. Pascelorii: AH
13 nov. +nroytix-
nagi i H (1)AnTVEI'kg ctiviofili.
flYEEI WH nallEEH. N, fol. 93 r. .trucquerVan n
4
II. Bb, p. 404: Kg Aark
nanmi, iii locu de
n/14 E
.
n'EANI14.
N, f. 261 r. una
witirfiV+IE n AA M IAL WH
AT
CliENIIYEH CAAE. Aa, fol. 70 r. c
KV 01 <NE Xlp
TAAMEAE
(1)VpA
nanmi. Ee. p. 499:a riman' 4 naami; 500:
C%
siVr%
nAAME
in 10C11 de C%A9H. AA, ps. CXXXVI,
2:
CAA4E nfa MHMAOKIs ,r9E A crizti5Wiamh
rAillAi tIOACTV.
CA A 4 E
Cu a in inell de i, sean
Kiami
etc.
b)
9
A
pr A
Y
A 15E 11,
366
lar-414E1H
AYA4/111,111
in locu de
IA 141 E H
FS
c% Ng CA K
KY
CIL
finAT'; 307:
441;
P
KAME .
43 y.
fol .
M E ¿ATA 9e NgMAH AAgH f1A51A6.
Ee, p. 190:
ITOM ;
.f6A11( .
in locu de
Kl am e
Ay ilre
BiELOH .
/OEA& TATM LIAE-
Flin
ME
tiuiii
K YA M E HCK0A11
BA c% CE
can-, KYAME
Whi
E
TfIEH 1411;
si asia pretotendenea in Pravila
Asia si in sustantivele verbali , derivate
dela inlinitivii de 1 cojugatiime, deca in a-ante de a re precede unu i, unde astadi mai teti pronuncia si strip iiff , pr. anteniapf, AMr'fas)E, npuitriafa in 1uctt de :
Art90n14k911 etc.
preciiinn :
apropiare. Ee7 pag. 744: o anponV-
A
E
A gNgli A53Kpg; 772
j n
o n A fl
Agri.
'28 v. Kg A.";SeirlCH (1)0CT'L
tra
n
lijare. Yy, fol.
a fi rk
53 r.
tqc;
ra
A; gL1 ríAiI
KAAA WH AA
(Pala -1"gc
+Topc% Kg
ri)H
ABA
preveghiare. 17 fol. 10 r.
41011E
Wil Kg n
einErra
urValii
ti e r ra fi E;
nswropii cntniEn
si chiae. O, pag. 38:
,4x-Agu CHZU'rb
Christiani. O, pag. 36:
Xf1H ITYtahni.'
wm np-
.
inca
K IA
&L-
Kg
V. NE AOMEN1k411
Ice, pag. 417: reuava
E.
E
E
aac'r(io in
AE
cVnTb
NE
FUMA:"
loou de
Htf.
crri'Atiao, dein aceeasi causa. Bb, p. 485: tia'r Vap 19 A 91A aAhnica.
Ee , in pref.. A.
Eppolui fol. li r. KA ghl Fin cri'a pi)
WGWE
E
1EV4114111;
pag . 281:
B
n
C
10
<NE GgInTY.1414 ;
367
7S1: urvilyti RH(TYA9 tO
fol. 74 v.
flEHT9g
THHE
T3r,
tripxïtftSA% AHZIMA TOATk
JIHCTVAelOAVI4: SI: ATI.PIE ilS1AE 4AH filiCTYAfFOAVH
AE
.
si in pl. Ee, p. 782:
Asia
NYH WH HEAVEllfiH
A,AEK.K
Ali8'1.04 WH
ri%rhRH
;TVA?' nityrpS 9114 Aptuir
(dein a), in loen de t, nu Initial in
genet, sing. feni..%i in loen de ti, de care amu citatu nnele esemple mai susu (pag. 13U
not. 2), ci si in pl. Henry. pr. in 4)fatimin
locu de eprIsit. AA, cant. 11T fol. 301 v. Aimc)
en
A I CAAE
ctop% H
KA
hit. froen a.
0211WE;
mxt+Kalyfi NACEiNA&H
La esempiele de mai susu in %i adange:
Ee, pag. 699: c% GA"CREHYA
A
0A H
L1,40,1(11
KVEIgHYPI
MALI
ACKVAVH.
XVEI8'Ah
Dein enntra co t: D, gen. VII, 11: .1.ti a wanTicnpxwbt
H
AVIIYEH A IA, Vu A E.
D, gen. XXXV1II, 12: MVAfli lormuit; 24: crigctpA f04atti. Rr, f. 50:
Kam loymm.
118'ic.414. Fr, fol. 3 r. .17 Ai'A CCINI-TAWH
AVKAH. Ee, p. 743: AA TfEtiAjg CTAVI
CICAVE
AA A g
H
VI 0 A%
Ee, p. 553: [ME
.
REKYH
W11 AM
HOAAH AEyH.
JOSE! CII
E
II CHEN A'fil,IE
C, XIV dlIpa ROS. A
,AgATLIA; etc.
1EKYEI4 W
s
LVAFAH. Ff, in pref. pag. 2: RA C/H4
Alf
430A0C MApf GErkflE,IHri 1419/414 HOACTIJ IN'AAVIEWH:
2 v. A14ziP4 H 4111 pint wrpEt9jn. Ee, p. 402:
36S
ilpiNiAVAVn
npi ErieKo$1?t4
oyNr&prfirroA.
r
'ag %u. Ee p. 703:
411
M + ilopa
Mala& C90.
( dein a) in loca de o, in sufisupr. N, partea 11, fol. 35 v afeawA rrpgrigAgn Borre& N &a Cflgplap1411 0. Ee,
pag. 14: cr9iiKA tvickura ain u&c cgcl)ivia : 527:
Cu
ln relaiivii
11%
,
Eg 5114E N
CTINIK% 41 /11% NEKOECK% d%
o 11'
693: AW.aHS'Ki45.1talE ; 76E: Gg ti 0 K 71 N g Ai 41A 41 o KOS4').k Yy, Iol
11'%pECK%;
oa&
r.
75
Cag MH4-9011-ANTgA
,AEAd ANTI4M141 CTIM0. COS fga;ANO., 1.11 14 14 VE1 N Ag
AMalAOZVA M/11 14A1 +KgligNA5)AA
Ars
1,XX1.
Cu a in plur. fein ., in loen de i, c. mai
susii (pag. 126 sub 5); la cdri mai adauge:
I unta ne. X, 70 r. dein lsaia Xlly
tiquiiiip
4AAE
CE
4/
Korlia
4. BECEAYE 4111
V, 3.
N EA E
CFMCENYE
la creme.
VOA1,11
anx
14;e, pag. 62: sínp% lignum C%
AgH AM-11151g Kg AAK 9% ME ;
fol. 22 r.
Mi; 40 V.
KAAEANCE TO1111 C%
etc. Cc,
an4ye Kg aaKp %-
11114E A AKIVEMEAE
1 u ni i n e . FI, 1°1 . 25 v . irmmwr rkati
CTI4111/ A g M 14 NEAI 4. KAMilpHA1 AO1 nocinTi .
lu n e.
X, fol. 50 v. (lela Emir'. XII, v.
2: /aria &lacro., soRc. 4.41nwrgpx
lIA
cpul
nox
radecine X, fol. 36 v. deld prov. X11,
369
Y. 13:
%,21%
Pi NEA I
;
KpfAHIVIOUIPIA0p
asia si Kk la aeel'asi loen.
s a g et e . Ee, in prèf. A. Epului fol. 2
r. KA LLIFI d% 111-k TEAE KOOPIANJELVH ; pag. 595:
NS CE MAH
AVA-a HVMAH paAHKA
1,1'h TEA/
T%14.1.H
taliature, X, fol.
XXVIII, v. 21:
Aw fi 6
y. bis, dela Jimia
1
KA ..hturfiV M&FITIAI T
ET1? 9E-
eKgAZICARA ANN-NAA .
t) Cii I, in plur. nentr. in loco de Vpii,
mai soso (pag. 128, b)0 la eaui.
adauge:
laci a, in loco de ActiMio. X, rol. 20 f .
dein prov. KA InCiApgA ,21E A A 4, .
teinelia. Ee, p. 281: KAMTEMVA% Awp%
INE59%A'A9fiNi3% LUH Ti Mi EA E.
Visa, in loco de allapli D, gen. XXXVI,
ESIME 0,A5N.Toluons
19: tala
jRHCE; XL, 5:
AWLHAOH RHCE ." Asia si
ISMVpAL sa
143W
gennehia,
Iii
mi.ratati
KV
p. 446:
lo1:11
de genunelli. Ee,
nvvi
111A1 AA
yE o1
1T
454 de 2 oil; 46i; 694. Ff, f. 102 r
;
OAE-
K%11,4VC% + y E NVi( I .tHAHWIrk AVH
inribracaniente ((mi
w4).
Ff, f. 12 r.
thu 4.9'AK'LMHt1TEAE; si :
..bcflAK%nANN T E A E
t-
UgTiipAC
irt:Nniialo;.( 'inri
so p. 122).
e
mili a, in loen de mili. In, p. 498: a
411114414
MII
117,11NH Mt1,01
545: id I" inHHH
,011,411 AN
E
,A,E
H%poam ;
buzpoam
E
subo' p. 132, nof. 4 )
La eari se pote adauge si forin'a plorale
in 9i a nentreloro in loeu de ri. Eseniple VO.
dein doue carti de cee
1H11 se adocenan mili) ti
TVfmc; ( nia i
4
-- 37(y ---
Prat if a
mai mare autorikate ¡mitre romani :
cea timare (Ee), si Clueiuln (Fi') .
ceriure. Ee, ling. 3 si 7:
pl MARIAI
At 4 I p
At + tplopt; 26:
p
;
etc.
4
e lop e
joen re.
NA-
GoraTE AOKgpf
3 v. cz t4V cnVrit
Itiriire.
.
.7?.
4/
LAMA ElpXY4Eg; Si: COKOTHTOpH At
tE Ki*AWk . Ft; E
I A E A4iCTE 414 TI.
K
motOif
490 :
Es',
E?, p. 27;
0011r e
K
crk87
Cc, rol. 26 r.
Coy114E Ng Cl
A
ArLTZTOpNAZ
noropAirz,
(Inistivpz AErATE WH AA E wNCH
TATZAZ NOCTpg
RACHAYE ; 23
11:e, p. 127e c%
FT, r. 23 s', OYHOMí4
NMAH ICINANINA C1111111pX;
A0-
11)A41M% A g
Ag
4)%e% At Atcpgp t Kg-
novrt en ztii npi WM si: wpttoma cimpz At
HI
Ag KpgpE agNE IACTE MOApT% .
4)
I
,
Cu' f
loen de n, in partieipin aeti-
ri mai susit ( p. 115 ) in eiemplele t i enie, v e ti icturin. La cart sisal adange :
(Iespn net ori . A, math. . 57 : gtoy5n
r
M nevrpoyn AI(flNfTOK. N. fol. 37 r.
pio. Rr, f. 28 r. +CACTI +nAptvrA wit At-c n
A ICfl'ITO3k tu no acqr;
nptinpitT
IpoAL
scietPrin. A
9
11S. IX
10
KZ NAN
Yt Top in itoymtAt ,rzV.
Azta.ri,
v ietoriIi. AA, ps. CIII, 19; epoAYtti tat Toetel; cxxii , : KzFrpa Twit fiZAHICIH 01a14
!NYE 14 tat T pwAh +
In in genet . sing. fem. fit loen de n,
sus),
( p. 124, b), ',rectum')
Ca 1I)I
Ii )
mttivrtit
131), pag
127: KgrAlpiTOpKA Nt 11 El-
371
si torn
.rt 11;
aeoIo
cwiTopion 4 rr f y H-
M114 WH 4.14tAinti, F$14; etc.
N&H'rifl. A
4W1013.1.H
ti
nVuTtu;
Inc. 111'. 1.3
AOAtJA
T f tit e Ad f. 86 . At .itrrark
AE fiVAEli(HAE H H T EH; ete. Le,
p. 491, hi 496: AA tript4:41Ark
de si in Our. tiVnirt,
ApAlirStatKA AA tl $;k1T f.
Cu E inai afiallin in Ee
C s.
j)
u T tit; de nil-
N
.
lie, p. 490:
si FI. scrisii si
raziondta sofisa-lorti relatke, cdre la ilk' scrietori vechi si noi se scrie on ÷, e' la moil 1114
IJitcifli bctrani no se scrie de iocn, Asia
CA in locit de .÷A. C(', fol. to. A't EA flpfla AEA 6%rAt.' ni AuncVn
Timinit'Al 17 v> riex
1:Vit IfA (1)0arf gliJ&MOC E
+Apsyii tuVrark 0.11
ntturt(Peu. Ee, p. 21: nip naTpiaexqns Ouvri.f. CA
+Aetnirs ; 393; MAVAE rpuroi
lisrocnos, Kaetnt
111HSICE CKAgHVA% lbfreaA.Vagm,
Ak.lia At tithou
UJH At 31xVet e. /Mi.;
EA fltitiE MOlf1HAH
26 r. tr AA momerli /4H
eusit in loci, de +um lie, p. 3g5: aTVPHE
TeVriVetni AsikAf mVATt ELL hi 91411tW eq)A1'14AU
en in loco de +H et.,'fel. 20 N. rlip4 KOi H 311rpt;
r. LUH
t H riseV esV.
Dein clintra forà razinon, afora d ce Ir mdi
sum' (p. 13-1, b): it in locn de +u. Cc, T. 10 r.
Lou
l Tear At feass; 42 r. KV rikalsx AAGAS H +4%-
14%M%.
A in 10C11 de +A. Ec, p. 431: URI AfEAA
nfaumn.
Le
W
tiA
in loen de .mi. lie, p. 55: KApt ufitorr%
fSo. Mica
CAg3UZA
IlfAhliAtH CAA! .
372
k) Fori i in !mete tempuref pr. cicInf, ahoArne
etc. de cari anti 811311 ( pi 147 not. 4).
Dein cuutra ell tiii alte tempure, in cari
nu se mai andey pr. in optatividu
¿asta di
sing. apt in lucia de celli modernu at' cá si in
plurale, de care tumuli citezu esemple, ci ce
forte multe au ocurstt in cele de pani aci dupa ocasiuni, pr. apt 441 in locu de de' try,
in N. T. (F) Witten' VII, 9: %MI ACT' ,aitvreV
KOH WM, 41AA KApEAE apt
pi 4914011VA AgH
Ag
A H HA AV 11
ractirpx. LUH tlE A 9 E
'k p
Lwkenin ha Aa tau? In loculu canija
Hull dein cell veclii scriu apic in locu de apt,
inutan(lu pre E dupa p in %, seau dupa cumu
scrieau atunci in z.
seau A dein i, in loca de a, pr.
I)
trke%, ctivkirm, rá
ckp
in dialectulu baserecescu
locu de cap, si pre multe ¡ociare nu
loci' de ha5%.
numai ciae%, ci si hia5%
c e r a, sustantivu, lat. cera. AA, ps.
t Pa4a 4.10KVAOrt
3: hoym TOn'klpECE 4 t e
XCVI, 5: KONYPI KA 4,k a Ton Hp/ACE. C, dom.
XXXI dup. Ros. corpALTVAk VIWb K9IgH OM 6
CAI( E KA gip. G ps. LXVII, 3: KgM WA TOri'-
pi
9f
e A. Ee, p. 133: AgAil,H%9H At 4 kp %; 315:
9E
RA9C%
'kflia; 428: 41111E q) &fog 4 t AL
(As' ()rig-% AE AIM11%; 441: 4HHE BA (1)g A .1 rk A.
cera, verbti. Ee, p. 191:
C%111
te
A1TE BOAHHK%
AgK9g9HAE AgH; 275: Hag HH4E 0 ROE
p% AI 4 MOIVEHHek 11:19ATEAVH At 91%; 437:
KgfikliTh
CkMA í GVIInvrint Awe ,MAA AAHtgA% BA C% CE 4 'k p .
c%
cerca. Kk, prov. XVII, 17: 4`k9K% Cg11-
.373
nata; loan VII, 18:
AMA EAb
41/1
tau
,Avainifek
n cefern. F, apoc. XXII, 16: criwa ii'-
MHHOCJIJFIA V
4 A (11,1( ?VA ts
seinen a. C, IV in pires. ApAwi crkm.1-
FT, f. 65
11 1A Kg FIEHOHNI4X WH Kg ACIKFAME
K%IlAA c m%
WAilf 411111 EitARWL
Tf1 nilik-
NHNH .
Nota, la e). Adese ori se afla la roli verbi chinre si in plor. fem, de a III. derlinatinne ( in E) et.emple de E in loen de i, pr. pWrIZNIONEM Ff, f. 3. r. bis, 4
r., 5 y, 25 v. ele. ilVrAsitONFAOLT tolu acolo ¡f 3 r. bis;
FEnEMVNEAE 21
y.,
MHEIgNEA1
24 r.;
Al5Miff,25%410-
MAI 62 r.; ,411LIFTVi1ONEAE 76 r. si 77 V. etr
.
rari)
precinto' se pote precepe, no se poli' nunterá mire *Tate.
FlAYEAE
in plor. . dela Eld14E, se afta numai in asta
forma in A, B si C
.
LXX.11;
CII Ell : ENE , ENTE
CII
EN ,
ENTE, EN411, in loen
FINE, HFITI, 141114M; (leMire
ENE
de
ca.
cele moderne nu,
ri miele suntu si grama(ece, altele numai etimologice. Asia:
aa) cu E N E in locu de Hui :
ben e r B, dom . XV d II p . a n . non :
pEnTA inA GENt RON). D, ex. XXXIV, 7: nutixt
../.490 Mil
fHl OKATOM . Kk, Tul). 111, 12: c%
?Vra.' -.V cptirkurrk WH HrIHI IdfiANTATI. ElpH.
c e -ne
AA, ps. LXXXIX, 13: 4 !ni
1971
4H1,1
k M'Ata/ H
Cldnim 4 1-1,1 i
Tam. I), gen. XXXII, 19:
.ui FaMEAE ; XM
5
38:
ii 4 E ti
374
Apx
(tott
XXVIII,
.kk,
4xoyn
13: CfigNE
De aci:
e-n e-v a .
flpE 11 ti E
imper,
MI BMgq.
P, fol. 17S y.
Arkul
V.otr.a net ISTapim. Bil, pbg. 549:
WH C% fi& grk,r,1 11 /t'IBA AIDA
xe.
AA, ps. XVII, 51: nnEkx
coynTL MI N E: XXXVII, 1: 1.141 Kg MY,
TA ntAincn MINE. Nq fol. 6r. ,60AMNE KgpclykylMA MEN f nAcavrocoyn; v. tom dsia si
de el in colo in Iota cartea . O , pag . 35:
me- n e,.
AX-gAh AgH ,AM-5%g ME MINE; 39:
,trrid MINE WHeg ÷Teg 15011; ete,
ElETti4E111
t e -ne. I), gen. XVIII. 25: ¿MUTA AtnapTE CA VE ,AE TEN E . Kk, ps. LXX, 1: cnit
irr E H E INOAMHE ill<W11,10010
y ene, mina. A
nr. 7: cutitvrgn
<5,/ BENI. (i, ps. XX 1.3: vrpg BENIAE TAAE:
in margine : Ag KOAMEAE TAAE . N, f. 47 V .
CAt101" Au fi E N E; ele. Ci h ti I, vecli ntai
soso ( p. 132, not . 5 ).
ven e, verb. 3 sing. perf. Rr, fol. 82
V. tuf,
C401I-TOVA ION (PAK-TOMA ,t4E Faalpg ,4x-h Cia
11114.
BENE (%
Cgti <NE OyNiNt
bb)
Cn ENTE Si Ett 414, afora de l'entre, in lo-
en de ritvrt si nniln :
n te, pl. denti. kk, genes. XLIX, 12:
MaN AACH
KAT AAHTIAE
E H i4V 11 AgH
ri e r
n te, pl . iierbenti . Rr, fol. 91 r.uni
A ea 18r% kg AAKFMH 4).1IfiCE11414. De ad:
CEprittpr-kn% ,
dent. XXVIII, '22.
JIS.
11, .14; si Kk
2
375
-pag
bis, O,
xYlestwr-iiiva. N, fol . 325 r.
181.
.
mente, mini. AA . ps . XXXI ,
KAAgA 4
KA
LUI1
MENTI,
NAg
MiLWKOK»11.
lt:
XXXVII, 5: clnim m ti.rt mrk; etc. C, dom.
cnrv
nr. 79 etua
(lela Ltic
N, fol. 10v.
RIME +M IN TI.
Kg MENTE 910/111MENTE CAOSOAA;
CaxtclititON
1,11CKA; 12
ttomy Kg
r
etc . O, pag.t Z8 r rara& m H ir
;
108:
'pm* m t lur E; etc. Bb, pag . 435:
AE
Ak I H -
41H
'rí nfitom,l; etc . De ari si:
MENTE.
tAM .02g
N, fol. 11. T. 1,111,11
+Wis aja,gicA amtn.rt; 20 r. cte. O, prig . 78, 86
etc P , fol 35 . Bb. p . 14 405 etc Kk
gen. XI, 15. ~Hl% B019 A,Agif AMENT E: XXIV,
6: A AMENTE +Tfg ,rmtit ; deuter. Xl, 15:
A TI AMEN TE nft TIME.
mentP, verb mentitnr. N rol . 341 r.
( proprie 345 r.):
anuo
.yrfAgv.K
K%
mentira
aAtimpair
el) m E ti TI. De ad:
kit
.
F, 1 joh. 1,6: mitmumk .
me n titi. Kk, colps. II!, 9: "IV MEN141114.
mentira. AA, ps. LXXVII, 40:
MEN141411A AVH
13. Br, f. 79 r.
LXXX ,
menti
AA, ps. LXXXVIII, 35:
V01111.
MEN4HBOIO .
Elle l'A î
ni14
yeti
Kk, Is Nav. XXIV, 2$:
mentitu. 1k. Is .
Nav
VII
11 :
aW
MEN 1.1H T.
Ill e itt i ii n a .
N
9
e. 135 y.
O, p. 207. P, f. 4 y. id
MEN41.01111A1.
MEINg1114A1
mentiunosu. FI 1 joh. IV,
20:
376
V,
;
10:
N, f, 10 v.
mEN919110c4.
3 imper. XXII,
MEN9HN0f4.
in en tila noSa. O, pag. 203: mEtl9totio4-
r. Kk, ex XX, 15: MEN101140A§%.
mentinnosi. F, i joh. IV, 1: MENai19tiOwn
P, f. 40 r. molgriouns Rr, f. 76 v.
MENsiONOWN
nementinnosu
P
Lit.
I, 2:
-4/1 HEMEilp
*NONOc.
cc)
nentrale in voc. sing. si notn.
cii
pl. in loen de HoT/
eii SC fit e. F, 2 petr. II, 3: 01
KVEst N TE am%yleroapt. G, ps. XVI, 5: runTf8 KVSENTEAE
XLIX, 17: AH AEIVAAAT KV RE Nmrkm; etc. N, fol. 53 v. 67 V. 'EH Ng 4ItEmyt
E 1.1 TE A E; etc. O, pag. 38; 85: K
SW5EA0pA TaAl;
Ir i A E
RENTIAE Atcniivrofuongo etc. Bh, pag. 18:
Al KV BEN TEAE MbE ; 405:
Cl KVorpEmVpx
KV REN TE:
4EA
KV
etc. Kk, gen. IV, 23: s%ra4
+ OYFLKHK&61NT1AI MtAE; XXVII, 42: KgSENTEAE AgH Ica(l); XLIV, 6: Al(n% KgSENTEAwkETA;
A
A
7:
KV SIN TEA
Prkyrt; etc. Ci cil
in Epilogn.
imbraca mente,pl.delaimbraea wentu
( mai soso p. 122). N, fol. 225 r.
KTLMENTIAE: si:
(Kk
Al
..fig
K%
gen. XLI, 14;
m
Si
20: ..f.spimnitoTrk).
incalcia mente, pl.
ment
(lela
IcAT
rr I
yi
1111111.
/ya
XXXI,
incalcia-
( p. 122) . N, 1.9 v. .+KAIVAMENTE
.frnagoafa; 20 v. tcg siumvilnuoTri; ele. 11r. fol. 26.
IH5HcE AomtlVA At5Akr.14
V.
E
m E ti TE AO? TitAl
KVfirkAIAI
4 K A A-
377
juramente. N, f. 378 v.
tig B091s 4)0A0Cit
ygpAMEHTEAE. Bb, pag, 4.37: 6AVT1ME WH
mai susis (p.
1;p%oit kur E CTpM61
Ci eu
130 not. 1), si Kk, mmi. V, 20: unia:Vp
npiwirgo4 mgArk
CAUTENI.V.
a
AVE' A9ECTVA
in o r me n te, voc. sing. F, 1 Cor. XV, 55;
OyNAI LVI 11/10? AN EH TE AKgA T%V.
un o r in e n re, plus.. AA, p s. 14XVII, 7:
WH AWA if MVIYA 4115YA
F, madi.
m o p M f N T f.
28: eunkskAINTp
m o pm
T E;
XXVII,
52: WH MO9MENTIAI VIL ,s4iwtoicya; 53: un"
Eunkutso,E
MO9MEH9 E;
49S:
MO9MENTIAI;
etc. Bb pag. 450:
Ni o eM I u TIA" cA
,mosscuys; cte. Kk. math. XXVII, 53: eunkskAh
EH MOpMEHTE.
mai susu ( p. 130
not. 1): si Ee, pag,. 212: coV
M
'T
p
cia
can'
AN
E
in ente, voc. sing. Bb, p.467: A ~EN-
TE 'lleFO, COKOVLIVE fi% MEHTEe
pamentescu. Bb, p. 145: <F,E 4141Atyl?E
TeVfililIKA
ri%niiisTrkcicx,;,etc.
r o game e, pl. (lela rogar') en t . Ff.
fol. 88 r. WH AV ACKVATAT ANCut5ig pi? r m .114.
T VA 4 AH AB-41,4.
( N, fol. 114 r. si v. nVuukHA p
r Nituwi);
ANHNTIAI AO? ; 13
I%
pl.
Ff. fol. 7 r.
K
fiVrx-
rAMHHTEAE
vestiment e. D, gen. XXXVIII, 14 :
ni-
rimas:14k yoc KFWMEHTEAE ,AE.iKAAE. F, ojoso.
I , 4: KffiE
HV waV crigpowr BEWMEHTFAI
CAAF; 5: KAFFAE liA 41ifHI .fRii,LKIWARA 4. REWM 1.1.
AARE ; IV 41: .+GraKcsipt 4. BEWMEHTE AARE. G)
ir
E
ps. XXI 19: +n'aflora
a
li E EL MEHTEA1 AVLAE WYE;
378
CXX X.11, 2: cup
MA111,1141414AE REWMENTIA09 AWN.
N1 rid. 73 r. KV cKtimsark qi.kutti W14 RI WMI 14'ff A Op CAA/ ; 91 N. ATICAVH flOyI)Ar BEWME 14T E A I CAAE fli MX.W1;010; Si: orati AyErt h i 1I1MiN
111/E
AE
O, pg. 95: ca ROt imin&
CAAE; etc.
REWMENTIAI neituTVAVii. Bb, pag. 427:
N TEA I AgH (1)geS AA61; 433; etc. Rr. de
14 ori, low data si tu .7x fol. 179 V. W14 AL
hi W
4A RE WM% 14 Tf ./.111LfehTElpfl.
Inca 11r. are de 3 ori si in sing .
fol. 90 v. tail
(414KAT ;
ei.
t, pr.
A.k.1 EH REWEMENT Is ( sic )
91 r. `II VIIS VIIAA hIWMIHT.b C%
.FiLAIVL4cwNC; 99 Y. .itA ottnmiuTh
riVTIAA
INivirirr*upiti. Dein eari in cele 2
dein firma w e sells(' de astipea, ea, forma contras er'
eelii de antanin e scrim intrego
In linia, si infacisieza- form'o vedija vestiement u. in cate sti 511114 c w: pr. in 41%WgNE
in loeu de past i nn e, Villa in loci, de nstia ele.
Nota 1. De riiei se tiene si scrieren gerundiului
Ja cell veehi en end u in loes' de indu , de care mai
must' pug. 145: re ma ní en il u , si p. 341: t i eniend u.
2. ini re eartile vechie, ye merit, ell en in loen
de i n. tnai ele insuninatu small
cele
dein Moldova: N,
P, si intre acestea in loculn de antanin N (eazani'a de Jagi dein a. 1(143). care forte desu se afla
O
pre la haserece-le dein Trni'n
',XXIII.
in Ell cele alalte
d(i) Adangemii act ma lista de alto envenie, ce lu iIJiIEIEIIII scrisa 1211 EN in loci, de MI.
379
F, I joli. in prLf. Bb, p. 282.
a.
Cleyft1THTE:
AfyENIIHTE:
Ff, E 28 v.
G, ps. LIVII, 11.
ackmint: G, ps. LIV, 14. Cc, f. 22 14,:e, p. 13.
Ff, f. 14 r., 4-1 y. 5G r. kic, dear.
XXXIII, 29., etc.
c.
911<1/2E114%: C, dom. XXIX ArInp. Unsali
KiltAttploac%: Klz, I iniper. XXV, 28. Sir.
XXXIII.,
.3.
HEIVAINYOMV: A, marc. In% 40.
Klimintsá: O, p. 144, 213; etc.
ICVMENEIMM : N, f. 47 r.
KgMitiE9E : N, f. _11 r., O, p, 23. 27; etc.
icSimintivairgra: N, f. 32 v., 41 v. etc. O,
p. 6. 43, etc Ee, p. 7. FT, E IS v. bis.
20 v.
ti.,41;mittliya: N, pretotendenea. 0, pag. 106
bis etc.
g.rangEn-u: etc. G. ps, LXVII. 14. Aa, f. 125
N. Ce,
to s. his. Ee, p. 2. 718 etc.
Ff, f. 9 v., 97 r. Ik, apoc. VI, 8.
MAREFIAM I Kk, 2 parálip. VI, 28.
IpINAENE,111. rFMUfNU. AA, ps. XVII, 13.
D, ex. X, 5. Fi; f. 91 v.
Istnyt: AA, ps. LVIII, 13. F, 1 joh. V,
4; apoc. 111, 12, 21.
4ttiu1gir : F, madi. IV (in sotna).
etc. AA, ps. XLIII. 2.1. G,
XXXV, 12. UY, 24. CX XXIX, 4.
.tnititfuni: AA. ps. XLIII, 10. G ps.
CXVIII, 13.
AA, ps. XXXV, 13. etc. G, ps,
XXXV. 13.
-
..trifttillii:
380
G, ps. LX, 3. Bb, p. 338. la,
madi. XXIX, 34.
MUIIfYFI *): FI, fol. 55 r.
mtif5Rea Eh' (bis).
HIIMEFIE:
H
Af:/-
Kk, Is. Nav. X, 8. listh. IV, 16 etc.?
Kk, Isai. XLVI, 1.
caran%:
S.
M11119
N, f. 298 r.
A, madi. nr. 53. N, f. 253
324 r. bis.
ckmEnn:
CIMUNE:
V.
pl. cfminilin: F9 ap0C. XVII, 15,
v/11114'14 ,
G, ps. CXXI, 4 bis. N, f. 122 r. bis
etc. lie, p. 175. KIFI, gen. VI, 9. Exod.
XII, 14, etc.
cmaerica,
:
N, f. 72 r. 75 v. 0, p.
26, 90 etc. Ek, gen. XXXI, 41.
cminvkiv4: N, f. 35 v. 73 v.
cfmmLberk5,4:Kk, ;01) XXXVII,
II.
K.k,
lev.
XXII,
24.
CrIENTEKAT :
fiiti4i: N, f. 91 r. 276 r. 334 r. 0, p. 298.
v.
6111EK%:
B, dom. VII. diipa Bos. N, f. 49 r.
51 V.
BEFIAEKACE:
RINMKAV
bis, 52 r. Kk, lite, VII, 21.
Bb, p. 411.
Bh, p. 441.
AA, ps. XXXVII, 7. F,
IX, 11. U:e, p. 604.
p. 423.
Kk, lev. XIV, 48.
<NE K%T0p10 : O, in prefatinne.
RENE pa: (1, p. 179. 191.
HIBEIJAIKApE: 14:.e,
REFIAIKAT:
BE
9)
I
Quintilinnu, I , e. 3, 17. Quid ? non F. quoque
loco fuit ? ut mener ya, et I e ber . et luna e-
st e r et diluye, et yeioe pro diiovi et veiui."
381
RENIO: N, f. 113 v. 143 y.
dela BAHE5: N, f. 310 V.
etc. FI, f. 33 v. bis, si aliarea desn.
ce iSiumr,9, etc. rf, v. 20. r. 42 y.;
si aliiirea.
BINTfE
AgH : G, (is CXXXI, 11.
A9): F, act. 11, 30.
deut. XVIII/ 3.
LXX1V.
Cu i.
Cu i, pl. masc., in loen de gf a, CA, mai
susa ( p. 128, b ), pr.
ca in p i in loca de
tamnqpi.. Ff, fol. 12 V. 4)409HAE K%Ak n HA O f;
95 r. XVIVAI c%mnunop.
ca i, pl. fem., in loca de '19 Hl pr. e rb i
in loca de EpcVpa
Ee. pag. 456: KÌII tia
6 e N; 464 KAFEA1 atvp Aga E fi c H.
cit i, in loca de i f , ea mai .susit (p.
137 not. 3). F, math , IX, 2: crkm tpi.tort
m; apoc. II, 13: cg,qui ngmEnE Mug.. Ee/
p. 783: 4:191% AE BOA TAT%AgH M g
Af
411110fE
ca YE, in loca de E singurn; pr . iY i M
Gy ps. IV, 1: exttAg 'VE K(EM,
Bby p. 552: cTa 1'd WH KYEMA
frIIHM. Fe, f. 33 V. A0Af% KUJAh BA AlEA
in loca de KEM
4511MA AM"HE
fiWp
K
I Mil aumws,NErk.
LXXV.
Cu O.
r) Cii w, in loca de oa , pr . Bb, p, 457 : Ti; Ewart W M I. CC, fol. 11 r. TWAH% 5AATOCIVVIL
3g2
it Tit .9144tyn ; 43 V. engutm w
nivatiya; 50 r. tE. WM** Ff, f. 10 N'.
W M E, 5114E,
WMI
E 1914114NE ;
,41`111W tlo
si asia
inca si
in altii
litai vechi
Dein cuntsa forte desti oa, tunde noi astadi diem!' nurnai o, de si sub aeeentu tirmandu 'A seau t, ca tuai $usu ( p . 114g not . 4 );
pEt Ee, p. 217: ,,NE c% BA TI,MIIAA C'L Il BOAE
miitark; mkt:a : se nu voliesea
ltiea ut, se dicea si in loco de ha , pr . Ce,
fol. 20 v
A AI 514CE K% KH9il NAM tIltA T0161
.
4)11V/VIVC IdMVA BEAU; eV AM WH 1111.1111 (1)Pli 91 W
BA 4)11 BOA KV ,NlitidA
cu ox
Men de u, afore de accenm ;
preening' :
a ni ort *hit
Kk, job XXX111, 19: Mgh-
L.
L,NM'k OAC6A011 AVH AV A M Ofi4 H
VI
, 10
C 0 p t 0 ri II . F, Malik.
upset K'AM-
IIVAgH kark ACTE arr9t1 , rap% MENNE
K 0 1'1..
TO p io AfatiKA ; uncle e de itisenmatti si form'a
simactica : se in e. a r u ti e a, in Ineu de: se
arunca in c seau in c. se arostira
domnedi cu. D, gen . I. 1: +FM ngT
4311AV
WM
LIEfligith 11111 fl'LMtI'rOyIt
sI dSigi
mai pretotendenea jut acesta 'carte. N, fol. 4 v.
1h
VOC.
OAMHESAVAN mi*EV.
dorosi. Kk, job XX, 10:
?opt.
imuot
cl o r sii i etc. F, 1 thesq. V, 10. Re,
210. 765: etc . Kk, gen. XIX*, 35.
pMiA: F1 r. 62
gen. XIX, 33.
,poopmito :
or% pm
(;* ps. IlL 5.
Ee, p. 791.
P
3S3
aAop: 1.; ps . 1V, 8. Ee, p. 32. Fi, f. 1S
y-. 40 y. Kk, gen . II , 22.
mornitpi : FI, C. 40 .
ni p r o ni n t u . F, inath Y, 42 :
.
CC E
11 e
4)i.o9'k
13
n 9 O M T ,k 5 E INEAA TiNiE
g 41 liar() ría . lie, p . 431: I191
r olrb T O 9ï i.4.T9 411CA ; 3 : CU c%
NE
T o9 .k c
11 1
ro-
.
eputentia. C, dota. V dittia
C1111K ./ILHAU.S A AWF El E 11 O TH n 14 . F, 111C. 1111;
1 : 1111'1114 ,EAS'A
1 u e, THrii4tit; act.
9: içYuAlik
u t no Tu u
91A Hin oT Et N 13 /A
141 ;
i °ni
, VIII, 3:
AE1,1411 .
nepotentiosu, F, art. V, 15.:
$:(AN101-CICOT.k
p ot é .
tipt
leer HM
w H.
HEDOT 11.N 4
Ce,. f. 20 r. A4EAA.
RA
lie, p. 517: titimula
110 T
c% CE AVENTV/ACKA
no T
151411
cpast
rogatinn e. Aa, f. 31 r.
ACIMA AA por
4 10 N t; 116 r.
oyti,kt C% sa
AcTE
Of
XIITAHA . V, pliilip . IV, 6: 41 TOATE KV
F
1C%4H
4NHE
FO N A
fi o -
.
Aa f. 30' v. mil natint 11%11.11
tutti asia si 56 v . , 136 r., 139
( in loca de 11S) r. bis.
roma neseu -a . N, in titin cartel: KA9
11 osa Ii.
AA
r,
OCitta i N;
si s, , 157
TI 90MUNtCKA, Si
n9E AHM
çOMhHkK
iii preffit. Icxerpt iroarra cEMEHLIYA ÇiWMIHt CK
si A TOATX CM/111114U fi CMUHICK 41;
ANM61.14
90m ¿n 13111; MIMA 90MUN4CK.14; in pref,, ineA
in
is%
:
At1M6A 110ACT9* e o m% ukcic. I),
Mari fi 0M
c
; si no ~Ea fi oetc.
384
sorori: F, math. XIII, 56: copopuni
XVIII, 9: fgwimik cof o fi i
KL,
Agu .
si.
'i
Ezech . XXIII, 12.
LXXVI .
-- Cu
g
t) Cu g finale scrin celi verbi, a fora de
semmilu 69 Mili alesu dupa done cosunatorie ,
ehiarn si (leca nu-su una 'mita en una lirida,
pr. Kk, dan. V, 25: nfi ANC"tit5au 9111 M A
f
WII
WH
Kaffu
A$11.1g
K gil O (K S',
WH
11).1.111g,
(IV h%
LLIH
11H,111
,21/
A
V-
A
14 qf
A%giNATIs.
Asia si dupa KAKI', si KVAN , de cite ori se
imprenna en Fulmine, pr C, dom. Idsat . de
carne, (lela math. nr. 106: 41,0AMtl 1C % A &Oy T M A%T'AMI. li%5OVTA CPAA/HANAII. 11%
Aoy ir A % 5 oym mailytAk;
5orrA
cumii faceniu si (mi imprennandu artirlu sean
'inmune en nium. si verhe, pm. Ja reli verbi
totu acolo in ',milla: +CITOWAH wu A <I,% n Al. VWH AtIcETVinA AA ALICIA/
9
A LL
CrIVIIN
BOACTIAI r0A6 114 WH + 6I1 A KA T M A; preellInI1
st 111 B si C mai (le multe ori
31111E,
AgMg ci fiA q» i, etc
mgcA f E
.
Inca si AS' , in loen de +A: Bh, lb 444,
dela loan. nr.
MgAA; si tutti
14: ,111,1 AS' +9-1H6AfrA,
tu-
acolo mai in diem, : AgnA
AA (lege: AS') acimxt rife tAA le + CICIVICA ; linde
dein contesm se vede erorea de tipariu AA in
loen de A V, cá, mai susti
u) Cu g, in gerundia-le dejo cele de pre
385
trei equgatiuni, in loen de sim sean
HIJA, cá mai susu (p. 179 not. 1); la cari mai
terma
adatige
en riitt d u. F, a p0C . IX, 9: Kit egNETVAL
KApAO? Kg KAH MgALIM KgegNA ( ="-currend O)
de mi cá adiectivu si in forma
cuja rA5acno;
feminina :
curunda, totu acolo fol. 204 r.
51191 Al/H THMO4f 143
K% K
fi V N l'ot tsrkAkt
AKOAO. Bb, p. 485: AtfENT% PiACTA WH K
BEI4H
fi
H
aun KVIr xd; etc.
par u ndu. Ee , 530: ,row HA MAH 't'ATTA
f'LliAgA amawap%fi
NAVH, K% NI( AAg MgAs-
KAT smanTA.
sci u n d u. Ee 7 p. 431 : tar EA%
H ,21
548
WH AATVA
g %, K% I A01114CHT
WW rFEWAAIAI ;
N-
A fifiiHMH
n e si: inndu. Ee, p. 58: itain AfxTtpEV RA
X1190TONH nta PlEAA, H E V UAA fi'LKATA AgH;
¿il:
ck.1( (1)%K8tT PHAA AgKpg AA FaNTEH
AiljENELlagNACA; 96:
4.1 IV ni; Afx.itpdA;
636: N E 11/ iS N A 'A 1111,1f AAVK ANA& WH A minvrt;
683: IH BA BENH 011HAE:K% HI,qi8'HtL CE BA KgMHFIEKA
X)
CH g,
in lncli de E seau i, pr. A% Aku
(.6,
mai ~u (p. 129 sub 7), la cari adalsge si
dein Ff, fol. 90 r. 93 r. 97 r. etc.
cu V, in loco de o sean oa , in verbulu
j 11 r u la ioti celi vechi, in locu de joru, jora,
t. (J, p. 149
(lupa Bes. g
jore. B, dom.
(recte 131): WH ./.K% ("A WH ygpt. Ee, p. 16:
CA .4;
E; etc.
Aici s'ar'poté adauge si ce s'a scrisu mai
SU su (p. 132, 1) despre numeralii in VA in lo25.
3S6
en de Vma; si de pl. 3 pers . dela verbele:
AKOM143 c&cluti, Kii9 etc. (p 147 not. 4, 5, si p.178,
a); pr. E., p. 313: cg09% (lege: cqi9s).
Ff, f. 2 v. tiV a9V9,.
LXXVII.
cu cosunanti.
¡use nu
Deintre cosnnanti,
avenin de a numera asia multe forme or(ografice-grametece, c deintre ocali; de acestea
sumo formule:
a) cu a, ni 9, nemoliate, de cari mai sus:1
(p. 1-13): criVnio, muni, ngiin, fa/vivir; ele , (p.
147, not. 3): 919144 919n, BEVH etc . (p. 341) etc.
la cari mai adatige:
2)
aa)
en A:
I i. X, 1 gept. fol. 3 v. dein prov. Hl,
c
17; laktAE 1H, K
r.
.
Asia
si
cuculin, in ilocti de Kg1S10. AA, f. 154
AgrA9VAA Aun tia
AEIVAAA
K
II g A 10 A Val
inte Iii el i atu. F, philip. in pref.
263 r. aV (1)0/T +TEMEAHrATE WH 5HAHTi
G, ps . ',XXXVIII, 12: AgMA WH nmin&As EH
Tg AH 4TEMEAVATE.. 09 p. 312: .+TarprA, :un
+q EMEAliAT
II I t' , in loen de girrn. AA, ps. 1X,1S. 19:
TOATE AHAARHAE 4E gA T A pi ,4gNUIE5Egi ICA lig
c4:9%wivr% oy A T TA
HA
A, nixah
ESA (1)11
NVLCIE9gAk etc.
nr. 65: wn oyn T Apx CIZUJh Al ~t.
len u:
p
ni
(mai susn p. 143). Yy, &. 28 V.
387
iffin w AgYipEVAE
Kittzli 41411 et
y cebn-Tgo AfNE15, 11N4HAE C
n K14%inNeVsinw.
J)etintofin in loca de fa rina sean fa i -
n a (tnai susu p. 147, not. 2): D, ex. XXIX,
2: Airi
Ire.g ; etc .
(1)
cc)
1.1
.
Cu p:
veri, in 2 sing .
fitt. ( mai susu p. 139
1.420 V. IVA14,41.
sub b); la cari adalige: Aa ,
H 4V511:, CtGA.,Blil.
ES E 11 H BENk npi AATVA
LUNA R E
p. 5: ea tiffn (1)H
iIHNCTHT%
R E 1114 awk AVLOME ;
LttlEA1(A
ATgIVIE
etc .
b) eu w in perf . de a lit cojugatiune,
mai susu ( p. 167 seqq. ); la cari mai
ge:
adusi. FI,
89 r.
fol.
a?,$itu i(MH
a-
MHNTE AE iNnau-Sig.
u nsi. Ff f. 10'4 r
TIENTIS awkA
O9 11 W 1iI V14 A CILli6AT
C)
ell
C
Si T,
lu
iii le
+.rf8 pall%
participio
5pic
PAYE
trecute
mai rare, c mi misil ( p. 200 seqq.); la cari
mai adauge:
intielegutu:
HCHM 4914rk
Ee,
724: nwn
,
NE+4EAEfg-
AAVF1
'111 C% 51PIE N& NOATE NHMEN'ti C% O +4EAtfAt.
Ee, p. 308:
krptalpE ;
454
W14
K% AM + H C KV
Ivkicix
X
+BH 4
Alte: in mime.
A lora de Amuele gramatece, se mai afla
Ja celi veclii si alte esemple nenunierale de una scrisorio mai etimologica si mai corecta, de25*
3gg
in cari noi aicl Vourff (hi unn mien tegistru
de cele mai notabili , dupa nu in ,
particule.
a).
verbe, si
De name.
alt ar i u jella , in loeu de °wrap° ; lat. al tar e.
AA, ps. XXV, 6 : +toy-mm(14 AATA9 10 n t. 'Mg MAmiff ; L, 20: Awgri9E 110p +1,1%All,1% cnpi AAT 4et0A1 TAg
etc. C, dom . X111 (lupa Ros.
;
Towroark AM AATApi4k. Bh , p. 10. 11
amenentiare, ell
1,1,
in loco de /MIAMI-
ippf seat aniffmmopi; bit. in inari. Ee, p, 594:
icAvAE eikV AAgNAT% Agrifk AM 1 1.1 H tI 4A? rk AVMfi5irlicKA
âne ma, en
Si i, in locu de FiNHAVL,
lat. anima. AA, ps. IV, 5: um friiI411
T9ANHMH4I BOAcTfa; XII, 2: Aoypifil
El
in
mrk; etc. B dour. V dilp
pl Kplpimi4nwp
Ag
MHIVIIONHAI;
'On ;
etc .
M: etc .
Np
ki MA AV
COS uni 4.11
f01. 115 V.
pAk-
cs cPAKA
c)rimETA
inn 4.14-
+T1)%11HMA.
.
cil a in fine, in locu de
en. AA, ps . XVII, 37:
noycE Aris INE A fi 'AM I 4.9ad4gA MiE'; etc. C, 14
Sept. wart ,,NE A9 Am ( de 6 ori ). D, ex.
XXVII, 10 si IT: TAAFTE AE A AM E XXXVIII
(de 12 ori). Aa, f. 142 v w cKsHAVIA Af &-
ara m e, in sing
Apams; lat . aerani
FAME.
in genet. ApAmfri
F, apoc. I, 15; AM-
MIDIAcE apamf Il rcing%ivit; II, 18: ApAmE H Ag9VE
besereca. cu I, inloeu de sfirkpncs.
AA, pS. V, 8 : Ic%Tim c f c'kpIKA 411-TA A TA (asia
si Kk aeolosi). F, math. XII, 5 :
RE C ikp E KA;
389
HOAcTtE . 09 p.
etc. 1NT, f. 110 .
107. Er', pe 13; etc. FI', f.1 r. stcrketKA 0.10A,
E
prpx; 15 V. ccim-Ta st pEKA KA41.0AHILICKA
bloSteltill,CIL 119 in tom de smatiram. AA,
ps. IX, 29: it141 icA%CTEAN 110ETWAs AVM; etc.
C9 14 Sept WH MONHEH WH RA scT m 0Sn. D,
gen. XXVII, 12: ni MHNI KA5x EA Ac E moy4
T%V; etc,
a blas
jolt. X, 36: twit 514-
9ign K% sAACTIMH.
blastematn. D, gen. III,
14: sA)4 -
rTEMAT6 (FH TV; 17: EA;acirtmliT
TgAk:,
MANIAN-
etc .
cartularin, tu Al in loot de warrVetteto;
lat. med. cbartularitts. AA, ps. 114V, 2:
TfaCT'il A IC% TVA ApIOA gH; 1,XX., 17: IC% Noy
sort OtKoy KTOyA91A. A, Math nr. 3:
ripEgifiH wH
TgAA H wANEHEIVH ; etc. F19 acol. (11, Li): s%eirVitnein wAMEHHAOf ; etc.
NI f. 4S r. Aa, 1. 114 r. etc.
13b, prig.. 56;
etc. lie,
407 etc.
co ras tral cu r, in lont de KopncYl: lat,
colostrum. Aa, f. 53 v. netwrgAh c% tsg AA%-Corbel (fictional-1u lat. rom. sub Vace calostra : K opacT
demanetia, eu I si , ill locu de .Attmitekg%. AA; jis. V, : AIMAHrki4A/651.1 rnaElt.E191 KO9AcTexc INEAtt ESAKA AgH
tVA
PAYEg;
tvrora EWH
etc A math. nr. SO: wm&A4 sc%HfECyliA AE
dom. X dupa
AlmTEH
I PA
u .kga; etc. 13,
non: Attu% TE men
CKVAA
ga; etc. 09pag . 127: COMHgAh .1E COMH%-
Mk WH AIM
tL
nl CKgAV4A
,.?E BA Al%
nr. 42 si 41: s%Itilet0At,
P, f., 7 vb
E AA
ti 'k
-- 390
koV. Aa, f. 4 r., 4i v. etc . B1), p. 49; etc
N, f. 103 s. si 141 V. etc. are Atakuttwho, de unde se cunosce scaimbarea de in
AN
14ii
, Cuo
in locu de OpMEK; lat.
pltarinacinn. N, II, f. 35 r. Ato iorpika tnAicg,rc EH; Si NON
pilTgAh9f4) A p AC Ha
.frmpa.ri (pap/NIA.' Ha E NV
; etc. de ad:
a farmaci: 0,p. 140: SOpipn
M%1Ct%
farmacatori u -a, etc. C, dom. HE in
far ma c u
pares. F, acts XIX, 13 etc . N, II, f. 95 r.
( recte 92 r.). 0, p. 140.
fe rostra, cui p, in Inca de cptrker.%;
f e est r a. D, gen. VI, 16: u.
4; VIII, 6 ; AUKI-ICE 49 E p Ek c Tp
cp E p
lat .
c Tp
etc. F; act. XXI
9; etc. P, f. 64 r. nr. 9: Act HticicapE 41) Ept
H;
137 V.
7: ilAa
VN VI 4) pECTFHAE. Et') I).
381, si 382, kk , gen
6; si XXVI, 8; ( mai
sum p. 126 ,sub 5).
fr a ge d u, cu A, in loco cppayET. Kk Sap.
VII, 22: cHNE notnwr, 411 A y IN) hilCnVpicATI
ill a n 11 c II i u, fOrà n, iii loci' de m%tiV1lICH3
seau avap&tikro , cá genuchiu (tuai mist! p.
128 ). Kk. ex. XII, 22:
iC011 1$ ;
ani BEN AV/1
H
K 10
.011. Ill, 22 .
m en un tu , tu N9 in tom de avApVorr; la t.
Di in ntu s. I), ex. XVI. 14: taTA tap (lege: ira)
m% 11HT. WI'pvr&tiyioara. N, f. 136 . nrk
Availoy.f.rgna; 110 f. 102 v. P f. 31 V. nrk
MUHVIITVAs; 102 r.
nemene a, cm i si in silaWa antania. C,
dom. XXX dop6 Rus. it I du H 144)ApiicEll
-,-- 391
flOyCE CKIVAKHCE
M
Eft,. p, 35: WA
Cb; 4AT H E.
H BOE C..fa;gpE 6
uoru-i, cu
$io, in locu de HOFH
ital.
n uy o lo ; ( hit, nubes etc.). AA, jis. XVII, 13:
.100 uwfl At coych; XXXV, 5: 4k4113%.flgA4
RUM4 Ngtvp 14; etc. D, gen. IX, 13: gap-
Vag
KvAh MYEW BOW fIgNE 411 Ngop
H. F, mare. IX,
7: :BENH nut( At +ugop h; etc. 031), p. 106. Fr,
f., 21 v.
pasti, ell C9 in locu de nawg; lat.
sus. F, act. VII, 5:
pa.s.t
iiVIE gN n 4 4E numoe.
act. V11, 5 : 111,14/1 nac 41 111140e4 . De act
ital. passare. A, math. nr.
a p a sEi,
115: Koypic.om ns.tagui mart. nr. 6: nuArna
MAPI crift ant; 8: nAcAmii net oypma; etc.
petioril, ell
E, in locu de nwsofi, rá CPEYy, fol. 71 v. WH +yENVKlaN4 4E AMAN404 1W1049141.
p o in en tu, cu o dein an, in loci' de n'iMHT C. ciT15
locii de .1) a utezu dela
n obaptizo. Ah, fol. 20 v. c% KAgirE
m b T 13.; 21 T. C'h CE AfatigE ;cm AA nomhuT4i
4m-ut5tgns .upiordu
IIIH AA 110MLNTgAg14.
r in, LII i, in locu de pa; lat. r i y 11
D, gen. 11, 10. WEI oru çit rat At noicoyn
AOYAMELOYI ; 18: WH NOyMEAE
ruxon 6; 14: una
gAgH AA 401IAE
HO4 AATSIEHAE THrpoc4
sa Ice, co k in fine, in loci, de camm, lat.
salice. Kk, lsa. XI IV, 4: uili KA CAAll'rk riftCTE TOAT% AHA 'II Kgra
I in fine,
tuse, ell
blase. Ee, p. 386: At
'rc1i
K
9k
in locu de trga, lat.
szimEraix. At 4 TCt71-
lUCTe ora%A.a ;
timerava w14
392
Tigre; 714:
,EIE CPAErMA WH MT
vedua, furà altu
D, ex. XXII,
,Agw; etc.
v,
i
loen de
Wil BOilL (toH MV9HAE BOACTIJE
B
vultoria, ca ', dela volbu partic. vol-
t'', in lucia de
BAATOApl.
Kk, job. XIII, 11 ,
B WA TOA piA AgH BA CION91111A Jifa 1i014.
aii atengemu numai si 41e Cl ciad,
tu tlerivatele, CETOC, Tpimgp etc., cut in lo.cu de s¡ CF1H1g9 CTpHMT CTHHC etc. cli i in
loen de A; agArrgp cui g in locu (Je hAwrgi, etc.
Noi
CIPAH
celi mai veehi scrietori se scriu asia
mai dupa etimologia, de catu la celi mai moderni.
T o p ro in loen de AaTor, vedi mai
De
susu ( p. 227 ); la cari mai adauge F, rom.
4:ari la
XIII, 8: NV cimptto
TO9H;
T 01110 WMVAA Kpflpunk;
fol. 205 V. altH
etc.
in verbe .
De ve r be.
ambl a, tu A; in loen de gMEAV, lat. a inbulo, AA, ps. VIII, 8: 1E 4MEAA K%9,31HAE MZeHEH;
XVII, 14: i AOrliffik 4TIANE 110y9H + M EA A;
b)
rte. F, i joh. 1, 6: ,AE BOMA + M EA A 4T,V
MHHA. N, e. 49 r. M nevrVAL TAW WH 4MCAAc.
Ee, p. 11: Clg C%
4CAE
AE
AOK% 4 AOK%;
etc. FI, f. 8 V. +CA%HiE,Anpiu Tock.r% Agm.k;
etc.
d e r ege, Cu E in silab'a antania, in leen de
Anfir sean AfFF . AA, ,s. V, 9; AttinTs srammawi'm mi'm
irk yi ( dirige ) +Tit mrit Kan.k
393
,m,k; XXII, 3: Akrk ciaix CntE WANE AIIIIITATI
AtlEnTb tIVAAEA1 C%); Si asia iii line cantle Illai
vechie, ¡flit n in verbu,
cam si
in derivate:
adieetivil si prepus. ipi n Tag- i etc.
i in p le , en z, in loen de lakn Ai; kit. inileo. AA, ps. XIX, 4: WH TOTE c 4)*TVAI, gr%ie
.4 Ai n A Et; 6: + n a AwnittWal TOATA 440 TA;
nT
etc. D, gen. 1, 22:
4a,t runt itig aritat motYtu;
28: Wit .+MnAE qit IMIAXIITVAA; Cte. Si tibia la
toti celi eelti.
i nfl a, ell z, in loen degM 4) A %; lat. i nAi 4) A A T a; 128 r.
RA 4)H
1313) p. 149: ti' CE KAM AH
W 11,k41 ,torfavirkm OliE 44)AATIAAE
pi*H C%ALATEICA. Fr, f. 15 r. m%intrk liOACT9Ec
4) AA T.a; 53 r.
(I) AA frbtITE4141 Etn fele
f I o. P, f. 81 r.
At NV ('h RA 4 (I) A A.
intunereeti, ell
pi
in bru de
+TVNEKA.
AA, ps. LXVIII, 28: +
rkpE4ECE wKill aop.
A, math. nr. 65: '4,T/3 titplicAct wit CI nocomopawl 'upon .
invince, en 9, in loen de +nutty': lat.
i n-v inco. A, math. nr. 67: oywa alagnoytt hop
Hun( 14. C, dom. XXX dup. Ros. EaVw
113111141.
110ATE
ti
D) gen. XXXII, 25:
Fl 4E; 28:
lovrt,
BrA5V KOVAik
MAN TApE
p H wAMEtall
a H N.
Ili iirseei, lat. morsica re. Corbe diet.
lat. toll) sub voce m ors us: mgrimvi. EP,
p. 383: mVpct ove bis: 428: caii w (ICE K aTr
Ag Ai
apcE; 440, can. 62: riftoirVAA
AVLIIKA IIIKATA, AV
mVfitt Ka
;A, AV
MO9T,E-
Dein aeeste forme s'a tontrasu coa
usit.ta nstatli: a
1110111.
394
m s i cá, et, w, in loen de si scan s e, care
apoi in per sonde eft e sean i tupa c se muta in
pi si pi, ci la vechi nu tool de un'a. N, fol.
342 r. wipnt KEHHHATA, KA Hg KgMis BA
Ti
ct
Mg W 41 Kg RE FIMigAL InKATEA09 4 .
Ee, p.451:
n u nt e n , in locu de NVnal'i
AYEA En c1COn%
KgpA4H;
KapiAl Ckg
gMEHHT% ed"CKOri%
411: .tald 4Akp.l
t,i
4)0A0cHNLIA
A TOATA HVME 1111 T A AIã frgeMA;
MEHHTEH
TgpM%; .724: hiCTE
Hg-
WH H
HgmEHHTA. Vedi si mai susu p. 130.
p IL tr e d I, cu At nescaimbatii , in locu de
rigalt514. AA, ps. XV, 10: c% amx nV
; XXXVII 5: nV.rptApipx pAHEAE mtAE; etc.
F1 jolt. XII, 24: ¡NE Hglil rfagH4VA4 .At rpg
ngT9E H;hr ,AE na nWalte,u; 1 Cor. XV,
42: +Tpg HE n err p
; si asia mai la toti
it
celi vechi; vedi mai susii (p. 157 not. 7).
precep e, cu E, in locu de nermkrit; lat.
percipere. A, hic. nr. 8.i um Ng rittatng
iwcticjm, WH ivtoyma Agil; etc.
preveghi 6., asemenea . AA, ps. CI, 8:
plairtigU4H 1:8R) KA flacErrt9E .4.curirmakct
514,44.
ES E r
A, marc. nr,
;
fi A :
IHY.k
etc. Kk, Owen . IV, 14;
liptAtirETopïH EH ; etc.
r u m p e , cii Mt in locu de
XVII, 14:
WH riftKAwrmiewa
D, exx
FI, f, 53 r.
INnE
wu acpapx B010 p gM n t.
Aoaw9'Mnk. Kk , 1 Imper.. XXVIII, 1 I :
'ta; etd.
BA egMn E AM-11Wa
sting e, on i, in loci' de cir.guyt; hit. st i n-
gnu. N, f. 65.
r
ililEAE
cTullya KA
395
pri
Kk, gen. VI 7:
c'rHNyIOIo npt wmr, etc.
4:7m
wEi 511(1 AM"11E5'a
t i es e, cu E, in locu de I%Í personele ctt
vocali aspre dupa c; lat. texo. D,ex. XXXVIII,
23: AA
oy T
WH AA KVCgTls ¡(k, joh. XIX,
E C
23: iv cgcA LIITA npEcTE Ton:
Kk, 4 imper. XXIII, 7:
nialktmE
inca
I .k
Si
110,40A6EAE
.1!ECHWgA1l1
A escedi., Cll 5, dela vesccdu
in locu de
iiqiacui . F, 1 petr. V, 4: KoponA NEBE ip E II T A;
etc. 6, ps. XVII, 46: (PEtopi'm CT1171414H
E5H vg; in margine: mil; LXXXIX., 5: KA ta9CA
BE w 1p E; in marg. a;, adeca: sfilamipl;
E
slE
etc.
lat. cur re re, in loca de apyi, vedi mai sustt (p. 176, not. 6),
De verbulu
KV eftE
,
1a care mai adange: N, C. 173 r., 337 v., 338 r.
vie
Kgprk; 330 V. KgprkH
De verbuiu u I t u, in locu de uitu, mai sti-k
su (p. 386).
LXXX.
in
particule.
c)
e particule; la call aici, pentru peekurtare vonm adauge si pro cele acumu nettsitate seau intru insemnari tuai rare, adverbia,
prepusctiuni
1)
Si
cojnntiuni:
prepuseti
ell A, cti in a n'tanin, in lorn de
Tt, strast. 4
3 HA nEwtorre um it tE thin asia si mai-á n t e ,
a N'FI lippswrocipt ;
in locu d manntri : Tt, ))) fol. 10 %. dela v),T.
MITE
1%,
A
396
l 5NAIAI ,6f M+.
In AA, adese ori forte ocurre , inse en 9
dupa sr, ci cea Malta prepusetinne +wrpE, pr.
. V, 5:
Atyl
Heft sop (PH K%AK,ECT09.1.11
RSAVIE AHM
f N Tp E OKYN TUE
IX 20: c%
nr. 32: aAgsf4Hrift AMUNTE
.
,E$E
CHAE +ti 'T pi 'rum etc . unde slovenesce veto-
tendenea e ser,-sti : npf,6; asia si in C, dom.
curv ANNTE 6x.5gu AOMIIAL +NT9E hullo rig-
pqk; etc .
ca t r 4, in loci de lat, co ntr a. A, mare.
nr. . 41: WEE AM' EIVI K T
NAENITck tiOA
CT9A Avrg ; luc. nr. 48: '11411E tig E K'AT9 NON Kg
11014
JA
I10E1
ACErE
de i n , in loen de AfF1 seat: Afill) In AA,
A, B, C, I) pretotendenea; asia si in
Eis,
mai tom de un'a , si in _rele alalte forte desn,
precumu esemplele de panà actiniu au dentn.
strati' Totti asia si INE st.wrpV in limn de ,Aurtsrpg, si altele , pr.
+imp] Ee , pag . 11;
+stng.r, Cc, fol . 14 r.;
,Am 44araT B,
dupa an
dom.
non ;
VIII, 44; etc . Ff, 1. 30 r.
4,40C 14', Inc.
f +1.9V KgliFINTE
Al a.ekrri; etc .
in loeu de lat. p e r,
a intratu
p r e usia ci mai lattt f", math . I, 22 : KA UK
e,
CE
+rim `IE 31141 A0M1aA npi np-pKVA 5nimiA;
17: AirgElgi c
nítKarla 5EIVA (1 p f 91/1814
npRgit ; 23: 119 E 119-90IN ; cte. De iici
p re .i n , i tu loci; de nr,o4 in lote cele
dein seel . XVI, ci si de
asia si in P,
math . VI, 5: kapi'm FO6ECK n p
sopsi ; jolt . I 3:
TqaTt
np
eAt, cl)p,A
LKV,rt ;
cte. Ee, pre-
397
totendenea. Ff, f. 30 r. Awa
4M6AA np E 4 growl-%
Atf/Hik
;
etc.
WHant.ron'iti
pre-intru si pre'ntru, in
loen de
math. nr. 36: ,401 un, haw
B, dom. XV, dup Bus.
npuu si niwrpq .
n E + ,rpg MHHE
npinirpg
aTkcTE AoyKiSpE;
VIII (hips an. non:
npiHirp& ozparprEAE cam; XII: npEmirpoy rm.
KATEAE AOrt ; XIII ; ntitTpg ICA 41 KAg LIH
HgTh, Ay* Ag AoyAinE5Eg;npluTi/g .trmputiA,
41910AVH ;
XIV: HpEHT ç W
tu T
EA%;
AAE;
AAA ;npeu rrp V41 irimKgpx sti-
XV: Hp114 T
4EAE. 0,E Aoypa; etc. D, ex.
ANH, 5ÇOT MOy911 tl i N T
11
XVI, 2:
AVAHA
/NAM 611HE
INO..MHgAVH .
Kk, lsa. XX.XVII, 35: ca.rusoto npEuTpg
ACTA.
p re-s p re, in loot de npEcTi. A, mailt.
nr, 109: n pi cnp E EiEwicuirt; Inc. nr.
44
etc. F'
111, 30: n p Ecru pi 'roan; XVI, 26, etc.
(I)OAAAETE MARE nçsicnpi TOTA HAMAHTgAi.;
N, f. 212
V.
n pi cn p E
129: npEcnpe Bora
/Ohl
,roairA
AnEwr.k. 0,
P, f. 3 v. npEcAnpE
etc . Ad, f. 20 V. bis: npECHeE CiHteE ;
etc. Bb, p. 6: npEcnpi TOATE 5HAE; etc .
Ee, p. 500: nicnpE 4fINCLIE Ff, f. 6 V.
AN 4;
nE
en p
00E; etc.
sp re, 'lat. super. D, gen. I, 3:
Tgti'keEKA
ligAg14 r
Epa
Wti
cnpE it,pHKA; WH ,Ax-oya Awm-
ngra c npE Aux; ere. G, jis.
2:
cn p "eith cnpE M'Apti AAV +TEANErair,
Ant Aa .yrbeFiTh npE eAa ; etc.
2) adverbia si cojuntiuni:
cit, in locu de npEggm. AA, cant . VII: HEW Eurina NI41
k9EM KA H 5HCL 11w; IX : K A
398
91%t4 waptintpfaopt, Hopp . A, math- nr. . 108
4CA Ng KA EgIOIO, 4H K A MO Tg; etc.
E, lat. et, in loci' .de Kira, si UM, AA,
ps . CXIII , 13: 411110AEL 419/0AVN AVUMI1VAgli
k1 4141A0f) h WAMENHAOph ; etc .
EVLANAVITgALL
math. nr. 64; e Nuativarropri fpa liturpV m'ff; 64:
eC
H
cni:(fif AA REC'kflEK.%; etc.
ACKgATAla 111
D, gen . I, 2: E 11%/HAHTVAk fpa racreito: 1V 7:
E ca rat etc.
i o, sean iii o, in locu de Vtim AA, ps.
CIL REV 4A4* RHHE Agamy HAATA
10:
IVEHMAA
c'h
511K
:H
40yMHE5EgA6. AWp6; CXIII,
1
ANMANAE
E 3EVA
etc. D, gen. XXXVII, 19 f mica 10 W ANNE
aop ;
li%5ATefil0A 6
Mgraf
INE
XXXVIII, 21:
AWE
/0 W
4A
.
nece seal nee i, inlocii de ERNIE; lat. nepie.
AA, ps. V, 5: NE1E mop (laii XIII, 4: HE4E ma.
NA AA orioyna; 5: H E E +4EAEPLTOpH ; etc . B,
dom. VIII diipa an. roil:
4
MOYMA TA
COrPAETWA 6 T%g
ITA ;
ES9E1411K
etc. D2 get) .
, NE--
TAT.%
E4E
4E
Ill,
4: El
KOyMb
Ng
M0A9TE Mgpfi ; 1V, 1.5: H 191
RA IIHE -AWA ;
CAM%11A 2
FE E 4 E
N E 4 E Tpgnoyna ,r%V,
It E 4 E Acmfih ,
etc. F, math . VII, 26: KAVAE Ng
HEIE
.C14Ep,IK
NE
ItAgILA ;
VII, 6:
NEIE impcapf4 ¡war,
rapfyrap ME; etc. G, ps. IX, 25: 11E4EN 4,M-LiTa
TOATE KgyETEAE AgEE; etc.
n e in i cji seal' n e in i c' a. in loci' de NifMEW L AA, ps. XXII, 1: 4NE HEMHkA Ed MAC AAiNapfi4 c4)11-TA KUIPIAW?
XXXVIII, 7:
avk KA N E M N Ka
.twrpi (
ante ) TRUE ; etc . A,
marc nr. 28: HEMHK
c% 4)&9E4. TAVIAgli
CAC ;
W11
cfranTS'pa
399
'mg; etc D , gen XII 6: HfFk.
Ii&fic9
AVA; etc. F, XXIII, 16: 3E19E4 II% IIHNE C% BA
npt EtrkplkcAti IMHKA AETE; etc. N
yi
etc. O, p. 2S5.
46 V. NEMHKA 1404
Pe,-
f.
I
f.
y. Kk7 !nave. I, 44:4 NEMEAVH NEMNengrr ; etc .
K % ,C%
lât. si . AA, ps, VII, 3: ia'auiL
%lama, CA Ç' raurt nt,mpuvraTt 4 MN Mli, cag
c% Alti& 4npgmgira; X.Ili 3: C% BA5XE. % rwrt a
e
413EArkiiiE, CEO; A ,ItfiE AgANNE5E8'; etc. A, madi.
nr. 75: t.% rptinupt (1)9ATEAE TBS,
WH C% TE
ec
THNE ACKVATAIJE4 etc . D
gen. IV.) 7 (vedi sub E); XLIV, 22: K% E% AfiA
acitgivrapt,
RENFE <NIAAL
EAL aumuu, apx1 Mq911; 23: e% chparriat
norrpl 111118 MAN MHK4 yOc k
t% mpa Kg NOH
ESA 4m;
RON IliVBA BUEN; 26:
tiza A
BEIVI
Wit ,EIETA ,MAA MHNE, WH C% NCE BA TX.MNAA
Bf10
t'EME ; 32: c% +Nailon Hoya Bolo da.it tiit; etc.
G, ps. 1XXXVIII, 31: c% tsop.AVa (phi AVH At
ykM; 32:1,
BOV crigpica ,AlpEnTVIIIAE m'U('
36: c% 13010 MEIN1411 AgH 4e;z0; etc.
Nata 1. La celi %echi se rafia si alte compusetinni de prepusetiuni si adverbin astacli neusitate in
forme le de atunci, pr. a su pra d e, dep reune, t ()-
lude u n'a efe.
Adverbia-le a si a si abi a, la eeli vecbi nu
se scrin nece una date eu e in fine,
cu a, si pre dereptu,
ei totu deon'a,
comptisa : a 61 a dein b i (bits
vix) intre doi a; er' a si a dein si ( lat sir) more a-
semeni doi II, eh- ce nmnai a se pone euratn ría litera
expletiva in fine, ers e numai eu I sean r, pr. asisi-
dere, tot endeni I e efe. mide silabele le si r e inca mai pre totendenea se pronuncia ea I ea si r e a.
Cli arestu nru. ama terminatil formele gramateee si ortografiee promise. in nr. 'XXI si XXII, in.,e
- 400 (image si frasile sintactice promise in nr. XXII sub,
eanditittne, deiri caus'a atensa neat°, cauta se sealants,/
esehise de aici
Tutti Asir' aceeasi cans cauta se rentanie afore si
catalognIn de cuvente mal rare si co semnari mai erare de dein mat . Una atare miett catalog(' inca neee nu
ar' 11 de ajonsu ; de acea surdentu dot erimnoti voliendtt si Ddieu , a edi unu Glosarin roulette:tea
en acelti scopti. Er' panh, atunei putts sierbi in eatuva cuventele respandite in munerosele citate de pan,
eel la formate gramateee si ortogralice , intre cari ocurrit multe cuvente uitate seau rare ca swatter' ase-r
meni rare seau uitate
Nesriendu , deca vomit fi in stare de a cont inui si ternaná Aaaleetele nostre , alatliFAIIIU M-
ee, eit unit adausu , unele probe de testa dein P s a It i rea Co r esi an Ft de a. 1577, citata de attire ori
sub literele: AA, dein care in Analecte, neavendua
pre woad, nu pottuatt se dhum probe Vedi si mai
MIMI rag. 116 seq. nota 6
Analeetele, cu Elementele de litnb'a rom , si
ea needle Principia, sontu in eea mai strinsa conesiune si se completeza un'a pre alta.
401
ADAUSU.
Dein
Pgaltirea lui Core kti.
(AA).
Psalm
fikxk
- 311B-14 c% timpicKA K%HAE MkAlE, C%
K
AHMEA Mk. noyWis tOCTgAgH
KOAAACI EMKATOWYH cnei
KV11144
M.1.1g )(PHA
MHHE
WH NAIKAHMA WH TS.KgH M Aork91. WH ,Aoypkrk AVfr NONCE. 1.K%A5FICE HNEMA Mk
tig
r 9 EKECkh
4. MIME WH .+Tpg 41i115%FigfA Mk .VIHNMCE cpoka.
qI4W
K
AHMEA Mk, cnoymmH AoamHE-RoymnAHTVAA
WH M%Cgl)A 5HAEA0p4 MkAl K'A
'('ICE
C% 4.I4EnEr
f iffM RON WES& lg. K% Koy
NAAMA NmcWpaTt noycAH 511AIAE. MkAl. WH lin,n913pa iwk KA NEMHKA +MTV THHE
+WA MiLlapTE TOTA WM0yA6
M Kg 4)41131 4,M6A/it %VmoyAa.
4.11C
.44NEWErga CMHNTILVE ACK0r1,1,E
WH AKMg MIME E
4110 KoyH A40yNAAE
VEAAtk Mk,
CDANTgAls
WH
Ng 140MNgA
MIES' AA THNE ACTE.
E
TOATE 011AAlyHAE MkAE
H562,15.41MA . +nVrrapi (tap MENTEA0yH A0.01WH NS'iNEWKHIllis pocrrgAz M.114g.
KiL Tg 4E9illiH . A ,AIAIN MHNE fANIAE '('AAl. At
MANHAOp TAAE Eg KgMAANKMA. .4f1 0CAEMIE ,a,E Off AkyE ApATATAH 0MgAls. WH T0-
MAH
1/HTAH
KA NAHNXHNA COy(PAITgAA MM. +NM
AEWEr
TOTA 0MgAls. A0y3H pyrAiwwk
Aoitmlif.
Pkfairk iwk ACKOyATA.
26.
AAK9AMEA1
402
mkni
Twrk. e% morriirgck ig
BINHTL KA g1-014H H811111114.1.H MYER .
pliAgC41 ANNTI
Ng 8010 4111.
mix
WH
080k1;11MA C8
Noy' /WA AVICte,
WH
4t,
Cf, Analecte pag. 107. Disi. pusi. in
cende -se. cumplitu fi ni s nemica, antre a n -
te. e inse. amble. faptu fa ctum. mente.
deschisi. fecesi. me cumplii. lacreme. se repausu . a-ante.
Disertatiunile latine, promise sub conditiu-
pe mai susu (nr. XLIII, not. 1 pag, 254), se
voru publici cu altele extra, seal, in Archivulu pentru filolologia si istoria, ce se incepe
cu 1 Jan. v. 1867.
La peg, 392, intre lin .
una
V oy
adauge:
for& ankh' in locu de o. Y, fol. 208,
11,-5impt 9
oy N
flgTtilf
ci in 4%iiti% -3i, etc.
FINE.
MHAg,AW/1114
403
S c a r'a
celoru cuprensa.
Partea I,. Principia 'de limba; pag. 1-230.
Nr, 1. Litera latina, si limba romana;
pag. 1,
Limb'a romana la inceputu mai
curata in forme si mai avuta in cu-
.
vente,.
Curadrea limbei necesaria.
Restaurarea ,celorn vecbie.
Curatirea in ce mi.
Formele ¡atine, italice etc .
2,
6.
9.
11.
14.
Dialectele vechie italice. Limb'a
17.
latina.
23.
VIII, Limb'a rustica romana.
Forme grecesci in limb'a latina,.
S finale. 0,
25.
Numinativillu rominu- italicu , fori
29.
S finale.
Alta forma grecesca
M finale.
Formarea casuire. loru.
Formarea tempureloru ausiliaria
romanesci.
Articlulu romanescu
Bulgari, Albanesi.
Articlii
Originea pospunerei articlului
primariu românii.
Verld'a forma a' limbei
romanesci,
Originea si istorra limbei
34.
39.
52.
58.
65.
70.
80.
83.
dai
Dialectulis ro o eso - ro n'in ti:
87 .
Cuvente
b) Forme.
Dialectubs da co - ro In a un
Catalogu bibliogrti Hm
a)
a)
94.
100.
Forme. AA. Gramatece:
121.
Declinatiunea:
A' articlului si pronumelni
b) Cojogatinnea,
132.
1)
ansiliaria-loro;
137.
feci , etc.
152.
2) tempure.lorn; presente; 142.
imperfectu, si per fectu; 149.
XXVII, perfectu mai in colo: dedi,
ai, ni, etc.
totu mai in colo: in
-- 157.
in sil
167..
a 3. persona pl. in r a ,
176.
r er ;
prea-perfectu, si futuro; 179.
co nd i tin na t u, vechin,
in oeso . si da co -romani ;
183.
imperativii, si infi.
'lit iv
192.
participia: presente; 197.
XXXV
trecutu;
200.
fa p t u ;
participiolu
sustanti
204.
trecutu
;
derivate in tate;
tii,ute
207.
215 .
21g.
cura, si.tor in. 223,
405
Partes II. Principia
de seriptura:
pag, 231
400.
Nr . XLI. Opiniuni despre limb'a romanesca;
pag. 231.
despre modulo scrierei.246.
Retrospectu, si prospecto.
250.
255.
Scopidu Organulni.
Dialetoln baserecescu, si
261.
latinisarea.
267.
Latinismu.
mai
Causele schimosirei
XLII.
tarife.
269.
Stilido
,
Ortografra: Accentele;
Reduple.
U finale;
c ati u ne a litereloru.
Principiolu eti mologicu;
necesitatea Ini,
Fonetistii
L1V. Sistem'aMolnariana.
LV
Clainiana.
Sincaiana.
Kiir6siana.
Budaiana.
p. Maioriana.
276.
278.
285.
292.
297.
300.
305.
307.
312.
317.
322.
325.
328.
Sisteme moeso- rorniine
332.
1.XE. OpIninnedespre aceste tole.
340.
Ce al-% mai fi de adoptatu.
Oserbatiuni pentru etimo-
logisti, etc.
Lisian vorbirei.
LXV,. Fipsarea limbei.
LXVI. Regule etimologice.
342.
345.
348.
331.
406
vocali;
353.
356,
COStlitanti .
36L
Alfatietulu
EXIX.
Forme. B. Ortografice;
cu vOcali; a;
cli t;
cii rki, ENE, ENTI
co #fi, celd alalte;
Cu
i;
363.
368.
373,
378,
381.
cu0;
LXXV1. lU
;
in rosunanti',
Altele: in 1111102 ;
in verhe ;
in particule.
384.
386.
387.
392.
395.
Adausu.
Dein Psaltirea Coresiana (AA).
i-SeGioetneti--
401,
407
ERATE.
Pag.
80
123
138
149
178
321
lin . 2, sterge :
19, scrie:
1,
25,
25,
2,
--440
a),
RHHAIKAFE 1H.
mist liaria - loru .
_
XXVI.
b)
u finale.
)4010"."-'