l paesaje urban - Scuola Ladina di Fassa

L PAESAJE URBAN
L paesaje urban l’é fat dut da l’om. La zità l’é l’ambient olache vif la maor pèrt
de la jent.
Béleche duta la zitèdes taliènes les é veies e veiores, fates sù dai Greches
(Agrigento, Taranto, Siracusa, Napoli,… ), dai Etrusches (Bologna,…), dai
Romans (Roma, Firenze, Trent, Verona,… ). N muie de zitèdes, desche Milan,
Torin e Genova, se à smaorà de gra al svilup industrièl.
Vèlch zità, desche Milan e Roma, se à smaorà coscita tant che la se à tacà ite ti
paìjes da vejin e se à fat na gran area metropolitèna che à tout l’inom de
hinterland.
La zità l’é n zenter olache stèsc più che 20 000 sentadins; la zitèdes che à più
che 1 000 000 de sentadins à inom metropoli.
1
Roma l’é la capitala de la Tèlia. I ge
disc la “zità eterna” e l’é n zenter
artistich, storich, politich, economich e
culturèl de gran nonzech no demò te
la Tèlia ma ence te dut l mond.
Torin l’é na zità che à mantegnù la
strutura de acampament roman, co la
strèdes dretes e perpendicolères anter
de eles. Dò l 1960 col svilup de la
frabica di auti (FIAT) l’é doventà na
gran zità industrièla.
Milan l’é na zità loghèda tel zenter de
la pianura lombarda e la é te mez a
gran vies de comunicazion e de
trasport. L’é la capitala economica,
comerzièla e industrièla de la Tèlia.
Zità de nonzech te dut l mond,
Firenze l’é na maraveousa zità d’èrt
che à mantegnù belebon sia beleza
storica.
Apede n muie de òperes d’èrt che
testimoniea so passà de capitala de la
Tèlia meridionèla, Napoli, desche n muie
de autra zitèdes, moscia ence na parbuda
de zità entesseèda, sorapopulèda e con n
grumon de problemes amò da fèr fora.
2
LA TÈLIA POLITICA
3
L SETOR PRIMÈR
L setor primèr tol ite duta chela ativitèdes che serf a produjer materies grejes.
AGRICOLTURA
L'agricoltura l’é l'atività più
emportanta de chest setor
e la vegn fata te duta la
Tèlia. I prodoc coltivé i é
desvalives aldò di raions
climatics:
se
produsc
soraldut bièves (gran, orc,
turcheis, ris...), ortames,
desche l ref da zucher,
fruc, desche agrumes e ua,
olives e fiores. La Pianura
Padana l’é un di raions più
frutousc e produtives del
mond; na rei de cianèi
arsegura la distribuzion de
l’èga te duta la zona.
ARLEVAMENT
Tel Nord se à svilupà
l'arlevament
de
vaces,
porcìe e besties da aa
(gialines, auces, ànerles,
cunìe,...) te gran aziendes
modernes. Tel Sud e te la
Sardegna, olache l pief
pech e l’erba la é secia, se arleva soraldut feides e ciaures. Aboncont la cèrn
che se produsc no la é assà per la popolazion talièna e per chest se cogn la fèr
ruèr da etres stac.
PESĆIA
Nesc mères, fora che l’aut Adriatich e l Canal de Sizilia, no dèsc n muie de
pesc, che, desche la cèrn, cogn esser porté ite da paìjes foresć.
SOT TERA
Da sot tera se tira fora minerèi (zinch, bauxite, pion), materièi da costruzion
(mèrmol, tòf, granit) e mìngol de idrocarbures desche l metan e l’elech
minerèl.
4
L SETOR SECONDÈR
L setor secondèr muda la materies grejes te prodoc fenii.
INDUSTRIA
Entorn l 1960 la Tèlia se
à dat jù n muie per l
svilup industrièl e per
chest la é doventèda un
di stac più industrialisé
del mond. Anter la
industries taliènes la più
emportantes l’é: la
industries
metalmecaniches, che
produsc machines de
vigni sort, desche auti
(FIAT), ferates,
eletrodomestics; la
industries dal fer; la
industries da la teila,
che muda materies
naturèles, desche la lèna
e l bombèsc, te drap; la
industries chimiches,
che fèsc plastica,
vernisc, medejines, ...;
la frabiches dai ciuzé; la frabiches alimentares, che muda i prodoc de
l'agricoltura e de l'arlevament te magnadiva.
ARTEJANAT
A desferenza de l'industria, che produsc cosses en serie, dutes valives, te
l’artejanat i prodoc l’é toc unics, fac a man, e manaman i é più cères respet a
che chi industrièi. L'artejan laora materièi desch l legn, l curam, l vierech te
pìcola boteighes e l ven si prodoc diretamenter a la jent.
EDILIZIA
N muie emportanta l’é l'industria de la costruzions, soraldut percheche, col
svilup del turism, l’é stat fat sù n muie de hotìe e cèses per la vacanzes.
Purampò da spes la firmes cogn jir a se chierir i muradores foradecà,
percheche mencia lurieranc spezialisé.
5
L SETOR TERZIARIE
L setor terziarie dèsc servijes che ge serf a la jent e l tol ite duta chela
ativitèdes che dèsc l met de dèr fora e de vener i prodoc.
Chest setor se à svilupà
n muie ti ùltimes
cincanta egn, de fat,
apontin te chest setor
laora la maor pèrt de la
popolazion talièna.
COMERZ
L comerz l’à la funzion
de dèr fora e vener i
prodoc agrìcoi e
industrièi. Per fèr chest
tant l’é stat fat sù
boteighes, supermarcé,
ipermarcé, gregn
magasins e zentres
comerzièi, che
anchecondì i é dò a se
sparpagnèr semper de
più.
SERVIJES
I servijes publics ge
respon ai besegnes de
la vita de duc. I tol ite
la scoles, i ospedèi, la
ferates e i trasporc
publics, i tribunèi, la biblioteches, i musees, la publica segureza, ...
TURISM
L turism l’é n’autra atività emportanta del terziarie e l’é na gran fontèna de
vadagn: la Tèlia, apontin, l’é n stat rich de marevees naturèles e artistiches.
L’é hotìe, restoranc, ostarìes, vides turistiches, sciofères che rezeif ghesć
taliegn e foresć. L’é zitèdes d’èrt desche Unejia, Roma e Firenze, lesc per jir al
mèr desche Capri e Portofino, lesc de nonzech da n pont de veduda
archeologich desche Paestum, Pompei e Selinunte, lesc per jir coi schi desche
Cervinia, Sestriere, Cortina te Ampez e Fascia.
6
LA VIES DE COMUNICAZION
A cajon di tenc relieves, te la Tèlia la rei de la ferates e chela de la strèdes l’à
abù n svilup piutost peigher a confront di etres stac europeans. Purampò
anchecondì la vies de comunicazion les é n muie e de desvaliva sorts.
La strèdes e la autostrèdes
les tol ite, con na gran rei,
béleche dut l teritorie
nazionèl, les à de longia
galarìes e ponc fac sù
olache la carateristiches
del teritorie no les lascèa
fèr sù strèdes de nesciuna
sort.
La rei de la ferates la é
svilupèda soraldut te la
Tèlia setentrionèla. Tel rest
de la penìsola la ferates les
é soraldut enlongia la
costes enceben che i sibie
dò a les smaorèr soraldut
ti coleamenc anter l Tiren
e l’Adriatich. Ence se la
ferata l’é un di mesi de
trasport più segures e che
entesseea de manco, la
vegn durèda pech soraldut
per l trasport de la
marcianzìes; l’é chesta la
cajon del trafich di
càmions su la strèdes e la
autostrèdes.
L trafich di aerei ti ùltimes egn se à smaorà n muie. I aeroporc
intercontinentèi, che fossa chi da olache pèrt i aerei per dut l mond, i é doi:
Malpensa a Milan e Fiumicino a Roma.
La comunicazions navales les vegn durèdes n muie: naves da marcianzìes vigni
dì cèria e desćèria prodoc ti tenc porc enlongia la costes (Genova, Livorno,
Napoli, Brindisi...); traghec spedienc mena la jent su la ìsoles e te la nazions
più da vejin.
7
PROA: DUC A LURÈR!
Scrif ite de che mestier che se trata e de colun setor economich che l fèsc pèrt.
LURIER
SETOR
LURIER
SETOR
Scrif per vigniun de chisc prodoc vèlch verb che fae entener de che sort de
lurier che se “scon” daìte.
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
8
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
PROA: I SETORES ECONOMICS
Vèrda i dessegnes e spiega de che setor economich che se rejona.
Setor .........................
Setor .........................
Setor .........................
Te chest setor .............
..................................
..................................
..................................
..................................
..................................
Te chest setor .............
..................................
..................................
..................................
..................................
..................................
Te chest setor .............
..................................
..................................
..................................
..................................
..................................
Encoloresc vigni mestier col color che carenea.
SETOR PRIMÈR
pesćiador
spion dal bosch
biologh
SETOR SECONDÈR
polin
ortolan
secretèr
boteghier
dotor
pèster
SETOR TERZIARIE
bacan
ost
maester de schi
Segna la ativitèdes de vigni setor economich.
SETOR PRIMÈR
SETOR SECONDÈR
SETOR TERZIARIE
agricoltura
agricoltura
agricoltura
pesćia
pesćia
pesćia
industria
industria
Industria
comerz
comerz
comerz
véndita de software
véndita de software
véndita de software
turism
turism
turism
produzion de jeghes
produzion de jeghes
produzion de jeghes
véndita de jeghes
véndita de jeghes
véndita de jeghes
produzion de pomidores
produzion de pomidores
produzion de pomidores
produzion de conserva
produzion de conserva
produzion de conserva
de pomidores
de pomidores
de pomidores
arlevament
arlevament
arlevament
trasporc
trasporc
trasporc
9
PROA: AGRICOLTURA
Vèrdege a la chèrta tematica e scrif ite te la tabeles.
Scrif la produzions de chesta regions taliènes.
EMILIA
ROMAGNA
SIZILIA
PULIA
TOSCANA
CALABRIA
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
Scrif vèlch prodot per vigni grop.
ORTAMES
COUSOI
ÈLBRES DA FRUT
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
.................................
10
PROA: PRIMÈR E SECONDÈR
Encoloresc demò la ativitèdes che fèsc pèrt del setor secondèr.
pesćia
turism
arlevament
agricoltura
frabiches
comerz
estrazion de
minerèi
trasporc
Encoloresc aldò: PESĆIA - AGRICOLTURA - ARLEVAMENT
ànerles
sardeles
ua
pomes de tera
paites
pomidores
turcheis
vaces
merluz
olives
tòn
gialines
peires
ris
ciavai
Fenesc de scriver ite.
Tel setor primèr se laora a contat co la ....................., fèsc pèrt de chest setor
l’ ........................ , l’arlevament, l’estrazion di minerèi e la ................. Dò i
prodoc passa tel setor .......................... olache i vegn luré fora e mudé te
zeche da auter. Tinùltima l setor ....................... se cruzia de i vener e de
sporjer servijes.
Met adum vigni spiegazion con sia frabica.
La fèsc computer e
programes multimedièi.
Industria chimica
Industria alimentara
Industria informatica
La se cruzia de produjer magnadives
e conserves da magnèr.
La tol ite n muie de setores, desche la
produzion de la medejines e chela di belec.
La é en contat co la
boteighes che ven guanc.
Industria metalmecanica
Industria da la teila
La frabica più cognosciuda l’é la FIAT.
11
PROA
Scrif sotite i retrac la materies grejes che se pel tor fora da chel ambient e che
sort de mestier che se pel fèr.
Materies grejes: ............................
..................................................
...................................................
...................................................
Lurieres: ......................................
..................................................
...................................................
...................................................
Materies grejes: ............................
..................................................
...................................................
...................................................
Lurieres: ......................................
..................................................
...................................................
...................................................
Met adum vigni prodot co l’industria che lo produsc.
MECANICA
ALIMENTARA
DA LA TEILA
eletrodomestics
goma
pèsta
teiles
televijions
auti
fonins
formaes
computers
concimes
bensina
pomidores ti còcoi
plastica
medejines
ciuzé
12
ELETRONICA
CHIMICA
DA L’ELECH
MINERÈL
13