L`UNIVERS, L SISTEM DEL SOREIE, LA TERA L`Univers e la

L’UNIVERS, L SISTEM DEL SOREIE, LA TERA
L’Univers e la galassies
L’Univers l’é l spazie olache duc i corpes i é fac de materia e olache sozet duc i
fenomens naturèi. L’é metù adum da sacotanta steiles, da polvres cosmics, da gasc e
da etres corpes del ciel, desche i pianec, che l’é corpes no lumenousc che “noda”
dintorn na steila.
La steiles l’é corpes del ciel che sgalizea de sia lum, ajache les é fates da gasc che se
mesceida e che mana energìa e radiazions lumenouses. La steiles più granes les é n
muie ciaudes e les à n color ròsol, chela più pìcoles, desche l Soreie, les à n color śalpomaranc. L Soreie, ajache l’é la steila più
vejina a la Tera, l ne dèsc lum e ciaut.
Te l’Univers la steiles, i polvres cosmics, i gasc
e i corpes del ciel mendres i stèsc adum te
formazions che à inom galassies. La galassia
olache l’é l Soreie l’à inom Aussa (Via Lattea
per talian) e l’à na forma a torcelin.
Noscia galassia śira sun se enstessa e sie
moviment l’é peigher tel zenter, ma l doventa
più spedient a man a man che l se arlontana
dal zenter.
Tel sécol passà i scienziac à osservà che i
corpes del ciel che forma l’Univers i é dò a se
arlontanèr l’un da l’auter: da chest i à entenù
L’Aussa: noscia galassia
che l’Univers l’é te na fasa de espanjion,
ajache l’é scialdi più post anter i corpes.
Aldò de chesta osservazions i studiousc à ipotisà che duc i corpes de l’Univers tel
scomenz i fajea pèrt de n soul gran atom primordièl, na gran massa de energìa fata
de radiazions: chest gran atom, acà i 12 e i 20 miliarc de egn, l fossa crepà fora te n
gran bot (a chel che i ge disc Big Bang), libran fora l’energìa che se à mudà te miliarc
de steiles che se à metù ensema te galassies. L’energìa del Big Bang dapò l’à metù en
esser duc i etres corpes del ciel, ge dajan la spenta per sie moviment en esser amò
anchecondì.
La paroles che ne serf
Scrif l segnificat de chesta paroles:

Univers ..................................................................................................

Steila .....................................................................................................

Galassia ...............................................................................................

Aussa .....................................................................................................

Atom primordièl .....................................................................................

Big Bang ................................................................................................
L Sistem del Soreie
Sistem del Soreie
Anchecondì i scienziac peissa che l
Sistem del Soreie sie nasciù da na
nebulosa, na nìgola che śira fata da
polvres e gasc che à na temperatura n
muie auta.
Acà 4,5 miliarc de egn, aldò de chesta
ipotesa, l’esplojion de na steila vejina
l’à fat a na vida che l polver de la
nebulosa se bine ensema per formèr n
disch con te mez l Soreie. Dapò, te
chest disch se à formà masses de
materièl dur che à metù a jir i corpes
del ciel desche i meteoric, la
cometes e i asteroides. Etres corpes del ciel i se à scontrà anter de ic, i é doventé
più gregn e l’é doventà i pianec de anchecondì con sie satelic.
I pianec l’é corpes del ciel che no sgalizea de sia lum: chi del Sistem del Soreie i la
ciapa dal Soreie medemo. I śira duc te la medema direzion te percorsc béleche a
cercen e a chi che se ge disc òrbites. Endèna che i śira entorn al Soreie (moviment
de revoluzion), i pianec roda ence su se enstesc (moviment de rotazion).
I pianec del Sistem del Soreie
Soreie
Mercurius
Venus
Tera
Mars
Iupiter
Saturnus
Uran
Neptun
Pluto
I pianec del Sistem del Soreie i é ot. Dal più vejin al Soreie a chel più dalonc l’é:
Mercurius, Venus, Tera, Mars, Iupiter, Saturnus, Uran e Neptun. L’é ence
Pluto, ma i scienziac no i lo conscidra più n pianet.
I satelic l’é corpes del ciel no lumenousc che śira dintorn a n pianet: i pianec del
Sistem del Soreie (fora che Mercurius e Venus) i n’à un o più che un; per ejempie l
satelit de la Tera l’é la Luna.
I asteroides l’é toc de crep n muie pìcoi.
La cometes, alincontra, te mez les é giacèdes e dintorn les à gasc che se moscia
desche na couda canche les passa.
I meteoric l’é toc de crep che se mef tel spazie e che pel ence ruèr su la Tera: i più
pìcoi se desfèsc a contat co l’atmosfera, ma i più gregn pel ruèr fin sul teren e fèr de
gregn crateres.
2
Che él pa chest?
Colun pa di doi retrac ne moscia na cometa e colun n meteorit?
L’é: .................................................
L’é: ...................................................
Perché: ...........................................
Perché: .............................................
...........................................
.............................................
La paroles che ne serf
Scrif l segnificat de chesta paroles:

Sistem del Soreie ...................................................................................

Nebulosa ...............................................................................................

Meteorit ................................................................................................

Cometa ..................................................................................................

Asteroid .................................................................................................

Pianet ....................................................................................................

Satelit ....................................................................................................

Moviment de revoluzion .........................................................................

Moviment de rotazion ............................................................................
3
La formazion de la Tera
Se peissa che acà 4,5 miliarc de egn la Tera se abie formà da la agregazion de
partizeles solides e de gasc che l’era dintorn al Soreie. Tel scomenz l’era na gran
massa de materièl roent che dapò pian pian la se à desfridà la é doventèda chela de
anchecondì.
Endèna che la Tera se fajea l’era teremoc n muie forc e eruzions vulcaniches che
petèa fora gran cantitèdes de
gasc: chisc gasc à metù en
esser la pruma atmosfera,
con n muie de vapor de èga,
che fajea piever dassen n
muie.
A cajon de duta chesta pievia
se à fat i ruves primordièi e se
à empienì ite i gregn ciadins de
Permian
Triassich
225 milions de egn
220 milions de egn
la grosta de la Tera, metan en
esser l mèr. I ruves, passan
fora la spersa de la Tera, i à
tout fora dal crep de gran
cantitèdes de sèi minerèi che i
é stac mené fin tel mèr e
coscita chel’èga la é doventèda
salèda.
Cretacich
65 milions de egn
Tel scomenz l’era demò n soul
gran continent, ma acà 250
milions de egn de gregn teremoc i l’à crepà te zopes continentèles, da cheles che l’é
vegnù
fora
i
continenc
de
anchecondì. Al scomenz chesta zopes
continentèles les era vejines, ma les
à scomenzà a se arlontanèr semper
de più, ajache da la sfessures de la
grosta de la Tera seghitèa a vegnir
fora magma roent che, se sfridan, l
metea en esser n fon nef tel mèr
(zopa ozeanica): endèna che pian
pian i fons marins e ozeanics se
slarièa
fora,
i
continents
se
arlontanèa.
La zopes continentèles se mef
Himalaya
Anchecondì
Se scontra doi zopes
e se forma i monc
Ozean indian
Zopa asiatica
Zopa indiana
Litosfera
4
La zopes continentèles les é
semper en moviment e les
muda la forma de la crosa de
la Tera. Tel temp se à formà
cedenes vulcaniches sot l mèr
e su la Tera e cedenes de
monc olache la zopes se à
scontrà; o autramenter se à
formà sfessures tel teren o
pèrt de la grosta de la Tera la é
fonèda tel mèr.
Rua la vita su la Tera
Su la Tera la pruma formes de vita les é comparides acà 3 miliarc de egn, canche l’era
temporèi n muie forc, canche tarluies de gran potenza se desćiarièa su la grosta de la
Tera e te la èghes di mères che no era amò n muie fons. Fàzile l’é stat per efet di
scorlons di tarluies che te l’èga del mèr bassa e ciauda se à formà la proteines, che
l’é la sostanzes de basa de duta la formes de vita.
Da la proteines l’é vegnù fora i prumes microrganismes, esseres vivenc microscopics
desche i bateres. Chisc bateres era bogn de produjer ossigen e coscita, tel temp de
n milion de egn, l’atmosfera la é doventèda béleche valiva a chela de anchecondì, che
la ge dèsc l met a duc i esseres vivenc de respirèr.
L’à amò cognù passèr n miliart e mez de egn dant che tel mèr se forme i pesc e su la
tera la pruma formes de vita.
La Tera: n pianet che vif
La Tera l’é n sistem vivent: sie inom l’é
geosistem (da geo, che per grech vel dir
“tera”) e si elemenc fondamentèi l’é
l’atmosfera, l’idrosfera e la geosfera.
L’atmosfera (aria) l’é na pèrt de gas che
cour l pianet e la é fata da azot, ossigen,
anidride carbonica e etres gasc. Tel strat
più bas de l’atmosfera, l’é la troposfera
L’atmosfera con si strac
(fin a 15 km dal teren), l’é ite l’ossigen
(21%) che serf per la soravivenza di
esseres vivenc; tel strat sobito soravìa
enveze l’é l’ozon, che filtra i raes ultraviolec
mané fora dal Soreie.
L’idrosfera (èga) l’é duta la èghes soravìa e
Grosta
Mantel
sotite la grosta de la tera: i ozeans, i leghes, i
de la
Tera
ruves, i giacees e la èghes sot tera. L 97% de
Nucleo
estern
l’idrosfera l’é fat da l’èga salèda di mères e di
Nucleo
ozeans, l 3% da l’èga doucia di ruves e di
intern
leghes.
La geosfera (tera) l’é la massa solida de
nosc pianet e la é formèda da desvalives
strac de crep, minerèi, tera e materièl roent.
La litosfera
(o grosta de
La geosfera
la tera) l’é
Atmosfera
Idrosfera
sia
pèrt
soravìa, metuda adum dai continenc e dai fons di
Biosfera
ozeans e di mères.
Tel jir de miliarc de egn i elemenc che met ensema l
geosistem i se à evolù e i à prodot i organismes che
anchecondì vif su la Tera (vegetai e animèi). I raions
de la Tera olache se svilupea la formes de vita i à
inom biosfera: chesta tol ite l strat più bas de
Geosfera
l’atmosfera, l’idrosfera e la litosfera fin a 2 chilometres
de foneza.
5
La paroles che ne serf
Scrif l segnificat de chesta paroles:

Geosistem ...........................................................................................

Atmosfera ...........................................................................................

Troposfera ..........................................................................................

Idrosfera .............................................................................................

Geosfera ..............................................................................................

Biosfera ...............................................................................................
La èghes de nosc pianet
I ozeans e i mères, con sia èghes da sèl, l’é l 97,5% de l’idrosfera e i cour entorn l
70% de la spersa de la Tera. I à na gran emportanza tel sistem Tera, ajache
l’evaporazion de sia èghes porta l tumech te l’atmosfera e coscita ence la pievies e i
movimenc de la masses de aria.
AMERICA DEL
NORD
EUROPA
OZEAN
ATLANTICH
OZEAN
PAZIFICH
ASIA
AFRICA
AMERICA
DEL SUD
OZEAN
INDIAN
OZEANIA
L’é trei gregn ozeans: l Pazifich, l’Atlantich e l’Indian, che daìte i à n muie de etres
mères. I fons di ozeans i é n muie fons e i à ite cedenes de monc, a cheles che se ge
disc régnes ozeanics, che vèlch outa ciuta sù desche ìsoles.
L’Ozean Pazifich l’é l più gran (180 milions de kmq) e l più fon (con na media de
4.050 m de foneza); l’é anter l’America, l’Asia e l’Ozeania; te sia èghes l’é l stravert
marin più gran de la Tera: la Fossa de la Marianes (11.000 metres).
L’Ozean Atlantich l’é l secont più gran (106 milions de kmq) e l’é anter l’Europa,
l’Africa e la Americhes.
6
L’Ozean Indian (75 milions de kmq) l tol l’inom da la penìsola asiatica e l’é anter
l’Asia, l’Africa, l’Ozeania e l’Antartide.
La èghes douces raprejenta manco che l 3% de l’idrosfera e ge vegn dit
continentales, ajache les é su la spersa de la teres fora dal mèr, desche ruves,
leghes, giacees, faudes sot tera. Les ciapa l’èga da la pievies e dai giacees e dapò i
ruves mena endò l’èga tel mèr e ti ozeans.
I ruves e i leghes no i é sparpagné su la grosta de la Tera a na vida pervaliva. I é
soraldut te la arees climatiches olache l pief de più. Te la fascia equatorièla, olache l
pief n muie dut l’an, l’é i ruves più gregn de la Tera per cantità de èga. L’é ruves de
gran emportanza ence te la zones tropicales olache l’é n muie de pievia e te la zones
temprèdes, olache la pievies les é belebon regolères.
A la valiva vida ence i leghes più gregn i é ti raions del pianet olache l pief de più
(Africa equatorièla, Nordamerica). L Mèr Caspie, che l’é l lech salà più gran de la Tera,
l’é na ecezion, ajache l’é chel che resta de n veie mèr te n raion piutost sut anter
l’Europa e l’Asia.
Te didan con n atlant, te la tabela scrif ite l continent olache l’é i ruves più
lonc e i leghes più gregn, dapò proa a i dessegnèr tel planisfer sotite:
I ruves più lonc
Nilo
Ruf de la Amazones
Chang Jiang
Mississippi
Ob-Irtyš
km Continent
6695
6516
6380
6019
5570
I leghes più gregn kmq Continent
Caspie
371000
Superior
82000
Victoria
69000
Huron
60000
Michigan
58000
7
La teres soravìa l mèr
La teres soravìa l mèr cour entorn l 30% de la spersa de la Tera e les é spartides te
sie continenc: Europa, Asia, la Americhes, Ozeania, Africa e Antartide.
Jà tel scomenz del sécol passà se pissèa che i continenc stajesse cec, ma ti prumes
egn del Nefcent l geologh Wegener à desmostrà che chesta teres à abù na evoluzion e
che i continenc se mef. Sia teorìa l’à tout l’inom de “moviment di continenc”.
Se te vès te la piates più endò te pes veder che, aldò de la teorìa de Wegener, i
continenc de anchecondì acà 225 milions de egn i era n soul continent, dit Pangea,
che dapò l se à spartì te doi gregn toc: Gondwana e Laurasia. Ence chisc dapò se à
spartì e tel temp i ge à dat forma ai continenc de anchecondì.
I studies de etres geologhes i à portà coscita a la teorìa de la tetonica de la plaches,
che disc che la litosfera la é spartida te plaches o zopes: chesta gran zopes les
séghita a se mever, ajache les stèsc soravìa n mantel lujech e roent (formà da
magma) che l’é sotite la grosta de la Tera.
Teremoc e vulcans
I ores de la zopes te
cheles che l’é spartì la
spersa de la Tera l’é i
raions a maor risech del
pianet:
l’é
olache
i
movimenc de la grosta de
la Tera se moscia con
teremoc e con eruzions
di vulcans. La zopes se
mef sun n strat de
materia
lujia,
les
se
scontra anter de eles e les
fona
metan
a
jir
vibrazions più o manco
I régnes ozeanics
fortes che soscedea i
teremoc. La scassèdes di teremoc les pel jir dal sot en su (verticales) o les pel esser
a ones (orizontèles) e les pel esser a fonezes desvalives, ence a centenees de km sot
tera. A sie pont de orìgin se ge disc ipozenter e al lech de la spersa de la tera da
olache les se slèria fora se ge disc epizenter.
Vigni an l’é n muie de teremoc, ma
per fortuna no duc fèsc dejastres per
l’om e per l’ambient. La maor pèrt de
chisc la é sui ores de la zopes,
enlongia la linies sismiches. Cheles
con n risech maor les é apede al
sistem alpin-himalayan, sui ores de la
placa del Pazifich e enlongia i régnes
ozeanics. Chisc l’é la cedenes de
monc sotite l mèr che se à fat dal
magma vegnù fora da na sfessa de la
Linies sismiches e vulcans
grosta de la Tera e che l’é vegnù dur,
canche doi plaches ozeaniches se à
arlontanà.
8
Ence l’atività di vulcans se moscia
soraldut davejin ai ores de la
zopes. Te chest cajo se pel veder
vegnir fora l magma roent che
vegn sù dal mantel fin su la
spersa, trajan fora colades de lava,
vampes, gasc e cender. La maor
pèrt di vulcans la é enlongia i ores
de la placa del Pazifich e de chela
de l’Ozean Indian. Te l’Ozean
Pazifich l’é n muie de vulcans
sotmarins, più che 10.000. N’é de
chi che ciuta sù e i fèsc la ìsoles
vulcaniches, desche l Mauna Loa,
te la ìsoles Hawaii, un di vulcans
più auc del mond (4172 m soravìa l
livel del mèr, ma se se mesura a
peèr via dal fon de l’ozean, l
mesura 9400 metres!).
I maremoc, a chi che se ge disc
ence tsunami, l’é movimenc n
muie forc de la èghes del mèr
metui a jir da teremoc o da
eruzions di vulcans sotite l mèr. I
tsunami forma ones autes ence più
che 10 metres che pel passèr via i
ozeans per centenees de km e ruèr
su la costes olache les pel dessatèr
dut cant. La maor pèrt di maremoc
la é te l’Ozean Pazifich e te l’Ozean
Indian.
L Mauna Loa te la ìsoles Hawaii
Dessatament del tsunami te l’Indonesia
La paroles che ne serf
Scrif l segnificat de chesta paroles:

Régn ozeanich ....................................................................................

Moviment di continenc ...........................................................................

Placa o zopa ...........................................................................................

Tetonica de la plaches ............................................................................

Teremot .................................................................................................

Ipozenter ...............................................................................................

Epizenter ...............................................................................................

Linia sismica ..........................................................................................

Maremot o tsunami ................................................................................
9
Ejercizies
1. Segna se chesta afermazions les é dretes (D) o falèdes (F); se
l’afermazion la é falèda, scrìvela sotite a na vida dreta:
1. I pianec l’é corpes lumenousc che sgalizea de sia lum.
O D
...............................................................................................
O F
2. La steiles più granes les à n color ròsol.
O D
...............................................................................................
O F
3. La steiles più pìcoles les à n color anter l ròsol e l vert.
O D
...............................................................................................
O F
4. La galassies l’é sistemes fac demò da pianec metui ensema.
O D
...............................................................................................
O F
5. L’Aussa l’é noscia galassia.
O D
...............................................................................................
O F
6. L’Univers l’é te na fasa de smendrament.
O D
...............................................................................................
O F
7. Tel scomenz i corpes de l’Univers i era te n soul atom primordièl. O D
...............................................................................................
O F
8. Dal Big Bang vegn cà i corpes del ciel de anchecondì.
O D
...............................................................................................
O F
9. I scienziac peissa che l Sistem del Soreie sie nasciù da na O D
galassia.
...............................................................................................
O F
10.I satelic l’é corpes del ciel no lumeonousc che roda dintorn n O D
pianet.
...............................................................................................
O F
11.Anter i pianec del Sistem del Sorieie demò Mercurius l’à satelic.
O D
...............................................................................................
O F
12.La Luna l’é n pianet.
O D
...............................................................................................
O F
13.La cometes les à daìte n zenter de fech.
O D
...............................................................................................
O F
14.I meteoric se desfèsc semper dant de ruèr su la Tera.
O D
...............................................................................................
O F
10
2. Te chest retrat del Sistem del Soreie scrif ite l’inom di pianec, dapò
respon a la domanes:
…………………………………………………………………………………………………………………………………….……………………
a. Colun él pa l pianet più vejin al Soreie?
........................................................................................................................
b. Colun él pa l pianet più dalonc dal Soreie?
........................................................................................................................
c. Él più gregn i pianec vejins al Soreie o chi dalonc?
........................................................................................................................
3. Respon a chesta domanes:
a. Co érela pa tel scomenz la Tera?
b. Co se èi pa fat i continenc de anchecondì?
c. Spiega coche che la Tera séghita a se mever.
d. Co éla pa ruèda la vita su la Tera?
e. Coluns éi pa i elemenc fondamentèi del geosistem?
11
4. Te chest planisfer mut encoloresc con colores desvalives i continenc e
scrif ite l’inom, dapò scrif ence l’inom di ozeans:
5. Apede la paroles scrif la letra de la definizion che ge corespon:
Biosfera
Epizenter
Linia sismica
Litosfera
Moviment de revoluzion
Placa
Moviment de rotazion
A. Gran zopa de la grosta de la Tera che se mef soravìa n mantel lujech e roent.
B. Ensema di raion del pianet olache se svilupea la vita de la piantes, de la besties e
de l’om.
C. Lech su la spersa de la Tera olache se conzentra n teremot.
D. Moviment de la Tera entorn al Soreie.
E. Pèrt soravìa de la Tera.
F. Raion con maor risech de teremoc.
G. Moviment de n pianet su se enstes.
12
6. Vèrdege a i retrac e sotite scrif che che l’é n teremot:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
7. Vèrdege a i retrac e sotite scrif che che l’é n maremot o tsunami:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
........................................................................................................................
13