Sarajevo, ai 28 di Jugn dal 1914

Transcript

Sarajevo, ai 28 di Jugn dal 1914
Sarajevo, ai 28 di Jugn dal 1914
La prime faliscje che à impiât la vuere 1915-1918
Gavrilo Princip al jere un rivoluzionari bosgnàc. Al jere nassût a Obljaj
il 25 di Luj dal 1894 e muart a Terezin in te Repubbliche Ceche il 28 di
Avrîl dal 1918.
Al è stât chel ch’al à impiade la prime lusigne e fat inflamâ dut il mont
cu la prime vuere mondiâl sassinant il 28 di Jugn dal 1914 a Sarajevo
l’Arciduche Ferdinando d’Austrie, erêt dal tron dal imperi austroungaric, e la so femine Duchesse Sofia.
Ferdinando d'Asburgo-Este al jere nassût a Graz il 18 di Dicembar dal
1863 e copât a Sarajevo 28 di Jugn dal 1914. Al à cjatât padìn te
sapulture dentri il cjiscjiel di Artstetten in te Basse Sassonie.
So pari al jere Carlo Ludovico d’Asburgo-Lorena e so mari Maria
Annunziata di Borbone-Due Sicilie, la femine di Ferdinando ch’a jè
Gavrilo Princip
muarte cun lui in Bosnie a jere Sofhie Chotek von Chotkowa.
L’aciduche Ferdinando al jere unevore di glesie e un catolic convint, e
diluncvie de so vite al veve ingrumât ducj chescj titui:
Arciduche d'Austrie, Princip reâl di Ungherie, Princip reâl di Boemie, Princip reâl di Toscane
Princip reâl di Crauazie e Slavonie, Princip reâl di Gjermanie, Princip imperiâl dal S.R.I. (sacri
roman imperi).
Gavrilo Princip al jere il tierç di nûf fîs, so pari al faseve il
puestin e a vevin un grun di miserie, propite ridòts a stic.
Di piçul al al è stât unevore maluçât e clopadiç par vie de
tisicance. Tal 1894 cuanche ‘l à viert i voi pe prime volte te
Bosnie Erzegovine a paronave il guviêr Austro-Ungaric.
Tal 1912 lu àn mandât a inscuelâsi a Belgrado e lì si è
imberdeât cun puliticants ch’a si clamavin “La Giovane
Bosnia” (Mlada Bosna). Chescj rivoluzionaris a smiravin di
liberâ la Bosnie-Erzegovine des sgrifis de acuile dai doi
becs dai Austro-Ungarics par la sot dal Ream de Serbie.
Aes 9.50 di buinore dal 28 di Jugn dal 1914 il trop dai
rivoluzionaris a jerin pronts par fâ il ribaltòn. A lis 10.00
Gavril Princip al jessì fûr di une betule cu la man in
sachete ch’a strengeve la pistole, ma pôc lontan a vevin
tirât une bombe a man, e l’otomobil dal Arciduche al jere
scjampât tal municipi. Cuanche il corteo al è tornât indaûr
Ferdinando d'Asburgo-Este
framièç une sdrume di int ch’a jere su la strade, Gavrilo
Princip a si è cjatât propit in face de cubie reâl e ur à tirât
cu la Browning M 1910 calibro 7.65x17mm.
Par fâ fûr i sorestans a jerin in frae in sîs di lôr e Gavrilo Princip e il so amì Nedeljko Čabrinoviċ ju
àn cjapâts subit, invecit chei âtris le àn scantinade.
Te galere, Princip al à provât a copâsi dôs voltis; une cul cianuro e la seconde tirantsi cu le pistole,
ma j son ladis struncjis dutis dôs.
Al jere masse zovin par sei condanât a muart cussì al à cjapât 20 agns di pereson. A ‘nd’à fats dome
4 strussiantsi malamentri fintremai che il 28 di Avrîl dal 1918 a 23 agns la tubercolosi e Luzie dal
falcet lu àn menât a mangjâ il lidrìc pal poc.
Te storie, dai serbos al è tignût un eroe par âtris un puar e semplic esecutôr.