I discursi da vrascera
Transcript
I discursi da vrascera
F. PALLONE Francesco Pallone I discursi da vrascera Poesie Calabresi I discursi da vrascera Memoria Memoria Dedico questa fatica in particolare a mia moglie Carla per il ruolo di moderatrice e per quello di ispiratrice di molti bozzetti, ed ai figli che hanno mostrato interesse a conoscere il modo con cui si viveva e, con le loro risate, non mi hanno dissuaso dallo scrivere questo libro Francesco Pallone I discursi da vrascera Poesie Calabresi Memoria ISBN 978-88-6093-054-5 La responsabilità del contenuto spetta interamente all’Autore ©2009 by Nuova Editoriale Bios snc Via Rendano, 25 - 87040 Castrolibero (CS) - tel. 0984854149 - Fax 0984854038 www.edibios.it; e-mail: [email protected] Tutti i diritti riservati - Nessuna parte del presente volume può essere riprodotta con qualsiasi mezzo (fotocopia compresa) senza il consenso scritto dell’editore È mai possibile? Può un ingegnere scrivere poesie, diventare poeta? Alle prese con i calcoli, con i goniometri, con i computers, con i progetti, con tutto quel mondo tecnico che distingue la professione di ingegnere di qualsivoglia specializzazione, è mai possibile che egli possa essere conquistato simultaneamente dalla musa ed occupare il suo tempo nella ricerca della rima o, se essa non si usa più, nella limatura dei versi? Alla domanda sembra quasi inevitabile una risposta negativa. Non scherziamo, un tecnico, per giunta ingegnere, non ha possibilità di ascendere al Parnaso. Però, ciò che sembra a prima vista, non sempre corrisponde al vero. Ingegn.. .ere. Ebbè, l’ingegno non si addice al poeta? Ma certo che si addice. E non solo. Il poeta trae il suo nome dal greco. L’etimologia ci rende certi che poeta deriva dal verbo greco “poíèin” che significa fare. E se il poeta è uno che fa, che opera, altrettanto lo è l’ingegnere. Dunque, è possibile che vi sia (e nemmeno è cosi raro...) un poeta-ingegnere o, se lo preferite, un ingegnere-poeta. L’ingegnere, nell’espletamento dei sui compiti professionali, agisce e così pure il poeta che si abbandona alla ispirazione, ma cesella il suo verso. Questa riflessione mi è venuta spontanea, leggendo le poesie di Francesco Pallone, ingegnere già impegnato ai vertici di un’azienda di trasporto pubblico, che, dopo la pubblicazione di una raccolta di poesie, che ha avuto successo, manda ora alle stampe un’opera corposa, complessa, completa, che comprende non solo le sue poesie, tante, tutte in dialetto e tutte belle, ma anche due romanze, E musiche ‘e papa (il padre fu grande intenditore e maestro di musica che, a Mangone, ebbe tanti ma proprio tanti discepoli musicofili appartenenti a diverse generazioni), 20 canzoni raggruppate sotto il titolo Cantamunille sunannu. Ma vi sono anche 38 disegni e bozzetti, sparsi qua e là, tutti di particolare significazione, dettati all’estro dell’artista Pallone da luoghi di particolare bellezza di Mangone e Cerisano, per eternare una fontana, una vinella, un albero secolare. Già 5 Mangone e Cerisano, i due paesi così cari all’ing. Pallone, l’uno perché gli ha dato i natali, l’altro perché è il luogo d’origine della sua consorte. Pensando a Lui mi sono ricordato di una canzone della grande Josephine Baker, la nera che alle Folies Bergères, cantava applauditissima, da un anno all’altro: “Io ho due amori:il mio paese e Parigi...”. Francesco Pallone ha anche lui due amori: Mangone e Cerisano. Ché il paese della moglie Carla, Cerisano, è collocato, nel suo cuore, nei suoi pensieri, nelle sue ispirazioni come Mangone, il paese della sua famiglia, degli amatissimi suoi genitori, dei compagni di scuola e di giochi. Egli vive, allo stesso modo, dell’uno e dell’altro, ne conosce ogni angolo, ogni strada è per Lui un ricordo, ogni persona incontrata un volto amico ed indimenticabile, ogni vicenda triste o lieta l’occasione per tradurla in versi e tramandarne il ricordo. C’è che la poesia dell’Ingegnere è autentica. Il dialetto è quello vero, quello che si parla a Cerisano ed a Mangone, che è più o meno lo stesso. Scrive come sente parlare. In genere, rimatori dialettali sono propensi a tradurre neologismi italiani in vernacolo, ma Pallone utilizza vocaboli che sono nati nei paesi del Cosentino, che sono da sempre nella parlata degli abitanti, evitando, a giustissima ragione, di tradurre parole nuove dall’italiano. Un dialetto tradizionale - il suo -, autentico, tintinnante come una moneta d’oro, non dal suono falso come una patacca. È difficile dire quale sia la poesia più bella della sua raccolta L’ho cercata invano, leggendole tutte perché non mi è parso di rilevare differenze. È come se fossero capitoli dello stesso libro. Non si può dire se un capitolo sia più bello di un altro. Se il romanzo è bello, tutti i capitoli sono belli, allo stesso modo. Il lettore non deve scegliere. Il consiglio è di leggere tutto, partendo dall’inizio, così l’opera potrà gustarsi nella sua interezza. Nell’opera, c’è il figlio che parte e la madre gli fa le ultime raccomandazioni, c’è l’elettore che si pone tante domande, c’è il ragazzo che fa suonare il CD, c’è il giovane afflitto da un morbo nuovo che si chiama depressione, c’è l’invitato al pranzo delle “frittule”, c’è... c’è... c’è la vita, c’è un mondo che resiste, non è sopraffatto dalla modernità, che continua a vivere perché così vogliono i calabresi di Mangone, di Cerisano, di altre centinaia di comuni, perché così sente e vive il Poeta che, nei temi, nelle 6 situazioni, nei personaggi, a volte si accosta - senza accorgersene - al grande, intramontabile Michele De Marco (Ciardullo): antesignano nel rispetto rigoroso del dialetto, sicuro interprete di una Calabria contadina, autentica,vera, inobliabile. Le liriche di Francesco Pallone sono battiti del suo cuore, nel quale Egli racchiude e porta la gente che ha incontrato nel tempo e con cui continua a dialogare, da lontano, come se invece stessero assieme, attorno a ra vrascera, gente di cui conosce gioie, affanni, desideri, aspirazioni. E, mentre gli anni passano, continua a condividerli. Ernesto Corigliano Ernesto Corigliano, avvocato cassazionista, è stato per lungo tempo consigliere dell’Ordine forense e politico impegnato (in giunta sia al Comune di Cosenza che alla Regione Calabria). Giornalista pubblicista, è stato corrispondente da Cosenza di importanti quotidiani politici, economici e sportivi, e direttore di periodici (già di “Corriere della Calabria”, “Gazzetta calabrese”). È tuttora direttore del mensile “Iniziativa” da lui fondato e che alimenta anche cultura e tradizioni calabresi mantenendo memoria del passato. 7 8 Al lettore Quindici anni sono passati dalla pubblicazione della prima raccolta Ritrovarsi di poesie calabresi avvenuta nel 1993. Quando, dopo una forzata inerzia ho cercato di concludere la seconda raccolta, ho preso coscienza che non potevo più recuperare il troppo tempo perduto, ma che potevo evitare di perderne altro. Da ciò lo stimolo a riprendere le fila per concludere questa seconda raccolta assieme alla determinazione di volerla dedicare a mia moglie ed ai figli i quali manifestavano interesse a conoscere “come si viveva ai nostri tempi“: un passato che li incuriosiva e li meravigliava specie per quanto non più proponibile oggi. Il terreno dell’ispirazione è rimasto quello della quotidianità vissuta con il cuore della gente che esprime i propri disagi, i tormenti della sua anima e le ricadute nel proprio ambiente con dialoghi scambiati sotto il fresco davanti casa, dove le persone, passano, si fermano, raccontano partecipando al dolore che colpisce il prossimo e scherzano anche sugli episodi legati al dualismo di coppia che, detti con ironia, servono anche ad attenuare le suscettibilità domestiche. I discursi da vrascera è il titolo che ho adottato, proprio per l’atmosfera ancora esistente nei paesi, che ripropone il braciere, la pedana con l’asciugapanni sopra, le donne attorno, alcune che sferruzzano e tutte che commentano i fatti, anche con malizia, mentre i figli giocano attorno. L’attuale realtà è modificata: l’aria negli appartamenti è riscaldata senza il richiamo insostituibile del focolare col suo ruolo aggregante di scrigno della memoria. Le cose scritte, sono un diario del nostro vissuto, lo zibaldone del cuore per ricordarsi delle abitudini, delle speranze, delle attese amare del lavoro cercato e negato, dei danni della droga, del rischio della genetica, dell’abbandono dell’uomo alla sua impotenza difronte ai suoi crescenti bisogni ed in preda ai 9 malanni nuovi: l’ansia, la paura, la depressione, che trasformano la vita in un sentiero di gelida paralisi. Le poesie che ironizzano sui guasti della politica e delle istituzioni, proprio perché divenuti “malanni d’epoca”, non fanno riferimento a persone e circostanze. Seguono due composizioni in prosa, che potevano anche essere scritte in versi sciolti, ma sono nate così, e spero incontrino il favore dei lettori. Nel libro vi sono riportate alcune mie composizioni musicali, scritte sulla stessa tematica delle poesie, ed anche alcune altre di mio padre (su di una ho adattato le parole per un inno) scelte tra quelle che suoniamo nelle riunioni familiari, porto di approdo per noi figli ed elemento aggregante e di identificazione di cui abbiamo verificato, nel tempo, il valore. Ho inserito, ad intercalare, bozzetti e schizzi che riproducono scorci del mio paese natìo, Mangone, di cui mantengo sostanzialmente il dialetto, e di Cerisano, paese di mia moglie e sede privilegiata, assieme ad Aprigliano casa Cribari, per le occasioni di convivialità celebrate durante i giorni delle frittole del maiale che, nella finzione, continua a “dialogare“ sugli accadimenti dell’anno, colorati dalla satira e alleggeriti dall’ironia. Il calabrese adoperato non presenta particolari astrusità fonetiche per dare il giusto suono alle parole; però, tra quelle adoperate, ve ne sono alcune come: šcaffettune (schiaffone), šcantare (spaventarsi, balzare di paura), šcattare (schiattare, crepare), mmišcare (mischiare, rimescolare) la cui pronuncia, per come viene proposta dall’autore Gerhard Rohlfs nel Nuovo dizionario dialettale della Calabria per riprodurre il fonema sc, si ottiene leggendo la š, sovrasegnata da un accento tondo, con il suono di sc come nelle parole scendere, scemare. Rende, 15 dicembre 2008 Francesco Pallone 10 I discursi da vrascera Ppe ‘ncignare Na rumanza longa... ppe ‘ncuminciare Mo ve cuntu na rumanza scritta puru a fantasia cca, davanti na cannata supra a porta e casa mia duve a gente chi se ferma ccu lu core mi cce spuna e li screzii da pignata e li jochi da furtuna chi spernuzza rose e spine e fa criscia arradicate tante storie senza fine de persune sbenturate; Puru ancuna chi ‘ud è vera allu mmenzu e na caterva de discursi de vrascera chi pped’anni li cunserva. E cussì, tempu passannu, ti se mmišcanu ppe via: bonu e quantu ha fattu dannu e se perdu a fantasia. 12 I discursi da vrascera U paise è de ccussì: è pigliare alla leggera, cullu risu e a barzelletta, i discursi da vrascera! Chine e fa, male ‘u vò fare, però bastu a te “conzare” e spalancanu spiragliu allu viziu de lu tagliu! Certu, puru le patute llà cce trovanu cumportu... quante storie ‘un su sprejute ppe ssa rota de riportu, e su fatte storie antiche stannu ‘ntornu alle vrascere dintra a rota de l’amiche de luntane primavere! Ma...ppe chille nate a sfiziu già le spunanu alla banna quasi sempre nu judiziu chi le ‘nchiova la cunnanna no de carcere o galera, ma...de misi de vrascera chi de veru, fau lu dannu ppe li jurni e tuttu n’annu! Chissi lazzi partu all’umbra de lu cavudu d’estate, e pue criscianu lu vernu ppe lu friddu de sirate, e sse fannu storie vere tante ciarle de vrascere. 14 Sulu ppe nue granni Si u core se ‘ncattura intra lu pettu me piglia nostalgia de cose belle, appicciu u focularu...mi cce assettu... e lu pensieru joca tra e fiammelle: figure chi disegnanu e vampate, rumuri quannu sparanu faciglie sbuffi de fumu sutta le ventate, rumanze che coglìanu le famiglie; muntagne e nive chi chiudianu porte, guttari de nu metru... arricamati, castagne e mila chi t’inchìanu sporte... ma quanti... quanti jurni su passati!... na vita!... privilegiu chi n’è datu!... e quantu, prima, bonu ‘u me parìa, cumu u mattune cavudu, ‘ncartatu, mo l’anima e la mente mi quadìa. Chisse parole, a chine cc’è passatu cce riportanu avanti a gioventù... mo nun se parra... e chissu è nu peccatu ca ppe via orale ‘un se trasmetta cchiù 15 E m’ha scavuniatu Quant’era bella!... la minnuzza tisa, nu riccitellu d’oru supra a faccia, perciava lu magliune e la cammisa... sentìe l’aria, a malizia de la caccia! Mo li s’assetta ‘nsanu supra a panza, e a carne ‘ntornu all’ossa sta appicata! Oje se mova cumu vo l’usanza la cerasella russa... appiccicata! Ma le rimana chillu lampu ardente e la spertizza: te capiscia ‘mprima: “De quantu tempu ‘un ne vidimu e nente? te trovu penserusu stamatina,” me dicia già stringennume la manu, “T’arricordi chill’anni? be... mo jamu! Muglierta cumu sta? l’atru t’è natu?” Nu sguardu sulu e m’ha scavuniatu! 16 È in partenza dal binario... “Chissa... è fatta ccu sazizza... mangiatilla appena arrivi... figliu, nun te trascurare... a mie... para ca ‘un te civi... Ti la mintu intra ssa busta ccu le cose de mangiare e ca tu... nu jurnu sanu ‘ntra lu trenu cc’è restare! Ohi ssu studiu cchi m’ha fattu!... viceversa tu restavi. Sacciu ca fazzu la ciota...ppecchì cca... mancu zappavi! però vidi... simu mamme... quantu avimu preparatu lu vidimu alluntanare... e cca nente è gnermitatu! Ss’atra cosa famme dire: tenatilla a maglia e lana ‘ud è tempu assinceratu... e cce vo ‘ncuna simana... e mannaja!... già me sentu ca nun ti l’avìa de dire ed iu tosta n’atra vota... n’atra vota m’è pentìre!... Cose e vecchie!... siti granni e sapiti cumu stare ed iu ancora restu sempre a te dire cumu fare... Chine u sa cchi ne succeda!... ve vidimu sempre chilli ppe la manu o ‘ntra lu sinu... ni restati piccirilli... -”È in partenza dal binario...” - a nna vota si sprejutu ed iu llà signu rimasta a te fare lu salutu a circare e ‘un te perdìre... ma se ‘mbroglianu le manu chi salutanu... e lu trenu... si nne scivula luntanu. 17 Para nu sonnu... ed èdi nu dirittu A chiazza: spalle a muru... illu spachìa, sta fore casa ppe nu liticare... i figli, la mugliere, cchi pôu fare?... sempre allu fusu de la caristia! Chine guverna avissi de vidire lu sciollu fattu ccu sse liticate, ppe avire sulu cchiù segge occupate mentre a povera gente sta a murire! E sordi chi se votû e nun su spisi e puterranu dare lu lavuru a ssi giuvini forti, ‘nfila u muru, chi aspettanu a fatiga misi e misi. “U postu!”...ssa speranza l’ha ligati u prumintanu ad anni e curru spise!... crisciû i pezzenti ad ogni fine e mise, tanti atri senza ‘mpiegu su tornati. Ma cchi cce vo a cangiare? quali cure ppe rapere sse capu chine e tuttu tranne de ‘ncuna cosa de costruttu, ppe dare nu spiragliu allu dulure, ppe videre a partenza le matine, de mugliere u salutu, e borse chine, gioia e stanchizza a sira, alla scurata e u vinu supra a tavula parata? Para nu sonnu, ed èdi nu dirittu ma quantu se pò fare stannu cittu, restannu tra li pulici e munnizza, de chine sfrida e vruscia la ricchizza? Restamu ancora a fare i pecuruni? se stà sciollannu tuttu... ‘un ti nn’adduni? 19 Intra ssu munnu e mo Ognunu u dicia: “è tuttu trasformatu” e tante cose, e veru, ‘u vannu cchiù, ma, ’ntra ssu munnu novu a giuventù cce trova nu scenariu stracangiatu! A figliu chi nascìa: “bonuvenutu!” era l’aguriu e tuttu u vicinatu; l’amure de li ziti avia fruttatu e u megliu jure cci l’avia projutu. Sentìe, passannu, adduru de lessia, vidìe pannizzi e fasse sempre spase, e mamme chi, allattannu avanti e case, guardavu l’atri figli mmenzu a via; cchiù ne venianu e cchiù era na ricchizza, puru ccu vestiture arripezzate, – chille chi li cchiù granni avìu lassate – e pane scarsu supra la cannizza. Mo senti ca, si nascianu, è nu sbagliu chi quasi sempre s’ha de cancellare ca su pisi difficili a portare, e alla famiglia ci hannu datu u tagliu: a gravidanza fa le smagliature, u sinu perda chilli pirozzelli, te stanchi tra pappine e quatrarelli nun chiami cchiù alla casa a manicure, perdi i contatti, ppe tia nente te resta, t’è riscordare gite, balli e festa... 20 Pperò perdimu e gioie di guagliuni, chi jocanu e te fannu cumpagnia, ma tanti cci nne su, senza allegria... chi vâu circannu sordi alli spicuni e fannu pena e raggia: cchi farannu da granni e senza scola? è n’atru dannu! E te dumanni: quale via pigliare?, lavuru e casa ‘u resci a nne trovare, e quannu i figli su desiderati nu lli pue avire cchiù, mancu adottati. Puru i boni peccati e giuventù cumu na vota... nun se fannu cchiù. 21 Sse recenti novità Hai vistu sse recenti novità? riguardu punti chi vannu cangiati circa la “coppia” e la maternità e lu bisognu d’essa sparigliati. Quindi va riformata la famiglia, chi ppe nue è fatta sulu e due spusati; gente du stessu sessu ‘ud è pariglia ma alla famiglia vonnu equiparati ca du rapportu, ‘un c’è necessità, cumu na vota lu facìa la gente, e certu, resta n’eventualità ma i figli se pou fare senza nente: si te serva lu seme... c’è la banca, l’organu femminile u poi ‘mprestare cumu sceglissi carne intra na chianca, e a culure li figli li poi fare! Pensa nu pocu, povara criatura, si nascia criscerà “contro natura” quannu chiamu “a papà“ cc’è na signora, e la mamma se po chiamare Andrea... ed è ccussì ca tuttu si nne mora si dintra nun c’è vita chi se crea... Allu pettu nun tiranu i guagliuni nè ‘ntra le vrazze da mamma su accitati, criscianu e però nun su jettuni ssi figli de ssi figli sparigliati! 22 Pecchì portare avanti sse “follie“ de le scoperte de ss’attualità? ma veramente sunu chisse e vie ppe vivere na vita e libertà? 23 Nu rescimu allu capire Na duminica matina chine ‘ncuntru? a Petruzzellu chi vidennume m’abbrazza e me diciadi: “ohi bellu! e ppe tie nun passa tempu! te sta bona la famiglia? quannu ne vidiamu a mare... ccu la figlia piccirilla! Ma mo, dicia, su spusati? tutti quanti? stannu cca?“ - be, rispunnu, quasi tutti, e li tui?... mo cumu va? “Sai, nun sacciu cchi te dire: cose bone e malamente fatti chi, nun mi cce conzu... me vrigognu de la gente!... e ppecchì, figliuma... vena, ccu n’amicu avìa pensato, ed invece llà ma spuna: questo è Giò, mio fidanzato. Là per là rispunnu: certu, di mia figlia è il pretendente, «No papà, già mia sorella ha l’amica convivente» ed iu cca signu ammutatu... forse ancora me sbagliava... ma, parola ppe parola,... tuttu... u figliu confermava! Tuttu chissu era daveru! è dovutu e m’assettare... ma cum’è chi m’è successu!?... senza mai ne dubitare! Passu e notti ccu muglierma ppe ne fa capacitati vistu ca ppe nue ‘ud esistu ssi concetti snaturati!... E’ dulure chi ne ‘nchiova,... fa smaniare... chi n’ha chiusu!... capiscìmu, amaramente, ca filamu a chissu fusu... È strudutu li pensieri... granne è u guaiu chi n’è sbullatu... atru ca la discendenza!... tuttu u ramu è sgarrupatu!“ Dittu chissu è statu cittu... faccia ‘nterra caminannu, chilla gioia era sprejuta... nè cce resta ‘mpannu ‘mpannu nu surrisu!... me saluta. 24 Ssu velenu chi te sciolla E giru senza pace... cchi cordogliu! cumu è successu ‘un ti lu sacciu dire... era nu figliu bellu... mo u ricogliû... nu sguardu e l’occhi e me sapìa capire! Nu delicatu!... nente se scurdava e mantenìa ccu mie la cumpidenza... nu rispettusu... cumu caminava... nu fusu!... e facìa tuttu ccu pacienza. Quasi a nna vota mi s’è ‘nturvulatu, ha perdutu da faccia lu surrisu, né cce potìe parrare...era ‘nquetatu, mi carricava d’ogni sorta e pisu. A scola era frunuta e nè s’azava... da matina ‘ncignava... volìa sordi, cce pensu ccu vrigogna... m’arrobbava, ha scancellatu u bonu di ricordi. Se jettava intr’e vrazze ca morìa: “chissa è l’urtima vota“ me circava, e na povera mamma cchi facìa?!... ccu tremitu e speranze cci li dava. Quannu mi l’hâu ricotu e chillu statu u core mi l’ha dittu: l’hai perdutu... me signu ‘ncapunita ed è lottatu ma sulu raschi ....e lacrime è chiangiutu. Scordare tuttu... u vogliu piccirillu chi me currìa ccu le vrazzulle aperte, chiangennu se facìadi nu miccillu... dormiadi e cce ‘ncattava le cuverte! 26 Vaju guardannu chilla granne scarpa ppe lu peduzzu chi s’avìa stoccatu... me poggiu supra a faccia chilla sciarpa chi cce tenìa lu collu riparatu. Guardu fotografie e quannu era bravu... e dintra u tiraturu trovu carte e mera chisse?... sunu du spitale... cc’è puru a litterella de Natale ! 27 Su malannu novu Na malatìa chi è nova: a depressione, chi ti s’avventa quannu si cuntentu, quannu a fatiga ‘un c’è, né la tensione, quannu a sirata è queta e nun cc’è ventu! ...e ‘ncumincia lu straziu... e rašcunate, cani chi te macinanu i stentini, visceri a tummarinu... ’ntisicate, friddu chi piglia tuttu...intra li rini; ansie de cose... cumu avissi e fare e te curranun appressu e ‘un ci la fai, nu panicu si t’hai d’alluntanare e voculi si è jire... e pue nu vai. Chillu chi cchiù volìe, moni è nu dannu e le jurnate libere ppe fare le perdi una pped una... si nne vannu senza chi nente resci a gnermitare! Ccu chilla libertà chi avìe circatu te si resciutu sulu a ‘ncatturare: giuvane e sanu prima... e mo malatu, ccu nu problema u jurnu: lu campare! Forse a natura avimu violentatu e chissu male novu è na vandetta chi la scuntamu a prezzu assai salatu: “L’ominu quannu ‘un serva cchiù... se jetta” 28 Diciamillu tu “Finarmente viju n’amicu! L’hai sentute e novità?” de cchi genere, le dicu, “Cumu?... da felicità! De l’Europa, e tutti quanti, simu i suli benestanti.” Hai capitu? le cose...allegramente vannu pigliate mo si voi campare; è na necessità ca urtimamente sulu ridennu resci a nun crepare ca si le novità nu pigli a rise arrivanu e rimani furminatu moni chi resti a maniche e cammise ca ssa pubbrica spisa... ha divoratu. Puru u produttu lordu n’è nimicu e ppe dispettu nun s’è sviluppatu; ne sta projennu a pampina de ficu, l’urtimu vestimentu ch’è restatu! C’eru programmi ppe dimensionare la spisa, ccu ricette e consulenti, imprese e sindacati a rimboccare e maniche pped essere coerenti e alla ricerca de lu tavulinu ppe ne scrivìre megliu lu destinu: Partuti tutti ppe cce sparagnare nun c’è rimastu nente ppe campare. Manca lu sordu, a gente vò de cchiù, cchi s’ha de fare? diciamillu tu. 29 M’hai levatu e fantasie “Nu mme possu cchiù ‘nquetare! me ritrovu intra e poisie... Hai capitu cchi m’hai fattu? m’hai levatu e fantasie!“ Ccu ssu scrittu chi cce fa m’ha vrusciatu a libertà. “Ca te stenni allu divanu de cca lla?... chissu nu scrivi, ca voi videre a tivu e de butifull me privi?...” Trova tuttu bellu e fattu nu llu cunta... ohi malanova... si la piglia sulamente ccu le cose chi nun trova...! “Cchi cos’è?... ppe ssi cazetti! nu li fannu l’usa e getti? cumu i fazzoletti e carta sempre pronti si unu parta. Cumpratilli...ppe piacire ‘un ne possu cchiù sentire!” 30 Fai da te L’ura è arrivata!...e mo possu cacciare chill’armatura e gessu de lu pettu, strinta da quannu è juta a sse ‘ngessare, perciò l’è misa a seda supra u lettu, ca si ‘nziammai le vena u mancamentu me cada ‘nterra ppe lu svenimentu. Pigliu a forfice e circu de studiare u tagliu chi l’avia de praticare. “Ma un cc’è bisognu e ssi preparativi, mina a sbrigare avimu e fare prestu propriu ‘ud è vistu l’ura chi venivi caccia ssu gessu e fallu lestu lestu!” Doppu s’incitamentu da consorte da mente mi se rapanu le porte, tagliu ma... viju lu vrazzu stortu e scuru... ricordu u gridu e chilla botta a muru pensu: nun ci l’ha fatta a ss’ammentare, perdu la vista... e me sentu mancare: ppe prima ‘ncacanatu, doppu stisu me sentu e stare all’aria senza pisu... stennutu ‘nterra “trovo il nuovo sito” e se fruna l’aiutu du marito. Annaffiatu ccud acqua, acitu e sale illa me chiama ed iu, cumu Jugale, circu e m’azare... dicu...” nente, nente” tuttu se scura e cadu nuovamente. 31 Stennutu ‘nterra, là signu restatu duve u medicu, doppu, m’ha conzatu: “‘Ngegné... ppe n’atra vota ‘un t’azzardare, facimu prima... bastadi chiamare, fai tante cose, u sacciu, ma nud è chissa... tra chille cose “fai da te“ 32 Muzzuni e fumu puru intra u spitale Ssa sigaretta vruscia la ragiune fa perdere a nna vota la crianza, eppuru tutte su brave persune ma...chi cc’è cc’è... te fumanu ‘ntra stanza. Dintra ogni tazza e cessu... nu muzzune chi fa na gorna gialla de vrodata, n’atru è propriu allu spicchiu e nu mattune e ‘ntra le scale cc’è na simminata. Eppuru simu dintra nu spitale culle scritte: un se fuma, già stampate, malati chi nun rescianu a jatare e cruci de periculu signate; e si ‘ncunu protesta: “‘ud hai misura” senti sbottare una ch’è arraggiata, “senza pacenzia pari na criatura, cchi te pò fare nu pocu de fumata! va bonu de ccussì? l’aria è cangiata?” e rapa le finestre a spalancuni: torna la tussa a chine era passata ed alli sani arruzza li purmuni... e tuttu chissu ppe na sigaretta... magari na tirata...e pue se jetta! 34 L’hâu scippata L’hai accucchiatu ancunu sordu? viu ca teni a librettella! “Alla posta signu stata, c’è versatu a pensionella, e sinnò chine te guarda si nun teni cchi cce dare! A vecchiaia è nu bisognu!... e n’avimu e preparare.” Ma... a nna vota... de lu sinu aggrancannu l’hâu scippata... su sprejuti in motorinu cumu fossi na ventata... Quanti c’eramu lla ‘ntornu tutti quanti... vi... restati! Illa ‘nterra... e nue... ‘nciotati. 35 Cumu nu lampu... l’è vistu volare “Te viju e frequente all’acqua a vussurìa! a trovi bona? veni a rifriscare... Nun si de cca! Mi pari de stravia... ma vida cumu signu?! m’è ‘ntricare!“ Rispunnu: è nu piacire, tu addimmanna, teni ragiune, vegnu a villeggiare pperò nun signu straniu de ssa banna puru si ‘u mi l’hai vista frequentare! Mo tegnu tempu e vajiu ad acque bone e chissa è tra le meglie... cce vaju chiaru, me giova puru... abbascia la pressione e pue è vicina e mi cce trovu ‘mparu! “Ma Vussuria t’assetti? c’è la seggia... e ccussì parru... tegnu cca na massa chi ‘u duna pace... né u dulure alleggia ppecchì è nu dispiacire chi nun passa... Nu giuvine e vint’anni... cum’è fare?! dintra nu lampu l’è vistu volare! iu signu vecchia, spostu... mo sburìu ma patre e mamma!?... chillu figliu miu! Nun te fa gabbu, vi, ma ssu parrare m’ha datu u lenimentu de sfogare... Va figliu bellu...va... pensa a ssa nonna, bona jurnata... va ccu la Madonna!“ 36 U fumu all’areosol “Chisà pecchì ss’adduru d’aria avana, ccu aroma de sicarru... ne sai nente? “Sarà ssu deodorante... l’aria sana è n’essenza chi u vì... garba alla gente.” Però ssu spinnu certu nud’avìa, preferisciu nu pinu, na lavanda nu profumu d’oriente, na malìa a ss’adduru di scontu e superstanda... “Si teni sonnu dorma ca t’è azare, domani cc’è na granne fatigata, è l’aria chi addolciscia il riposare, perciò te dicu fai bona nottata”. Ma iu stranitu mi cce signu azatu, nu raspu cumu s’iu fossi abbragatu. Vajiu guardannu e cce svelu l’arcanu: dintra u port’acqua du riscaldamentu nu spugnatu e muzzuni, chinu sanu avìa esalatu ‘ntra l’appartamentu ppe tutta a notte e finu alla matina chill’aria bella... china e nicotina! 37 Frittule e jennaru 2001 “Mi la sentu a gentilizza chi faciti a mme chiamare e cce vegnu ccu piacire tra de vue ppe celebrare chissa usanza chi èdi antica, e pperò me para nova ppecchì mai diventa vecchia chilla cosa chi te giova.“ Ccussì ‘ncigna lu maiale chi alla fine m’ha rispusu doppu nu collegamentu chi s’è rivelatu “astrusu.” N’atru fattu è capitato e no tantu ppe la rima, ma ppe via ca nu maiale l’hamu fattu pocu prima e...sapimu si è siccatu? si se senta disturbatu? conseguenza è ca sta cittu e u rispunna si è chiamatu. Quante vote ai cellulari chiami amici...e invece senti chille vuci chi rispunnu: “tenu cellulari spenti,” ma al momento col “dual bend” una linia eradi attiva e ccu chissa hadi trasmessu proseguennu la missiva, ma u maiale, è abbarrucatu, chine sa chi l’è giratu! “Quante vote vi l’è dittu: stati attenti ppe la razza, lu mangiare, a cumpagnia... v’a scordati a mucca pazza? su animali chi a mangiare, erba sula cce vulerra e quant’atru, ruminannu, loru trovanu ppe ‘nterra, si c’è carne intra u foraggiu tu carnivori e voi fare? è na bella turbativa da catina alimentare! Stati attenti a cchi faciti... vue pensieri u vvi nne dati? già se parra troppu spessu puru e l’omini clonati ccu ssi jochi e biogenetica certi e nue su tra cancelli fatti tanti,..paru tori ccu nu metru e gammarelli chi nun ponnu caminare... sulu e rejanu a ‘ngrassare. 38 Figlicé, vi lu ripetu: “fate salvo” lu maiale... già mangiati salsicciotti ccu ‘ntestinu artificiale... e ‘un c’è scrittu a provenienza...siti certi e cchi cumprati? chi nu fossiru atri cosi, puru chissi riciclati? Transgenico u mangiare, transessuale a cumpagnia s’è una vota dicu: “e trans” ma, ogni jurnu è na ciotìa... Naturale ‘un cc’è cchiù nente... trasgressione ppe ogni cosa ...n’atru pocu lu bio gas vi lu vinnanu a gassosa! Nud è sempre bonu affare potenziare u riciclaggiu, se distruggia la natura, li viventi e lu paesaggiu. Pensa all’acqua chi vivimu...puru a nostra è già ciclata, e ppe nni lla ‘nsapurire ni la servanu clorata chi si a coci quannu vena e te para bella chiara, facce a prova, supra u focu squaglia u stagnu da quadara! Giuvinò simu là là... si voliti pue consare quannu a cosa è sconquassata... nu vve resta che vrusciare... Mo ve beffanu davanti e, dicennu: “mira el dito” sulu azatu chillu e mmenzu, “l’indirizzano sul sito.” Cchi ve dicu? stati boni, tuttu quantu è in vostre mani praticati l’anticorpi e vaccini ppe li sani Speru me voliti bene...chissu già me tena arzillu... puru si me va la capu, alla fine de lu grillu... chilla botta! alla ‘ntrasatta...ve salutu ohi gioie mie è finire ppecchì tegnu scarricate e batterie.” E cca chiuda.,..vi l’è dittu ch’era ‘st’annu amareggiatu ppecchì ha vistu ca verace propriu nente cc’è restatu: l’erba tena la diossina, ppe la frutta è arrisicare, mangi pisci e cc’è mercuriu, cancarena è lu fumare, c’è tant’aria e tossicosi, su velenu e medicine 39 ppe via e l’emoderivati, lorde l’acque de marine, cc’è lu vinu al metanolo, ogliu e machina a ‘nsalata... cchi facimu? mo ogni cosa va di nuovo rifondata? Voi sapì cchi è naturale? sulu a frittula e maiale si è crisciutu predilettu allevatu a latte e pettu ca si cc’è un contaminato escia bellu e immunizzato ppecchì u latte de la mamma sempre è bonu,nun te ‘nganna. E pped oje nun cce pensamu appagati ni nne jamu. Pulizzati la cridenza e domani? Diu cce pensa. 40 Nun sapimu a verità Nannuzzu allu nipute va cuntannu volennulu carmare ch’è arraggiatu ppe causa e tribunale... cc’è ‘mmecchiatu e aspetta ssa giustizia, annu pped annu, chi ppe accettare ca ‘ud è veru nente le fa campare a vita e nu pezzente! Nun cc’è lu fattu, perciò nun è provatu ppe ss’accuse chi ancora e vâu pensannu “iennu vidennu e parrannu parrannu”, sempre cchiù sulu resta e disperatu ca ppe la vita sua cunta l’onore chi nun se guarda cchiù cumu valore. Ma a chin’è cunti ssi fatti esistenziali!... na vota!... mo se nascia criminali si ‘ud è diversamente dimostrato l’accusa già t’annasca lu reato. U judice e na vota era signore chi fore e ogni ‘nteresse avìa de stare, specchiatu e giustu aviadi de campare d’ogni partitu si nne stava fore, e si n‘inchiesta, e veru, se rapìa stavi tranquillu ca se cunchiudia ppecchì c’era deveru lu reatu da testimoni e fatti comprovatu. Era nu Salamune ppe saggezza, sentìa le parti.. senza intuizione nu lla sgarrava a giusta direzione e a verità nu diventava pezza; 42 ppe cuscienza s’avìa d’approfondire ca ognunu de la via pò deragliare... E prove vere avìanu de trovare ccu la mente disposta alle vidire; senza difenna sempre e a spata tratta a cosa ditta, ma chi nud è esatta! A vita di cristiani ‘ud è nu jocu. Chi tena la vilanza ha de pisare sapennu quantu serva a nu sgarrare jettannu galantomini allu focu. A gente spera ca nun s’ammutassi a cuscienzia ed in causa se chiamassi perciò si pensa ca ‘un si pò sbagliare né tantumenu te poi fa venire lu dubbiu si de tuttu poi capire e si hai capitu prima e cunnannare. Mo cchi succeda? nun te sacciu dire! Senti parrare bravi presidenti: “troppi guagliuni fannu l’eccellenti ppe la notorietà... se faû vidire; Ma cc’è la voglia d’evitare i sbagli de chine propriu ‘un ne puterra fare ccu la prudenza, prima d’accusare ppe modu chi e parole nun su ragli? Na vota pp’essa capu de cantiere c’era la prova du sapire fare: tante opere chi avianu de durare, e, dopu lu collaudu, avie u potere! perciò nipute miu fatte la cruce ca u veru ‘un se scancella ed avrà vuce, 43 è puru veru ca ppe senza nente t’hâu misu supra a vucca de la gente, ma chine te canuscia ‘un ci ha cridutu e chissu nud è pocu... è un granne aiutu! Sacciu ca e pene e Giobbe stai passannu... chillu chi t’hâu cacciatu tu darannu. Atru ‘un te sacciu dire: te dunerra ssa vita mia si e cose t’aggiusterra. 44 L’è dovuta rottamare Tu m’hai portatu ‘mbrazza sidici anni pugliu pugliu assettatu e allu sicuru, cce su crisciuti i figli, fatti granni, cose chi né me scordu né trascuru. Te guardu e sempre e cchiù signu prejatu: bella, cunchiusa cumu na signora, d’arreti, i fianchi, teni n’apparatu chi ancora allu guardare m’accalora. Mai t’è traditu... eppuru sempre i figli predicanu ca oramai vecchia si fatta, pocu sicura, e tanti sordi pigli pped ogni cosa chi cce va rifatta. “Quannu te lasserà nu nne chiamare“ rincaravanu a dose, “e te dicimu: pensi alla spisa ancora e si l’è fare? Decidate ca nud appezzentimu! L’hai fattu u cuntu de l’anzianità? u tempu passa e lassa signi a tutti; tu dici ca è berlina e qualità, motori e chissi mai si nne su rutti, ma ‘ntra ssu tempu quante migliorìe hannu cangiatu cose manu a manu, l’aria condizionata ‘u nna volìe? è na necessità ppe stare sanu. Na machina cchiù piccula è pigliare,” ‘nsistiscianu a mme dire predicannu. Ma cumu a guardu tornu a cce parrare: bella, t’hai fattu ss’urtimu compreannu 45 e cumu sempre te si accuntentata, hai cunsumatu pocu a caminare, si c’era ancuna parte ‘ncirottata nullu si nn’è accorgiutu a te guardare, ca teni u trattu e nobildonna vera ccu l’anni si rimasta na regina, e mo m’è preparare a dire “c’era na lancia Thema chi m’era vicina!” ricordu: ppe “na perdita interiore” se su appicciate luci allu cruscottu, nu tubu internu “parte posteriore” s’era ingottitu e quindi s’era rottu... t’era mancatu u scambiu di calore quannu a temperatura ti s’azava ppe l’intimu tormentu du motore chi alla frizione, bonu ‘un s’accoppiava. Puru ssa vota te si accuntentata: avimu manovratu u reggispinta, nu spessoricchiu ccu na regulata e si tornata bella, ardente e sprinta. De tannu l’è ‘ncignata alla squatrare quannu d’estate, u cavudu ne vulla, ed acqua frisca ‘u ll’è fatta mancare cumu nu manca alli cavalli a sulla. Pensare che a scamaccianu, vacante, spogliata e la ‘mpaccottanu a casciotta ancora bella e, in fondo, interessante ccu la passione ai tempi de la cotta, 46 è cosa chi nun resciu a digerire! Intantu ppe l’acciacchi è ‘ntroppicata... na toccatella e l’è fatta partire... ma, possu stare ccu ss’arrisicata? Purtroppu è cuntrattatu na guagliuna “ippissilon Vanity” ccussì se chiama, è piccirilla ma se fa gran dama e le soddisfazioni mi le duna... e quannu passa tempu e ss’è rodata me dicianu ca va cumu na sita, sutta le manu mie resta ‘mparata, me seguirà ppe ss’atra menza vita ca ss’urtimu giocattulu de lussu u jurnu ca ‘u rinnovanu a patente iu, caminannu, passu dopu passu, ricordu certu a cchiù granne parente... di cui li stemmi me volìa scippare... e avìa ‘ncignatu ma ‘ud è avutu core ca me perìa nu spreggiu familiare perciò l’è dittu a llu rottamatore si chisse due piastrine me pigliava prima chi alla spogliare se junnava... ccussì le guardu e me ricordu e cchiù da Thema... e sburiatelle e gioventù. 47 A gelusia Malerva arradicata! ‘u mora mai; l’urtimu mazzu u trovi ppe curuna ma ppe quale peccatu? nu llu sai! E dintra l’agunia...là ti se spuna. Velenu de jurnate una pped una chiatru ppe sentimenti e fantasia, jestima chi è cchiù brutta da sfurtuna chi ammazza ogni legittima gulia e chiaga e lu soggettu e la patuta strazzati de ssa brutta malatia chi né vida ogni cosa cumu è juta e né che a nullu aggiova ssa ciotìa. Curtellu scannaturu d’ogni bene, scuru d’ogni jurnata e cuntentizza, funtana amara, svuommicu de pene... allorda l’amicizia ccu munnizza ‘nturvula fatti e chiagadi lu core, scippa la vita.... e lu fa...pped amore! 49 A niputicchia Na mullichella e carne vispa e tisa, l’occhiu para na luce appiccicata, passanu i jurni e, benedica, pisa, criscia chi ti nne linchi na vrazzata. I figli eccussì tantu ‘u ll’è guardati e mmi nne dola...quantu haiu perdutu! Eramu de lavuru abbarrucati, e quante mossicelle ‘ud è godutu! Ma forse chisse gioie, eru decise de le godire in veste e pensionati, quannu nun cunta cchiù si le cammise colletti e puzi tenanu apprettati. Cunta cumu se criscia a niputina, si t’azi bonu, e u sule da matina. 50 U prisepiu a l’arberu e Natale U prisepiu me porta nostargia, u passatu me tornadi alla mente.. quannu eramu guagliuni... a casa mia... u focularu, u paise e... quanta gente...! Ccu lla famiglia ‘ntornu s’aspettava la menzannotte ppe lu Bumminellu, papà supra la paglia lu posava propriu ‘mmenzu allu bove e all’asinellu... appiccicava pue na lucitella ppe l’angelu e la scritta: “Pace in terra“ supra la grutta e u cielu ccu la stella tagliate intra la carta:... ’ntempu e guerra! Se jia doppu alla missa, ‘ncappottati, alla chiesia matrice... e avanti u spiazzu vrusciavu, ccu vampili affacigliati i granni cippi de lu focarazzu e ‘ntornu cci rotavanu i guagliunu ccu lle manuzze russe di geluni. Usanze perse ormai... ed anticipate sonanu e glorie... mentre stai mangiannu... pochissime de nue restu assettate e l’âtre avanti l’arberu aspettannu: “un attimino!” ed è na rimurata... lejanu i numi e volanu i regali: mancu li vidi... a rrobba è già scartata... ancunu si nne trovadi due guali. 52 Nascia nu mare e scatule e de carte, mangiare e supra a tavula è friddatu! Di cellulari a musica se parte e ognunu dicia: ”Prontu?” e s’è giratu: due passi e se disperda ppe la casa ch’è china curma e nente cchiù cce trasa. Senti li chianti de li piccirilli chi vonnu li regali d’ancun’âtru... “attenti, attenti“... cadanu i turdilli ccu la sperlunga bona... ed iu mi chiatru... chilla bella frittura...! era croccante patate a pasta gialla... erû ‘mpacchiuse... e mamme šcaffettianu tutte quante... Ss’usanze nove... cumu su scunchiuse! De cose belle... quali hannu portatu? ‘ntornu alle tavulate nun cce stannu; Natale s’è arridduttu a nu mercatu, ccussì cumu succeda a Capudannu; spisate fatte a svacantacannizza e quanta parte finiscia intra a munnizza! Ssi Natali vacanti ‘u vorra fare ma la risposta è chissa: ”e mo ppe st’annu cchi vai truvannu!... boni avimu e stare... sapimu si cce simu e cca a ‘natr’annu?...! 53 I discursi tra virgolette Cchi te dicu!...Sunu belli e te ‘ncanti alli sentìre! Atra cosa édi lu sforzu ppe circare de capire; na movenza ccu le manu chi te paru prufessuri ma ‘un capisci nente u stessu puru si schiumi suduri. Me ricordu sse parole: “ca il lavoro era di nicchia a prescindere e comunque riferito al territorio ca poi c’era na filiera, in cascata de ssa nicchia, chi s’avia d’articolare, “diventar laboratorio” che passava nell’indotto, con quant’altro, a tutto tondo e, rescennu a veicolare non si raggiungeva il fondo perché c’è il valore aggiunto e che fa la differenza, si spalmava, ‘ud è capitu ca dicìa de na carenza riguardante il contenuto e il lavoro in sinergia che dell’aiseberg era la punta, ci voleva fantasia e che la diceva lunga di quant’era già il sommerso e perciò, nessun cervello, qui doveva esser disperso. Il problema? le risorse: bisognava interagire e a trecentottanta gradi si doveva intervenire. Iu ‘ncignava a me pensare ch’era tuttu risorvutu assolutamente si, ma u lavuru duv’è jutu? Per interagire megliu m’è portatu nu varrile, ppe la nicchia du lavuru è cumpratu tri cannile e l’appicciu tri matine ca bisoga esorcizzare i diavuli e ssa nicchia chi nun fannu fatigare! Sse parole su assai belle, ma de sule un quatru tantu: tra prescindere e comunque cc’è bisognu de nu santu. 54 I fatti e l’espiantu Gigité, l’ha captato chillu chi te vogliu dire? Senti a mia... su cose e nente!... ccu muglierta t’è godire! – Ohi cumpà... fossi deveru!... mai la trovu cumpessata! supra e cose e fare assieme nud è mai sintonizzata! “‘Ud è cosa, ‘ud è mumentu, ma cchi teni? si ‘nciotatu?“ chisse sunu le risposte tra le meglie chi m’ha datu. Su trent’anni e ssa sonata... mancu tegnu cchi sperare, certe vote puru a gioia la scuntenta e l’è ammucciare! Ha ridutu sulamente ppe ssi fatti de l’espiantu quannu è dittu ch’aderisciu, scrivu si pe tuttu quantu, ca si l’organi su boni, alla morte e vogliu dare; m’ha rispusu: “Stai tranquillu, s’è ppe chissu ‘un te stonare ca vidimu eventualmente cumu e quannu intervenire... nue restamu e lu sapimu cumu e cose hannu de jire... nu me fidu de le carte e de quantu dichiaratu, si ccu l’organi traccheggi... vannu a male ed è peccatu! “ Gigité, ma te vo bene?... vistu quantu è preoccupata de la via ch’i pezzi pigliu al momentu da chiamata! “Compà, chissu e cchiù me dola... ppecchì già cce signu a pezzi e si ancunu u perdu prima...mi lu dici cchi arripezzi?“ 55 L’umiltà da contessa Nu sbrilluccicu e brillanti, tutti i jiriti occupati e catine cchiù di Santi chi cce ‘mpicanu i graziati. Tantu... è sulu ppe umiltà ca rispettu a quantu tena porta in poca quantità: ‘ncuna cosa... appena appena. Nun se minta lu collié, e nun porta u solitariu ppecchì... u vì?! ccussì cum’è va apprezzata... e lu rusariu ogni jurnu va a pregare ppe nun se fare arrobbare! Nun sia mai ssa cosa cca! e ssinnò cumu facissi a mustrare l’umiltà! 56 Le puzzava... e ciminera S’erad’iu?... me... già fujuta! e né m’eradi spogliata!... ppe na vita l’ha servuta mo... l’hâu datu la pedata. L’occhi e tena dissiccati... s’ha vinnutu la cammisa ppe li figli chi ha spusati e mo senti ad illa, tisa: “Non c’è largo per la vecchia, la casetta è strutturata, era fatta catapecchia ora pure l’ho arredata.” e prosegua a furestera “puzza come ciminiera, ha l’odore del salame che portavano da giù... non ha certo un solo figlio, aria, non ne posso più.” Però l’atre noricelle ccu la stessa arragiunata, scotulannu le gunnelle, puru s’hannu pulizzata! 57 Lu cumpari... da purpetta Cce vo pocu... na bugia, pue na bona mussiata, ppe cce simminare dubbiu... la persuna è pulizzata e si lu cumpari cunta ccu ricamu secretatu lu cristianu chi cce ‘ncappa èdi frittu e ‘nfarinatu. Supra terra de malizia ccu la mmidia ppe concime trovi sempre e strummazzare ‘ncuna cosa ppe le rime chi, condita ccu risate, ammucciate e toccatelle, arricchiscianu la fera delle sporte ccu spurtelle. Ma tu, amicu chi u canusci, cumu l’hai potutu fare? “È lu veru, me spagnava, sulu nu potìa restare. Sai cum’è... ssu munnu d’oje e ccu chissi chiari e luna, si du seguitu ti scasi... ti nne vonnu dire ancuna! E pue, tegnu figi e figlie... è restare appressu a gente.“ Ma ca perdadi la faccia chill’amicu?!... nun fa nente? Hai capitu lu cumpari? bell’amicu da purpetta, sempre l’urtimu chi arriva e lu primu chi s’assetta e se pigliadi, allu megliu, un apprausu generale specie quannu vena e mangia alle frittule e maiale. 58 Si ppe dire Quannu sarà difficile parrare volerrati sapire cchi pensava e ve sporzati de scavuniare si c’era cosa chi me turmentava, quannu tenìa la forza... e jia sparatu e quannu signu esciutu pensionatu. Sempre l’affettu vostru... e si sgarrassi? quale nume cce lassu... bonu sia!... me ricanuscerannu de li passi chi è caminatu e supra quale via? Mo cunta cumu ti fannu apparire basta na sputacchiella a nu giurnale, na nequizia cchiu granne ppe pungire... na vita sana fannu jire a male! E la cuscienzia? duve va a finire! sulu a famiglia canuscia la persuna... Certu... la verità nun pò sprejire, e lu tempu... e risposte ti le duna. Ma quantu hannu e durare chissi affanni e sse risposte arrivu?... – simu granni – dintra ssu pezzu e vita de campare o quannu simu tra e persune care? Si, ppe dire, me spubbrica la gente? “Te canuscimu... u tuttu è restu e nente” me rispunniti vue... ma iu vulerra ca su ‘nterrogativu nu nascerra! 59 Si... cioè... praticamente Tu l’hai vista mo a Giuditta? certamente ‘u lla canusci... senza ciglia... si le pitta.. S’ha studiatu a permanente curta curta e riccia riccia certe gamme... nude e longhe e de supra... la pelliccia! Voculìa senza na sosta... Si caminadi, t’ancheggia; ‘mpizzu ‘mpizzu e ‘ntorciniata si s’assettadi alla seggia. Ppe lu restu?... na gallina manca sulu u coccodé ma lu versu è quasi guale pecchì parradi a: “cioè” dittu propriu ccu l’atteggiu: fa de capu la girata: “Si.. cioè... praticamente... nu me sentu realizzata.. sa..la gente ‘un te capiscia cussì tu nun si te stessa campi senza avì piacìre sto penzannu... veramente... ca mi nne volissa jire”. Nel tramente se girìa... c’era lla nu guagliunastru e fa càdere la manu... ppe salutu... ccu nu scastru... Ruminannu la ciggumma “Ciau... ragà... ve dittu nente!” E rispunnu li vicini: “Si..., cioè..., praticamente...” 60 I discursi da vrascera Seguennu l’a, b, c, ... A carità pilusa Figliu chi nun fatiga... è na ruvina! dintra la casa fa la zimpunia nun cc’è jurnu, né sira né matina e de campare te passa ogni gulìa! Sa piglia ccu lu munnu sanu sanu; dorma lu jurnu ed esciadi la notte predica, quannu è svigliu, du divanu âtru ca “figlicè”...na passa e botte! Se rucculìa de cchiù e nu quatrarellu e vo truvare griffata a vestitura... i sordi... aspetta...dintra u panarellu e a mamma dicia... ”povara criatura!” Ma si orvica li jurni intra nu lettu senza voglia e curaggiu e ‘ncuminciare mi dici cumu fa a pigliare e pettu e situazioni?...e guarderà passare! E lotanìa ppe fatti mai ‘ncignati e ppe furtune chi averranu e venire...! Famiglie chissi, ne ponnu parturire? Ppe ssa risposta è megliu cce pensati! 62 A cumpagnia d’Adamu Spessu sse giravote a storia ha fattu, e a jire suprasutta n’ha ‘mparatu, ca ‘ud è de mo chill’erramu de fattu ch’hadi vrusciatu tuttu u simminatu! De quannu è cumparutu ha male agitu ca u paravisu l’era statu datu, ppe fare quantu l’eradi proibitu si l’ha perdutu e sulu guai ha lassatu. L’ominu sulu...è nu fatigature... lu guaiu e sempre è stata a compagnia, chiamala cumu vue: na mgarìa chi già allu troppu ha misu e chicature... Ca si allu giustu n’eramu fermati, li guai nud eru mancu ‘ncuminciati! 63 A fantasia ppe rimediu A vita de famiglia...s’è ntricata... s’è persu u capu e tuttu...Una pped una e cose ‘un se prisentu, ma ad ondata: a prima attoppa e l’atra te ‘ncavuna! Squadata tutta, a pasta si ‘mpacchietta, pigli nu filu e s’aza na frittata; e cose ‘mbece, tutte e senza fretta l’è fare bone e ognuna accriteriata. Mo nun ce poi, de supra, ragiunare, ca u tempu è pocu e tuttu s’ha de fare, e prima chi a richiesta è formulata l’è avire bella pronta e priparata... e ad èscere e ssa zona de ciotìa dicianu ca cce vo la fantasia. 64 A furtuna è ssu dulure Arrivanu, l’abbrazzi, si prejatu... cumu si mai te fossiru partuti: cce dici quante cose hai priparatu, vonnu sapire li fatti accaduti... Ma prestu, avanti a porta, già conzate, cumparanu e valigie da partenza... nun sai cumu e jurnate su passate senza potire stare ‘ncumpidenza... L’abbrazzi, pettu a pettu, e li saluti... l’hai visti pocu e ssi nne su volati... ohi cumu è amaru... l’è vìdere partuti, cumu si nun ce fossiru mai stati! Eppuru è na furtuna e ringraziare: luntanu sì...ma vannu a fatigare. 65 All’amica pensionata È na bella circostanza, bellu è puru quantu dici... ppe nun perdere lu passu, mo prosegui ccu l’amici. Te cumpessu, haiu pensatu e te dire ‘ncuna cosa de portata spumaggiante e de chiacchiera festosa, e pperò, subitu a pinna, ha pigliatu la scansata, e lla, supra e cose serie, a nna vota s’è posata. Propriu quannu se cunsuma na simana fatigata ed aspetti, arrabbattunnu, a duminica sonnata chi du marti la pripari... e cce pensi e la ‘nsapuri, e, de vernu o tra le neglie, china a vidi de culuri, a nna vota se prisenta ssa duminica de vita ppe cunchiudere, arrivannu, una parte de la gita chi prosegua jurnu jurnu e ccu fatti la scrivimu: una pagina a jurnata finu a quannu na sentimu. De duminica cchi fa? ‘ncuna cosa ‘ncuminciata te divaghi, ‘ncuna urgenza, una bella alligistrata... te tratteni ccu n’amicu...parri e l’urtima elezione... pensi all’anima, alla gente, alle cose fatte bone, ed a tante cose e nente...fai na bella cumpessata e cce chiatri a te vidire cumu s’èdi ‘mpurverata bona parte da cuscienza...chilla non professionale chi, perrò, de cchiù mo serva “per l’impegno nel sociale.” Tu si brava e sai vidire tuttu chillu chi cce serva no sortantu alli vicini...ma ppe tutta ssa caterva de nue amici a ppe quant’âtri chi s’aspettanu vivennu de trovare una speranza ppe campare surridennu. 66 E pperciò nue te dicimu de te gòdere tranquilla ssa duminica de vita cumu fossi piccirilla e restare tra l’amiche e ll’amici spenserata ccu l’amure du vicinu ppe te godere a jurnata. Cumu dintra n’aula e scola assettati ni consamu e ppe chillu chi sai dire tutti quanti t’aspettamu 67 A llu sapire! Tuttu quantu è cunsumatu se ritrova pensionatu e la moglie sua divina cchiù de santa è già una e trina. È tranquilla e lu cunsola: nu potennu stare sola è resciuta, ccu pregare, lu maritu a fa campare! ca ppe via dell’aldilà ti lu fa restare cca e l’ha dittu:”è già ‘mpetratu resti, ma... si cunnannatu a scuntare e punizioni ca m’hai fattu male azioni! però tegnu la ‘ncumbenza d’accordare l’indurgenza... me capisci?... ti nn’è stare propriu vì... sulu rigare! Chissu è quantu già è cunchiusu, mo, facimune bon usu!” Certu, cumu cunnannatu, illu, è statu agevolatu. Cchi furtuna e granne ausilio, – la cunnanna è a domicilio – e alla casa lu restringia ppe ssa pena chi ‘ncumincia mentre, chilla già passata 69 nu lle vala!... ‘ud è cuntata ppe mancanza d’intenzione... mancu e doglie vannu bone! e nn’ha avutu!... a cce pensare già potìa risuscitare! 70 Al naturale Scrivanu jurnu jurnu a giovinezza e de la casa sentû la certezza; ppe le zite cce vo la vicinanza chi mantena lu sangu a mišculanza! Quannu te spunu ‘mbrazza li niputi, ogni vota ccu prescia... e su partuti, te lassanu lu loru megliu jure, e, si su carmi, ‘un cce su meglie cure, si su ‘nzirrusi, megliu du spitale u liffiting tu fannu al naturale! po se partanu ‘nterra... arreti tu, rumpanu e cose e nu lle trovi cchiù! 71 A luce chi se sprida Chissu... è metudu Jugale: fore u sule chi te ‘nceca, dintra chillu artificiale e la luce chi se spreca! “Ssa persiana azativilla ca ‘un se sciolla la titilla!” E però parri a nnu muru: ‘ntra le stanze? sempre scuru. 72 Amaru ‘nnamuratu de gulia L’acqua vivuta a guccia ‘un caccia arsura, cchiù assai lu desideriu te turmenta cumu ‘ntra nu desertu de calura aspetti che u buccale se prisenta... e aspetti, aspetti ma...chin’ha de dare fa perda l’acqua e nu te fa spacchiare. Amaru ‘nnamuratu de gulia chi aspetti amure prontu chi se da... E’ megliu si l’assicchi a fantasia vistu ca u principiare nun se sa. Chi tena sangue friddu nun capiscia e nun se sa jettare a vrazza aperte, l’amure nu ‘ncumincia ma finiscia quannu te scanzi sutta le cuverte! Amaru ‘nnamuratu de gulia forse te resta sulu a fantasia. 73 A misura e quantu basta Lu vidimu cca stasira: su crisciute e tavulate, figli granni e puterusi ccu sse belle fidanzate. Iu v’abbrazzu e ne vidimu, augurannuve a salute, alle feste de ‘natr’annu...chisse e mo si nne su jute! Quannu vue siti presenti ed attornu ni girati, è na festa tutti i jurni...pecchì vue rigenerati. E l’aguriu nostru è chissu: cunchiuditi tutte e cose ccu furtuna, ccu salute, cud amure, juri e rose; Cumu sale intra a minestra e basilicu alla grasta fossi “u sordu” sutta manu a misura e quantu basta ppe accitare li bisogni mantenennu u desideriu e l’amure ppe le cose chi circati ccu criteriu. 74 A musica a pompa: pom...pipì, pom...pipì De quannu u munnu è munnu,m’hannu dittu che l’ure da matina tenu l’oru; ppe li quatrari e mo...t’è stare cittu: chillu chi è bonu...u sannu sulu loru. E’ puru veru...ma si viju jettare chiss’ure terse e cielu pulizzatu quannu la vita ‘ncigna a gnermitare, me para na jestima allu criatu chi te rapa na pagina a jurnata ppe cce scrivere cumu l’hai ‘nquatrata. Dicu sse cose no ppe predicare, ma sulu ppe mustrare nu caminu chi avimu fattu senza ne ‘nciotare dormennu le nottate a sonnu chinu, circannu lu silenziu ppe studiare: nun c’era musca chi sentìe volare! Mo ti nn’accorgi...parta lu Ci Di e la musica a pompa: pom...pipì... 75 Ancora ‘un sagliu A manu sfarfallia chi a vidi duppia... e da luntanu para nu ventagliu... “alta temperatuta”...ancora ‘un sagliu ca si arrivassi a quota de tizzune a vampa me frunerra a nnu volune! Megliu lassare u tempu e rifriddare restannu ‘ntuornu a casa...a caminare 76 A notizia in esclusiva “Aspettamu” hannu dittu, “na criatura, due misi scarsi e ancora ‘un se po dire.” Ha de passare u tempu...se matura, ppe mo ssa gioia, dintra hâmu e tenire. Partecipare, quindi, n’è proibitu puru si la volissimu cantare davanti a chiazza, e pue fare cummitu ccu parenti ed amici a festeggiare. Però le cose, a tempu s’hâu de fare... piglianu cunsistenza la via via... avanti u specchiu, llà possu parrare de li segreti de ssa figlia mia: mi guardu, mi salutu e mi ringraziu, ripassu e ridu finu a chi me saziu. Ma ripensannu pue la circostanza e a chilli chi rotavanu intra a stanza viju ca ssa notizia in esclusiva parta pubblicitaria e a tutti arriva e ca jiurata: “segreta ha de restare” supra li manifesti a poi trovare. Decidu loru...simu esecutori de li cummanni loru...ssi tesori! 77 A nottata Šcanti la notte e zumpi de lu lettu ppe vìdere chin’è ch’è ritornatu... ancora nente... e senti supra u pettu nu pisu spasu... ormai si dissonnatu! Alla secunna azata vai spiannu allu soggiornu, e lu giubbottu vidi, na granne scarpa storta chi sta ‘mpannu supra nu saccu giallu... e mo ta ridi ca trovi a prova, senza fare sbagliu, du “picculu de casa“... chi è ricotu. “Papà, ti sei svegliato?...apra ca sagliu” n’atra è trasuta, iu ‘mbece restu e rotu... e cce vo jurnu fattu ppe ‘ncuntrare u terzu... mentre scinnu a fatigare. 79 Appressu tutti... a prucessione L’adduru e latte?...e duve u trovi cchiù! mo su tutte all’essenza de tabaccu: sugaru vrusciatizzu o su per giù, supra nu monumentu chi è lu taccu, labbra e carbune...e pue...minigonnate sbattanu e ciglie e allarganu a “cioè”... le cosicelle e supre scappottate mustranu chiaru tuttu quantu c’è. E tu segui ssa moda scumminata? te si guardata bona la matina: bella, lucente doppu na lavata? a quinnici anni teni a carne china nun c’è bisognu de sse mašcarate e né de mosse ardite ppe attirare stannu in atteggiu a fimmine campate! a crozza parta sulu a vve guardare ca frutta bella e frisca de stagione se tira appressu tutti....a prucessione. 80 Appressu a moda “e fimmina siccata“ Scinnìa da ruga, e prescia, ammantisata, le dicu: duve curri stamatina? u vi ca finarmente t’è ‘ncuntrata! N’aviadi spinnu e dicia... a niputina? “E cchi te cuntu...e cose bone u vannu, me guerrizzu dicennu: -ti cce abbaca?ma illa se distruggia...va vacannu e sutta l’occhi spreja e se divaca... ppe nente si cce jocadi la vita appressu a moda e fimmina siccata ma chine nun ce nascia costruita diventa sulamente na malata. Cchiù passa tempu e cchiù la vidi stanca ma vida certe vote!.. cchi le manca? Sai cchi te dicu? megliu ‘u nne parrare, è fattu puru tardu, t’è lassare.” E de ccussì me chianta intra a vinella, scanza ccu grazia... quantu è ancora bella! se fa dintra le spalle na stringiuta, na lacrima s’asciutta...e si nn’è juta! 81 A praivasi Avia d’essere chissu u mise bonu? puru lejutu in euro è na palata! “a ciel sereno” è classicu: nu tronu... “Senti, lu gustu è persu da chiamata, né sacciu e quannu ‘un parru a mia sorella, tantu chi a vuce sua mi l’è scordata perciò, cchi mustri a fare ssa tabella? stai tu,alla casa, tutta la jurnata.” Rispunnu e dicu i numeri chiamati: cce sunu tutti e se po’ fa capace cumu ssi scatti se su liberati... Se ferma, nu rispunna, il labbro tace ma sta tirannu u jatu...e lancia in resta, cud’argomenti fini ed accitanti mi cce sa sgarrupare na tempesta duve cce vo l’aiutu de li santi! Signu partutu male ed è sbagliatu, ccu la tabella...u nervu l’è toccatu! E sai cumu è frunuta? ca m’ha dittu: “A praivasi mo cc’è... ppecchì hai svelata? nun te vogliu cacciare ssu dirittu l’è leja tu...ccussi resta privata!” 82 A premiazione “Forse t’avissi mo e muntare a capu? tutti i presenti, u sai, m’eranu amici... e pue, parramu chiaru, si nu rapu ssa poetica vena?...tu cchi dici? Si ss’acqua nun te ‘mpunnadi lu core quale spacchiu dunassi alli presenti? dicimu u veru: si nu traduttore e ciò chi dicu...a vote nu lu senti. E’ propriu de cussì!... me guardi storta? tu pensa: chine spira ‘ntra la mente le cose, le cchiu belle e ti le porta ccu versi già cunchiusi ppecchì e senta? tu minti u nume sutta....ma un te pare firma congiunta avissimu e signare?! 83 A seguitu da spusa Già se senta a rimurata... fujia fujia...ognunu curra... “c’è la spusa!..èdi arrivata”... e la gente chi s’ammurra da vinella a guardiare ppe la videre passare. E se toccanu e cummari, chine parra, chine rida, cuntû fatti pari pari... “Guarda, guarda...già si vida!“ E cumparadi apprettata: è na stella de sprennure... una vesta arricamata, velu supra e scollature... “Viva a spusa”...illa ‘un se gira e va a passu arrittimatu, c’è lu strascicu e ss’ammira ppecchì è riccu ed aggraziatu... Già è arrivata allu sacratu... jettû pampine de rosa, lu portale è spalancatu, tisu u patre de la sposa. Sona musica e campane, nu paise cc’è chi guarda: Chine trasa, chi rimane, ancun’atru chi s’attarda... Illa avanza a velu spasu tra due fila de ‘mmitati, all’ataru cc’è lu spusu, e mo tutti sunu azati 84 e le guardanu u vestitu, li ricami...cumu è fattu, cumu u velu l’hannu misu... bella è...para nu ritrattu. Se ‘ncomincia la funzione ccu la gghiesia a furmicaru, ccu discursi fatti citu, chi proseguanu a rusariu e cussidi nun se fruna a parrare de la spusa, du corredu chi se porta, e si è propriu cumu s’usa, du corpettu ch’è nesciutu de le manu e zia Luisella ‘ncuminciatu quannu a spusa era ancora quatrarella; quannu assieme ad acu e filu se cusìa la fantasia: cchi quatraru se pigliava, si restava o sinne jia. Mentre cùntanu ssi fatti sta parrannu u sacerdote, dicia: “U bene e l’unu all’atru, è la vera meglia dote, e si doppu i jiuri e rose ‘ncuna spina pò venire vi cce vo na cosa sula ppe l’unione mantenire ch’è rinunzia da ‘mparare da la vita chi fa scola: Nud aviti e liberare chilla urtima parola, chi, resciuta a mantenire, e si dintra la lassati, nun cce su cose du munnu chi ve vidanu spaiati.“ Cca s’appuzzadi alla ricchia, sulu ppe parrettiare, a cumpagna da vicina chi nu rescia a ‘un criticare: “E mo è sulu n’apparenza, sulu sordi de jettare ppecchì ss’abiti de spusa... dopu nun se ponnu usare... mancu durû na jurnata!... giustu u tempu de l’evento cumu e supra nu vignanu spernuzzassi sordi al vento” - Pped ogni abitu, -rispunna la vicina,- u sai? volissi ca la spusa chi lu porta una storia cce scrivissi de na vita juta bona, ccu problemi superati, de salute, de lavuru e de screzii e parentati. Sai cchi dicu? fa piacire videre abiti sfilare... ogni tantu a fantasia puru s’ha de liberare!... Nun te senti giuvinella, certe vote, si li guardi? nun te vena de pensare ca ppe nue, forse ‘ud è tardi? 85 Nel tramente hannu cunchiusu e lu parracu ha finitu, c’è lu vattimentu e manu ppe la spusa e ppe lu zitu... Su commossi!.. su guagliuni! stà ‘ncignannu ss’avventura... chi e portassi ppe lu munnu...ccu chill’allegria chi dura! Mo se votanu e l’ataru e principia a vita loru: l’aguramu e mantenire, sempre u stessu anellu d’oru! 86 A settant’anni cchi cangia A nnu parente granne è dumannatu cchid era chi l’età modificava e, circa u fare, cchi s’era cangiatu, vistu ca l’anni sui boni e portava. Ha pensatu e pue ha dittu: “Gioia mia na vota, puru a notte fatigavi! Chillu chi va cangiannu è l’energia; mo t’è appentare e prima ‘un te stancavi. L’acqua chi porti, trasuda de lu catu e puru stannu fermu cc’è perdenza, dura de cchiù si è bonu e si è stagnatu, ma se riducia, fruna e resti senza, e si ccu na sursata t’è spacchiare ssu sursu d’acqua ti l’hannu de dare. 11 maggio 2003 88 Aspettannu Ogni vota chi partanu nnuci* ‘mmacante... U jurnu se ferma supra e spere du riloggiu. Quannu u telefunu sona se chiatra la vita e le gamme, nu pisu pisante nu rispunnu alla prescia... l’azu ccu speranza ma hannu sbagliatu numeru. e ‘ncioti ppe cumu sburiare... aspettannu. *ingoi 89 A ssa terra chiagata Aria addurusa, terra profumata... puru li muri a siccu e petra janca te portanu e luntanu,a nna ventata, storie e suduri e gente...chi mo arranca. Nu šchiaffu d’acqua supra u scogliu arriva aza na šchiuma...e para te saluta... sbriglia la fantasia chi va...chi scriva fatti... gente chi parta... chi è venuta... jochi d’amure e chilli lampi d’occhi chi ‘ncuntri e pue se vannu ad ammucciare cumu rota n’anellu...e te ‘nginocchi e veni, ritornannu... allu circare. Cce su cose sbagliate ma...cce passi... è tuttu u restu chi tena malie... Arriverà lu jurnu chi portassi lavuru a tutti e pace sse vie vie ca ppe lu restu...cchi cce manca?...nente: ricchi de core...tanta brava gente. Agli amici di Calarossa 90 A temperatura mite “Si arridduttu a nu catusu ehi!...te jetta ogni ventata! Ma te vidi?...te si chiusu... cumu a passi na vernata! Tu m’hai vistu ca ‘u mme sentu, culla freve signu esciuta, nu pocu aria!...mancu ventu, ccussi a vita l’hai frunuta.” Iu, ppe ‘un senta litanie m’azu e fora signu jutu, (ma si ‘un curi e malatie cce rimani: ricadutu.) «Propriu chissu ‘ud avie fare,» u dutture ha decretatu, «sse punture ‘ud è lassare stannu dintra, riguardatu, cc’è bronchite, ‘un se fissia, è ‘ntasatu nu purmune, ohi signò, si nud escìa nu l’azava ssu frevune!» “Ohi dottò... siti sicuru? nud è sulu male e gola? stessa forma è avutu puru e cce signu juta a scola! Dottò, stadi a chilla rasa a temperatura mite quannu pulizzamu a casa propriu ppe la purmunite!” 91 «Ohi signora mia che ho udito! nud è cosa de scherzare.... cca cc’è in bilico il marito o...u volimu pulizzare?» “Nud è nente ca stai bonu! no dottò?..illu è nu tronu. Ccu ssa scarrica e gnezioni, dintra l’organi su boni, e guarisci... ‘ud è ccussì? u dutture ha dittu si.” Doppu u mise signu azatu puru ancora ‘ncatarratu; è pigliatu u mandolinu ppe me fare cumpagnia... m’ha trovatu: “Soni e finu? mo stai bonu...bene mia! Hai perdutu u sovrappeso, menu male!...eri n’obeso! Ti l’è dittu, m’è sta a sente fai la finta ca ‘ud è nente... e ccussì pigli la via chi se ‘mpesa a malatia.” Dicu: senti, è chissa a via chi hai pensata ppe ssu viaggiu?... e me voi, perdutamente, cumu membru e l’equipaggiu? 92 A via da sigaretta Rapi lu libru e lu muzzune trovi duve na vota c’era la pansé... moni cce jujji cinnera...riprovi, resta la nicotina col “flambé”. E sigarette lassu itinerariu chi poi seguire jennu manu manu: primu muzzune, n’atru...nu rusariu ch’inchia biccheri, tazze e piattu chianu. Trovi la gornicella de suffrittu ccu l’ogliu tornu tornu allu muzzune, lu fumu saglia a filu...ppe derittu pò se girìa, se sfrangia a mmuolicune! Te ‘ncanti!... chill’adduru de cucina... segui cull’occhi...e mè!..là cc’è vrusciatu, allu spicune e sutta a guantierina!... c’è chinu e ‘mprunte!...u mobile è anticatu... e ‘n’atra sigaretta è mmenzu a tazza... c’è ‘mpinta, tisa...ti cce fa pensare!... a vita, tante vote, cumu è pazza, mantena all’irta chi s’ha de jettare! E pue... li muzzicuni intra u piattinu chi ‘ncutti ‘ncutti stannu nginocchiati!... cchiù friddulusu ancunu è a rotacinu, de nu prisepiu paranu spuntati... e lu muzzune granne?... ancora fuma, se stringia a gorna d’ogliu e se cunsuma. 93 A vita È nu jurillu e trempa, pue, na jurnata e ventu lu spoglia ‘nzanu e nu llu vidi cchiù. Ma e pampinelle tutte ad una ad una se juncerannu a n’atru pizzu e munnu e cchiù lucenti e belle le ‘ncuntri tra le stelle... Vestutu de culuri mai pensati e ccu n’adduru chi nun ce criditi, lu megliu jure tra li juri coti ca nente de ssa vita va perdutu! Puru nu cardu... lu trovi jurutu. 94 A vota chi ne fa ricriare “Via cchi me cunti figliu!...l’hâu tagliata ppe cce cacciare chille due armelluzze! m’ hâu dittu ca ti c’eradi restata... vue sutta...rimaniati a manu muzze, pue tuttu è risorvutu graziaddiu... mo cumu sta?” - S’ha de canalizzare,“è chissu è l’urtimicchiu?..bene miu... cumu è crisciutu!...Famminne prejare!... Trasu ca mo salutu a mammarella, quantu è passatu!...se mantena bella?” Appena si ‘ntraguardu su prejate ppecchì cumpagne e scola eranu state, ma cumu a manu stenna a salutare u movimentu a fa canalizzare... Nu vattimentu e manu... e cchi risata! Illa pperò, rimana ‘mbarazzata e le dicimu: “Si bona venuta l’âmu aspettata...e ss’aria s’è movuta! Chissa è la vota chi ne fa ricriare chillu chi sempre avimu e silenziare. 95 A ziu Pasquale Chissu è brinnisi pensatu de lu figliu ch’è a Torinu s’è ‘mparatu tante cose, manìa casa e sa de vinu. Allu porcu e Ziu Pasquale volìa essere presente ma si nun c’è de persuna, c’è restatu ccu la mente: “tuttu godu e tuttu viju, cose fatte ccu gran cure ma, si sa, ca li ricordi, nun te portanu u sapure... Divertitive cuntenti, ca bellizza aviti e dote, bone frittule ppe tutti, signu Stefanu, il nipote. Cerisanu 2003 97 Basta È veru!...coglia puru a magarìa chi te mova lu sangu chi te strozza, libera la pullitra fantasia e arreti i fumi si nne va la crozza...! Ma tu è tenire ferma la capizza ppe ‘ncatinare la pullitra pazza ppe ‘un te sciollare escennu fore pista a ruttecollu... mo è fermare e basta. L’hai fatta ssa curruta e cavallina, fermate mo chi a vutta è ancora china... e pensa....ca ppe chillu chi te resta, è megliu la vijilia de la festa. 98 Basta na vota sula Le sai e punture ppe te vaccinare? fatte già prima della giuventù? e trivalenti! Su cumu e mugliere, na vota “prese” ‘un cci nne vonnu cchiù. 99 Basta nu pocu d’armunia Simu granni e arreti a nue, chiaramente, c’è “u passatu” ma davanti, si allungamu, nud è tuttu guadagnatu? Nun ce vo lu granne focu chi vampila le fureste, basta ‘ncunu focarellu appicciatu ppe le feste ccu nu pocu d’armunia, senza ssu “lassame stare” sinnò, puru u fochicellu ni l’avimu e riscordare. 100 Benedizione e l’abitinu Si lu tenìa ‘ncattatu intra lu sinu... Era addirruttu pella supra l’ossa! Dentuzzi e fore e labbricelle e cira... Madonna mia lu core s’è perciatu, diciame Tu cchi è fare... T’ha guardatu! Li s’appicciu l’occhiuzzi... Jatunìa... Ohi cchi dulure Madonnella mia. 101 Brinnisi alla frittula 98 Me ricordu e tremu ancora ripensannu alla quadara chi cull’acqua addissiccata se vrusciava para para, cosa chi nud è successu, cumu aviti assapuratu, ppe nu santu prutetture chi sse frittule ha sarvatu de li guai de la quadara ppecchì illu le vò bone datu ca su pue l’effetti a tenìre a tradizione, e l’effettu è travolgente, cumu sempre ‘un c’è l’eguale quannu è all’opera u primariu ccu li guanti, ch’è Pasquale: tuttu quantu ha rianimatu e la frittulicchia è viva, quindi a prognosi s’è sciota dopu “terapia ‘ntensiva.” U periculu scampatu, mo n’ha fattu esilaranti, damu sutta ca maiali nue n’avimu e fare tanti, e stavota dicu “nue” me ricogliu nella lista ppe nu sprejere n’amure maturatu a prima vista. Perciò fissu appuntamentu già ppe l’annu subentrante ch’a passione du maiale s’ha de cogliere all’istante: unu all’annu ha de restare ed a turnu avimu e fare. Chissa quindi è la ‘ncignata chi, partuta stamatina, ricominciadi li canti da “commedia ch’è divina” e lu jurnu ti s’appara quannu roti la quadara. Nu biccheri a tutti quanti, ma...unu sulu, ppecchì è sale si ‘nsapuri ccu l’affettu e condisci ccu maiale. 102 C’è la scola M’hai dittu ca te lassu sempre sula, ca giuventù è passata, u tempu vola.. e mo a nna vota u desideriu cala ccu la consueta scusa: “c’è la scola,“ e puru quannu cangiu la proposta tu me rispunni: “nu me duni sosta, te vegnu appressu e si ca fazzu motu cchiù caminata e chissa... ma si ciotu?” Seguennu a ‘mpacchiu ppecchì s’è spunuta a nna vota...e ripiglia: “‘un t’è bastata? vi quantu giri?... ed atru ca n’esciuta, già chissa è na signora caminata! de stamatina signu appressu a te: cchi voi? nu matrimoniu o na turné?” 103 C’è sempre ‘ncuna cosa chi va bona Tu fattill’escia u jatu stamatina! E cchi cos’è... me pari u due novembre... u munnu graziaddiu nu va a ruvina.... Te chiangi guai ppe tutti!...è cussì sempre! Avissa d’essere iu la disperata ca t’è vrusciatu cavuzu e cammisa e supra u giaccu puru... na ferrata... propriu allu pettu!...ha fattu na riprisa!... (Ti le cumpri sse cose a misto lana...! centu ppe centu e te restava sana.) Eppuru signu allegra... nun ce paru? ma si...sulu alla morte ‘un c’è riparu! Ha vistu?...li cazetti l’è trovati su dintra a varichina...su smacchiati ed hâu cacciatu nu culure bellu...! si vidi!...te starannu nu pinnellu. C’è sempre ‘ncuna cosa chi va bona ‘un t’arraggiare...u senti cumu trona? Esci cussì cu lu cappottu novu e nun se vida giaccu nè lu restu. Vi..mangia ssa ‘nzalata..su...c’è n’ovu e puru u supratavula... fai prestu, na cravatta vivace...cci nn’hai tante! escia...ca già cussi tu si elegante u vidi?..cca tu ti nne lighi centu distintu teni sempre u portamentu. 104 C’è unu sulu chi sa tuttu Propriu quannu si malatu e correnti ‘ud è pigliare, propriu tannu nun c’è pizzu chi nun s’ha de pulizzare, e se vida u desideriu ca tra tutte e pulizie cci nn’è una “e tentazione” chi riguarda propriu a tie! No ppecchì, loru ‘un te vonnu, né ppe mala volontà, e ca, propriu... dintra a casa... si nu ‘mpacciu...megliu llà. Duve vai, duve te sposti, llà ritornanu a lavare e, ca doppu u pannu asciuttu, chillu ‘mpusu hâu de passare! Ma cce si.?..ppe nun capire ch’èdi tempu e ti nne jire? Teni a freve chi te squaglia, funna u nasu da frussione, e te dicia:”si fissatu ppe na picca e alterazione.” E ritorna a rapa porte e finestre a spalancare ca l’ha dittu u specialista,”l’aria sempre hai de cangiare.” Puru n’atru luminariu, riferiscia ca dicìa: “U ricambiu nun fa male, l’aria bona fa la via, ca riviscia a purmunera, ccu “l’effetto primavera.“ E deveru cce risorgi,...se ‘ncumincia n’atra vita duve mancanu e correnti e a mugliere ‘ud è cchiù zita, e pue, e veru, suprattuttu, c’è unu Sulu chi sa tuttu! 106 Calza a “modulo continuo“ Stai pped escere de pressa, si già tuttu alligistratu, ti cce mancanu i cazetti, ti li quazi e si apprettatu! Ma t’accorgi...allu garrune cc’è nu bucu!... nu purtune! E cchi fai? te ‘nqueti e gridi?... tira a punta e scinna tuttu, guarda dopu...nun ce cridi? nun se vida cchiù lu ruttu. Ti la conzi ppe soletta quannu crisciu e chicature... mo se fannu a gamma longa e n’ammucci de rutture! Nun te quatra? ‘ud hai capitu? te ritorna cumu nova; quannu ammucci, ppe tirata, a quazetta... se rinnova! “Calza a modulo continuo“ scinna sempre...quannu frune? quannu a lastica de supra... è vicina allu garrune. 107 Cantu d’amure alli niputi Luce de l’occhi e vattiti du core malìe d’amure e gioie du campare; primavere intra lu vernu medicine a ogni malannu, iu volissi caminare i primi passi vostri assieme. E si veniti e ‘ntornu mi girati chinu de gioia restu si cce siti; v’è vistu cchiù di figli e v’è tenutu e tra le vrazza u suonnu v’è pigliatu. Madonna, ohi, guardamilli de vicinu, e supra a capu tenacce la manu e quannu arriva l’ura e me quetare chille manuzze all’occhi è canuscire! E mamma avia circatu e mi lu dire Nud è capitu e ‘un possu riparare ma quannu arriva ss’ura e me quetare chille manuzze le vorra sentire. Rende 2007 108 Cca te senti chinu Si v’è parrare e veru ve cuntristu ppecchì v’è dire ca signu arrivatu... sai cchi facissi?...chi s’è vistu vistu, me vulerra trovare pensionatu. Vidi duve te porta ssu casinu? nun c’è cuscienza, nun c’è nente cchiù... nun se supporta, cca te senti chinu e all’aria a spugna jetti puru tu. È propriu cumu a storia e l’assediatu: chi è dintra se vulerra liberare, chi è fore lu purtune hadi forzatu ca dintra lu castellu vò chiummare... Ma lassa fare e cose allu destinu... e ppe lu restu... ormai cce si vicinu! 109 Cchi se po fare “Cumpa Ci!.... chi bella cera!” Cummaré, bona cuscienza, cumu fossi in penitenza: poco il giorno e niente a sera! “Ma tu dici ca te giova? chi nun fossi n’atru eccessu de ssi tempi de progressu... e lu sangue se rinnova?” M’hannu datu na ricetta chi speriamu nun falliscia, si l’azotemia mi criscia ci vorra la machinetta, ppecchì i rini su toccati, hannu dittu “compromessi da fenomeni pregressi” e vulerru trapiantati. “Ahi, m’hai datu dispiacire! Diu te scanzi ssa disgrazia.“ Cummaré? si fa la grazia... prima o dopu hâmu e murire... a mia piaciadi campare u cchiù a longu vorra stare, ma ca strepitu e ‘ntristiusciu?... forse anticipu e...finisciu. Cummaré? cchi se po fare? U Signure ha d’aiutare 110 Ccu li tagli intra lu core Da matina va varannu...u biccheri lu cunsuma e lu sa ca le fa male...però viva, viva e fuma! E sta sempre ‘mpannu ‘mpannu, in periculu e varare. Moni basta n’addurata, e l’adduru u fa ‘mbriacare. Dopu quantu l’è successu... a disgrazia chi l’è juta, unu ad unu l’hâu lassatu...a famiglia l’ha perduta. Ogni tantu ancunu sprazzu...torna n’ominu brillante ma su lampi sempre e menu, menu lustri...è desolante! Se ricoglia prestu e sulu..’mprima ‘mprima s’ammucciava la buttiglia sutta u vrazzu, pecchì a gente poi parrava... mo ‘un se cura... si l’abbrazza e finiscia la jurnata ccu li tagli intra lu core, e la solita ammupiata. 111 Ccussì me passa A vippita t’hai fatta?... ohi Chiricuzzu è arradicatu u gustu de lu ‘ntruzzu. “Tu puru si venutu a mme ‘nquetare? u ‘ntruzzu ccu muglierma vorra fare ma m’è restatu chillu de lu vinu e pue...na visiticchia ‘n tabacchinu... Perciò lassame stare ssa via via ccussì me passa ‘ncuna fantasia!” 112 Ccussì va Puru ‘ntra la tempesta cc’è nu lampu... ppe mia nun c’è nu sprazzu de surrisu... turvulu è tuttu e cc’è ssu granne pisu chi forse durerà ppe quantu campu e rolla supra u core a stennicchiare cumu si pasta sfoglia va facennu chilla fina ppe brodu, e ha de rollare ppecchì cchiù mungia e cchiù se va spannennu... ‘Ntra ss’urtime jurnate du campare iu me pensava de me riposare. 113 Cellulare: cchi rifriscu! Si sicuru ca ss’aggeggiu, libertà sempre te porta? e controlli e dintra u lettu o restannu avanzi a porta? Si... lu porti ad ogni rasa, e però nun te scordare te pò dare nu rifriscu!..già se chiama cellulare! Senti: mentre appurpettava la mugliere de Ninettu a consorte puru stava ricambiannucce u cornettu; l’avia dittu:”Resto in casa ca ‘un ce su programmi d’éscia.” Allu megliu i cellulari... tutt’i due rispunnu ‘mprescia, ma l’amure chi avia fattu? ti l’aviadi rivotati “pronti, pronti, “alli telefuni chi se trovanu scangiati! Mo te lassu immaginare chi è potutu succedire.... nè servìa nu lampu e geniu, era chiaru de capire! Voi sapire cumu è juta, cumu a storia s’è frunuta? Nun c’è stata nulla furia... tutti i due ccu lu peccatu nun se partu: lancia in resta,... nullu corpu s’è sparatu; propriu cumu ‘un fossi nente su scinnuti tra la gente! Cchi l’avianu aperti a fare... malanova e cellulare! Si li guardi... su conzati, i cornetti?... su restati, e te parranu e l’affettu chi è crisciutu intra lu lettu. 115 Certe vote a minigonna Appiccia na cannila alla Madonna de comu è juta... megliu ‘un potìa jire: restare pizzicata a minigonna propriu quannu lu trenu ha de partire e te strazzare sulu nu pezzottu! È cchiù de na pigliata e ternu a lottu! Dici ca culinuda t’hâu viduta? E be? le vidi?... chine va vestuta? de mutandine, arreti vidi u lazzu! Nun ce pensare, veni ca t’abbrazzu, pensa pero che, tra la cose bone, ppe lu viaggiare è megliu u pantalone. 116 Chi d’amure nu sbampa Chine d’amure ‘u sbampa ‘un pò capire ca te avvicini ppe ssu focu ardente e quanta grazia e Diu se po sprejire perciò chillu chi vincia è nu perdente né l’acqua frisca ti lu pò stutare: ha de morire u focu... ppe passare! A gulìa d’abbrazzare u munnu sanu s’astutadi vrusciannu chianu chianu. 117 Chilla frasetta Si a trasa e ad escia t’apranu portiere ccu chine dicia: “prego“ e chine “avanti,“ e se te movi dintra l’alte sfere e si tra li mmitati cchiù ‘mportanti, nun te poi dire “n’ominu alla manu” chi chianu passa e aspetta ppe la via, duve, ppe forza, se camina chianu restannu de la gente ‘ncumpagnia. E’ quannu aspetti avanti porta chiusa senza sbuffare, trovi l’umiltà, o a senta cose chi tu l’hai ‘mparate e ti le mustranu cumu novità; quannu nu dici, e ti nne guardi Diu, chilla frasetta: “‘un sai chine sign’iu.” 118 Circa sule L’è ‘ncuntratu mmenzu a via veramente trasformatu... Quanta pena me facìa si lu vidi... chi è restatu! Tu ricordi?... na culonna! me fa scastu a nne parrare... l’aiutassi la Madonna! Mo camina scianchiatu ccu la manu destra ciota chi le penna... e senza jatu quannu t’ha de salutare,parta ma nun sa cchiù gnermitare! Te ricordi?... chi pussanza*... e cchi vuce,... cchi favella! mo...assettatu...circa sule allu funnu da vinella! *vigore fisico 119 Cose antiche E nue guardamu... presentu fidanzate chi ne ricordu l’atre!... su ad annate: mo c’è Gisella, Antonia e Carmelina “Ma ieri ‘un c’erû Franca, Clara e Gina?” iu le dummannu chisse cose antiche, siccati te rispunnu: “Pà... su amiche” “Però...venu ogni tantu...a ripassare i tempi cunsumati ppe provare!” 120 Cumpà Cumpà, signu a nna brutta condizione muglierma me contestadi ogni azione, me stabiliscia puru lu campare, e quannu me dissiccu de l’arsura me dicia ca cce vo, megliu aspettare pped ogni cosa cce vo giusta l’ura. Puru l’amure ‘ud è cchiù desideriu, ma è nu ‘ngravogliu chi chiuda la via, ppe ‘mbece e dare, nega ccud imperiu e u sangu intra la capu tammurria. La voglia s’è cangiata a nu dispettu, u talamu a nu lettu e contensione ca u bene chi nun chiudi pettu a pettu s’assicca e se sbacanta d’emozione. Iu propriu ‘un sacciu cchiù chillu ch’è fare... chisà si ancuna cosa a fa cangiare, ppe ne gustare ancunu sursu chinu! “Cumpà, tralascia... abbrazzete u cuscinu.” sse cose su n’aspettu de ciotìa... cumu l’avaru: mora e pezzentia! 121 Cumu fossi naturale Si te guarda alla ‘mpetrata* tu fattilla na toccata... cumu fossi naturale! Nun fa videre...normale. Illa percia e parte a parte, fa fattura e fa le carte... e si, a manu, te trattena rapa l’occhi a ciò chi vena, resta vispu, e, senza fretta cala a manu intra a sacchetta. *In modo fisso 122 Cumu l’atre cose tue Mamma mia chi aria pisante! mo è finitu e rigistrare...! Tu cchi guardi?.. e musichicchie? vavatinne a passiare. Iu, sinnò, cussì ce lassu! e cce vonnu i puzi tanti... hai capitu cchi t’è dittu?.. ppe piacire e pigli i guanti? ma no chilli... l’atri...i russi? chissi novi...ohi cchi sudata... nu ‘ncantatu...a spina attacchi? tena... a tenda va stirata, puru u lucidu è finitu!...ppe li mobili c’è “Pronto” mu va cumpri?...cca vicinu... c’è in offerta cu lu sconto, tena boni li lignami, li pulizza, i fa gentili, cumu passi ccu la pezza se ricoglia puru i pili e lo sconto è “prezzo intero” è n’affare... ppe davero, prendi tre... ne paghi due...! ......cumu l’atre cose tue. 123 Cùntacce alli figli chisse cose U cane ricanuscia lu patrune: è chillu chi le duna lu mangiare, puru si nun facissi ca portare, già bellu e priparatu, lu pastune. Le ‘mpara a chine nud ha d’abbaiare, de chine po’ pigliare la carizza, tenìre a mussarola senza stizza, e jire intra lu jume a sse lavare. La mamma sa si mangianu li figli, illa cumpra lu pane e fa cucina; lu patre si nne va ‘mprima matina e trempe trempe e tagliadi carigli. Capita ca li figli nu lli vida, dumannadi si l’urtimu è crisciutu... Cce dicissi ca u patre ‘un sinn’è jutu e cce vo bene quantu ‘un ce pò crida! A mamma è santa e a casa reja ‘nsanu... U patre è arreti u pane, arreti a sporta, è arreti a tuttu chillu chi te porta ma nu vidi la faccia né la manu. Tu cuntacce alli figli chisse cose, ccussì signu presente, me fâu festa puru si me ricogliu ccu na resta sula e cipulle...assieme alle due rose cogliute intra u spinaru ppe le dare a tia chi nu me scordu de t’amare. 124 Cussì è Nue cce venimu sempre ccu piacire!.. Sarà chi a core amatu se rispunna... ma cc’è de cchiù...stai ‘m pace...c’è na frunna duve t’appenti...ppe te riviscìre.... Trovi a famiglia,... u tessere premure... cose pensate e ditte a nna guardata... e ll’acqua frisca...terra cuncimata... troppe crisciute...e jetti de criature... Chisà...forse n’avimu apprufittatu! però si trovi u megliu....cumu u lassi! a gioia e dare t’inchia...! ta cacciassi? e ssu piacire nue l’hâmu stipatu.... Si galantomu e teni ancora e dire, Gigì... ssu ritrovarsi... è nu piacire! Aprigliano 21 giugno 1998 126 Da fressura intra a vrascia I guai l’ha fatti sulu pped amure ca la mugliere l’aviadi tradisciutu, mo ‘ntra la chiazza e tutti è salutatu “lavata è l’onta”, nud è cchiù cornutu! camina tisu senza cchiù vrigogna moni chi ha scuverchiato ogni magagna. Ma si c’era la “Praivasi” e guardare d’âtra manera u fattu jia a finire; cumu ppe Anzermu: ppe se fa capace avia misu al telefunu u cuntrollu, na cimice....pperò è finita a pace: chillu chi ha registratu èdi nu sciuollu! Nun ce cridìa... ma c’eradi l’amante... e se volia jiettare de lu ponte... le šcattava lu core e l’ha gridatu: a gente lu sapìa e l’ha risentutu. “Ppe legge“ ha diffamatu la mugliera chi avia dirittu a nu llu fa sapire pperò s’è disperatu ‘mmenzu a fera e chissa cosa a “legge“ ha de punire. S’i tradimenti restanu ammucciati cuverti puru restanu i mariti, ma si da parte lesa denunziate vonnu i danni morali e risarcite ca u dannu nascia quannu ufficiarmente a prisenti grandonna tra la gente; si guardi... èdi illa chi si l’ha jocata... ma appezzentisci tu tutta la vita. 127 A casa?... la mugliere l’ha d’usare ccu sordi e tuttu u restu ppe campà, Illa prosegua certu a fatigare ca ccu n’entrata sula ‘un ci se fa. Va riformatu u dittu chi avantava: “pigliare due picciuni ccu na fava” De cchiù fave ha bisogno mo “il piccione“ e si lu cunti arrisichi a prigione; intantu si assulatu e si pezzente: tuttu a muglierta e a tie?...nu resta nente! 128 Davanti a sala operatoria Aspettava jancu cumu nu pannu lavatu spunutu supra u core gravidu de lacrime... però nun c’è nullu periculu... è dintra e manu du Signure! Allura ppecchì ssu pisu? a capu te dicia na cosa e lu core fa vìdere tutte e patute passate!... cose chi ‘mparanu, chi fortificanu, ma chi fossiru l’urtime!... Là avanti a sala operatoria, a gruppi a gente se fa curaggiu. Te guardi a fiancu e chiaru vidi ca ppe nu spitale, a tua, è la cosa cchiù leggia, ma dintra è pisante u stessu e tuttu girìa... a capu... na giostra, jinocchie de gumma te fannu vacare... e aspetti du sentere ridere du videre forte, chi curra, chi girìa lu munnu n’atra vota... Na stritta e nu zumpu, se rapa la porta, na fulla cummeglia lu cammise jancu, ripetanu tutti: “C’è nu guagliune chi un se risbiglia” Addimmanni poggiatu allu muru: “ma cumu se chiama? chin’è? è l’urtimu chi hannu portatu?“ 129 Fai ppe jire cchiù vicinu ma se chiuda la porta... e de fore nun tena maniglia... A nna vota rumuri chi criscianu... nu sbalancu: “Fate passae, fate passare“ spingianu na barella: u vidi, camini intra a fulla, èdi illu ed è vivu! Me stringia la manu poggiata alla faccia, me guarda projennume l’anima... Cchi granne ricchizza è la vita... Signure grazie, aiuta tutti, aiuta tutti, aiutane. 130 Da vedetta e caseggiatu È la storia de n’amante chi facia lu spasimante e pensava, veramente, ca nu llu sapìa la gente, (e però ‘ud avìa cuntatu a vedetta e caseggiatu) e ppe vida, da vinella, si c’escìa la passatella, se servìa de lu salutu, cumu le venìa rennutu de l’amante chi passava mentre lui la salutava: si respunna e vascia capu vò di’ “veni ca te rapu”, si s’accosta rasu mura dicia ca nu vida l’ura, che a passione è travolgente e cchiù striscia e cchiù è fremente; si due passi fa currennu tempu già se stà perdennu e arrivassi allu penninu, alla porta du jardinu. Illu, faccia arrussicata, scinna e se fa la fišcata ch’è na vera cumpessione e de fatti e de ‘ntenzione. Nullu, pensa, l’intuìscia e nessunu ‘nsuspettiscia, ma nun sa ca cc’è appostatu a vedetta e caseggiatu, 131 chi ha ‘ncignatu da matina a cuntare a fujitina! Puru quantu ‘ud ha smicciatu, vrazze a cruce, e l’ha juratu. E ccussì hannu preparatu u salutu e vicinatu: al passaggiu de l’amante lu salutu èdi acclamante! e parìu tante galline chille fimmine e vitrine! 132 Doppu i guai “Si me vue, portu lu cane...nu mme va de lu lassare...” e cussì nun si venuta ppe ssu granne e troppu amare! Frati, soru, li cugini, ogni cosa aviu conzata ppe passare, doppu i guai, tutti ‘nsieme na jurnata. Ppe lu cane, allu barcune, fattu dintra na cistella c’era prontu lu fullune, ricciu ‘ntornu e cuvertella. Ma ssu granne e troppu amure, una cosa me ricorda: “Tira sempre, quannu è al dunque, cchiù nu pilu ca na corda”. 134 Duve su loru Volerra sutta ss’occhi de li figli stare quetatu... guardare ‘ncumpagnia chianu calare u sule dintra ssa terra mia. 135 E carte? su arrivate “Manca na carta sula ppe ‘ncignare e pane e carne te possu cumprare,” Jatava alla mugliere u sbenturatu chi lacrime a funtana avia vivutu, “A mmanu, nun se piglianu cchiù carte, sulu ppe Posta tuttu arriva e parte.” Ma “posta” ‘un ne camina e né se firma, si fa nu menzu passu pue se ferma; alla mugliere dicia: “Cce vò calma” ma illa de parole n’è già curma... Nu jurnu... n’atru... a stessa è la sonata chiangiu li figli...ed illa?... è esciuta ciota, propriu juta de capu a sventurata.. ppe via de chissa macina chi rota a folle ppe le cose e sutta ccà ppecchì s’ha de campare e carità! Mo, Ciccu, finarmente èdi a jurnate... cce vo lu tempu... e carte?.. su arrivate! ed illu, a sira, s’ha de cucinare, cumpùnere li figli e ha de lavare. 136 E cci nne parru sempre Sciollu quanti malanni u munnu munnu perdi lu cuntu e chilli chi cce sunnu! “Cchi tena ssu guagliune?”: “nu sarcoma m’hâu dittu si cce vogliu jire a Roma però speranze..nente... ‘un cci nne sunnu... ssu male chi ‘un se vida... è jiutu a funnu. Iu signu sula e mai signu partuta duve mi ‘mpesu? e poi chine m’aiuta? u frate sinn’è jutu militare è l’unicu chi ce potìa cuntare. I medici m’hâu dittu:”Godatillu mo ca sta bonu ed êdi piccirillu...” Ma si giovassi l’aria de lu mare ppe quantu tempu me podi campare? ca sulu ssu pensieru me sustena jurnu luntanu fossi... chi nu vena... Signu cumu la terra arsa e siccata... na guccia d’acqua ed è n’abbiverata...! Guardalu cum’è bellu...! ‘un para nente... m’hâu dittu ca lu male èdi potente..” E se vivìa le lacrime asciuttannu ccu lu sinale chillu jume funnu... “Si vogliu possu jire e straviare ma sanu nun ce po cchiù ritornare... figliu!.. è na spata ‘mpettu...cchi dulure... e cci nne parru sempre allu Signure!...” 137 E chiudanu i purtuni Stenni la manu e pigli šcaffettuni... bussi alla porta e chiudanu i purtuni! Circhi ccu vuce chiara, poi gridannu ma ‘un c’è cchiù nullu chi te va guardannu! 138 E cime Ohi sciollu chi te vinne!... duve arranchi? “Allu murvinu...pigliu la chiantime“ Te parti sulu? i figli? “su alli manchi su jiuti assieme ppe tagliare cime”. Su figli chi s’è mangianu cull’occhi, tutti giuvini belli, puterusi... e fimmine le cadu alli jinocchi, ma su guagliuni seri e rispettusi. E’ vistu, però, sagliere Luigina, appiccicata tutta... ‘u m’hai capitu? Speramu ‘un se ‘ncuntrerru stamatina sinnò le cime... è tagliu allu maritu! 139 Ed illu appiccicatu, se cocìa Bellu, sudatu, ccu nna granne gaccia coglia allu mmenzu e spacca lu cugnale, era unu forte. vì... nu pistasale... culure e mustazzolu avìa la faccia. Doppu finitu nu lassava reglie, tutti li corpi li dava precisi... tagliava intra nu voscu, misi e misi... tornavadi allu calu de le neglie. Stare cchiù sulu ormai nun cce rescìa ccu desideriu da mugliere bella e nun cce stava cchiù dintra la pella, ma chissu la mugliere ‘un capiscìa. Pigliava serre e giru a scunchiusione spettegulannu ccu le sue vicine... ma ad illu, juntu vì, propriu alla fine, sbullavanu le vene da pressione; c’eranu e muntagnole... ma ‘un tradìa restava a mantenire chillu pisu, chi scarricatu porta ‘mparadisu, ma sgarbu alla mugliere nun facìa e se tenìa luntanu da tagliola ca le custava ‘u dare cumpidenza, pperò aspettava... sempre ccu pacienza, quannu la voglia le stringìa la gola... ma puru mo a mugliere nun saglìa ed illu, appiccicatu, chi vullìa 140 E di mo mi nn’era scisu! Te!... ma chillu lu canusciu assettatu alla panchina... u vì... rida... ohé Loré... ma cchi bellu stamatina! dicia tuttu, si ricotu? nun t’è vistu chisà e quannu! “Me ricogliu ccu piacire, cce mancava mo de tannu...” Vì, mo cunta... cumu va? ti nne parti o resti cca? “Cchi te cuntu?! ‘u dicu nente alla fine è a stassa cosa, ogni pizzu è indifferente. Tuttu quantu se ripeta, s’adderizza o s’arrivoglia a secunna de la gente: ti strazzuna o ti ricoglia... trovi i stessi jocarelli, li ‘nteressi ammucciunati, li surrisi de paranza, li segreti spubbricati e lu solitu rotare chi tu sulu ‘un poi fermare!” Ohi Loré, me porti angoscia... jamu, t’offru nu café, ma ‘un si statu tra parenti?...”Propriu chissu è lu perché; finu a quannu le cummena, parentela e cucinelle! poi finiscianu festini e lu sonu e cieramelle. Te pulizzanu a dispensa e te sculanu lu vinu, quannu a cista hai d’addobbare tannu ‘ntricanu u caminu... Fatti vecchi e cinquant’anni ti li mintu a brigaderi ppe nu rapere la porta, né appicciare cannileri... Puru a vrascia fatta apposta ppe mannare la vrascera, tuttu quantu è riscurdatu, criticannu e ogni manera. L’esperienza chi m’è fattu me riporta alla sustanza: o le forze su de tue, o vacante resti e panza. Mo la raggia l’è perduta, e de guai... si...n’è passati! nun me vogliu amareggiare ss’anni chi me su restati cullu tossicu a rotare supra cose e cosicelle... n’atru pocu e na partimu!...cchi scuverchiu baghettelle?” 141 Finarmente è nu piacire de te sentere acconzatu, te ricordi chillu jurnu quannu te si dipromatu? chille feste e rifacimu!...vistu e cose cumu vannu chi continui a strampunìre?...resta cca... cchi vai rotannu? “Caru amicu,...llà cc’è l’ortu...nu lu possu dissiccare... mi nne scinnu però spessu...ne potìmu salutare, si potissi...la chiantime cca porterra e tuttu l’ortu... e de mo mi nn’era scisu!... nun ce sterra mancu mortu!” 142 ‘Edi nu casu senza soluzione Caru cumpare miu, signu siccante pperò nud è cchiù tempu de le rise, a muglierma cce dicu ca su tante, cchiù e mille sigarette intra nu mise, a na cuntata fatta ‘mpannu ‘mpannu!... e nu pensannu propriu alla sacchetta; tornu alle dire: pensa quantu dannu porti alla gente a fiancu chi è costretta a ssu fumu passivu!...simu “al clu” u purmune, e catrame ‘u nne pò cchiù! E si ‘nsiammai nu dannu me venerra cc’è puru a beffa....ed iu ccussì la viju, ca lu risarcimentu chine u derra? ed a pagare avissi d’esser’iu, in solido alla moglie, cunnannata ppe chissa interminabile fumata! ‘Edi nu casu senza soluzione. Cumpà te lassu...tante cose bone.” 143 È fattu ccussì E trasformadi a casinu tuttu quantu l’è vicinu. Si u dummannanu cchi vò, “Tuttu e subitu... però si mu duni, m’hai fricatu e sinnò ‘u m’avissi datu.” Ccu sa sorte e pregiudiziu, pò fa cose de judiziu? Spara e scascia senza sosta, manna littera ppe posta, sempre anonima o firmata da garzuni de cordata. È cuntentu e se ricrìa quannu tuttu se smerdìa, né capiscia ca si trasa porcheria dintra la casa, tuttu frunadi a liquame mancu bonu ppe litame... né la resci a pulizzare ccu nu jume d’acque chiare! Cce rimana nu porcile, e la gente chi è civile, puru si ‘ntippa li nasi e si juri porta a vasi, de llà fuja sdilloggiata ppecchì a tampa cc’è restata!... 145 E ccu chissi chiari e luna puru u bonu se ‘ncavuna, e ppe quantu è menu e nente, se ruvina tanta gente. 146 E in machina è passata I gumiti sbersati... a gamma ciota dintra na gorna e sangu... scumminata... frunuta sutta u sule e le cicale...! Vicinu a borsa e paglia de la spisa chi là davanti tutta s’era spasa... Cchi cosa ‘ngrata e chi malu distinu! “Chin’è ssa povarella?.. sta vicinu? facimu ‘ncuna cosa... allu spitale?” “Ormai... cchi vai portannu.. u vì, cchi vale?” A gente jia de prescia.. l’ha gurdata... nu signu e cruce... e in machina è passata! 147 E le sai fare Cumu lavuri tu è nu precipiziu, ti se rivota ad essa schiavitù e tu, me para, ca teni ssu viziu o, forse s’ha de dire ssa virtù? Però ogni vota, figlia, cchi cummini... cussì facennu tu ti cce ruvini e pue cunchiudi “al meglio”...è nu piacire ma de nu modu chi ne fa murire! Ccussì facennu finiscimu in coma o cioti chi giramu Roma Roma. A luntananza nun ne pò mustrare le cose chi fai ‘ntempu e le sai fare! 148 È ‘ncominciare Si pped ogni cosa ditta leji sempre le cchiù brutte, stai guardannu ccu na lente chi e parole e cangia tutte. M’addummanni: “Cumu è fare?” Tu scancella... è ‘ncominciare. 149 E nullu si nn’accorgia ca è frunuta Vena cumu nu latru a t’arrobbare dintra te lassa, ‘nsanu, dissossatu! Caccia sustanza e forze ppe campare, te mantena a nnu filu...vì...’mpicatu... E nun poi jire avanti né tornare: si u filu lassi...cumu nu lenzulu chi ‘nterra cada ppe s’ammuzzellare, nun fai rumure...si restatu sulu... conzatu allu penninu senza appigli, supra a chiatrata chi cchiù sutta tira. Nu pensieru alla casa ed alli figli ppe ss’urtima guardata de la sira... Pigli l’abbriviu e ‘ncigni a perrupare... si jiutu, nente cchiù te pò fermare! E nullu si nn’accorgia ch’è frunuta, ca ss’urtima partita l’hai perduta! 150 E perciò m’hâu numinatu Chissu fattu chi ve dicu, tuttu quantu è fantasia: è ‘ncuntratu lu maiale lauriatu ‘mmenzu a via... Caminava,... e ‘ud era sulu!... c’era tuttu l’apparatu... allu mmenzu se rotava... l’addimmannu cchi era statu... Me fa signu d’accitare, pue ‘ntra ricchia dicia: “Pensa ppe lu meritu cce signu e ppe via da trasparenza ppecchì tutti li cumpagni, n’avìu fattu cchiù de mie ed iu sulu, nu maiale, ‘ud è fattu fissarie. E perciò m’hâu numinatu propriu ‘ntra l’assessoratu.” Statti attentu a chine resta ca te ponnu fare a festa. “No, me signu già ‘nfurmatu, m’ha rispusu ssu latratu: -Stai tranqullu, simu nue, mo cce siti puru vue.-” 151 E prolunghe Mi cce trovava, u prezzu era mercatu perciò dudici maglie m’è cumpratu belle chi è nu piacire alle trappare, ccu chisse sì, ca mo possu scialare! Ma nu pensieru m’hadi disturbatu, a commessa m’ha vistu annuvulatu: “C’è ‘ncuna cosa chi ve possu fare? nu lle voliti? se ponnu cangiare.“ Ca c’era nu problema avìa capitu e, gentile, m’ha fattu lu quesitu: “A lunghizza... voliti controllare?“ – me piacia vascia ppe me cummegliare – pperò ‘un c’è dittu: – temu l’accurciata ch’è conseguenza certa e ogni lavata! – Una ne rapa e mi la stenna ‘nsana “Cchiù longa e chissa... simu a na suttana“ me dicia la commessa de vitrina, chi era puru na bella signorina; prosegua: “Ogni misura vi facìmu ca chissu è n’opificiu e lu potìmu.” A signorina chi ‘un sapìa l’effettu de quannu lassu a maglia a pede e lettu e se ricoglia, s’èdi furtunata, nu bonu parmu e mmenzu ritirata, restadi tisa cumu si ‘un ci senta quannu le circu fasce larghe trenta senza dire l’idea de la prolunga, sutta ogni maglia curta... chi...s’allunga 152 e se riporta allu centu ppe centu tornannu in campu de combattimentu. Dimmanna si vulerra na pancera ccu lu signu da vita, fatta c’era puru a nu bonu prezzu, assai mercatu, – Iu fasce ppe n’atr’usu haiu circatu. – Sbulla ccu na risata e simpatìa chi n’ha portatu a tutti l’allegria. 153 Era nu dirittu Cumu s’eranu minati! tutti i due s’eru struppiati! E su juti alli stagliare quannu stavu a ss’ammazzare! Ma sfuriavanu de cchiù: “si ti pigliu”, «ma cchi vû?» “è ccussì ppecchì pperò” «statte citu ca sinnò» “sinnò cchi? sinnò me šcantu?” «vida ca tu fazzu tantu.» Ccu ssu pocu e liticata unu a gamma s’ha stoccata, l’atru sbattadi alle pale, sfracellannuse u gangale, de nu granne scavatore chi avìa ruttu lu motore... E ccussì ppe liticare chine avìa de fatigare s’hâu chiamatu ssa ruvina alle cinque da matina! i lavuri s’hâu jocati, tutti i due mo su ‘ngessati, e perdutu è lu tesoru chi mo chiamasi lavoru: nu dirittu de l’avire datu mo, vi, ppe piacire! 154 E rinnine su pronte Quannu spalumma l’urtima e se parte tutta a cuvata u nidu ha già lassatu... Quante mulliche e terra avìa ‘mpastatu, fililli d’erba, agnunu misu ad arte, pue gira, gira ‘ntornu e ssi nne vola... segui ccull’occhi e lu nudu alla gola... e rinnine su pronte a trasvolare, cce vo la primavera ppe tornare. 156 E schede e l’onorevole Ccu lu jiritu puntatu all’amicu l’ha ‘nzinatu: “chillu lladi, u maggiordomu, u vicinu, u chiamu Tomu e l’ha fattu segretariu... si ‘ncomincia!...è nu rusariu; Supra a scheda tuttu scriva, e allu capu, si unu arriva, prima e trasa cci la piglia, e te senti de famiglia” ca ppe nume t’ha chiamatu, tutti i figli ha ricordatu. Certe vote Tomu sbaglia e cchi vidi!... u taglia taglia! e na vota juta male, c’è volutu lu spitale!... Senti cchi l’è capitatu: quannu trasa n’impiegatu l’onorevole l’accoglie, vrazza aperte ad illu e moglie, ma po’, quannu la saluta, fa lu nume de l’amante ppecchì Tomu avìa sbagliatu ccu la scheda!...cci nn’ha tante! e u maritu, già scasatu ccu la capu...l’ha ‘mprascatu e gridannu pue dicìa: “Pperò chissu un ce volìa! Corna... ponnu capitare... ma schedate alle trovare!...” 157 Eurofrittule 1999 Chissu è brinnisi a prolunga, ccu na frittula ‘ncignatu chi, però, de l’una a l’atra, manu manu s’è allongatu, e ppe st’annu, a cumu viju, possu dire senza tema: jennu avanti de ssu passu, mi cce ‘nsertu nu poema. ‘Ncuminciamu: a percepisci una cosa eccezionale? nu’ lle vidi?... chisse e st’annu su eurofrittule e maiale! “È il maiale dell’Europa chi sbilanza nel futuro,” Cumu fa si nue da lira n’âmu già persu l’adduro? Quannu manca la materia, ssa cangiata monetaria cumu a fai?..ccu lu sbilanzu? lu pigliamu a gamme all’aria...! Ppe cangiare u sordicellu l’è tenire intra a sacchetta, viceversa aria te mangi ‘ntorcinata alla forchetta. “Nun capisci? mo è cangiatu... stamu già nell’Euroclima...” Senti a mia, nu mme stonare... cca cc’è la materia prima, e fintantu chi me curra, cumu fossidi da mia, la ‘nsapuru e, quannu fruna, vaju in eurofantasia! Nel tramente puru jocu, aspettannu senza prescia ca ccu tante lotterie... forse forse, ‘ncuna rescia! Certu, stannu intra u sistema su vincenti le jocate vistu mo ca da furtuna le palline su truccate, nun c’è cchiù la dea bendata... era un po’ meridionale, mo scuverta e pue truccata s’è calata nel sociale dannu sordi, e cca fa bonu, sanu sanu a nnu paise cumu fossiru le paghe chi pigliavanu ogni mise! Ssu ricordu, du passatu, torna mo a portata e manu, chissu, vidi, è lu prodigiu du miraculu italianu, 158 fa de nue nu paradisu, sazia le necessità e pperciò sbarcanu tanti...tutti gli extra su cca!.. Cumu rapi na TV... i miliuni su lenticchie chine guarda vida grassu chi ni escia de le ricchie! Quindi pensanu: i prisutti, le sazizze, li jettamu, e li pigliu ppe dirittu, ‘ud aspettu ca cce damu! Perciò mo chi è suttamanu nu maiale e ssa bontà nu mangiamu ccu salute puru ppe l’umanità. 159 È venuta a cummari a mme cuntare A cummari è sagliuta: “M’è sfogare” me dicia, “ppe nu pocu me cumporti, tegnu duluri, dintra, troppu forti, figliu, si ‘un parru me sentu crepare. A casa casa rotu allu circare, me sentu e manu sue supra la faccia, nun c’è potutu!... nente... èdi na gaccia chi reglie reglie tuttu ha de jaccare. Illu ha trovatu male cumpagnie, era nu sincerune... l’hâu ‘mbrogliatu circannu libertà s’è ‘ncatturatu, una pped una s’ha chiusu le vie! E quante vote mi se presentava ‘mpusu, tremannu, cumu pullicinu... supra de tie ‘mpicava lu destinu e u core linze linze te strazzava! Però era n’atru... e quannu se facìa jurannu e spergiurannu cangiamentu se ‘nturvulava tuttu,... nu turmentu... mi l’hannu ricogliutu la via via... L’occhi sbersati, cumu strazzu e ‘nterra... e vittate alle vrazza... e llà juravi: mai cchiù na lira o ti lu perrupavi... e dintra ‘ncuminciavadi la guerra... Cumu succeda?... su ccussì finiti tanti atri figli e mamma sbenturati chi ppe volare se su sutterrati... e a sse disgrazie tanti su arricchiti! 160 Le caccianu de l’anima a misura, de la ragiune u bonu sentimentu... nu resta nente!... nu disperdimentu, u resta giuventù, gioia, natura! Me torna a mente quannu m’aspettava avanti a scola, fujennu a mme ‘ncuntrare quantu era piccirillu!... mo a pensare!... quetavadi ogni ‘mpicciu e m’abbrazzava. U pensu sempre u figliu miu... cchi cruce... Haiu persu lu munnu, amure e luce. 161 E zumpate da pressione Malanova! è già duevventi! pò scoppiare la testata... ma cum’è?... ccu senza sale ssa pressione ‘un s’è vasciata? Puru i pinnuli li pigliu...e si ancunu capillare nu mantena?... è l’ischemia... nu circuitu pò zumpare! Cca cce vo pront’intervento: centotredici?... cchi fazzu? chiamu u medicu: “Si... prontu? tegnu o core... fa lu pazzu... nu diureticu potente?... chissu è chillu chi è lassatu mi portava giramenti e restava defedatu... e lli rini! cchi duluri!... nun cce su li preparati chi nun portanu ss’effetti chi nun su desiderati? Ho capito...si...capisco, nun c’è propriu nente e fare ppe ogni cura de malannu, n’atru n’hai de sopportare! Ah...va bene...grazie assai... certu è megliu si veniti... ah!...passati...quannu?... ‘un sai!“ Mo subentra la mugliere: «ha chiamatu? si cuntentu? t’avia dittu lassa stare ca cchiù pigli medicine e cchiù cc’è malu campare! Chille guccie!... sempre stisu e russannu o in dormiveglia e te para de campare? qualunqu’atra cosa è meglia!» “Nud hai vistu ch’è lassatu ppecchì avìa lu velu all’occhi e li crampi jurnu e notte... di talluni alli jinocchi?” «E perciò si sempre svigliu e te sentu caminare puru a notte, nu passeggiu... ogni pocu te viju azare!» e continua: «’Ud hai cunchiusu?... puru si te si operatu?» E capitu, nun c’è versu, restu sempre l’accusatu! Cumu fazzu?... cce rimagnu?... vogliu vivere e vidire d’esser’utile alla casa e li figli m’è godire. Puru ccu le malatie possu vivere cuntentu chicchiariannu supra e cose senza avire turbamentu; 162 tegnu tante cose e fare ed ancora cose e dire e talenti chi ‘ud è spisu e ccussì possu perdire. Vogliu rida, stare azatu, e campà jurnate bone, m’è convincere ca tuttu èdi fruttu e fissazione. “Chissa si è na terapia... bravu“ ha dittu u specialista, “Piglia a pinna e cancellamu una bona menza lista. Ppe lu restu è chicchiariare ppecchì u ridere te conza, lassa stare le patute sinnò u core ti se sponza! Ccussì a vita s’adduciscia... e cce campi da cristianu, poi girare, fare tuttu... cumu nu malatu...sanu e si tu lu fai convintu, scordi tuttu ppe daveru, ma nu dumannare: cumu?... nu llu sacciu... è nu misteru“ 163 Fossi ‘mpartenza u trenu ppe le stelle Iu tegnu u megliu, nu me manca nente, vogliu cchiù ancora gioia de campare, i sentimenti belli haiu de curare, tegnu pace in famiglia e ccu la gente... amici chi me venanu a trovare... u cielu e tuttu chissu è ringraziare! Na cosa mi l’aspettu de vidìre: lu ramicellu de la discendenza, è cchiù du vinu bonu intra a cridenza, nu spacchiu e core chi vorra sentire. I niputi l’aspettu e tegnu prescia! Dumani arrivu figli e a mogliettina a dua jurni s’è chiusa intra a cucina facennu e cose ppecchì tuttu rescia! E ccu piacire... nun s’è contristata, me tocca allu passaggiu lu capillu, me guarda cumu figliu piccirillu, mova la capu e me fa na zinnata, me dicia puru na parola duce... me sentu circondatu e troppa luce, de tante cose, troppu cose belle!... me partissi lu trenu ppe le stelle?! 165 Già partutu Bi?!... va!... sumate... “Me ‘ncrisciu, n’atru pocu... e chine s’aza!... ssa jurnata nu finisciu!” E’ capitu... vaju sulu... evitamu n’arraggiata,... s’è ppe vue...! mancu morennu la faciti na mmasciata! “E si... mo... si ca mo vaju...e però nu m’angosciare! prima dici: figliu, quetu... sutta u sule mo è squagliare! Ohi cchi cavudu!... deveru!..mancu resciu a rapa l’occhi, guarda u vrazzu?... si nne cada!..mi se chjicu li jinocchi!” A ssu puntu ti nne penti du disturbu da chiamata... puru illu è nu guagliune!.. è la gioventù stancata! Ma de subitu nu squillu... lu telefunu ha sonatu, tuttu ‘ntornu l’aria è nova... lu soggiornu è ventilatu. Fa nu transitu!... nu lampu!... l’è sbullata l’energia, u telefunu è alla ricchia e sse squaglia: “Gioia mia, si... si... vegnu... nu minutu.” Tu te voti... illu è sprejutu. 166 Grazie... e ssi nne va Stava ricotu... avanzi llà pregava quannu na zingarella s’avvicina, le vatta supra u vrazzu... le circava pecchidi era diuna da matina. Ssu fattu... de ccussì... l’ha distrubbatu... a stava secutannu... s’è fermatu, de la sacchetta caccia mille lire cce projia ccu la mossa e si nne jire e a zingarella dicia là per là: “dato mangiare grazie“ e ssi nne va. Chilla parola là ti l’ha ‘nchiovatu persu tra li pensieri e senza jatu. 167 Gridalu... e lu sai Hai vistu mai... de n’arberu jurutu ca u jure lu poi ténere ammucciatu? e quannu u fruttu criscia tennerutu poi dire: “‘u ll’avia vistu!...”ma si ciotu? Ti nn’è scialare, cc’è allumare u sule, e cc’è portare a gente a strude e sole... ma veramente dici? chissu è mele e de li jurni nostri èdi lu sale... da Pruvidenza è granne cumprimentu e de l’amure vostru èdi lu cantu... è la ricchizza vera chissa ccà: ppecchì l’ammucci ssa maternità? È na criatura ch’intra u sinu criscia, amure e desideriu a ‘nsapuriscia! Ccussì fa l’ortulanu e core finu chi sa quantu le criscia intra u jardinu ed è cuntentu, u dicia, si nn’avanta, fatiga ccu speranza, nun s’abbenta e dicia ch’è na cosa bella assai! Rapa a finestra, gridalu... e lu sai. 168 Guariscia ssu lavoratore? Ppe prima cosa... a legge rispettannu, era “lavoratore infortunato”, a capu supra u collu jia vacannu, l’avìanu misu u gessu “accravattato”. Mentre ch’iu ppe la chiazza caminava, supra u sedile e n’autu parcheggiatu viju u collare e gessu: mi guardava... dal portatore s’era sparigliatu. Però... era fattu ad arte!... e s’era juntu vidìe u collare... sanu e tuttu puntu... M’èdi venuta na strizzata e core: chisà... guariscia ssu lavoratore? 169 Ha de passare ‘Nciotatu propriu tuttu... sanu sanu, m’hâu dittu: “Se spupazza na guagliuna... si e vidi caminare!... manu a manu, quannu se fermu pue... ne vidi ancuna! Lu mussu allonga, a vasa, a guarda duce, cumu fossiru suli intra na stanza e ppe cchiù libertà, stutata a luce, se stricanu allu muru, panza e panza. È na vrigogna... arreti a gente rida... ed era nu cristianu misuratu! Si lu vai cunti... nullu ti cce crida, nu vecchiu!... a sessant’anni nnamuratu ccu figli granni, na mugliere bella ed illu ccu na panza a ceramella!... L’ufficiu nud esista... mo è frunutu e lu cervellu ‘nsanu s’ha vivutu.” E dicia: nun c’è propriu nente e fare? “È na brutta nottata,... ha de passare.” 170 Hai d’accunsentire ‘U nne chiudimu cumu tupinari né perdimu lu tempu a n’arraggiare, ca si cuntamu i dispari e li pari ne restu pochi jurni de campare ! Pigliamunilli tutti ‘ngrazia e Diu e chillu chi voi tu, vogliu pur’iu. Sulu a nna cosa m’ hai d’accunsentire: ancora e capu ’u mmi nne fare jire, d’accordu... tu lu dici ed iu l’è fare ma nu pretenna chillu chi è pensare! 171 I bidelli Quannu a mente se riposa supra e cose du passatu se prisenta sempre a scola... te ricordi?... ‘nnamuratu! La cumpagna chi alla vista sulamente arrussicavi o la cotta scillicante chi la capu cce lassavi! E’ però... doppu, ridennu... te ‘nzapuri e colazioni e i panini di cumpagni... sempre i megli e li cchiù boni. Venu ‘mmente li bidelli chi ppe nue eru personaggi ‘ntra lu jocu de le parti... cumu fossiru ancoraggi... cummegliavu marachelle, le notizie ni le dava si u pressure era arrivatu o si ancora si sperava... U bidellu era l’amicu... fora, escennu da lazione, stavi bonu, eri malatu, te pigliavi a sospensione, alla fine, arreti a porta, si la cosa malu piglia c’è prisente... è nu cumportu... cumu unu de famiglia... Cumu fai a te riscordare... a Ninnuzzu?, un gigante galantomu... e a Zaccaria? nu teatru era viaggiante ccu lu viziu chiacchiarusu chi ogni tantu pizzulava e si nun te gavitavi puru u signu cce restava. Li primi anni... ricordati? nu signore...: Mirabelli; e però nun se sapìa s’era unu di bidelli! Sempre a lustru era vestutu... nu talianu spiccicatu... una vota, n’ispetture, ppe lu preside ha pigliatu propriu quannu,’ncapu e scale, lu saluta ppe collega e spiegannu lu da fare ccu piacire ti lu prega di cce fare cumpagnia jennu a la segreteria, duve sbrigadi le cose, mina subitu a finire e “il collega” l’accumpagna ppecchì aviadi de partire! 172 Passa tempu e s’ispetture jia trovannu a nu cungressu chillu preside e Cusenza.. quannu, u veru, era llà pressu cussì manna li saluti, – senti mo li jiocarelli –, ppe lu preside verace, al collaga Mirabelli! Su i bidelli del passato! Mo, si serva e l’é circare, ‘mprima u nume l’é cangiare o sinnò cce perdi u jatu cchi bidellu?...è sminuisciutu mo...collabora...è pentutu? Na decina d’anni fa era una autorità!... u bidellu...era nu deo, era n’organu e liceo 173 Il bell’Avolio (prof. Aldo Avolio) E chist’annu chine vena ppe pruessure de francese? “Unu togu, n’elegante!...vò a parrata giargianese!.. E ‘ncignannu a nne ‘mparare ssa calata ‘de Parì’ nue, veraci calavrisi, ne partimu de ccussì: I vocabuli una ad unu: la frittata,”fricassé”... ve potiti immaginare le risate e i coccodè! E ccu la “Litteratur”... “no parlam in fransuà” chi già i filmi ccu Totò eru l’università. Ppe parrà c’é fare orecchiu, controllare ccu lu specchiu ppe ‘mparare la chiusura de lu mussu e la misura du buchicchiu ppe la “ou”... giustu tantu e no di cchiù... nue?... le vucche tutte aperte... (là su chiuse... cchiù cuverte) le vocali de... Parì, son...petì, petì, petì! Mentre e nostre!...i...e...a viva l’ospitalità! sempre larghi de misura! puru ccu la chicatura! Nun cce rescia a vucca chiusa...... mancu u primu jurnu: a spusa! 175 Nue l’avimu ppe calàta ssa larghezza di parrata! E però, jennu e votannu, ha finitu a nne ‘mparare u pressure, il bell’Avolio, chi u volimu salutare. 176 Illa?...nooo! “Me... ca figliama... u vì cca?“ – e se striscia supra a frunta – “l’ha pulita!... nu lenzulu! illibata, nun s’é junta!... Ci l’hâu dittu in tribunale a ssa carne mia: Luisella chi nud è cumu chiss’atre, illa ‘un s’aza la gunnella.“ Rosa e Micu chi sentìa m’ha sparatu a gumitata ppe me dire, a vucca ferma: illa no... ci l’hannu azata.“ 177 Il linguaggio dell’amore Guarda sempre dintra l’occhi ccussì sai chillu chi é fare, e de subitu capisci ca, veloce, é sdilloggiare! Certu...cumu te ricogli é restare de vedetta, specie si ‘ncomincia a dire: “E ppecchì si esciutu e fretta?“ Mo, si tu trovi a risposta chi, quetata a fa restare, vegnu puru e l’atru munnu manu e pedi a te vasare! Quannu a parru...alla carmata chissa è la risposta data: “Ppecchì é fattu lu casinu? e ppecchì ‘u mme si vicinu. Nun capisci i jochi e core? è il linguaggio dell’amore.” 178 I miei settant’anni Si m’avissiru dittu e disegnare n’ominu e settant’anni, averra vistu più o menu vecchiù,nu palu ppe appoggiare, l’ossa arruzzate...nente cchiù de chistu. Invece moni, ”al tatto” e alla guardata vidi la vita attiva chi é crisciuta, ss’età de mmenzu,s’édi prolungata “ e con quant’altro” si cc’é mantenuta. Già guardannu tra nue,cce simu gente ancora bona e no ppe la jettare, giuvine o giovanile, pretendente de stare supra a sella a trottiare. Piglia ssu settantenne chi te parra ccu ssa cascia toracica sanizza, chi sona mandolinu... (e si chitarra cc’è chi accumpagna ad arte...è na bellizza), ccu na scatola cranica pensante, sempre guardata de la pruvidenza, na medicina pronta ad ogni istante, nò ppe necessità ma ppe prudenza, è certu na risorsa de sfruttare ppe fare cose belle e allegramente: niputi e niputicchie da guardare o jire a visitare nu parente. Mo signu cca a passare ‘ncumpagnia ssu mumentu ch’è sempre na fermata ppe piglià jatu e ppe studiare a via ppecchì, ppe mia, la trempa,va scansata 179 e quindi, senza prescia, vaju avanti si resciu a stare e core liberatu vistu ca e forza e dintra su mancanti e bagagli pisanti haiu lassatu; pperò stipàti e vorra mantenìre ppe cce dare ogni tantu na guardata cumu fotagrafie ppe cce vidìre persune, cose, e l’acqua ch’è passata. Haju trovatu pace internamente, ogni dulure nud è cchiù cocente.... E mi l’aspettu u friscu de la sira stannu assettatu avanti a porta e fora meravigliatu e ssu munnu chi gira e chi lu tempu miu si lu divora. Iu vorra jire avanti a mme ‘mpresciare ppe cunchiudìre e cose ch’é spunute sperannu sse jurnate de l’usare cumu lu sale chi l’ha ‘nsapurisciute. 180 Importante è ‘un te fermare Moni ‘un sempre ne vidimu e ridotta è la presenza, e, ogni vota, tra l’amici, registramu na carenza: chi è partutu ppe vidire si cce vo manutenzione, e chi, ‘mpressa l’hâu chiamatu ed è sutta osservazione. Mo, ppe nue, l’aguriu è chissu: tutti nue de la brigata ‘ud avissimu malanni... mai cchiù longhi e na jurnata, puru si li machinari ‘un su propriu frischi e novi hannu laschi ccu rumuri, e ppe partere riprovi, le facimu nue le veci, tutti nue da cumpagnia. cumu quannu nun te parta, ppe lu friddu, a batteria. L’importante è nun fermare, perciò avimu e caminare 181 Iu me fazzu a prigionia Quantu amure, core ardente... cchi rispettu delicatu cce volissi diventare n’animale abbannunatu. L’ha lavatu, l’accarizza, l’ha portatu a visitare a telefunu m’ha dittu: “Iu lu cane m’è portare”. Duve tenu la misura? atru c’è chi ‘u va lassatu!... è cussì na prepotenza chi mantena ‘ncatinatu! Nu ricattu de l’amure... e te fannu cumportare quantu, loru, ppe d’amure, nud averranu e circare. C’è de cchiù... lu cane in casa nu pò stare in prigionia, li cce vonnu porte aperte... l’é portare mmenzu a via! L’attenzione di cristiani ppe li cani, è na misura sia de la bontà de core, du rispettu e da cultura; e ccussì staju in subbugliu.... e li danni chi me fa!... e pperò se garantiscia allu cane a libertà. Iu me fazzu a prigionia stannu fore a casa mia puru a multa l’é pagata: “bestia non autorizzata” ppecchì al taccu du stivale de nu vigile e ”city“ prima addura e, a gamma azata, fa il rilascio di pipì. 183 Jatuniava Sentìe nu mantice arreti lu spruvéri*... sentìadi friddu e l’aria li mancava... dutturi avìu chiamatu furesteri si ‘ncuna medicina li ‘mparava. Era arridduttu!... u pettu era sagliutu e sulu supra supra se movia... ccu la gnezione u peju era frunutu... ma quantu straziu e pena te facia! N’ha fattu signu e rapere a curtina... volìa lu ventu sentere... e vidire l’abbagliu de lu sule, la matina... vicina a gente sua volìa sentire. - “Sulu ppecchì te senti scuntricatu fai de cussì?... ma vi?... ssa medicina è chilla chi i dutturi t’hannu datu!... nu senti ca va megliu a cannarina? Ohi figliu... su, curaggiu... sta carmannu... u spruvèri tu tiru?... cchi dicissi? nun fišcu cchiù i purmuni ccu l’affannu iu... mo... puru a finestra la chiudissi... me ca va megliu.... a tussa èdi passata... para nu sonnu u straziu da nottata! “L’annacava parrannu a filu e vuce chissu era certu u balsamu cchiù duce, e supra a manu chi l’accarizzava, quetu, accucciannu, ci s’arrucciulava. *cortinaggio attorno al letto 184 L’adduru e sapunetta A maglia!... quant’è bella!... gioia mia! La trovu supra u lettu a vrazze aperte... è stisa... ma... cchiù longa la sapia... e mi l’apparu supra le cuverte. Nud è la mia... ma... i figli su spicati! mi la misuru: maniche a tri quarti e i rini restu fora... ventilati... de chiangere mi vena... ma... te ‘nquarti? E duve vai?... canusciu la stazione! Già trasa e dicia: “hai vistu a maglia?... piglia! Sta vota è janca,... c’è misu a lozione... ma u forte è ssu sapune de Marsiglia! Càngiate quannu voi ca nun c’è fretta, ma cumu addura chissa sapunetta!” Quantu tempu cce vo mu se svapura!... Notte ppe notte u sentu... e quantu dura! 185 L’amicizia Nè ppe lu sbersu e né ppe lu ‘nteresse, ma passa sulamente de lu core ccu lu cuncime duce de la mente, ca le amicizie e tavula e de lettu paranu frische cumu lu gelatu, duranu finu a quannu ‘nsapurisci o finu a quannu tuttu ‘ud hai liccatu... Né me dire ca fazzu la morale: sse cose avimu viste tale e quale. 186 L’amicu spacchiu Chissu “amicu“ u vì è “lu spacchiu“ è nu vinu chi quadìa e ti scarfa duicent’anni si lu vivi ‘ncumpagnia. 187 L’aiutu du cumpari “E ppecchì te si ‘nquetatu? u cumpari n’ha aiutatu! Simu juti apposta a mare chi è lu postu ppe curare! Doppu misi e ssa vacanza m’è crisciuta... vì... la panza: l’aria e jodiu ha fattu bene e frunute su le pene, ppecchì armi ssa questione? Chisse... ‘un su le cose bone? forse ca te si scordatu quante pene âmu passatu? Mo lu figliu n’è venutu e ti doli ppe l’aiutu? anzi avimu e ringraziare lu cunsigliu du cumpare!“ Era bella a lla vidire in istato interessante... e pue mantenìa l’agire de na fimmina prestante... U maritu de vicinu le guardavadi lu sinu. 188 L’anellu è ppe sempre E’ ‘ncuntratu a Chiricuzzu... vataliava le patute: a mugliera, ‘ncifarata, le vicine su currute, de le manu l’hâu scroccatu e ssinnò, ppe quattru sordi l’avia bellu e pezziatu... «Ma cchi hai fattu? te ricordi?» “E si, è statu ppe l’anellu, voi sapire cum’è jiutu? ppe pagare la cambiale lu corredu l’è vinnutu.” «Via cchi hai fattu!...si cce pensi ti nn’accorgi puru sulu.. hai perdutu tutti i sensi!» “E però a televisione cose eterne, le cchiù bone cchiù de tutte è lu brillante e du core è lu gigante... e l’anellu comprovava quantu amure le portava! Ppe li sentimenti granni poi pensare a quattru panni? E ccussì m’ha ringraziatu de la casa m’ha cacciatu.“ E mustrava supra a frunta una riga de palata chi la faccia l’ha sfreggiata. 189 nud ha pace, mancu dorma... leja: ‘Amore chi trasforma ‘ (chi è lu titulu e nu libru chi l’hâu datu ppe capire) mentre illu s’addimmanna ppe circare de vidire cumu è juta ssa sventura, chi nun sa quantu le dura, senza cumu e senza quannu e sse dola disperannu: “Ogni sordu chi è addobbatu ccu nu vasu cci l’è datu! È campatu de speranza ca l’amure era sustanza e mo ‘un sacciu cchiù cchi fare... me dumannu: ma cum’è? e me resta ssu stonare: ma ss’amure chi cos’è?“ 190 L’ho nel cuore “Il momento per il posto? e non è certo il migliore, ma tu,... aspetta,... stai tranquillo come vedi... l’ho nel cuore.” Ma cchi figliu e gran signora... stessa frase stamatina l’ha vinnuta vinti vote... e s’ha chinu la cantina! Però mo...la gente ha vistu e ‘ud è facile ch’arricchia! Quannu arriva lu mumentu nu lla fa chilla crucicchia! 191 L’urtima parola Nu viaggiu é fattu, e mancu n’allusione! chi stassi migliorannu a situazione? Te vorra dire: “Si“, ma nu sperare su cose chi scatinanu scenate, su fatti ca ‘un se rescia a summarcare! ppe lu mumentu adattu vâu stipate. Aspettale... sarà na zicchettata chilla chi coglia, stenna... ed è arrivata! U vrazzu du destinu nun s’arresta, parole chi se jettanu a struppiare ed allu core le fannu la festa, ca l’urtima parola ha de restare ppe mintere u sigillu alla jurnata chi ccussì chiuda cum’è ‘ncuminciata. 192 La casa è pulizzata Mo chi a fimmina lavura e de casa s’é partuta ce vo chi se piglia cura du maneggiu: a sostituta. E cussì, seduta stante, c’è la caccia a ss’aiutante. “Senti, è proprio una salvezza l’ho trovata eccezionale cchi te dicu... una sveltezza!... poi... chi forza!... nud ha eguale!” S’è cussì – prestu rispunna – è ppe mie na sarvazione! ccu na casa fatigata cce vo chissa soluzione. E l’amica, affezionata, propriu all’atto l’ha mannata. Era granne e puterusa “Duve t’haiu e pulizzare?” dicia, tisa, alla mia spusa chi ‘u rescìa a s’orizzontare dintra tutta l’abbunnanza: chillu pettu!... e chilla panza! S’ha guardatu u territoriu... si nne va a locomotiva e nu lumicellu e avoriu ‘nterra: è vittima votiva! Doppu agguanta u tavulinu de lu centru du salottu 193 chinu e cosicelle e finu, u secunnu ternu all’ottu: statuicelle de cristallu miniature de Muranu, jocarelli e marmu giallu... su volati tutti...’nsanu! e llà ‘nterra... intra u frappé... s’è sarvatu... u cruasonné! Mancu u tempu e na guardata, e a fragaglia avìa scupata. Vadi avanti... e alla girata ppe trasire la poltrona tutta a tenda s’ha ‘mpesata... s’è scusata... “‘Ud era bona, paru cose ‘ntempu e guerra, cumu e tocchi vannu ‘nterra, ccussì capita si ‘un s’usa.” illa ha dittu alla mia spusa. L’âmu dittu e se fermare cà era tempu de mangiare. E l’avimu ringraziata “ma a fatiga ‘ud è finita, tu mi l’hai bona pagata ‘u ll’é fatta a pattuita!” Ma cchi dici... ‘un t’è sembrata, me!... la casa hai pulizzata! “Là ‘un c’è fattu “... t’è paruta.... guarda a casa... l’hai frunuta! “C’è la purvera!” ‘Ud è cosa... nu minutu e si cce posa! 194 “Forse nun t’é accuntentatu?” no!.. ppe d’oie n’ha bastatu. Me!... me signu liberata! mi se su carmati i nervi perciò statti sprecurata ca ogni vota chi me servi iu te fazzu la chiamta; anzi passa de l’amica – ss’atra paga è na jurnata – ci la fai ppe amure miu, e cce spurveri le mura vogliu sta’ dissobbrigata, nu lla privu e chi lavura. Mi cce dici, tena a mente, ca pulizzi veramente e u rigalu chi m’ha fattu... ‘un se scorda facirmente! C’è nu dittu...ed è solenne: pane e pitta s’ha de renne. 195 La festa Natale!...era La Festa..!...s’aspettava e la famiglia si cce ricuglìa! Lassava dittu, chi luntanu jia ca ppe Natale si nne ritornava. N’abitu, lu cappottu,...ppe ssa data, a Diu piacennu, o novi l’accattavi o rivotati... ti l’alliggistravi, ma tutti avianu bella la cangiata. Natale ti crisciadi pocu a pocu, du tridici dicembre jia ‘ncasannu e te parìa ca si fruniadi l’annu cumu lu cippu e cerza de lu focu. “I fritti ha priparati?” “Mo m’abbentu e dopu...ssi turdilli l’é ammelare... Ccu ssi guagliuni è nu combattimentu... ‘un sacciu duve l’haiu d’ammucciare! Girìanu, scavunianu ogni rasella!...” galliavanu e vicine da vinella... chi volìu fare megliu ppe mustrare durci chi sulu loru sannu fare. Eranu cose... avianu la scadenza... si ‘ud era la jurnata e l’ura giusta nun c’erû chianti, guagliuni ccu la susta...! nente de nente escìa de la cridenza ppecchì a sira e Natale ce volìa... e ccu s’usanza crisciadi la gulia! Mo ssa cridenza è chiusa... cce su cose, furme ppe durci chi ‘un si fannu cchiù... c’è nu fogliettu scrittu... Mezza Dose e c’è na data... de la gioventù. 196 La gioia de campare Ohi frate miu si u vidi!... édi conzatu! trent’anni a na carrozza...là chiagatu... ppe tutti li bisogni chi ha de fare cce vo gente forzuta allu girare! Mo sta cuntentu...quetu...te surrida de quannu jennu a Lurdissi è venutu... dicia ca ‘ntornu è bellu quantu vida, canta ppe chillu jurnu chi cc’è jutu chi e gamme... nu ll’ha fatte caminare però l’ha datu a gioia de campare! E chine u va saluta... allu purtune, ppe tutte e cose belle chi le dice davanti llà... se fa nu pizzulune e lu vida de l’occhi ch’è felice. 197 La luce di niputi Cumu fossiru brillanti chi l’avimu e incastonare sunu l’anni de cca avanti chi n’avimu e delibare unu ad unu: na collana ccu li figli la tessimu e la luce di niputi chi aspettamu e chi volimu! Chine u sa si le manuzze n’accarizzerannu l’occhi e pue, vrazza puteruse, dannu forza alli jinocchi! Sse speranze chi pensamu se trasformanu a realtà? ‘ntra la mente cce su sempre, l’aspettamu stannu cca. 199 “La misura in cui“ Le senti cumu parru sse guagliune? chillu chi fannu, è ormai cosa comune: “Nella misura in cui cce si arrivata, e ad illu piàcia... ti cce poi accasare, e si te senti tutta realizzata nun c’è bisognu de te maritare!” Ccu ssu giudiziu vâu “de monte a valle“ né pensanu ca dannu fruizione, doppu na prima granne prucessione i stessi le rivotanu le spalle. Spessu succeda ccu la convivenza ma loru nun su propriu ‘mbarazzate “nella misura in cui c’è convenienza“ restanu assieme e nun su maritate! né c’è riferimentu ppe l’usanza puru quannu se trovu ccu la panza! ‘Ncominciu sulamente a sse dolire si cce su figli e s’hannu de spartire! Circanu tannu la misura in cui i figli su du primu o su di sui rumpennuse la crozza a ricordare quann’è chi l’è successu e se sgarrare o quannu ‘un ci ha votatu cchiù le spalle ed ha lassatu i munti ppe la valle. 200 Litterella de Natale 1998 a Gesù Bambino Ssa litterella e tantu avìa de fare e quante cose tegnu e te circare! Nun s’allongassi a lista di faglianti e Fai chi ne godissimu cuntenti, e no nue suli, ma ccu tutti quanti, a gente e fore e tutti li parenti. E pue te circu: ténane vicini, ognunu avissi capu e core sanu... Volissimu tenire i pullicini de li galluzzi nostri... ppe le manu. E na speciale grazia a nue mariti ppe ‘ud essere intra a casa riscordati, cuntente le mugliere ppe nue ziti cumu lu primu jurnu de spusati! Sempre di figli fossiru cuntenti vorra ca nun perdissiru li canti... belle persune senza turbamenti granni cumu la nive fa li manti. E ppe le figlie Tu sai cchi te dicu: de la vita tesserranu lu jocu ccu la pacenzia allu tilaru anticu duve l’amure stutadi ogni focu; e fossiru lu mele de la casa... ma iu te circu cose e cose e cose ma cchi te dugnu a cangiu? dicu trasa ma nun ce trovi sulu juri e rose! 201 Mo tegnu ancora ssa raccummannata: ppe ssi giuvini granni... ohi cchi volerra! lavuru pped ognunu e l’accasata gioia e cuscienza chi nun li mancherra. Ppe mie Te dicu: circu e ‘un fare cchiù, sinceramente, quantu nu vòi Tu. 202 Lu cimentu de la vita Te vogliu bene, figliu, amure miu, t’è datu ancuna vota na šcaffetta... mo ve guardamu, siti na coppietta chi volati lu munnu graziaddiu! ...e v’aspettamu sempre... ppe sentire chi alla ‘ntrasatta e manu ni posati supra la faccia, quannu ritornati, e a mmasciatella prima e vi nne jire. Ss’amure chi v’ha juntu, unicu e granne restassi lu cimentu de la vita, forte, cunchiusu, chi ogni cosa accita puru quannu li guai mustranu e zanne. Campati a gioia e nun v’alluntanati e aviti tuttu chillu chi circati. 203 Lu sbarattu e capudannu Viu de parrare ed illa: ”Statti cittu! finiscia de girare... uffa cchi ‘mpacciu! signu nervusa, si, lenticchie allittu, cali ssu mussu... me, ssi panni é cacciu... aria, ‘ud è cosa, simu ‘nzippellati chissu tu minti?... ssu custume?...via! novi l’é dare e no già cunsumati, fai veramente ancuna opera pia...!“ All’urtinu de l’annu...cchi pulita! e quantu spaziu liberu...ed iu sudu jocannu intra la casa na partita chi si la perdu...restu culinudu: senza lu vestimentu...e appena azatu, jettu suduri...e cchi duluri e panza! viju a cravatta,...nu coppu cc’è ligatu, l’urtimu chi ha lassatu fore a stanza! E u blazere duv’è?...la giacca scura?... “Senti nu’ predicare, gira e trovi fora cc’è tutta sana a spazzatura, cchi me guardi? cchi ‘ncanti?...va...ti movi?“ e torna a capudannu a cuntentizza ca trasanu i saccuni da munnizza. 205 Lu veru stile liberty Cuverchiu?... cchi cos’è chissa invenzione? nu ‘mpicciu chi ogni vota l’é cacciare!... ca nun te duna subitu a ‘mpressione du statu e quantu stai ppe cucinare! Nu sucu russu, subitu lu vidi, ccussì cumu de subitu t’addura! n’impressionismu bellu si lu giri... supra a cucina janca è na pittura! E quannu pue t’arriva all’aldilà nu sguicciu russu supra a mattonella! Ti cce trasmetta na vitalità...! formadi nu disegnu ccu na stella! E supra la buttiglia?... una poisia, tutta a cucina viva de magìa! Tu l’é vidìre... no dittu ccussì... c’è propriu u veru stile liberty 206 Ma cumu? Gridava: “carricatime di ‘mmasti... è na vrigogna! ca tegnu li costi. Nun ci la fazzu de me lamentare mo basta, vogliu sulu lavurare. Si nud arriva ssu momentu miu chillu chi fazzu doppu?...lu sacciu iu! Avìadi quarant’anni... s’è jettatu... sutta lu ponte l’hannu ricogliutu. 207 Maiale 1999 ‘St’annu, u maiale viju tra li pasturi e dintra lu prisepiu ci pò stà, cce su li zampugnari, i portaturi, ogni esponente de la società. E dintra ssa cornicie cussì bella vicinu all’oste cc’è la lavannara, u ciabattinu e chi ammola curtella, u jaccature e c’édi la furnara. Vistu u maiale dintra chissa gente e dintra lu prisepiu sistematu già nascia l’armunia, mal’un c’è nente, e lu maiale s’è nobilitatu ppecchì dintra ssu sfondu, tu dicu iu, cce trovi sulamente grazieddiu. Perciò, sarà ssu fattu chi ha guidatu pigliannu ppe la manu a fantasia, lu porcu intra u prisepiu m’ha ‘nsertatu, li signu jutu appressu la via via sentennu adduri, fatti de famiglia, sapure de ‘mpanata,...i zappaturi,... quantu cuntrastu ccu ssu fuja e piglia ccu ssi giri tra machine e rumuri, ccu gumma sutta i denti o tramezzini, parrannu ccu nu schermu e ccu tastiere... nun canusci parenti ne vicini, tornanu verni e passu primavere tuttu facennu stannuse assettati cà è na virtuale e bella procedura 208 ma...si nente sentiti ed addurati ssu tastu sulu...è granne fricatura! Perciò volissi dire, e vi lu dicu: lucciola nu pigliati ppe linterna, e u giru du maiale intra lu vicu u megliu megliu de le cose cerna*... appressu u purcelluzzu caminannu te fai na scola chi te po fruttare... tu crisci dintra e vai jennu ‘mparannu e bone frittulicchie saprai fare! Chissa chi ne mangiamu é quinta essenza chi, dintra... tuttu fa resuscitare e cci nne vo de libera docenza e tempu e studiu ppe ti lla ‘mparare! Si fai na tesi, ‘un ce sarà l’eguale e minterai la stola a ssu maiale, ca è veramente nu cantu alla vita all’amicizia, alla gioia pulita. Mo vi salutu, ppe st’annu ni lassamu, a fine du lillenniu ne trovamu.” * discerne 209 Maiale 2001 da Gigino Ppe l’oraculu chiamati? ed iu, prontu signu cca, e rispunnu finu a quannu u maiale parrerà; ojie a linea resta attiva, ve trasmettu la missiva: “Ccu ssu brinnisi ringraziu e assapuru ssa jurnata, privilegiu chi me duna l’amicizia celebrata tra de vue chi cce veniti de tant’anni e siti cca, e tra amici novi...a loru un aguriu e anzianità maturata ccu salute, lungu i jurni de l’annate ppe cce fare, e ssi mumenti, tante belle rimpatriate; e si ancunu ‘un pò venire ppecchì altrove si nn’è jiutu nu le mancherà de nue lu ricordu e lu salutu. E succeda, a vita è chissa, cc’è la pagina e votare chi ppe quantu nu vulissi... nu la poi certu fermare... una pagina a jurnata ppe scrivire cose belle, e lu nume, v’aguramu, puru e l’anime gemelle.“ Chissu è quantu stà dicennu, e me para eccezionale è n’amicu chi ‘un tradiscia, è di nostri, è ssu maiale. E continua, commovente, ssu parrare chi te ‘ncanta ppecchì ha fattu u pellegrinu, ha passatu a porta santa; “Iu me signu preparatu ‘ud è stata na ciotìa, è dovutu guerreggiare cuntra la natura mia chi me dicia de godire, de volire sempre e cchiù, de pensare a passatelle, al fratello da Ti Vu, granne o picculu chi sia, te sa propriu ‘ncatturare: u propositu migliore... spreja, tu fa cancellare! Ppe resista è avire forza centu vote cchiù e na cerza e sinnò, propriu a natura, te fa jire a viceversa 210 e no sempre si cce rescia d’apparare la ruvina si se campanu jurnate ccu la regola suina! Ma si passi a porta santa ppe manténere lu pattu, fratiscelli mia, vu dicu, m’è custatu ma l’é fattu ed a vue me signu offertu, sanu tuttu, interamente, me viditi a pezzarelli, supra e tavule e ssa gente. Voi na prova? si lla dintra cce vai duni na spiata de ssa carnicella mia...nun ce trovi la ‘mpicata! Nu me signu conservatu a salami..guarda tuni, tra quadara, vrascia e furnu...consumatu di guagliuni! Mo ve lassu, ve salutu, tegnu l’anima cuntenta a vve videre ricoti ccu ss’usanza, chi se senta, cumu base formativa di valori de famiglia chi lu tempu fa apprezzare, senza nullu lassa e piglia. Cumu aguriu: jissi bonu ssu prim’annu du duemila, pace, amure, la salute e, si serva, puru a pila.“ Ohi Gigì, vidi cchi sensi ssu maiale...e chi ossatura! n’ha parratu ohi Gé, lu senti? cumu fossi na criatura! E perciò, de core u pensu quannu vegnu a vve trovare!... poi m’è cara l’accoglienza de vue tutti e u sapì fare: figli, jennari, niputi, ccu le nore...è nu piacire ohi Gigì, sse frittulicchie, ni le fai propriu godire! 211 Maiale 2003 Poi mintere allu core u serramentu? lu pue certu pungìre, u pue chiagare, ma le rimana dintra u sentimentu chi è lu segretu ppe lu fa campare. Perciò s’è scatturatu lu maiale ed è venutu, allegru, corazzune, ppe ne dunare quantu eccezionale tena... pped arricchire ogni guagliune; cuntentu, a zampe aperte s’è jattatu e cca liberamente n’ha parratu: “Senti, ve dicu, l’é decisu ajeri, ss’aguriu vi lu fazzu appassionatu, sacciu che me teniti intra i pensieri, e ognunu e vue nu postu m’ha sarvatu. Arieggiu bonu dintra chissa casa, e me rifrisca nu biccheri e vinu, pue tegnu nu ricordu ad ogni rasa, lu sonu duce de lu mandolinu chi puru spellizzatu, friddu e tisu, me dà l’idea de stare ‘mparadisu!... ed iu sacciu de veru lu destinu, chi nu volerra mai ccussì vicinu... Nun su parole, sunu cose belle, se sa, l’amicu veru è ppe la pelle; perciò supra de mie cuntati puru, ve dugnu tuttu e no sulu l’adduru! 212 Mastru e Aiutu Quannu u pede lu poggiava supra si cce ‘ncacanava! Era chissu u passu sua: molleggiatu, a frunta vascia.. fatigava da matina aiutannu u mastru d’ascia chi era togu...a provulune, i quazuni a zumpafossu, tunnu e capu,... bonacciune... Alla ricchia...la matita, squatru, riga e chiummu a lazzu, l’acqua ‘ntra na vozza e crita u serracchiu sutta u vrazzu.. n’asta e metru intra a sacchetta... Tutti i dua?... su na macchietta! Passu avanti lu Café duve rota sempre gente? si nne scialu...! ‘ud è perduta di Jugale la simente! L’atru jurnu cchi te fannu: nu murale de castagnu loru avìanu de scurtare ppe na vattita e cancellu chi s’aviadi de cangiare. A vilanza de nu settu, Mastru stennadi lu palu ti lu ‘nchiova cu nu pede e ti lu misura: gualu. Supra a parte curta, Aiutu, si cc’è jutu a ‘ncavarcare cumu quannu de guagliune lu faciadi ppe jocare... Mastru, a serra liberata, supra e sutta na bellizza la minava arrittimata ma se ‘ntoppa a na fruntizza Ohi chi scossa!... s’è šcantatu e lu pede s’ha tiratu...! 214 E cchi vidi!... palu e serra si sbilanzu supra a frunta e te stennu, tisu, ‘nterra. illu: Aiutu... (chi ridìa ca u lavuru procedìa!) Mastru e supra lu toccava ppe vidire si era ruttu pecchì nun se risbigliava già vidìa quasi nu luttu. A šcaffetta ‘u risentìa, era sempre ‘ntisicatu finu a quannu u fiascu e vinu, ‘ncanna l’hadi liberatu: ...’mprima,’mprima? s’affucava secondariu... assapurava, subitaniu s’è movutu e s’è vistu arrivisciutu! Quannu s’ha sculatu tuttu s’è trappatu... ‘ud era ruttu! Unu vozzu era affacciatu, e i capilli avìa scrimatu! “Staju bonu...” Aiutu parra: “ca nu vaju tantu de finu si na bottarella e chisse mi se conza ccu ssu vinu!.. Però tu mina a finire... ca tra pocu mi nn’è jire... po’ cchi dicia lu ‘ngegneri? nu facimu cumu aieri quannu u scuru n’ha pigliatu e lu muru s’è spanzatu!“ – Chissa è l’opera!...è d’artista te ricrìa già sulu a vista...! – 215 Mi l’aspettu e cca Guardava lu nipute chi cantava e avìe e vidìre quantu era prejatu: a vucca e stesse mosse ricopiava e l’occhi lustri lustri... l’ha abbrazzatu. U figliu de lu figliu...è nu piacire, u stessu nume chi hannu misu a tia, veramente ne godi, u senti dire... te spunta mentre stai frunennu a via. Te poi rifare e quantu s’è perdutu ppe ssu lavuru chi t’ha cunnannatu: i cientu fatti chi nud hai godutu, i jochi assieme chi nud hai jocatu, e chi t’hannu lassatu na dolìa... ccu tuttu u desideriu chi n’avia! Se pensa ca c’è tempu ppe lu fare, ma fuja né lu pue ricuperare... e mo chi è lu mumentu ppe godire aspettu chi u facissiru nascire ssu niputicchiu: mi l’aspettu e cca o mi lu guardu stannu...a parte e lla? 216 Mintacce la pezza Ppe Roma ccu ssu cavudu te parti... Quale speranze giru inta la mente! quantu curaggiu tena.. cchi si sente sapennu che a sentenza c’è lu marti?... Si trovu bonu.... c’è n’operazione chi caccia u cchiù chi potu rasuliare!... eppuru édi na grazia de circare... de sulu chissu vena sarvazione. Signure miu cc’è stare ‘ncumpagnia!... hai simminatu dintra e ‘ntornu a tutti e n’aspettamu e videre li frutti Tu nu nne lassi suli e mmienzu a via! Crisciane a fede e dunane fortezza mintacce a sse faglianze Tu la pezza. Cerisano, 5 luglio 1998 217 Mo ca nun cunti Ancora!... abbrancicati alla capizza le menze sole de ssa mala razza e nun se fâu capace ‘ntra la crozza: a cosa è rutta e cchiù nun s’arripezza. Hannu cangiatu, e subitu, cavallu sagliennu supra chine tena ‘ncuollu senza scriminiare u chissu e chillu si l’hâu trasutu all’urtimu cancellu. Tutti li zumpi chi l’hai fatti fare? allu riscuordu...! “è sulu ppe valure hannu sagliutu e scale ‘mpare ‘mpare” e mo chi ‘un cunti...ca nun poi largire? se ‘mpizzanu cà hannu e gnermitare rescennu a stare ‘mpannu e a mantenire! 218 N’atra vota cogli e meti Puru lu patre ‘u nasciadi ‘mparatu ed ogni jurnu è n’atru jurnu e scola, e quantu sbagli!...la parola ‘u vola e resta avanti cumu lu peccatu. Macini tempu ppe lu digerire... puru chillu chi hai fattu ppe fa bene, ma ‘ud ha cogliutu giustu, ed oje tene nu pisu chi te ‘ntossica a morire. Cumu forte curdogliu ti lu trovi... parrane... e cunta i fatti ppe capire... i figli lu volerranu sapire ppe levare sse pene ed atri chiovi. Si nu lli cacci, i guai te trovi avanti e fannu u corsu loru,...’un cce su santi! Mo, viceversa, se ponnu addirizzare.... n’avimu e dire e cose ppe capire ppe vìdere lu cumu e quantu dire e n’abbazare e maniche ppe fare. “Ohi pa’... si stamu tutti stritti a punu, li guai su nente, e nu ne pò nessunu! si cadi... ccu l’aiutu ‘u resti arreti, simmini n’atra vota, cogli e meti.” 219 N’è restatu lu tatanu* “Fuja, fuja... acchiappa, acchiappa “ è la solita gridata!... N’è partuta a lavapanni... si nne va...teleguidata... Tisa, trasadi de latu... s’adderizza...na fujuta supra chillu pavimentu... ed ancora... ‘ud è frunuta! Va sbattennu e banne banne, ”Tu cchi fai? resti all’atteggiu? è lu filu,... è troppu longu, ‘ud’è cane de passeggiu“. Sulu ca bau bau nun fa, quannu coglia fa BUM, BUM... e currimu i cientu metri partu iu e riparti tu ppe circare e l’afferrare ca la casa fa tremare! A ‘ncruciamu avanzi a porta e acchiappamu a malanova... ni ‘mpacchiamu due capate mentre l’acqua ‘nterra chiova... Trema tutta, ‘un ce rescimu, nun ce vastanu le manu!... “ Ccu ssi strepiti, lu vidi?... ne rimana lu tatanu! “ * tremòre 221 Ma, trovatu u tastu giustu, iu le cacciu l’energia... mentre la mia donna dicia: “nu l’accurci tu la spina? si nne va... ‘ncuna matina!“ 222 N’ha servutu Quante jurnate belle hâmu perdutu, discursi e gentilizza hâmu vrusciatu! Pperò tu dici: “chissu n’ha servutu, dintra la pasta ha fattu de levatu ed ha spasu cuscienzia intra la mente: recuperamu... ‘ud hâmu persu nente”. 223 N’usanza bella A nue n’édi frunuta la stagione, a via è da loru... jamu a rasa rasa cumu succeda appressu a prucessione chi, cumu scanza, pigli a via da casa ppecchì cc’è l’irtu... e tu nun ci la fai e ccu l’affannu, venanu atri guai. Restanu loru, forti, ppe portare a statua da Madonna e ppe ‘nchianare: li figli arreti, avanti le mugliere tornamu tutti l’anni ppe sse fere. N’usanza bella chi n’ha de restare... ccussì porti lu core a ‘ngileppare 224 Na frase chi li fa zumpare “È certu!.. u vì?... alli figli è sulu dare ca veramente sunu pezzi e core però dicianu cose!.. cose e pazzi, chi u core ti lu fannu pezzi pezzi!“ Continuadi l’amicu: “E l’é sentire!” Gridanu: “t’è circatu de nascìre? e quindi fazzu chillu chi me piacia e no lu cumu e quantu tu me dici.” Rispunnu ch’è na cosa chi se sa e u fannu no ppe male,...ppe l’età chi le fa dire, senza valutare, ca tenanu dirittu de sbagliare; Si ‘nsisti fâu le cose ppe crapicciu... Chiamali tu sinnò loru s’ammucciu, sentali e vidi ca se fannu a micciu su giuvinelli boni ed iu lu sacciu, pperò “ssi tempi tui“ lassali stare ppecchì è na frase chi li fa zumpare! 225 ‘Ncumincia la jurnata... e pullulìa U paise se sviglia... a prima luce, s’apra la porta supra nu vignanu... n’atra e pue n’atra... ancora n’atra luce... ppe séntere si jazza... stenni a manu... Trasa l’adduru e stizza, risinusu... u fumu s’aza supra i cieramili... nu sbuffu d’aria ccu l’adduru e chiusu... vivi u café...è cavudu e te pili... a tazza te quadìa... gusti l’aroma... sutta già passa lu primu traìnu: e ciancianelle, i muli, è già ciroma, a nna vota s’è fattu jurnu chinu. A gente ‘ncappottata ppe la via, ‘ncumincia la jurnata... e pullulìa. 226 Na gradita presenza Ohi quannu vena cchi duluri e panza, chi nu lli cacci ccu l’antispasmina! se spanna avanti mmenzu de la stanza aspetta e avire u tronu de regina, e si d’atizza nun po superare, sta tisa, ‘mpirunata, ppe s’azare. E nun te dicia grazie e né saluta illa t’onura culla sua prisenza puru si ‘ud è aspettata né voluta illa, certu, sse cose nù lle pensa! Alle bone notizie nu lla vidi, alle disgrazie arrivadi ppe prima, porta tantu rifriscu chi ‘un ce cridi supra u nervu du dente, èdi na lima! È na vilanza, ed illa taglia gualu, e quannu si nne vadi è ‘nfastidita ca puru si ‘ud ha dittu tuttu u malu tu la prisenza sua nud hai capita! perciò ritornerà ppe te ‘mparare u meritu evidente ad apprezzare! 227 Ne diciadi cumu jia (Prof. Antonio Spadafora) “È Totonnu... stà arrivannu”... n’allarmava la staffetta chi, de ‘nzilu supra a porta, stava in turnu di vedetta. Spiega o ‘nterroga?... chisà...! tutte e date addimmannava! Ccu lla storia era nu guaiu... chine bona a gnermitava! C’era ancuna sufficienza... ma tri e quattru era l’essenza! Nue pigliavamu l’astine... e u reggistru?... era un tratteggio; i colloqui e patre e mamma?... “Non potiadi jire peggio”. Sse sentenze eru palate, e famiglie scumportate... ma ai trimestri successivi c’eru tanti redivivi! Menu male ca avanzannu Illu s’era adderizzatu e ccu la filosofia era propriu fattu n’atru! E pue all’urtimu!... te dicu, s’era fattu u megliu amicu: ne diciadi cumu jia, la maturità e la via! “Giuvinò, va cumu va, cumu hai fattu finu cca? s’hai studiatu, si promossu, ma, si puru scarsu e studiu allu quintu si arrivatu, gira a vota, dacce sutta, e te trovi licenziatu, u vve pôu tutti bocciare!... vue circati a v’aiutare. 228 Giuvinò... però... ‘ncasati! ssi tri misi... accellerati! E ne dava la speranza, puru ccu na stritta e panza, ma na freve ne venìa de finire ppe ‘ncignare chilla cosa diventata mo nu sonnu: fatigare! 229 Nu ‘nsapuriscia cchiù Mo tieni sessant’anni!... vai facennu guerre?... ti lassi?... circhi atre gunnelle? nu ll’hai capitu... ppe le quatrarelle cci vonnu l’anni giusti... a giuventù! È veru: scinni a nive de la Sila, senza racchette vai ch’è na bellizza! Ma ppe lu restu?... cumu bella pizza restata a sira chi nu bala cchiù... nud’è croccante, è fridda, allasticata, tuttu de supra s’è fattu a na pittella... nud è filante chilla muzzarella nu ‘nsapuriscia propriu a nullu cchiù. 230 Nu jure de jardinu Propriu u primu gridu fattu quannu appena m’era nato l’é sentutu stamatina ca mi l’era registratu.... ed all’annu chi cantava: “Trinca, trinca...” na canzuna ccu parole mo luntane, ne capisciu sulu ancuna... l’é tenutu tra le vrazza, era granne e l’é portatu alli pedi du Signure... Illu sì, ca l’ha guardatu! Mo, Madonna mia si spusa e cce vena ‘ncumpagnia de nu jure de jardinu chi èdi mele e marvasia. Se vulerru ppe na vita, è lu primu e sulu amure, ccu rispettu delicatu alla base de l’ardure. La mugliere è nu tesoru chi cchiù passa ed è pregiatu, e si rescia, u bastu jurni ringraziannu lu criatu, ca mantena l’armunìa, nun te fa nulla sparata, porta lustru ppe la mente chi se sciala ristorata, apra facce allu surrisu chi è salute ppe la gente ed è cosa chi arricchiscia e nun custa propriu nente. Ohi Signure miu sai tuttu... cchi t’avimu de circare? già n’hai chinu de ricchizze, ma iu ‘nsistu e ne guardare! 231 Nu minutu “ Nu minutu... e cchi cos’è...! me stai arreti pede pede e pue... hai vistu cchi succede?... e ca tu ‘un me lassi ‘mpace... na sirena!... chiami sempre ed iu fujiu!... signu ciota... u problema è si me sciollu... Tu?... te spusi n’atra vota“. 233 Nu scherzu e Giulianu Ccu la fotocopiatrice, u compiuter e serviziu ha cunchiusu unu di scherzi...mo tu cuntu...ch’è nu sfiziu. Nu collega era mmitatu a nu corsu e formazione ed avìa de jre a Roma ppe dispostu e Direzione, e a ssa littera de mmitu una frase hâdi ‘nsertatu chi dicìa: “Per solo alcuni era statu preparatu” ppecchì i megli avianu e fare, cumu dicia lu decretu, e portare ‘ntra l’uffici u progressu gia concretu, e ppe fare prestu e bene, ccu li megli si scusava ca i compiuter c’eru tutti, ‘ncuna seggia cce mancava e che quindi, cunchiudennu, ppe questione e fare ‘mpressa si portassidi la seggia: così fatta... tutti a stessa”. Mo pensativilla suli quannu a Roma édi arrivatu e, trasutu intra la scola, a poltrona s’ha sballatu tra cartuni, fili e lazzi, tuttu ‘ntornu pagliarelle, illu mmenzu troneggiava ccu la sua seggia a rotelle. 234 Nun c’è rimediu si chiudi lu core A vulerra sentìre ‘nnamurata, ma è na gulia chi resta... e né se spera... ricordu, pensu e pue cunchiudu: c’era na cosa bella chi édi già passata. Nun c’è richiamu chi pungia lu core; a ‘ntisa cumu fossidi addurmuta, la smova sulu lu televisore; se curca quannu a notte édi frunuta. Si parru... dicu “cose già scuntate“ ‘ncignu a pensare?... ”cose già sapute; me guardu arreti... si nne su fujiute, ‘mpinte a rusariu, tutte le jurnate. 235 Nun ce fai boni i sui Ccu quantu dicu, forse fazzu sbagliu ca mo tutti pensamu ccu malizia... e pue... sarà n’aguriu o n’atru ragliu, unu di tanti chi nun fa notizia?... Certu, lu core u tegnu ‘ncantaratu, sutta nu pisu ch’è nu cantamune ppecchì la gente chi m’avìa chiamatu m’hadi tenutu chiusu lu purtune cà nun si trasa cchiù si nun si gualu a chine s’ha ‘ngrassatu e cosicelle, si nun si tipu chi poi fare “u palu“ cce perdi serenata e ciaramelle! E dicianu ca guardi i fatti tui... ma sai ppecchì?... nun ce fai boni i sui! 236 Nun sai cchi fare Duve ponnu cumpunire li pensieri e lu ‘nciotare ppe ssu granne patiscìre, si nun tenu duve stare? Guerre e grida su de casa... è la malatìa chi ‘nciota... ‘mpace ‘u resta nulla rasa... ed aspettanu a ricota. Ogni sira lu calvariu: si ricoglia o se ‘ncavuna? le jurnate e calendariu su le stesse... una pped una! Su tant’anni!... chi pôu fare? Hâu pensatu de tentare sdilloggiannu de straforu ppe sse fare a vita loru... e ccussì ‘ncignû e finusciû le jurnate de travagliu... s’alluntananu, si spingiû, hâu consatu lu bagagliu propriu cumu sbenturati... su in partenza e ‘un sai cchi fare... e lu sa poi duve jati chine resta ad aspettare? Quannu pensu... cchi volimu? la famiglia ‘un se sciollassi, a sincerità de primu e la vita ripigliassi... ppe lu restu? cchi sacciu iu? sulu chillu chi vo Diu. 237 Nun se sa “Ma,... viditi... all’organismu sulu a freve u pò sarvare, cà reagiscia e ti le còcia le sostanze de cacciare.” Menu male!... era avvilito... ssi malanni ‘un passu mai: “A natura u vì.... ha reagito cu lle frevi,... forse ‘un sai... si su forti, belle e chine simu prossimi alla fine!” Ppe speranza nud è male specie ditta intra u spitale!... Ma u scongiuru du malatu iu, però, mu signu datu e le manu, a cose certe, poggiu sutta le cuverte. Si me circanu: “Pecchì?” propriu... dicu... de ccussì... certamente male ‘un fa! si fa bene?... nun se sa. 238 Nun si criatura Quannu venanu e rappe... ‘un te truccare... chissa è l’età chi ha de caminare! Si ‘mmece e linchi e creme e de pittura mustri, lampante, ca nun si criatura... Potiti dire ma ppecchì me ‘ntricu? dire sse cose... pò... sulu n’amicu. 239 O chi per lui Nu jurnu allu catastu avìa de jire e ccud ancunu avìadi de parrare ppe na finata*, chi s’ha de vidire, ca li vicini fannu caminare. Chiamalu ‘mprescia... e lu nume cce dicu, oppure ancunu di ‘mpiegati sui... “Nud’è capitu u nume... quale amicu?“ chiamame... e cci l’è dittu... o “chi per lui.” Doppu na bella pezza, passu e guardu, russu lu trovu, e tuttu appiccicatu, me dicia ca ‘ud ha curpa, facìa tardu ca na caterva e gente avìa chiamatu e lamentava: “Gente scustumate, su granni e fannu ancora e guagliunate! Quannu ssu “chi per lui “m’hâu de passare li senti sulu ridere a sbullare...! E cchi cos’è?... nu resciu propriu a nente! eppure m’hannu dittu ch’è prisente, ma chissu “chi per lui “è nu sfatigatu, nun ce riposa,...u vidanu... è passatu e nella stanza attigua va a finire, duve dicianu propriu du sentire... eccu ppecchì me trovi arrussicatu, ccu trentadue persune è già parratu ma l’urtima m’ha dittu ca ‘un ce lassa e ca me fa chiamare appena passa.“ *demarcazione di confine 240 Ottu dicembre, a festa chi ne ricoglia Marì, nue te volimu ringraziare de cchiù ppecchì cce perdi la salute, te parti all’alba ppe ne fa gustare sse carni e latte chi su appartenute allu crapettu d’Acri chi è nu squagliu, ti l’hannu datu ed ammazzatu e pressa ccu curtellata amica, senza sbagliu cà ci hai campatu da professoressa. A machina Pegiò ci l’hai struduta e al grande rischio te si subbarcata quannu a frana, na casa avia spartuta, rimasta a menza, supra a carreggiata! C’era la strata longa ppe la Sila puru periculusa!... ccu “trasbordu” perciò in partenza s’appiccia na cannila “chi u traghettu rescissi”...me ricordu! Menumale che mamma te vidìe direttamente e ‘un c’era d’aspettare ppe sapire da figlia sse vie vie e si la nive la facìa passare! Certu ca è statu e veru nu tormentu l’attesa annuale de trasferimentu: tu ppe nun perda punti ‘ud accettavi e ad Acri, l’annu, lu ricominciavi. Ppe ss’atra cosa t’avìmu e ringraziare: manteni ssa jurnata ppe l’usanza chi aviadi mamma, ccadi, a nne chiamare e tutti quanti inchiamu chissa stanza 241 e ccu papà, cuntentu, chi guardava si eravamu de numeru crisciuti, ccu lu surrisu sue mentre cuntava, compresi i figli e Rosa, li niputi. Oje, de tutti i due, simu guardati ccu papà chi ne dicia: “aumenterete“ e i figli di niputi su ‘ncignati e nun c’è dubbiu ppecchì dicia: “Vedrete“; signu sicuru puru ca surrida sia ppe la prima e secunna niputella, ca ppe ssu rotu de Maria chi vida e sia puru ppe n’atra cosa bella: Checco e Giuseppe, all’Africa c’è jutu e nud ha avutu la malinconia ppecchì su vote e vote chi è partutu ed “il mal d’Africa” s’è fattu malìa: l’ispirerà de certu de portare na buttigliella e sabbia...a comparare cumu è successu quannu è rimpatriatu e...a purverella d’oru.. n’ha portatu 8 dicembre 2005 242 Pagherò Tu veramente speri?... ancora cridi?... ccu tanti aggiornamenti, i tira e molla... fatiga fatta e nullu sboccu vidi curranu e spise... tuttu ti si sciolla. Dicianu: “Devi adire il Tribunale, cc’è lu lavuru... e pagu quantu vale.” E tu chi ormai de tuttu si chiagatu spuni le carte avanti l’avucatu. “Statti tranquillu, nun se po sgarrare fattu u lavuru mo l’hâu de pagare... è propriu cumu ti l’hannu circatu... puru u cuntrattu teni... ed è firmatu. È cosa fatta... né c’è l’eccezione! circamu a provvisoria esecuzione.” Su sse parole, balsamu e malìa... portu li sordi a lla famiglia mia! Però passa lu tempu... appezzentisci... te ‘mpari “la realtà processuale,” chilla è chi cunta... e tuni annichilisci sapennu chilla vera, sula e tale. “ Ma si!... tu si ‘ngegneri!..” campi e nume puru si fai de debiti nu jume!... nessunu u vo capire finu a mo: scrivimu... fatigannu... “Pagherò.” 243 Pariadi nu cristianu Dintra la caggia granne l’aggelluzzu volannu...sbattulìa...piglia nu ‘ntruzzu... ma cchiù forte se minta a sbattiscire cumu volissi de le sbarre escìre... e va derittu e resta ccu la capu dintra li ferri. ‘Un perdu tempu, rapu, allargu i fili, u pigliu, l’accarizzu... lu core vatta e tremadi lu pizzu... nu strepitu... pariadi nu cristianu... me resta senza jatu... tra le manu. 245 Però a faccia s’ha vulata La mugliera, Lisa a bella, piglia puru la misata ppe assistenza de la zia... però... a faccia s’ha vulata! E n’è mortu lu maritu jestimannu lu parente chi va trova la mugliere ccu vrigogna ppe la gente, e, assettatu avanti a porta l’ordinava lu café... Lisa a bella lu serviadi... al marito dicìa...”te“. 246 Pò la leggia scunchiudire? A furtuna de l’amici? si prisenta bella e fatta quannu c’è la “fattispece“ chi se gira alla ‘ntrasatta e la causa “tale e quale “se trasformadi a “diversa” de “a vincimu allu sicuru” la ritrovi “menza persa” ca lu jiancu si fa nivuru ppecchì è vistu alla scurata, supra a stessa fattispecie, l’aria ‘ntornu è trasformata... o lu giru, o la sustanza, ccu la tua cchiù granna cura ne partimu a “causa vinta”, se conchiuda a giratura. Nun se sa cumu è successu... a nna vota s’è cangiatu l’indirizzu da pretura ch’era “già consolidatu” E ti spiegu ch’è “dinamica” chissa legge chi se ‘ntrica chi, lejutu a “raso terra” è la legge “di n’amica”; si a canusci certu rescia... e sinnò va a trasa ed escia! A realtà nun sunu “i fatti”, a realtà è “processuale” chi nun rassimiglia propriu a quant’era tale e quale e pperciò resti ‘mpetratu, stonatizzu ppe capire cumu a stessa fattispecie porta a tuttu n’atru dire! 247 Potimu curra, ridere e cantare E fermate nu pocu!...me ch’è friscu... è esciutu propriu mo... zuccaru quantu? “Ppe accettare na guccia... u vì... su piscu ssu tridici è sicuru... ‘ncunu santu!... si se vota e ssa banna me conzassi... no ca me manca nente!... graziaddiu ppe figliama... chisà cchi le dunassi”... ah... dicia... cumu stà?... tu giru iu?... “ Sapìe ca m’è nasciuta sgarrupata? sgallata cumu Ntoni... u ziu Tonnuzzu... ppe ‘mprima m’era parsa na gacciata, una jestima chi te lassa muzzu!... ma... jurnu jurnu è vistu quant’è bella e cchi ricchizza dava ssa criatura, e ca na gamma ciota nu scancella li doni a jume dati da natura... e a gioia e dintra l’occhi chi m’aspettu... le cure, le manuzze... chilla vuce... mo rescia: scinna e saglia de lu lettu se mova sula e porta adduru e luce. Me parra d’ogni cosa e mi le dicia: rumanze, i temi e scola, e cose sue; a matina lu sule benedicia, e mo cuntenti simu puru nue, e ancora e cchiù godimu allu pensare: potìmu curra, ridere e cantare. È chissu veramente lu tesoru chi nu l’appatta mancu tuttu l’oru! S’è fattu tardu....eppuru avia na prescia! u vì... ppe via e ssu tridici... si m’escia!...” 248 Ppe la via Ma cumu hai fattu figliu a te ‘mbrogliare dicennu tutti ‘ss’anni fissarie... cumu hai dormutu e notti ppe cangiare, e no tu sulu, le speranze mie! Vorra sapire quantu è capitatu, quale rotella, ferma, ha scunchiudutu, troppi su l’anni e dintra ssu passatu ppecchì ‘u vve siti datu nullu aiutu. Iu mo nu possu cchiù guardare arreti vogliu speranze, e avanti caminare, però nun ci nne vonnu cchiù segreti, u tempu è troppu pocu e ha de fruttare. Iu, mamma, tegnu sempre e vrazza aperte, dormiti, ed iu ve ‘ncattu le cuverte mo siti a caminare supra vie duve ‘un ce sû da casa cumpagnie ma cc’è la forza, e bona capu avìti curaggiu... ‘u vve fermati e cce resciti. 249 Ppe n’amicu Cchi possu dire?!... ci l’avia n’amicu sapìa li fatti, pene, circostanze, chi canuscìa ppe nu sapire anticu... n’hâmu godute tante bone usanze!... Nun sacciu cumu... me sentìa sicuru e nun te resciu a dire lu ppecchì ma, si a nna vota me calava scuru, sulu nud era: propriu de ccussì. L’amicu è nu tesoru e si te lassa dintra lu core resta nu vacante chi u tempu nun ti l’inchia, né te passa e cchiù cose te mancanu... e su tante! Te ‘ncanti e, a vote, para du sentire, ne vidi quasi quasi la presenza e parrare cce poi, si sai seguire, di passi de lu tempu, a percorrenza. Lu ‘ncuntri ed è cuntentu ca junciuti, unu ccu l’atru, li stamu vicinu, illu s’è azatu a forza... e si nn’è jutu ca l’hâu chiamatu supra atru caminu. Me dicia ca potimu assapurare, e ancora e cchiù, chiss’aria de famiglia chi te ricoglia ppe lu bonu stare; è nu richiamu chi lu core piglia... continuadi a nne dire: “‘u vve sperditi,” s’appenta... pue ripiglia: “ccussì è juta, ma l’amicizia è bene chi goditi... restati sempre i megli”... e ne saluta. 250 Ppe nu mumentu Ma quantu è bellu ss’arberu de nuce ccu l’umbra ricamata de magia, l’aria chi tra le foglie chicchiaria ccu ssu frusciare quetu, friscu e duce chi sutta pelle avanza tremulannu, t’ammupia tuttu e perdi la presenza, nun sai duve se trova la cuscienza de tuttu quantu ‘ntornu va rotannu: senti la radichicchia cchiù profunna chi è zillicata de la primavera, na guccitella d’acqua chi la ‘mpunna... ppe nu mumentu lla, tuttu è cum’era. Nu cane arriva ed azadi la gamma... chisà... capiscia... e va de n’atra banna. 251 Ppe tornare a ‘ncuminciare Iu me fidu e Tie, Signure, tu de mie nun te fidare cumu appena giri l’occhi signu già jutu a sgarrare! È ssa molla chi sta sutta sempre pronta e carricata puru quannu nu volissi è fujuta ed è sberrata... e Tu sai cchi ss’ha de fare ppe tornare a ‘ncuminciare! 252 Pree...sente! Cumpra guali ssi cazetti ccussì...... a giru si sparagna e cchiù tardu si scarcagna! Nel tramente... ‘ntra i tiretti tegnu u tempu de trovare e t’è possu apparigliare! Chine è guarda e spumature...! quasi tutti e nu culure. “C’è da aggiungere ‘zebrato’ si ritorna...da ‘lavato’ cumu in guerra: là il drappello te rispunnadi all’appello per sordato chi èdi assente tutti gridanu: “Pre..e...sente” ed iu associu ssu salutu al cazettu, chi è cadutu e una vota ha caminatu, cchi spurtuna... c’è restatu! 253 Prima e dopu Ccu n’occhiuzzu a caramella e lu zuccaru chi cula è na duce quatrarella chi se spagna a stare sula! Parra citu e prima aspetta chi ha frunutu u fidanzatu, propriu vi... n’anima eletta chi li santi ha cuntemplatu! Li vaju trovu doppu n’annu... tutta a musica è cangiata: illu ‘u resciadi a ‘ncignare, illa a storia ha già cuntata, ppe la casa vena e va, piglia chissu, u minta llà, mmutta ad illu chi s’arrasa, illa grida duve trasa: “Vi, fa prestu ed escia e llocu, tegnu a pasta supra u focu si nu resciu alla girare, mi la fai tutta ‘mpacchiare.” e sse tessa ogni rasella ccu lu ventu intra a gunnella. 254 Puru tra de nue ssa vita è bella L’è ‘ncuntrata e mi l’ha dittu: “Cucivula nun c’è, signora mia! Norama è bella! tutta taccu e punta... nue?... simu vecchie, senza fantasia me diciadi ccussi, quannu lu cunta. Però sunu parole... iu lassu fare... e’ na guagliuna,... cùnchiadi criscennu... ne tena cose, ancora e se ‘mparare!... e farà prestu ca ‘u lle manca sennu!... Però a cucina, ‘u rescia a gnermitare: furnaci aperte... e tuttu èdi vrusciatu! Hâu d’escere da casa ppe arieggiare e tenanu u soggiornu affumicatu. Ma nu mme mmiscu... fatti de maritu... però ha già fattu passi de gigante puru si l’ovu frittu è abbrustulitu, e lu spaghettu al dente èdi croccante!... Ma venanu cchiù spessu e su cuntenti, mi dicia: “Quanto è buono... ma è comprato? qual è la ditta e quali gli ingredienti?“ Nun sacciu figlicé... ma n’è sarvatu! Simu vicine, supra a stessa via, chillu chi serva, u trovi duve mmia. Iu nu mme movu o, si girìu, è ppe pocu, c’è la pignata sempre supra u focu. Quannu te dicia, veni e t’arricetti tiri la seggia... e basta ca t’assetti; tu dicu ccu lu core e mammarella ca puru tra de nue ssa vita è bella! 256 Purvera d’annata Ti lu circu ppe piacire ssa fatiga na cacciamu? quattru tavuli, due segge e pue, doppu, n’appentamu! “Ccu ssu cavudu?... se suda... ppe dumani lu facimu ccu lu friscu... alla scurata! stai tranquillu, a cunchiudimu!“ Mo cc’è purvera d’annata: macchie de travasu e vinu... chille segge chi te guardu sempre e mmenzu allu jardinu! 257 Quannu cala lu sule Iu me ricordu de quannu la vucca era duce quannu u cuntattu de manu aggrizzava lu core quannu lu sulu pensieru ca tu me stavi aspettannu me dava forza e curaggiu de saglier cime e passare jumare; Duve si juta iu nun t‘è trovata ma ppecchì si sprejuta ccussì?! Dicia duve si aggiusti lu nidu? ma duve lu fai? Nun possu pensare che m’ha straviatu ma passa lu tempu e nun te viu spuntare, tu nud’arrivi. Te circu intra l’aria da sira e cala lu sule, intra l’aria te sentu ma nun ce si cchiù. Ogni sira me cala davanti e nu jurnu e speranza si vruscia. 258 Quannu liga la famiglia Propriu stasira ti lu vogliu dire: su già luntani i fatti e l’arraggiate, u tempu chi è passatu fa capire, e ppe parrare bastu due guardate! N’avimu caminatu irti ccu scise pigliannu puru ‘ncunu arrozzulune, n’hâmu guastati jurni a cchiù riprise jettannu ancuna cosa du barcune. Però l’avimu avuta la maniglia chi n’ha tenutu: i figli ‘un su sgarrati, simu ligati tutti alla famiglia, e li difetti su menzi aggiustati, né fannu straggia cchiù le gelusie ca le rotelle ni se su conzate, mancu me ‘nquetu si e cazette mie continuanu a restare sparigliate! Dicimu mo alli figli: “si potiti ccu le parole nun ne strapazzati tantu facimu chillu chi voliti cà cose e l’atru munnu nun circati. Projitinilla a parolicchia duce e a mammata nu mi l’abbarrucati... ca restu sulu e pue me trovu ‘ncruce: vue, “fate un salto“ e ‘mprescia vi nne jati. Perciò lassatimilla senza affanni ccussì me campa ppe n’atri cent’anni e a mia, si nu la fazzu cchiù ‘nquetare, me duna lu permessu de campare!“ 259 Quannu manca l’acqua “Vida!... l’acqua si nn’è juta... cumu è fare ppe la doccia? chissa è n’atra siccatura... veramente mo me scoccia... Pà?... cum’è ca nud arriva?...manca sulu a ssu palazzu, chillu e fiancu se sciacquetta...m’è lavare...cumu fazzu? Iu tra pocu haju e nescìre e lu sciampu m’haiu e fare vida tu de pruvidire... de ccussì nun pò passare.” – Figlicé, lavàte e capu ti nne possu fa sentire, ppe la doccia...la speranza de ta fare... l’è perdìre. È scasatu mari e munti... «èdi rutta l’adduttrice» m’ha rispusu n’impiegatu de la ditta appaltatrice; l’hâu chiamata du comune, l’assessure ci ha parratu e farà nu novu allacciu quannu u tempu s’è cunzatu. Perciò, figlia, ‘un t’arraggiare, cca cc’è na ferita aperta cumu cce mintissi sale o cacciassi la cuverta ccu ssu friddu e malamorte...! E perciò nun c’è bisognu, mancu e sbattere sse porte. Tutt’al più...ccu na buttiglia, chi te ‘mpicu ccu n’armaggiu, tiri a corda e... chianu chianu... fai nu picculu lavaggiu. E speriamu jissi bona pue ccu ssa condotta fatta, ca pur’iu cchiù nun supportu sse lavate de la gatta! 260 Quannu partiamu “Ohi Madonnella mia du bon caminu Tu guardamillu sempre de vicinu, allu bisognu stennacce na manu, e nun ‘ncuntrassi malu cristianu“ Ccussì pregava chilla mamma mia tutte le vote chi unu e nue partìa. 261 Resta ccu l’aria tua E guarda chine ‘ncuntru?... è tutta a scola! ia la miseria cumu u tempu vola!... Cchi viju... ti pitti?... puru tiri a pella? cchi vai facennu... troppu si truccata!... ti prego puru... allonga ssa gunnella sinnò nun t’assimigli!... si cangiata! Resta ccu l’aria tua!... si sempre bella, si fascinusa,... teni la favella! E pue, tutte le curve su allu giustu ppe dare all’occhi chillu stessu gustu!... Propriu nun serva chissu pittamento... basta nu toccu...di mantenimento, ti resta sempre tantu... e va guardatu; iu cchi te dicu!... u sai, signu spusatu, però signu cuntentu e me cunsola vìdere bella a mia cumpagna e scola! 262 Restannucce a campare senza guerra Guardu ssi palummicchi... l’hâu capitu lu jocu de mugliere e de maritu chi circadi pacenzia ppe ‘nzertare, ppe crisciere li figli e l’allevare? Iu cchi lle dicu?... ”duve jati jati ma u postu vostru è chillu de spusati duve se vola prima e pue s’atterra restannucce a campare senza guerra”. 263 Resti ‘nchiovatu lla L’anima si cc’è ‘mpinta a ssu spicune! mo cce su mazzi e juri e cc’è la mente... risentu quannu ha chiusu lu purtune... passa lu tempu ma... ‘un cancella nente. Guardamu u cielu, u sule le matine, e notti?... sulu e scuru restu cchine... jurnate spise supra vrasce ardenti e ‘ntra lu core spine e graspi amari... ne venanu a trovare li parenti, restanu ccu curdogliu li cchiù cari. Però ‘ud alleggia nente... è punu chiusu, u tempu lassa sempre e cchiu nu pisu... i libri sunu lla... lu cellulare... pperò nu llu sentimu cchiù sonare. 265 Ricordannu A menza fujutella avimu fatta e ss’atra parte avimu ‘ncumunciata, si ne toccassi propriu a paru e patta? resterra n’atra bella scarpinata! Nu vorra Diu, campata d’assistenza!... allura è propriu megliu sbarattare... poveri figli...quanta sofferenza... perderranu e jurnate ppe campare. Speriamu nu mancassi la salute, cce sunu ancora studi e cunchiudire, e cose belle,...forse e cchiù volute: cce su marce nuziali de sentire, cce su juri chi circu cumpagnia e niputi ca stennanu la manu ppe caminare ssa parte de via, e jire assieme queti, chianu chianu e de li tempi nostri cce parrare, sempre ccu gioia, ppe ss’immaginare li tempi e prima... de ccussì, criscennu, ne penserannu e core... ricordannu. 266 Ricordannu Peppinu Angotti (Primario di Ortopedia) Stavu sonannu ccu lu mandolinu motivi chi cantavamu e guagliuni: lu core granne, de speranze chinu, de turmenti d’amure e de canzuni; Me criscia lu suspiru tra le note, torna presente u tempu chi è passatu, tu si davanti cumu e tante vote sonannu... avanti casa... si assettatu... Cantannu chianu, seguennu a fantasia chi musica e sirata liberava... circavi all’aria, tra le tante, a via duve, la mente, a spassu te portava e ccu la manu me facìe signale de nun fermare ancora la sonata chi portava ricordi... e de lu male luntanu mantenìa la pungigliata. L’urtima passiatella a Cerisanu, murettu ppe murettu a n’assettare... e passu doppu passu supra u chianu... eranu cchiù li sguardi du parrare: ccussì scurra, a nu lampu, a giuventù... jire luntanu... ‘un ci pensavi cchiù... e te tenìa la manu Carolina mentre a storia chiudie chilla matina. 17 settembre 2006 (un mese dopo) 267 Rimpatriatu Sempre chiummu a chillu palu? “Dici a sordi?... mancu u scartu... ogni pizzu è fattu... gualu... è decisu... mi nne partu”. Doppu n’annu u ‘ncuntru ancora e me dicia ‘ntossicatu: “Tuttu è fattu... ma e lla fora guarda... m’hannu rimpatriatu”. 269 Riscorda ssa jurnata Cumpà cchi cc’è?...ppecchì si dispiaciutu? “Cchi te rispunnu!...nun signu accordatu ccu la signora mia... nu scanusciutu! maritu ed è campare assulignatu! Le vorra fa capire: all’età giusta rispunni cumu appicci lampadina... si allongu a manu, ogni ura è chilla giusta; ppe senta discu ‘ud è cangià puntina! Tu la chiami... te coci... fai la rota, nun se ricoglia ed è puru scuntrusa... ‘nsurdata... (passa bona ppe na vota!) ma bussi e resta sempre porta chiusa... e si ‘nsistisci, quetu, alla chiamare, piglia l’amure tua ppe cosicella, te diciadi ppecchì la voi ‘nquetare... eppuru stare ‘nsieme è cosa bella! Ppe te sburiare ‘ud è cangiare stalla; ppe mie su cose e core, su nu ritu, ‘ud è la cursa supra na cavalla, è gioia ed alimentu de maritu è puru cumprimentu ppe la spusa chi nun t’ha de mmuttare for’a casa... u maritu ti circa, nud abusa... patrune...nu se jettadi a nna rasa... e ppe ssa cosa chi è na grazia e Diu cumpà... chillu chi passu... lu sacciu iu! È lizzicusa, t’ha de rifriddare, 270 ‘ncatturannu ogni foga ed ogni ‘ntisa, ed iu ppe stare megliu, m’è scordare, scardinannu l’amure!...è storia e risa! ” Cumpari miu, capisciu, e cchi voi fare? chissa è na cosa chi nun poi cangiare, ma ccu llu tempu se duna n’aggiustata, cchi è fare mo?...riscordate a jurnata. 271 Ritrovarsi (c/o Laions 20 febbraio 1994) Un amicu e giuventù m’ha chiamatu: cchi facìa? propriu mo ccu “Ritrovarsi” potìa dire ca nu jia? Pue l’elencu chi m’ha lettu de vue tutti cummitati m’ha toccatu i sentimenti ca de sempre v’è apprezzati. Quindi subitu è chiamatu a telefunu l’amicu lu maiale chi me parra: quantu ha dittu mo ve dicu ca da zona fraquentata illu già si nn’era jiutu, e a segreteria rispunna che era altrove trattenutu... Sulu tardu, finarmente, è arrivata la chiamata: “Senti, ppe lu cellulare zona d’ombra è capitata, quannu ti cce trovi dintra nu poi fare nente cchiù, ppecchì perdi lu signale e a cornetta fa...Tu, Tu... e continua: “Chi è passatu...all’imbarcu via Majilla li colleghi nun saglianu ca la via nud era chilla. Avîu chinu u marciappiedi e assurdavanu e gridate ppecchì tutte le menzine volian’essa traghettate. Avîu già giratu u trenu e cangiatu la tabella, nu cartellu ‘mmenzu a loru: “Qui l’imbarco per Maiella” “Alta quota ed aria fina, cura rapida e, temprati, se ritorna megliu e prima: facce nove e riciclati. E siccome eranu tanti nun cc’è statu nente e fare ccu lu trenu su partuti ppe se jire a rinnovare e tornare n’atra vota majaluzzi de famiglia chi lu ficatu s’arrusta alla vrascia supra a griglia. È aspettatu l’atru trenu... perciò tu nun m’hai trovatu ma in effetti la presenza, chissa mia, nud ha mancatu! Sulu cc’è na novità ti la dicu, è chissa cca: 272 Iu ccu chissu mmitu è chiusu... mi cce vodi cchiù giudiziu... e mo calu lu cartellu ca “rinnovu l’eserciziu“. Tutti i strogli, cose vecchie, fora jettu,...è sbarattare e me tegnu le pruviste chille bone da sarvare cullu stemma qualità... perciò lavu lu stanzinu ci arieggiu, na pittata e na pulizzata e finu, sinnò sgarru i capeccolli. Vogliu dare garanzia di casatu maialescu e pregiata mercanzia chi fa l’alto gradimentu e cull’indice chi sale riportannu a primu postu li prodotti du maiale, apprezzati di clienti chi me sunu affezionati e canuscianu i salami ca si l’hannu già mangiati. Ssu rinnovu certamente l’è portare a cunchiusione ccu l’aiutu vostru...amici,...mo guditive a funzione ca sse frittule su bone, e ‘u jettati ‘nterra nente, lu majale è sempre statu la ricchizza de la gente. Ve salutu speranzusu ca cc’è tantu chi ne liga, e si a manu mi la dati restauramu la putiga... U sapiti cchiù de mie, siti gente de cultura chi apprezzati le pruviste chi ve duna la natura: Si vrusciati ligna e cerza, nun faciti focu e paglia, e u majale de cca dintra ccu la gioia v’attinaglia. 273 Senza atri sciolli Na vota, si u surdatu ‘un te pigliava, dintra le case... c’era nu murire! Era la Patria chi te rifiutava... chi tu, volennu, nun potìe servire. La Patria de na vota a canuscìe, e de persuna mai l’avìe ‘ncuntrata, supra li sordi a faccia la vidìe ca de nu latu c’eradi stampata... Mo ppe sse carte e nente l’ha perduta e assieme a tuttu u restu s’ha jocata... puru de l’atru latu si nn’è juta e nu lla trovi mancu ‘ncurunata! Nun se ritrova... sta tra le ammucciate e nun la vidi mancu ‘ntrasparenza!... si licca le ferite ch’ha pigliate, circa de stare arreti ppe decenza. L’hannu levatu e manu la vilanza... in tribunale cc’è da convenuta, l’hâu sbacantata propriu da sustanza chi na facìa de casa, appartenuta. Chisà si mai ritornadi conzata e n’atra vota tutti ne ricoglie, e passadi a nna vota ssa nottata senza atri sciolli... e senza nove doglie... Chisà si la truvamu l’unità e a tantu suspirata libertà ‘ncignannu n’atra vota a gnermitare vidennu ssi guagliuni fatigare. 274 Se pò campare? Ssu lavuru è ormai na chiaga, quannu cc’è... nullu te paga... ppe n’accontu c’è penare... ma ccussì se pò campare? Nullu parra e se capiscia ca u proverbiu è già scuntatu: “Cavallu miu, si campi, l’erba criscia; quannu paganu a mie, sarai pagatu.” Ma cc’è n’aria e purverera duve è prontu u furminante... tira, tira... ma le gente su scunchiute e sunu tante!... Le famiglie stannu ‘nguerra scarse e sordi e de lavuru... e ccu l’omini alla casa... lu domani resta scuru! 275 Sessanta Cumu potìa passare chissu jurnu chi quasi alla ‘ntrasatta m’è arrivatu? Sessant’anni!.. ti para nu “passatu”... chillu chi resta dopu ardutu u furnu... Sparta lu tempu cumu na gacciata e a vita te rimane reglie reglie, tu circhi de ligare chille meglie ma quantu cci ne resta spernuzzata! ligna chi nun se coglia, va perduta.... eppuru... me paria ch’era servuta! 277 Sessant’anni Ssi sessanta?... li pensava cumu bumma e scarricare ed imbece, dintra, sbotta sulu chillu chi ‘un poi fare! Ci ripensi e si cuntentu... u traguardu l’hai passatu ringraziannu a Pruvidenza, ta camini, ‘un si ‘ncroccatu, resti tisu e si t’appretti pari ancora cinquantenne ma a sustanza èdi diversa... c’è la forza chi nu renne. E si è sagliere, mintimu, ppe arrivare a n’atra quota scegli u vasciu di scaluni!... ‘u d’è cchiù cumu na vota! ca nu zumpu e nu sbilanzu cumu rinnina volavi... ch’arrivavanu ssi tempi, tannu cumu cce pensavi! Tuttu jia cumu nu fusu... nu filatu... “na bellezza” è capitu cchi hâmu persu cu “l’eterna giovinezza” e ca puru su fandonie, vacantizze senta dire: “l’anni ‘un cuntanu: guagliune... dintra cca ti cc’è sentire!” Però, mo, guardame seriu dintra a pallarella e l’occhi: Tu, ssu dintra cca chi dici, veramente, duve u tocchi? 278 Si ‘ncuna cosa fa Va ad occhi vasci e vergine chiagata cumu circassi subitu n’aiutu mentre se spanna na malìa fatata... e nu giuvine, bellu e c’è cadutu! Escianu... ed illu addura de lavuru chi porta sempre appressu lu sudure, ma illa tena d’oru u pennituru, dicia: “è ricordu de n’aticu amure! “ “I figli, tutti, su da razza mia: c’è nu morettu, n’atru biunnu e finu,” “a fimminella”, dicia, “è na gulìa e l’arberu ne nuce e nu vicinu“ chi tuttu u jurnu illa lu guardava e, dintra, a pelle, li se colorava. È sempre bella, canta intra lu “coru” e spessu cangia u pendentiffi d’oru, ma a gente nun sa senta a criticare... si ‘ncuna cosa fa... certu a sa fare. 279 Si nun c’è...ppecchì venire? A presenza sua nun c’è ma l’ha fatta signalare a n’artisticu muzzune chi continuadi a fumare... e ssa vota s’è ‘nsertatu, quasi misu ccu gran cura duve vruscia ‘ncumpagnia, dintra u saccu e spazzatura. Cc’è lu fumu!.. “È un signale, è n’allarme, ‘un si cuntentu? vì... ccussì nun c’è bisognu de chiamare ogni mumentu...” E difatti era venuta, rapa porte e fuocu astuta... “Su signali...! l’è capire: si cce su... staiu ppe venire!” 280 Si tu chi m’ha šcantatu* Li spari de la festa “Patronale” chi l’urtimi de tutti, i corpi scuri, dicianu u furgularu quantu vale e, si è all’altezza... tremanu li muri!... Li stessi è senti quannu, e sutta sutta, ha de pigliare a fressurella e l’ova... a batteria se libera, vi... tutta (pezzi quarantadue) chi è nova nova! L’urtime botte, propriu le cchiù bone e fa, cadennu e supra, u pentolone! Curru dicennu: ma cchi s’è sciollatu? “E’ nente... u vì... si tu chi m’hai šcantatu!” *spaventato 281 Spasimu accitatu A speranza chi resta è sulu chilla chi guariscissi quannu ‘un c’è cchi fare, simu venuti tutti a te pregare Signure... ssa cunsigna... pigliatilla: rennane ancora bellu lu surrisu, chi rotassi sanizza ppe la casa, certu dintra la capu nun ne trasa ca ti la vue portare ‘mparedisu... Puru ccu ssa certezza de lu bene iu cchi te possu dire chi nun sai? frunissi la nottata de ssi guai e le rascate funne de sse pene... Ppe lu mumentu è spasimu accitatu... u figliu nud è ancora spalummatu! luglio 1999 282 Ssa iscrizione È trovatu a nnu muru ss’iscrizione ‘ntempu de manifesti elettorali, m’è parsa,tra le tante, una de bone ma ‘un c’era nume de li scritturali: “l’azioni chi simentanu la pace se fannu senza sangu ed amminazze, senza la guerra a tuttu: nente piace vitrine rutte e focu intra le chiazze. Ccu l’aggressione... arrobbi na partita... puru ccu l’usu da parola grossa, ma allordi u modu de campare a vita e ‘ntornu ‘ntornu cce scavi la fossa ppe cuntu e in nome della libertà chi, si cchiù gridi, cchiù luntana va! 284 Ssa lingua Ssa cosicella e nente, pampina arradicata, ammazzadi la gente e nu lassa vittata: Dicia cose de cielu o tingiadi de ‘mpernu, te chiatra intra lu gelu, o loda u Patreternu. Nessunu la ‘ncapizza ssa bestia scatinata chi fa carne e sazizza puru ccu na ‘nsalata! Ma... duce... è na malizia chi u core pò squagliare e nun cce vo perizia ppe lu sapire fare! Na parolicchia duce ‘un custa nente, eppuru... te fa amicu de la gente. 285 Sse cose e nente Eppuru hannu guardatu assieme e stelle e fattu ppe ogni cosa na parrata!... a stessa voglia de le cose belle u stessu pane ‘mpusu alla ‘nsalata de pummadori ccu cipulla frisca projuta de le manu de l’amicu chi dintra a tutti l’atri nun te ‘mmišca ca se ricorda tempu e stampu anticu!... Mo nud esisti cchiù... passa e nu smicciu e de le spalle vide le girate... forse perdanu tempu! èdi nu ‘mpicciu ppe se persune granni e ‘ntaffarate. Moni s’appoggiu ad atre vrazze e spalle, parrannu a gola china... “a monte e a valle” loru restanu sempre “nel contesto” e boni stannu supra u manifesto. E tu? rimani a fare ssi lamenti cumu l’abbannunata errama zita puru frodata de li sentimenti: sse cose e nente... chi strazzu la vita! Vuci e cuscienza? ...sulu na parata... davanti a lobbra longa... arreti azata... e li corredi janchi chi aviè tu?... nun fannu gola propriu a nullu cchiù. 286 Ssu fumare Muzzuni azati... fâu na piantagione, me fâu pensare a fimmine in tutù, avajane... ”chinate a pecorone” chi ricoglianu e ‘nterra la virtù; ma ppe la neglia!... è Londra sul Tamigi, e ccu la manu t’hai de vantilare, cumu si fossi dintra i suffumigi duve te manca l’aria e respirare! “Però, compà?... chi bella fantasìa!“ e già... è la cosa chi sarvu ppe mia, ca ppe lu restu, viju de m’arrasare duve cce trovu l’aria ppe campare, ca ccu sse neglie d’aria e nicotina puru u megliu purmune se sfracina. 287 Stai tranquilla ca va bona Nue partimu ppe fa bene e però nun ce rescimu, e nne strascinamu pene ppe le cose chi ‘un potimu. Senta: i figli a circherannu a via loru a modu giustu... duna tempu... cce vo l’annu pp’escia vinu de lu mustu! Ma chin’è chi nu volissi l’urme ppe li passi e fare? u caminu dirigissi propriu senza se ‘nciotare. Stai tranquilla ca va bona ppecchì i figli fâu progetti, u cerbellu le funziona né se scordanu l’affetti, ccu fiducia si nne parra, cc’è l’accordu familiare, certamente nun se sgarra la ricetta ppe campare. 288 Su, al momentu, sparigliati Manca u destru... cca u sinistru... puru chissu èdi spaiatu? forse è megliu... si cce scrivu: “è cazettu sparigliatu”; e perciò fazzu la lista ccu le marche di filati, li culuri e tutti chilli chi mo suli su restati; doppu scrivu ccu lu gessu bellu granne: “guarda chistu” e cchiù granne, supra supra, ccu na freccia: “avissi vistu?” e però ssu tentativu nu mm’ha datu nullu aiutu anzi a lista s’è allongata... guarda cca?... bonu venutu! Ma n’idea m’ha furminatu, nata propriu a nnu mumentu, scrivu: “cercasi cumpagnu, fine e scopu: “accoppiamentu,” e ppe avire alla ricerca n’interesse cchiù marcatu scrivu puru ca una vota sulamente hâu caminatu e, se in casu reperiti e stirati la matina, ponnu stare, “come nuovi “, n’atra vota intra a bustina! Ccu speranza dicu: forse se cangiasse ssa realtà? n’atru forse cci lu junciu ed è la felicità ppecchì pensu: si se ‘ncuntru, loru ‘nsieme tornu a stare vistu ca sunu soggetti fatti assieme ppe ‘mbecchiare! Si fallisciu?... l’è stipare cumu l’atre cose belle chi me restanu a ricordu de tante anime gemelle. 289 Succumpà ‘un te fare gabbu Ohi cummà, si abbarrucata... ed appentate nu pocu! u café l’è preparatu e sta escinnu... è supra u focu e na picca te rifrischi... mo t’è fare ssa pettata! puru si vai chianu chianu te sviluppi na sudata! “Cchi cce fai?.. cce stamu all’irtu... te ringraziu veramente, hai saputu ca lu figliu, l’urtimellu èdi sergente? Fa le cose na bellizza, m’ha spegatu ca illu ‘mpara li surdati sutta ad illu; fa vidì cumu se spara. E pperò sse cose e guerra nu me lassanu tranquilla... Mo sta ccu lu capitanu... dorma dintra a stessa villa. e accumpagna la mugliere quannu escia a fare spisa. Mo ssa cosa ‘u mme quatrizza... è nu tipicellu tisa... alle vote ‘un ce vo nente a se fare na faciglia... mi cce rotadi la capu... po su guai ppe la famiglia.” Epperò nun te fissare!... quantu zuccaru cce mintu? “Cc’è maritumma, è saglìre, sta facennu nu recintu:” unu basta? u pigli amaru? “Sini, grazie, quantu vali! nu scarazzu ccu la rizza sinnò fujiu l’animali e le servanu e puntine chi è cumpratu ‘ncapu a chiazza ma guardannu le cavalle... cchiù me sentu éscere pazza: quannu passanu i cavalli de cumpari Carminuzzu se scatinanu e pullitre... ohi! cce vo nu fossu a puzzu, funnu e fattu ppe fermare ca a natura se scatina se scapizzanu e li ragli... l’hannu e dare a medicina! Succumpà, ‘un te fare gabbu... vussuria siti struiti, me vrigognu a llu pensare... ma... cchi guardanu i mariti? quannu serva medicina... s’è luntana a farmacia chissu spacchiu u vâu trovannu allu primu pizzu e via.” 290 Sulu Ohi scunsulata vita! m’hai ragatu e mo mi lassi sulu a ssu penninu senza forze ed aiutu, abbannunatu nun si nn’accorgia chine m’è vicinu! A capu intra e jinocchie me ricogliu e ccu le vrazza stringiu i gammarelli, e cose se prisentanu nu ‘mbrogliu, sentu rumure chiusu de cancelli. Vorra trovare ancora vrazze aperte e cavude de vasi e d’accoglienze cumu chille de sutta le cuverte quannu tornava doppu le partenze. Mo pensu u jurnu de me ricoglìre anticipatu a prima de partire. Arrinzinatu restu intra ssu chiatru... ssu jurnu è longu e null’aspettu l’atru. 291 Sunu ssi tempi e mo chi portû guai N’arberu e cerza, granne, arradicata, dintra la terra sua, cull’aria fina, all’umbra ci pue fare n’appentata si chiova... o u sule cocia da matina... cc’è tavula parata ppe l’amici, spacchiu ppe tutti, bastadi passare, c’è nu bisognu? sulu ca lu dici, te spuni e pigli forza ppe ‘ncignare... si u ventu mina forte, ancuna foglia se strazza quannu u cielu spurverìa di rami azati, ancuna si nne spoglia fintantu chi nun passa la trupìa... Ma puru na ventata fastidiusa pò capitare... e coglia alla ‘ntrasatta quannu lu tempu u duna nulla scusa e la jurnata è bella, l’aria è chiatta. Na cerza e chisse... supra nu curinu!... e si la pò chiamare na ventata!... ma si ssa cerza se chiama Giginu se frunadi a nna bona zillicata ppecchì nu sgarra mai lu dittu anticu: “Ad aria netta, u tempu u lle fa nente” Gigì, mo si cchiù forte, si l’amicu chi mantena la stima de la gente. Perciò n’atri cent’anni... e ccu salute... Nue... te venimu a spunere e patute, toccannu ferru, ‘un cci nne sianu mai, ma su li tempi e mo chi portu guai! per Gigino 1999 293 Te derra cunsigliu Cumu ogni mamma ‘mbrazza t’ha allattatu, e tu lu pettu chinu l’hai pungiutu... cumu è successu?... moni s’è ‘mbrogliatu cumu si nente tu avissi resciutu! Le strazzunii le carni ccu sse spine, cce lassi senza pane la cannizza, de vie du core, chi de tie eru chine, su sprejuti li sonni intra a munnizza! Sarà na quatrarata! a cumpunimu, c’è lu rimediu a core adduluratu, ogni problema nue lu risorvimu, movate figliu... sinnò resti chiagatu. Cangia però, nun fare u prepotente... teni le vrazza aperte de li frati... (n’ominu fattu... e nun capire nente, ppe nente quanti jurni hadi jettatu!) Nu lle perciare cchiù lu core ohi figliu... e lu Signure te derra cunsigliu 294 Ti cce cangiu a lampadina Vì ca a luce è furminata! Si, ‘nsia mai, scala a penninu te sbilanzi... è n’ammaccata cchiù de chilla de lu linu! “Ci canusciu ohi donna Ca.. iu crisciutu signu cca...” La parrata aviadi a ragliu e al finale “la sucata”... se dicìa ch’era lu megliu e faciadi la risata... Manu avanti se ‘ncamina ma la porta ‘mpila a tagliu e de cozzu a piglia ‘nchina...! Si cce pensu cchi sbaragliu...! Li si sciollu capu e denti... lu portamu allu spitale... L’hannu datu i sacramenti: commozione cerebrale! “Nu miracolo ci vole” chillu cammise n’ha dittu ca l’avianu ‘mpintu e mole e lu nasu mo è derittu. U miraculu è venutu! Simu stati allu trovare... ppe stavota ‘un si nn’è jutu e ‘ncignavadi a parrare: “Donna Ca... ci canuscìa... né me fazzu persuasu 295 da caduta e mmenzu a via... chi m’ha spracellatu u nasu...! ‘ncunu dente cc’è lassatu... chissu manca... l’hai trovatu? ma tu statte sprecurata ca sta vota, e quannu sagliu jocu e manu mie a ventagliu cussì a porta e tagliu ‘un trasa, nu mme sciollu... ed alla casa cumu u pede me camina vegnu... e cangiu a lampadina.” 296 Trent’anni e Stefanu Mio caro figlio, ccussì forse ‘ncignerra si tu, e luntanu, nun te ricoglissi i jurni passu passu li seguerra ca nente cchiù de tia perda volissi. Ma, ringraziannu Diu simu vicini, restamu ‘nsieme e mo te festeggiamu, tutti li frati e pure li cugini, Cecilia, a niputicchia, u primu ramu. Simona chi ccu tie ha rapertu casa, assieme alle famiglie n’ha mmitatu. Mo pensa ad ogni bene: t’auguramu ppecchì tu n’atra vota ne si natu e a ssu pensieru si squaglia lu core ed è la gioia chi ne fa parrare, capiscìmu da vita lu valore chi l’apprezzamu u cchiù chi se po fare. N’urtima cosa ohi Sté... nun te scansare si quannu arrivi te vogliu abbrazzare. 297 U cistellu sutta a lavagna Do Giuvanni (preside prof Giovanni Giallombardo) Mo parramu e do Giuvanni, puru preside impegnatu, ‘mmanu sua chissu Liceu è partutu e ha funzionatu; n’ha spunutu a Piazza GIL... supra a scola magistrale, va pensati?... aviamu sutta... ”giramentu cerebrale“. Ma ne davadi respiru... ca lu gessu se jocava dintra l’ura e matematica... a vidìre si u ‘mbucava, cumu dintra u campu e bocce quannu pigli l’allazzata, ma lu gessu sempre ‘nterra se faciadi l’atterrata! Doppu a palla era da nostra là ppe là vidìe na giostra, ppecchì i due du primu bancu se lanzavanu a ricoglia lu gessettu finisciutu cumu sempre avanti a soglia! “Grazie, grazie” le dicìa propriu a chine lu projìa. De duv’era mo... lu lanciu, le parìa facilitatu ccu na giravota e mastru u gessettu l’ha volatu propriu... vi... sta vota... coglia... nente e fare... è avanti a soglia! E jia bona la jurnata... si a menz’ura... era passata! ccu lu gessu finisciutu reglie reglie, piccirille cosicché ‘un se cunchiudìa la lezione e Tartenville: n’argomentu de cerbellu, chi si ‘un teni e quatrarellu de ssu latu sviluppatu, nun c’è zappa e simminatu! 299 Però cc’è rimediu a tuttu ccu lu cuntu alla rovescia s’abbelliscia puru u bruttu aspettannu senza prescia a grillera... a campanella... ohi cchi granne cosa bella! Ditta e crudu... de ccussì... para brutta e... pocu seria! ma n’hai vistu scolaresche chi s’abbrazzu ssa materia? Do Giuvà, nu vve ‘nquetati, simu stati scapizzati, però assieme allu rispettu n’è restatu granne affettu e ppe tutti i pruessuri... – chi l’apprezzi si maturi – ppecchì ognunu chi è passatu ‘ncuna cosa n’ha lassatu. Vue restati tra li granni vistu ca siti ‘ntrecciati ccu li fatti e diciottanni chi de scola su ‘mpastati. Nun su “fatti de na vota” nun su sulu “na ricota!”: hâu decisu la partita chi è jocata ccu la vita. Mo tra i vanchi du Liceu n’atra vota Vi sentimu e cum’erati a trent’anni... dintra a scola Ve vidimu. ...pperò nun pò capitare... ma... u volissimu agurare! 300 U dentame e Totonnuzzu “E bongiornu a Vussuria.” Gazie, dicu, cumu va? Iu te trovu na bellizza...tuo nipote mo cchi fa? “Te ricordi? cce trovavi chinu e zuccaru u suchinu sempre ‘mpusu allu piattinu! Mo, te dicu, già fatiga, è a Torinu, cumu è bellu! sulamente... avie ragiune... l’è mancata la vuccuzza.... m’avìe dittu, ed era vera!... e però nu ti nn’accorgi ca s’è misa la dentera!..... Cumu fossiru di sui!... propriu i denti di vint’anni!... Puru tu, però, stai bonu... e nne su passati d’anni! Hai saputu? a soriscella... mo sta bona... na favella!... e li denti è tena tutti belli, forti, janchi e ‘ncutti! Iu però te vorra dire, ca me gira ssa pensata, cumu hai fattu alla capire, ccu tant’anni anticipata, ca u dentame, Totonnuzzu, tuttu aviadi de perdìre?” 301 U dettatu du maiale 2006 U porcu e st’annu s’è disorientatu ccu calata dantesca mi l’ha dittu, ca, in fondo “èdi cuntentu e m’ha parratu e tale e quale vu riportu scrittu. “A ssu mumentu criticu da vita me ritrovu sperdutu mo chi scura, a luce da ragiune è arrifardita tra tante cose chi me fâu paura cà la “finalità“ viju smarrita chi me dava certezza all’urtim’ura... Morennu iu rinascìa ppe l’amicizia ch’è sentimentu ppe l’eternità; a curtellata mia facìa notizia, si nne parrava dintra a società. E mo? signu nu tiziu tra le genti? nu tiziu e porcu ch’è globalizzato? ma iu nud è cangiatu i sentimenti restu ppe la tradizione “del casato.“ Perciò nun signu nu “disobbediente” chi tuttu sfreggia e tuttu pò scasciare: stadii, treni e città senza se pente ppecchì impunitu sa che ha de restare! Mo se professa l’antitradizione cancella tempo, frittula e maiale e tra le cose chi su state bone si nne sarvassi ancuna!... Nente vale. 302 Pretennanu, gridannu, “l’atra cosa” ppe garantire a vera libertà, e lu pareggiu delle “quote rosa“; vattanu e manu a chi cchiù danni fa. E allura?... si è ccussì chi tuttu passa finisciu a chiummu “in crisi e identità.” Si u bonu lu decidadi la massa nun cce restu maiale e qualità!...” Rispunnu: senti, teni nu primatu chi e tutti èdi stampatu intra la mente e mai nessunu e nue ti l’ha cacciatu ppe lu passatu e specie allu presente, statti tranquillu si “cosa e cridenza,“ si “sapure chi fa la differenza!” “Cussì me dici? allura restu cca, ve parru ccu lu core sollevatu ma haiu saputu tante novità: campare tra de vue èdi peggioratu. Quannu lu fuocu amicu, e lu sapiti è chillu chi ‘ud aspetti e chi t’ammazza, chirurgicu se dicia, ma e sentiti li grida chi sbullentanu la chiazza? troppu dolente n’è ssu trapassare perciò cce vodi chine ne capiscia, n’amicu veru chi ne pò aiutare quannu a vita terrena se finiscia! Nue cchì circamu?... avimu de murire? datine ‘ncuna cosa e terapia chi lu curtellu fa menu dolire ca nu volimu, nue, l’eutanasia... 303 e pue, restati ‘ntornu radunati ppe nn’assistenza fatta ccu lu core ccussì ne risentimu ripagati de chissu sacrificiu ch’è l’amore ssa cosa bella...e si cc’è la presenza è propriu quantu fa la differenza. 304 U disturbare Fossi puru lu pinnulicchiu ppe campare, si cce voi bene, i figli ‘u disturbare, ca, nu volennu, duni turbamentu; te rispunnanu: ca ppe stare bonu, te devi garantire u movimentu ca, benedica, stai cumu nu tronu, e ca lu pinnulicchiu da matina te vala cumu duppia medicina... pperciò tu sulamente l’è circare ppecchì cc’è ‘ncorporatu u caminare cumu ha tenutu a dire u specialista: “Almeno tre chilometri di pista.” Lu bene ti lu vonnu certamente te vonnu però videre presente perciò nu scavunìare chissà cchì: i giuvini su fatti de ccussì... Allu bisognu, e case hannu smovute si ‘un fannu tuttu... è ppe la tua salute. 305 U dittu anticu “Se tratta e cosa urgente... mi l’è fare, signu arrivatu!... né possu campare! Sicuru ti le rennu rimporzati ccu li ‘nteressi chi su maturati; è nu piacire granne chi me fai e tuttu quantu... ‘ud è scordare mai.” Pigliatu ppe lu core... ‘ud è pensatu quantu chille parole avia azziccatu! Passate le prumisse e chilla sira ‘ud è adduratu cchiù mancu na lira, mentre ‘ntra ricchia sona u dittu anticu: “tu ‘mpresta e perdi i sordi ccu l’amicu.” 306 U granicellu de lu jovi santu Dintra lu granicellu finu e jancu quante manu cc’è vistu!... la premura de quannu u crisciu a moni, supra u vancu duve cce resta sulu ppe ‘ncun’ura, duve, si t’avvicini, dintra crisci, là duve ‘mbece e mòrere... rivisci. 307 U liffiting Scrivanu jurnu jurnu a giovinezza, lu mele si lu servanu alla tazza, da casa loru tenanu certezza d’essere sempre li bonivenuti nue l’abbrazzamu quannu su ricoti tavula e lettu trovu apparicchiati. Ppe le zite cce vo la vicinanza, è midicina chi ogni cosa conza ed all’amure dunadi sustanza. Quannu te spunu ‘mbrazza li niputi, mentre loru su belli e alligistrati, vidi li rami cumu su juruti! Ti lu portanu loru... u megliu jure, e puru si su tristi... ed hai cchi fare sunnu lu megliu de tutte le cure: stira le rughe de la cannarina, tirannute lu collu, a niputina, appredicati tutti ti lu fannu veramente scurdare ogni malannu! E quantu renna chissu trattamento all’unna e pella ch’èdi “sotto al mento!” Te possu dire, megliu du spitale u liffiting te fannu!... al naturale! E la catrea te conzi!... tutti quanti partanu n’terra... quattru manu... avanti! e hai voglia ca li preghi!... restu immuni e puru tu finisci a pecuruni! 308 U maiale 2007 Ppe prima cosa vogliu celebrare de li patruni e casa a dedizione! Cce vo pacenzia e tantu fatigare ppe na frittula doc, e tradizione! Mo nu pensieru a tutti li mmitati ricordannu che a carne mia mangiati. “Curtellu amico” m’ha spaccatu u core, – né pensava a ccussì ca jia a finire – v’avìa circatu sulu nu favore chi ve ricordu prima e mi nne jire: tanti dutturi cce siti d’animali pensaticce, volimu accuntentati: si ppe na vota sula i genitali prima de perdere... fossiru provati! e pue... bonu venutu u trattamentu chi ppe na vita caccia lu pensieru da passatella e d’ogni turbamentu e lu ricordu annega intra u misteru anche si resta nell’inconsciu ‘mpintu u profumu e ssa rosa eccezionale chi resta chiusa dintra u labirintu du cerebru annegliatu du maiale. Stavota, e veru, nun ve riscordati, ormai tutti cce simu priparati! Ve ricordava, ‘ncunu tempu arreti, duve mmuttava a troppa frenesia: 309 quasi cce simu, simmini e nun meti ppe via e ssu mantu paru e fetenzia chi jettamu ma nullu a vo vicinu “ca manca il sito ppe la trasformare” e ne tenimu avanti u sacchettinu ccu tantu di “profluvio del puzzare”. Llà s’inquina la falda, cc’è diossina, e l’ecoballe vannu in ferrovia, ma cchiù gridamu e cchiù ne sta vicina e, ammuzzellata, criscia la via via. L’animali domestici e cacciati, ma loru trasformavanu i rifiuti, resdui alimentari mo jettati e chi na vota venianu cumpunuti. Puru e mulliche date alla galline facianu carne cumu la vrodata; a ligname vrusciava intra e cucine si ‘un c’era modu d’essere riusata. e Napuli cantava: “Tira a rezza” al balsamu de l’aria e Mergellina, mo duve jetti e tiri cc’è munnezza e ‘ntippi u nasu a ss’aria sopraffina. Basta... ca nun me va ss’aria sinistra, pperò è sempricemente a verità: te jetti fore o mangi ssa minestra... è dittu troppu e mm’è fermare cca, ma na risposta s’hadi de truvare, forse l’anticu aviti e attualizzare. 310 E mo brindati ca ssu bellu vino minta delizia al gusto del suino. Cumu viditi, a vita vi l’è data Ppecchì è l’amure chillu chi me mmutta, faciti u stessu alla persuna amata e forse u munnu u va cchiù suprasutta! Aguri e n’annu novu, eccezionale, v’abbrazzu a tutti... me firmu... lu maiale. 311 U mare ccu li cati Chiudala a porta!... e ssa finestra ferma ca cumu l’aria s’aza sbatta e sciolla! Ma cchi!... chine li senta sse lagnanze... nun su trasmesse cumu bone usanze! cce resti sulu, cumu na corolla ch’i petali, lu ventu s’ha volati; ‘un porta a nente chissu tira e molla.... Cchi fai? t’asciutti u mare ccu li cati? 312 U mme rispunni? E’ vistu!.. a teni sempre chilla spina! Se va dicennu amicu e te sburdella... para la panza de na cieramella sempre jujjata ppe se tene china! Cumu sposti nu jiritu... illa sona e nun c’è nota chi le rescia bona! U mme rispunni?... mi nne vaju... ridi? te signu amicu e veru... nun ce cridi? 313 U piparellu Para na cosicella cumu tante, nu cornicellu russu, virde o scuru ma dintra duna forza de gigante si dosi lu sapure ccu l’adduru! Si tu cce sai la merca e lu pristignu e ti lu sumministri ccu misura, cumu lu vinu de bonu vitignu te spacchia quannu vrusci de l’arsura. Ccussì duna culure ed allagria e tanta, tanta voglia de lu cantu, sapure allu mangiare ‘ncumpagnia, e tuttu se cummegliadi d’incantu: la serenata t’esciadi struggente, conza la nota giusta alla passione, a cumpagnia se ‘nfoca, se fa ardente, le cose chi se fannu escianu bone. Ma attentu ccu lle manu!... ca, mai sia, ti tocchi ‘ncuna parte delicata, te passa tutta quanta l’energia e vrusci cumu n’anima dannata! Certu... si ‘un teni musiche e strumenti nun fai cuncerti e ‘u duranu e sonate... l’anni chi si nne volanu li senti e venanu alla mente e serenate, u friscu de la sira, i chiari e luna quannu se potìa fare ogni pazzia, u core forte chi nun se ‘ncavuna, e chi, mo, porta a spassu a fantasia 314 chi sangue friscu manna allu cervellu cussì fa ancora bene u piparellu, e si è vicina l’anima gemella la terza età, sentiti, è ancora bella. 315 U sacciu, l’hai pensatu “Cchi guardi, guardi, guardi... cchi misuri? Cazetti longhi e teni sulu tu, cchi cce facimu?... quatri ppe li muri? Vida ca su bucati!... ‘un servu cchiù. Puru chiss’atri li ricogli e ‘nterra? Pigliamu l’acu?... simu ‘ntempi e guerra?“ Guarda che ancora nud è pipitatu! “U sacciu, cchi te cridi?...l’hai pensatu”. 317 U sciollu du trattore S’avìa fatta a casicella piccirilla ma aggraziata: u mattune, a listarella... mo, si a vidi, è appittellata. C’è passatu lu trattore e puru illu s’è sciollatu. Nente cchiù se pò conzare e mo chiangia... cumu fare?!... Nud è mancu assicuratu, propriu sulu s’è chiagatu! A mugliere l’avìa dittu: “Prima e fare, ‘mpratichiscia, e nu jire senza occhiale, fatte cuntu... inchi u spitale!” E tu, sputa ca nnumini, u d’è juta de cussì? S’ha ‘mpilatu quattru o cinque tra parenti e li vicini! U canatu sta gramannu, né ricorda cchid è statu fa rumuri cacagliannu e allu lettu èdi ‘ngessatu! L’è sprejuta la memoria, tu cce ridi?... atru ca storia! Tena muscia tutta a gamma, (cose jute sfurtunate) parra ‘mpintu a: “Mamma, mamma” e prosegua ppe jurnate! 318 U terminale spentu Tant’è... ssa casciottella intra u taschinu t’assista si, ma. fa scherzi de finu! Cussì è successu aieri ppe Nicola, chi smiccia, cumu ai tempi de la scola, a fimmina chi passa, e si lu rida, ped illu è fatta... ha sulu de decida. Passa, lu rida, è bella, na cerasa... – ma teni l’anni tui!... cchi fa’... ‘ud è cosa! – nue le dicimu... ma nun c’è chi fare, già pensa cumu l’ha d’avvicinare. U pianu: cellulare a manu china dua passi, la girata e l’è vicina... anzi, sa trova quasi tra le vrazza: “scusatemi“, le fa, “na mossa pazza“; Ma u cellulare parra ed illa senta “Potrebbe avere a terminale spenta”. Nu risu n’è sbullatu... illa è passata, cernuta e pettu e nun s’è cchiù votata. Nicola, vucca aperta a ciarciagale... e nue?... le manu supra a terminale! 319 U vala nente Tu giri, t’arrabbatti e sudi amaru, te mangi le stentine centu vote, aspetti e speri de tornare caru ppe chine hai fattu tante cose ciote! Ma quannu ti cce trasa intra la mente che “focu chi se stuta ‘u vala nente?” 320 Una cosa chi ‘un se sciolla Quannu u fumu sinn’è jutu e lu turvu è risettatu vidi chiaru: ppe na vita sulamente hai fatigatu! Nu viaggiu? u ristorante? ogni tantu... a pizzeria... ma u facerra n’atra vota...! tegnu a famigliella mia. de cum’è signu cuntentu, puru a casa ppe l’estate...! ‘ncuna cosa du suverchiu... allegrizza e tavulate; Ni ci rotanu li figli chi, a parole, su scuntenti ma si tornanu li vidi ca t’abbrazzanu... e lu senti ca cu tutte e guerricelle una cosa l’è restata chi li liga, nun se sciolla,.. e nue dua ci l’hâmu data! 321 Unu e cchiù Eccu n’atru ch’è arrivatu dintra a fascia e pensionatu e scummeglia lu misteru chi se cride ppe deveru, d’approdare ‘mparadisu liberatu d’ogni pisu! Certamente è nu scalune; si cce arrivi su furtune, e però, da matinata teni avanzi la jurnata. Passa tempu... ‘un sai cchi fare, t’hannu sulu e cummannare: ‘piglia chissu, vate llà, ha perduta a dentità. Nue facimu chianu chianu ma se pigliu vrazza e manu! Ne facimu piccirilli, ne trastullu a “vrilli, vrilli”, propriu è n’atra a condizione duve campi la pensione. Jennu jennu si conzatu a nnu poveru malatu chi, perdennu la ragiune, ha de stare a nnu spicune, megliu si ‘un se fa vidire ca pò fare scumparire! E mugliere? nu cuncertu! ‘ntra i discursi nun te ‘nsertu! 322 Te ‘ncuraggiu: “nun ta venti, e pò mancu bonu senti, nun t’adduni? si ‘ncantatu, hai de stare acquagliaratu”. Nu llu vi?... t’è stare appressu ca sinno sgarri l’ingressu... puru a porta all’aldilà, duve ‘mpacciu ‘un ssi nne dà ma si tu prima voi fare cchi cce vò? m’è anticipare. 323 Va!... sburìa Ppecchì teni ssa faccia de stranìa? “Curranu guai ccu la signora mia! A toccu dintra u lettu?... è la corrente! “Uffa“ me dicia... e pue “lassame stare, intra stanotte ‘ud è dormutu e nente e tegnu na jurnata e fatigare! A mente carme e frisca sempre teni? nun te capisciu propriu!... e duve veni? sai cchi te dicu?.. escia e va sburìa cà oje... propriu è la jurnata mia!” Ma u jurnu appressu identica sonata cchi dici?.. ’ncuna cosa è cunsumata? “ Cchi dicu?... s’è ccussì fatte curaggiu né pensare a ricambi de passaggiu! Si a primavera ‘un conza la gulìa trovate i quattru amici e va sburìa! e pensa a quannu a vita è stata bella: giuvane tu... muglierta quatrarella! 324 Vaju guardu li filmini Si vicini ‘un teni i figli... poi trovare li niputi? Illi, appena su spusati, tutt’i due si nne su juti. Signu statu sfurtunatu!... ora mai se su straviati... chine u sa si e viju ancora!... quasi mi l’è riscordati...! Vaju guardu li filmini e mme viju... piccirilli stavu ‘nsieme... supra l’erba e parianu due jurilli e de mie c’èdi nu vrazzu stisu ppe li mantenire... eru picculi e bastava e nu lli facia cadire...! Anzi ppe tutte le cose e ppe chianti e ppe ridute l’abbrazzavanu quetati... cce facìu certe dormute! Mo su granni e ‘un ce su vrazza! sulu chille da furtuna e ci l’aguru ppe sempre, radicata, chi nun fruna... Però quannu è destinatu ca ssa vita l’è finire li volerra na jurnata... ppe n’abbrazzu... e lli vidire e ppe chiudere lu giru... n’atra vota piccirilli quannu stavu supra l’erba e parianu due jurilli 325 Venissi ssa risposta du lavuru Ohi Di? u café fammillu cumu sai ca nel tramente frunu u cuntrapilu, cc’è ssu mumentu sulu senza guai... Esciu e m’aspettu ‘ncapu u ceramilu. Venissi ssa risposta du lavuru! Ma u jurnu scura... muzzicuni a lette su simminati a surchi avanti u muru... ma e duve arrivu tante sigarette?! Mo... quasi quasi... aspettu a mme pigliare, m’arrucciulu dumani ppe fumare... E coglia, ma le trova arrucciulate... eranu de muzzuni... già fumate!... 327 Verginella da cerasa Se senta a verginella da cerasa! tutti li megli l’hâu circata spusa, e, sulu intra lu sonnu s’è sentuta, comu fossi “sedotta e abbannunata.” Mmolica tuttu, fa casinu e grida, spettegula pperò... né senta e vida. Si a guardi, è cumu a lingua zillicare chi taglia amaru... nullu a pò fermare... e nu ricogli mula né capizza e nente cce rimana chi nu strazza... tu poi gridare chi t’escia la vozza ma fruna spubbricannute alla chiazza ccu llu chiantu finale e disperata: “Iu signu bona... e loru m’hâu ‘nzinata*.” E continua dicennu: “Vistu ca mintanu dubbiu alla verginità, ca, certu, mancu sannu chi cos’è vistu ca mo è na cosa chi nun c’è.” Ed ha ragiune ca c’èdi sulu illa chi l’ha stipata sutta la titilla! *istigata 328 Vì... ch’è nente Scrivu ‘mpunta de pinninu assettatu ‘mpizzu ‘mpizzu però grattadi... ed aggrizzu e le macchiu u tavulinu ccu nu sguicciu e ‘nchiostru russu iu l’ammacchiu u ricamatu e me storciadi lu mussu... centru e tavula pregiatu! C’era ‘ntornu tanta gente chi è rimasta a sse guardare, illa ha dittu: “Vì ch’è nente resciu puru allu lavare!” Chine u sa... sulu restatu si... ssu Nente... è già scuntatu! 329 Viziu e curaggiu Chin’era?... nu sciacquettu de bicchere chi cchiù cce ‘mpunni e cchiù lordu se fa, vanniatu cumu squagliu de nivere de janche cime duve nullu va... projutu cumu guccia d’acqua chiara sula rimasta tra la granne arsura ppe tie sulu sarvata cara cara: lu jure verginale de criatura... Occhi sulu ppe tie... parole e vuce, Tu lu granne, lu sulu, tu lu duce. Ma cumu l’aria e n’atra parte spira, vota le spalle, ‘un te canuscia e gira. *** Nud è lu zumpu fattu supra u carru de chine vincia brandiscennu a spata, nud è mancu lu prezzu de nu sgarru è viziu e chine s’è bona assettata circannu lu cchiù commidu passaggiu a chi vicinu passa... cchi curaggiu! 330 Vo quatratu puru l’ovu “Nun se pò lassare stare! tuttu moni ha de quatrare, né se pò cchiù jire avanti ccu cumpari o ccu li santi! Chine ‘nquatra mo la via ha d’avìre fantasia e lu cerebru pensante già quatratu e illuminante.” L’oratore cca fermava, sguardu a favuce... e ‘ncignava: “Due più due, cinque pò fa, soggettiva è a libertà. Ogni schema mo vo novu, vo quatratu puru l’ovu!” Era bravu!... quantu escìa era ‘ngegnu e fantasia... ma a Ciccuzzu nun quatrava chillu saggiu chi parrava... Certu, l’ovu s’è quatratu megliu u porti allu mercatu, va precisu intra e casciotte ‘mparu gavita le botte, s’è appoggiatu u rotunìa, ccussì fattu nun cadìa... ma da parte da gallina? ssa pensata... è nna ruvina!... Si quatrate l’ha de fare, tena pocu de campare! 331 Volissa dire Volissa dire: ma cchi bellu statu, si liberu, ci campi, si cuntentu... ma ancora fazzu lu disoccupatu, jurnate e fila a ssu collocamentu. E all’ura fatta ppe me ricoglìre Iu volerra fermare o scumparire. Tornu alla casa... ed oje cchi m’aspetta?... cchi trovu? ...na cambiale o na bulletta? li figli chi me guardu ‘ncera ‘ncera... muglierma nnucia amaru... e sse dispera. 332 Zu Nicola (Prof Nicola Coppa) Illu sì ch’era pruessure! e deveru n’ha ‘mparatu d’ogni jure lu culure e de tutti u scheletratu! Chilla chimica... e po’ l’osse! nud avianu cchiù segreti... le cchiù piccule... le grosse sia davanti ca darreti. U registru?... nu calvariu... cchiù crucicchie de n’ossariu! Si u studiavi... eranu guai e nun c’erû Tizi e Cai. Mo nu jurnu n’ha spiegatu de l’ossiginu fatatu chi jocannu intra la foglia “Fotosintesi”...na ‘mmbroglia collegannu ccu nu motu allu circulo d’azotu... ...è nu gassu chi camina... ‘nterra fa de levatina è perciò ca l’erba criscia, du cuncime te finiscia intra a carne e l’animali pue ritorna cumu sali sacciu cumu e sacciu quanti fatti n’ha ‘ntrecciati tanti arrivannu a dimostrare 333 ca si megliu voi campare ce vò l’aria campagnola senza puzza e fumarola ppecchì è l’aria da campagna meglia e chilla da città, cumu te mangiassi sagna chi fa criscia de cca...llà. A ssu puntu è capitatu, ppe mustrare ch’ha ‘mparatu, unu e nue fadi ss’esciuta, – l’ura ‘ud’eradi frunuta e voliadi gavitare ca ‘ncignassi a ‘nterrogare – manu azata, cussì dicia: “Ma si è vera cumu è vera l’aria meglia è alla muntagna..... quale ‘mpedimentu c’era de città fare ‘ncampagna?” Cca se sbulla na risata chi scalascia ‘fore usanza’ senza freni... liberata e ne fa tenìre a panza chi financu zu Nicola ha ridutu intra la scola. 334 Zu ‘Ntoni... vo toccata a sintonia Bruscu de modi... bonu ‘u lle va nente... nervusu viva e campa rusicannu, aspru e scuntrusu... e puru salutannu para ch’è risentutu ccu la gente. Cumu te parra... rapa na ferita chi te strapazza e nun s’attagna mai; te dicia corne e peste chi nun sai: tutti su cumu l’arbitru e partita. Nud ha capitu ca, ccussì facennu restadi ‘ncatinatu ruminannu; se crida allu cospettu de lu munnu chi ‘mbece sulamente u va scansannu. Eppuru!... na toccata e sintonia e campassi ridennu e ‘ncumpagnia! 335 I discursi da vrascera Due rumanze No sempre fantasie Su fatti cuntati, su cose pensate, su scasti, su pisi sagliuti su fantasie disperate, memorie, umbre dintra e vinelle, camini ppe la via, sagliute tra munti e timpuni guardannu de supra le cime chille spasere de terre chi se vascianu allargannu, e ancora cchiù sutta, maccaturi de terra zappata, orti chiantati a scrime storte e deritte chi s’acquatrettanu allu chianu; aria chi te faciglia e t’attizza e sule chi t’ammela. Tuttu ssu merare munti e animali u sarva intra la mente chine parta ppe fatigare, ‘ncarceratu, quannu cca nu lu po fare restannu liberu, saziatu du piacire e l’aria e da gente sua. Chine parta se porta chill’adduru sudatu... chill’aspettare ccu llu core chi tammurria finu a quannu senti u passu de purcine tra le frasche e, passata a porta, l’abbrazzu senza parrare... cadennu intra la paglia. Quantu tempu passava?... sulu u pitittu te facìa ricogliere... l’aggiustavi u mantisinu, le cacciavi lu filu de paglia chi intra u tuppu s’era ficcatu... a stringìe n’atra vota cumu fossi l’urtimu vuccune d’aria...ligatu a chillu lampu e l’occhi quannu passava lu jancu e li sbersava... e pue a guardavi scinnere... chilla chjica bella sutta a cinta, 338 allu mmenzu... chi s’attunnava a destra, a sinistra, a destra... ppe n’atru pocu vidìe a capu... e pue cchiù nente... Sentìe a trumma du postale... è già tardu... a valigia... ma tutte sse cose ‘un ce trasanu... pperò è tardu... e te strazzi partennu. Su cose, adduri e vampate chi te inchianu la mente e caminanu supra u teatru quannu, sbersatu supra u lettu, ccu le jirite a jette tra capu e cuscinu, t’appenti a pigliare jatu intra ssu munnu chi stravìa. Intra la cammera, l’adduru e vernice frisca s’alluntana e trasanu chilli du teatru: l’erba, l’adduru e riganu chi se mmišca ccu chillu da jinostra, sempre cchiù forte chi cummeglia tutti l’atri... i cumpagni e scola, le nivere... a luce chi si nne jia ad ogni ventata... u bar ccu li soggetti du paise... u trissette e lu bigliardu... fatti vecchi e l’urtimu sentutu duve u varveri... e n’atra vota l’adduru e stallaticu... u càvudu chi te zillica la fantasia chi parta senza capizza... chilli animali... i cavalli chi se circavanu scuverchiannu li denti e projiennu a natura. M’ è fermare... troppa fulla intra sse cose... u richiamu è forte ed è jire a fatigare... ppe scinnere a Pasqua... E u teatru se chiuda... assettatu supra u lettu... nu pocu e tempu ppe orvicare sse cose chi ‘un su cchiù de tue... Mo basta... àzate, àzate e ricogliate all’ufficiu... all’ufficiu cc’è tuttu... Tutti buttuni: ppe sagliere, ppe chiamare, ppe parrare, ppe fare u café... ppe te spurverare e scarpe... ppe vìdere cchi fannu e dicianu ssu munnu munnu... buttuni ppe tuttu 339 chillu chi pò sérvere... tuttu cc’è, de néscere nun c’è bisognu... ogni cosa a teni sutta chillu cielu, a nidu e vespa chi tocchi azannu a manu, lustru de luce fridda duve a faccia se fa de lenzulu e l’anima mora... Arberi e marine ‘nquatranu i muri ppe t’òffrere viaggi e prummìntere meraviglie de natura “incontaminata “...propriu là da duve signu partutu ppe fare i sordi e tornare alli vìdere pagannu! 340 Se su spusati, e l’ataru? chille troppe adduruse A ogni casa s’inchia de atre parole, cumu l’acqua turvula chi, scinnennu, slavina quannu se rapanu e cateratte du cielu. Chillu fattu chiaru e pulitu si stava facennu ‘mbrogliatu e fetusu... Cumu n’orda de pellizzuni scinnuti razziannu... cumu nu periculu granne! S’ hâu de sonare e campane ppe currere... ppe difennere cce voû pali, šcuppette... e fele dintra lu core... L’avimu e pigliare ...l’ammazzamu: megliu nu luttu de lu dissonure ! Loru due, due guagliuni ammelati du sule, belli, chi se piacìanu... due juri addurusi, frutta cunchiuta a tempu giustu chi profuma!... E loru due, manu a mmanu, supra la cima e duve vidìe tuttu, se su trovati intra l’erba, calannu u sule, sutta u cielu rifriscatu... e se su voluti bene. L’ataru? chille troppe adduruse e la tuvaglia janca sutta a loru ccu li canti di passeri chi rotavanu de cerza a cerza. Pue a furia turbula e scura da caccia de Juda s’è liberata cumu u vennari santu... l’hannu trovati manu a mmau... sbersati, a brazza aperte... e l’atre due avianu tra le jirite margherite janche... ed erva addurusa de la cima. 342 I discursi da vrascera E musiche e papà 343 E musiche e papà Quantu m’è caru mo lu ricordare ma lu cordogliu ‘un passa, l’anni si... “papà.”... iu ancora resciu a te parrare, te sentu puru... puru si ‘un ce sì... e le sonate tue chi me studiava cussì allu mandolinu le facìa e u premiu era “na lira“...l’aspettava e dintra u carusellu me criscia. E puru ccu lu figliu c’é sonatu, mi cce faciadi l’accumpagnamentu, stannu in cucina...là, doppu mangiatu mi cce ricriava tuttu... era cuntentu... ancora e sonu apposta ppe sentìre e puru giru ppe la vecchia casa duve l’adduri, para de vidire e sentu e guardu llà, rasa ppe rasa. Me fermu avanti l’anta e librerìa, l’unica cosa chiusa ppe ‘un toccare pinze e ferruzzi... na minuteria servente a cosicelle e raffinare. Iu jeri ccu Giuseppe n’é parratu e dintra u libru le vogliu mintire ppecchì ‘ud è sulamente nu passatu ma l’aria bella chi te poi godire, n’essenza chi tra nue è restata forte: a mazurca “Maliarda“, na chiamata cumu nu legamentu de la sorte... ed alla RAI Giuseppe l’ha sonata.... 344 Si ne straviàmu... ppe ne richiamare, ssa musica de tue basta sonare. 20 gennaio 2001 345 L’armonie de casa Chille manuzze se su fatte manu volanu e vannu supra li strumenti e stai ‘npensieru quannu nu’ lli senti... guardi prejatu...sedutu allu divanu. Para ca li se ‘ncroccanu alli tasti pperò sempre gentili li manìa cumu si canuscissiru la via e chilli soni fossiru rimasti... svigliàti mo ritornanu a parrare: jumi de note, scrivanu e sonate, e l’anime da casa su restate ‘ntra li strumenti li senti parrare... Su belli figli e bellu è lu sentire... fossi sempre lu tempu e ne godire! 346 348 349 350 351 352 353 354 I discursi da vrascera Cantamunille sonannu 355 Di che cosa si tratta? di composizioni sgorgate dall’amore: quello dei nipoti, gemme spuntate sui rami della discendenza; quello giovanile e passionale; quello tormentato dal dubbio dell’abbandono, dalla gelosia che nella nostra terra è forte; quello “a dispetto” a botta e risposta e quello cantato con la logica di “chi disprezza compra“; quello afflitto dal bisogno e quello della nostra terra piagata e vilipesa. In definitiva questa raccolta si apre con Cantu d’amure alli niputi che esprime il desiderio struggente di poterli vedere crescere, di avere le loro carezze e di sentirli vicini quando è il momento di concludere il nostro cammino; e si chiude con Ss’urtima speranza che è, appunto, la speranza di un riscatto da parte di giovani leali e ben formati che, svincolati dal tornaconto, siano in grado di riprendere il loro ruolo di guida socio-politica. Ho inserito Pastorale a Gesù Bambino, che da molti anni è cantata nella parrocchia di Rende; Inno alla Beatissima Vergine di Lourdes, di cui ho scritto le parole su una melodia di mio padre, che nella stessa parrocchia della Beatissima Vergine di Lourdes di Roges cantiamo alla Madonna, con l’assenso del parroco Don Franco Perrone; Venerdì Santo. I testi delle due canzoni Una offerta tra amici, parodia del malvezzo politico della sistemazione di parenti ed amici, e Vent’anni appena relativa ad aspetti grotteschi della moda, non sono in dialetto per non farli apparire come fatti esclusivamente calabresi. Anche il testo della canzone Hasta la vista non è in dialetto perché è stata dedicata alla Prof.ssa Susana Cavallo, insegnante di lingua spagnola e Vice rettore nella Università Americana Loyola University di Roma, che, in visita in Calabria per conoscere i luoghi delle proprie origini, è stata ospite del Centro culturale ”In dulcedine societatis a Rende“, tra le cui finalità vi è quella di mantenere vivo il dialetto e le tradizioni del passato. 356 357 358 Cantu d’amure alli niputi Luce de l’occhi e vattiti du core malìe d’amure e gioie du campare; primavere intra lu vernu medicine a ogni malannu, iu volissi caminare i primi passi vostri assieme. E si veniti e ‘ntornu mi girati chinu de gioia restu si cce siti; v’è vistu cchiù di figli e v’è tenutu e tra le vrazza u suonnu v’è pigliatu. Madonna, ohi, guardamilli de vicinu, e supra a capu tenacce la manu e quannu arriva l’ura e me quetare chille manuzze all’occhi è canuscire! E mamma avia circatu e mi lu dire Nud è capitu e ‘un possu riparare ma quannu arriva ss’ura e me quetare chille manuzze le vorra sentire. Rende 2007 359 360 Lu friscu a tia ti giova Bella pagana mia tu cchi voi fare a ssu cristianu tu lu voi perdire? chillu chi circhi è cantu di lupara od è carizza di liccasapune*. Sedate supra l’acqua de jumara duve scinna cchiù frisca e porta nive sciacquate ca lu friscu a tia ti giova circa âtru agellu ppe fare la cuva. Ritornello Gioia bella troppa e jinostra jure addurusu de ssa terra nostra! ti vogliu ohi bella sulu guardare ma, zingarella, cce possu murire te sentu cumu l’unna du mare chi me mbruscina** e chi me fa perdire ccu tia vicinu nun ce possu stare tanti saluti mi nn’haiu de jire, ccu tia vicinu nun ce possu stare tanti saluti mi nn’haiu de jire. 2a strofa Liberu vogliu stare cumu jatu chi t’inchia e nu nne vidi la presenza quantu cchiù voi ni pigli...ccu abbunnanza... quannu sinn’escia nulla cosa sconza. Vogliu girare liberu a cummitu e fare ccu l’amici a partitella vogliu durmire quannu tiegnu voglia e culla fantasia ca scinna a saglia. Bella ccu tia nu possu fare u zitu ppecchi nun tegnu l’arte du maritu. Ritornello *rasoio **rotolarsi per terra 361 362 A tradisciuta calavrisella 1a strofa Quannu te pensu si na cosa e l’atru munnu quannu ti guardu mi se scippadi lu core cchiù nu me basta de te dire amure amore e sulu ‘nsuonnu possu stare ‘nsieme a tia. Te vugliu sentere restannu a t’abbrazzare, li labbra appena appena ni toccamu, me sentu a vucca duce a ssu pensare n’ hâmu e spusare ppecchì già m’hai dittu si. Ritornello Calavrisella, calavrisé de chissu amure cosa cchiù bella nun c’é si la passione dintra te sta resti cuntenta, e veru... ppe tutta la vita calavrisella, calavrisé, calavrisella, calavrisé. 2a strofa Me rapi e vrazze avanti a porta de la casa nun te riscordi mai ca si la spusa ed iu te sentu la patruna d’ogni cosa si veramente la ricchizza de la casa; E lu lavuru haiu circatu ad ogni rasa menza vacante édi la vurza de la spisa ppecchì nu bastanu li sordi ppe ogni cosa eppuru e tia m’accoglia nu surrisu. 363 Rit. Calavrisella, calavrisé cosa cchiù bella de l’amure tua nun c’é si la passione dintra ne sta stamu cuntenti, e veru... ppe tutta la vita calavrisella, calavrisé nun tradiscimu ssa calavrisé. 3a strofa Si mi neganu ancora lu lavuru pregu u Signure de nun fare na ciotia; chine cummanna n’ha calatu intra lu scuru e la ricchizza hadi vrusciatu a pezzentìa. Dintra lu nidu i figli aspettu a vucca aperta e quasi nente cci cunsignu intra la sporta ccussì me moradi la vita e ppe l’amure si nn’esciadi ss’urtima guccia de sudure Rit ohi gentarella, ohi gentaré cce vô cervellu ccu cuscienzia... ma cci n’è? e ppe ssi figli sutta lu sule fa cumu ppe li tui dintra lu scuru. Cce vò lavuru, trova duv’è, nun se tradiscia ssa calavrisé! Calavrisella , calavrisé ne resta ancora ssa speranza ... ma duv’è? s’escia de capu ppe ssu campà 364 t’hâu tradisciuta tutti quanti e ccussì è t’hâu tradisciuta, calavrisé calavrisella, calavrisé. 365 366 Cumu piglia! è “fuoco amico” Quantu è bellu, a sira sira na parrata de te fare sutta a pergula allu friscu ccu n’amicu a vve cuntare quannu torni du lavuru ccu nu fruttu, ccu nu jure trovi u biccherinu friscu chi t’asciutta lu sudure. Si stancatu ma cuntentu vidi a porta de la casa c’è muglierta chi t’aspetta... ma...atra gente c’è...cchi fa?! E me zumpa ‘mpiettu u core cchi e successu?... cchi sarà? è tornatu lu parente de l’America e mo è cca? o è successu ancuna cosa... forse ccu lu motorinu? Chi nun fossi de cussì ohi Madonna ... Tu cce si! Ritornello Curru ‘ncuntr’a nu surdatu ma êdi figliuma... e me! me! Gioia, figliu, si ricotu?! ma a ssu vrazzu...vi...cchi c’è? “nente è focu di šcuppetta “fuoco amico“ mi ferì, perciò mo signu in licenza ca in serviziu un possu jì.” Menu male duve ha cotu! certu... amici cci nne sû, ma si spari, spara bonu nullu fare puru tu ca ppecchì ssu focu amicu manna puru all’âtru munnu! o te trovi a nnu minutu accattatu e pue vinnutu e ccu senza fare nente supra a vucca de la gente... su de morte le rašcate, n’agunia ch’êdi a puntate! N’appuntamu mo e vivimu na buttiglia e chillu vinu agurannu quantu dici: “nu ‘ncuntrassimu e ssi “amic!“ 367 368 tarantella Cumu l’ha fatte a mammà E mo le quatrare e vidimu cumu l’ha fatte a mammà se dicianu vestute ma tuttu hannu e mustrare, e tu te dummanni: ma cumu? c’è l’intimu? u tenanu o no? nun se capisciadi nente si ‘ncuna cosa cce stà! vestute mo su trasparenti dicia cosa hannu de cummeglià? Refrain Gonne alli pedi se mintû d’estate ccu spaccatine chi arrivanu là minigonnissime mintanu e vernu puru si fore lu gelu ce stà lu cellulare alla ricchia ‘mpacchiatu nu passu e se giranu ppe se realizzà, dece parole su: ”praticamente, cioè, a prescindere, di tutto di più” pue c’è “comunque” ch’è nu condimentu ch’intra u discursu bonu cce sta l’atre parole su poche eccezioni de sse bellissime figlie e mammà! 369 370 Diciamilla a verità Me ricordu chilli vasi a prima cotta ppe tia, quannu a vucca era duce e s’aggrizzava lu core... lu pensieru sulu mi dunava forza e lu curaggiu de passare dintra li valluni e le jiumare ppe sentire ancora e t’abbrazzare. mo’ pecchì ritardi cch’ haju de pensare mi voi straviare? dicia tu ... Dicia duve tu si juta forse aggiusti n’atru nidu... t’hannu e veru ‘ncatturatu... t’ hannu fattu magarìa. Dicia si ti nne voi jire, forse a n’atru te voi dare ancun’atru fa la rota ? diciamilla a verità. Te circu intra l’aria da sira fina chi mora lu jurnu... ogni sira mi cala davanti e n’atra speme si vruscia su suspiri ...si nne volanu all’aria cumu a pula intra lu ventu senza speme... 371 372 Terra mia terra chiagata Terra mia terra chiagata t’hâu fatta nimica di figli chi partu luntanu a circare furtuna! Quanti atri figli ligati tantu curdogliu crisciutu quanti cervelli vrusciati e vrazza perciate... si fannu... ppecchì! Dintra le case fatti briganti figli bravi intra e vrazze un cce su! Ritornello Quale libertà? Intra sse catine ‘ncatturati suli. Quale libertà Sempre cchiù pezzenti senza nu ricordu nu saccu vacante c’hannu de ricoglia... Ch’iu nu vidissi lu jornu chi u portanu llà... cunsumatu a vint’anni e finiscia ccussì 373 374 A dichiarazione Bella quatrara cchi tenti de dire? troppu me guardi e nun sacciu cchi fare signu focusu e mi possu appicciare, diciame chiaru: te possu servìre? Certu de vernu, e sutta e lenzule cc’è troppu friddu e te possu addobbare puru d’estate cc’è de rifriscare. Iu sacciu tuttu ca tegnu le mule e si ‘ud agguantu a tempu a capizza illa se ‘ngrigna me fujia e mi strazza . Ritornello E allura cchi pensi cchiù scatinate puru tu pensamu a na bella famiglia da giuvine i figli l’è fa Te possu cumprare la lavapannizzi e puru a cucina e âtre cose chi voi cuntenta m’aspetti a mme dare l’amure a sira chi arrivu ccu tuttu de cchiù te vogliu ténire, ohi, cumu na rosa e resti la sula regina da casa te vogliu ténire, ohi, cumu na rosa e resti la sula regina da casa. 375 376 Datime i voti 1° strofa Cce su e ‘lezioni, e ha chiamatu u cumpari “datime i voti ca u fazzu ppe vue, posti e lavuru vi nne possu dare si vaju a Roma ve pensu de llà; e cca signu propriu vicinu i buttuni duve se gire se vota e se fa e cce su puru li sordi e l’Europa ppe ssi giuvinotti lavuru cci nn’ha Ritornello Chine ti crida caru cumpari ppecchì ogni vota fai de ccussì, figli e figliasrti l’ hai sistemati ma i figli nostri? rotanu cca; Caru cumpari chine ti crida cippiti e cioppiti e bla bla bla bla, Stessa sonata quannu eri llà, te si scordatu cumu hai fattu e cca. Stessa sonata quannu eri llà, te si scordatu cumu hai fattu e cca. 2° strofa Sempre ppe fissa n’aviti pigliatu passanu i seculi e restati lla; quannu si nascia no tutti su nudi cc’é a chine a seggia le proianu e lla, stannu intronati ppe tutta la vita 377 nun tenû certu u problema e campà..! amaru chine e speranze l’appica a chissa gente chi ricca se fa. 3° strofa I figli nostri su pocu ‘mparati ca sempre e menu alla scola se fa e mo ca tutti su globalizzati cchi l’hâu ‘mparatu ? e cchissu nu vva! Hannu e sapire e parrate straniere e la lingua nostra? su quattru parole dipromi e carta ma senza mestiere...! e i senza lavuru su sempre di cchiù. Ritornello e poi: caru cumpari te si arricchitu e te vidimu arricchire de cchiù, Ccu ssu lamentu te ringraziamu ma i megli voti nu lli vidi cchiù. 378 379 380 Hasta la vista Strofa (di Anonimo con adattamento in versi di Francesco Pallone) Si los besos fueran agua Te daria yo un amplio mar. Si los abrazos fueran hojas Te daria un enorme àrbol. Si la vida es un planeta La galaxia yo te daria. L’amistad si fuera vida Yo la mia te oficeria. Refrain (versi di Francesco Pallone) Por mi L’amistad es un sentimiento De la escuela de l’amor Custodiato en la cabeza Con las perfumados flores. Una apretan de manos Cuando se encuentran nuestros senderos Como sucedido esta tarde Siempre por l’amistad. Una apretan de manos Y asta la vista, señora. Rende, 28 giugno 2008 381 382 Una offerta tra amici Vieni in regione potrai scaldar poltrone se hai vero diletto un posto c’esce sempre a gabinetto. “però tengo un parente mi aiuta alla elezione!” Ma si!... lo nominiamo, diventa consulente in commissione. E se non è gaglioffo, piazzato allo sviluppo, in mano un lanternino di certo troverà il suo tavolino. “Questo sì, mi tranquillizza il parente è molto scaltro il futuro lo elettrizza troverà tutto e quant’altro Ma, la gente c’è che aspetta questo posto... che si fa?“ A prescindere e comunque gli si piazza proprio là. Il concetto, dammi retta, oggi è quello di “usa e getta “ fai le cose col tuo piano perché il popolo è sovrano sempre detto ufficialmente in effetti... conta niente. “Ma ti sei ben sistemato ed il popolo ha pagato per avere in contraccambio 383 384 la promessa per lo scambio, e quand’è che ci sarà?“ Questo proprio non si sa e dipende dal “quant’altro”, dall’indotto in sinergia, che sviluppo avrà l’incontro e dal come si da il via. “non c’è pure il territorio? e se frana sotto?“ Vedi, tu t’attacchi e resti in piedi! “entrato” sei per sempre sistemato. “Procedura?“ è trasparente puoi raccogliere la manna perché qua nessuno inganna se si tratta di un parente che, da tutti noi affrancato, può dormire spensierato! che, da tutti noi affrancato, può dormire spen sie ra to! 385 386 E n’atra mi cunsola 1° strofa Quannu t’haiu vasatu a prima vota ancora si jucava ad escia e trasa, bella quatrara mo la corda è tisa ma tu nu me ‘ncatturi intra la casa. Bella nun si né pane né farina si dicia missa e la campana sona puru si resti chiusa intra la tana scarfa lu sule e n’âtra mi cunsola. Ritornello Nud’hai capitu quantu, ohi, m’eri cara e tu hai jocatu ppecchì avie atra mira! mo tenate puru chi te para ‘mprescia frunimu ca è venuta sira! (si ripete daccapo il ritornello) 2° strofa “Bellu acitusu mia, puru la quaglia restadi tisa sutta âtru mirinu, la sola a pò perciare anche âtra suglia e ccu la scarpa cce fai miglia a miglia. Puru senza de tia cca chiove e schiove puru si tu ‘ud adacqui crisciu fave. tegniu gallu e gsllina mi fa l’ove e tegnu focu e ligna e ‘un temu nive. Ritornello Stamu perciò allu ronzu,ohi, chi ne para, nun simu cucchia e nun facimu cira, ognunu se tenerra, ohi, chi l’è caru. chissa èdi la pensata, ohi, de stasira! (si ripete daccapo il ritornello) 387 388 Vent’anni appena 1a strofa Io ti guardo inorridito per la gonna che hai tu che si allunga appena un dito al disotto del tutù Hai due trampoli di tacco dove tu galleggi in piè reggiseno a balconcino donde sguscia il tuo bel sen col rossetto che deborda, gli occhi tinti di lillà io vorrei che mi dicessi come puoi relazionar? Refrain Si... ma tu hai vent’anni appena si, e tu terresti la scena se la tua maschera buffa tu dismettessi e sai perché? Splendida, bella sei di più fiore odoroso, fresca rugiada sei tu 2a strofa Se dal banco ti scostassi non ti reggeresti in piè e dai trampoli se cadi non è certo un bel veder. Ma cos’è che vi trascina a imbruttire il vostro ardor a mostrarvi senza storia e perdendo ogni pudor. Se non c’è la fantasia che lavora a indovinar, voi buttate la magia e il trasporto dell’amar. 389 390 A Gesù Bambino (pastorale) 1° strofa Gesù per dormire - ti offro il mio cuore lo scaldo d’amore - e canto per Te. Sei tu che pulisci - che levi la scoria, riempi la storia - soltanto d’ amor. Rit. Apri il tuo cuore al Santo Bambino accogli l’amore che sparge per Te: uomo del mondo fai sosta, riposa, ti parla nel fondo del cuore Gesù. 2° strofa Le ansie, le pene, - che tieni nel cuore portale al Bimbo - che nasce per te; ha preso il tuo posto - per farti la via in Sua compagnia - il dubbio non c’è. Rit. 3° strofa La strada s’appiana - ti guida la stella, e l’anima bella - trabocca d’amor. Incontri il vicino - ne senti il bisogno e giorno per giorno - fratello sarà. Rit. 4° strofa E tutti i grovigli - brutture e conflitti bruciamoli al fuoco - d’amore per Te; la fiamma che nasce - diventi una stella la guida più bella - dell’umanità. Rit. 391 392 Inno alla nostra Madonna di Lourdes (su melodia di Isidoro Pallone) 1a strofa Tu sei la mamma più bella l’aiuto che cerca il mio cuore, guida i miei passi nel mondo a spendere bene ogni giorno. Ti voglio un gran bene l’anima è piena di Te, ora Ti chiedo rimani, ovunque Tu resta con me. Ritornello E Rende Madonna di Lourdes oggi implora Te salute al malato che soffre e fede salda nel cuor. La gioia di vivere accendi vinci ogni schiavitù che incatena le menti sperdute colmando il vuoto con Te. Di Rende Madonna di Lourdes guarda la gioventù, non manchi il lavoro che placa e nelle famiglie l’amor. 2a strofa La stella sei del mattino, guida, Celeste Regina, dona saggezza alle menti a rispettare la vita. Salva tu la pace, spingi alle scelte d’amor che nelle vicende del mondo cancellino guerra e terror. 393 394 Venerdì Santo La Madre 1° volta 2° volta Figlio ti guardo tutto piagato, strazio nel cuore che muore con Te Goccia per goccia il sangue hai versato ed ho vissuto lo strazio con te. Figlio, figlio, figlio trafitto ed esangue mi sei tornato in seno, sfigurato amore Figlio, figlio, figlio posto sulle mie braccia sfigurato amore mio sfigurato amor. Il coro Anch’io tra quella folla ho detto “ crucifigge “ Ti ho spintonato e offeso, sputato e ti ho deriso Perdona le mie colpe e come il buon ladrone accoglimi nel Regno abbi pietà di me. 395 396 E nu velu se spanna 1a strofa Ohi mamma senti chi ti vogliu dire d’aria e de sule te vorra saziare… Volissi scancellare ogni dulure, tanti atri jurni ti volissa dare. 2a strofa Chi la forza te dassi lu Signure di sagliere cuntenta… e t’annacassi cumu coglia lu sonnu alle cuntrure e ccu le fantasie tu t’addurmissi. 3a strofa Junti ne lassi e ne lassi cuntenti pane supra la tavula ‘u nne manca, onure ti portamu e chillu lustru chi n’hai dunatu e chi n’è statu mastru. 4a strofa Chi chianu lu dulure s’acqueterra E chi tornata n’atra vota ‘n fasse Quetu quetu lu sonnu te venerra… Nu stonamento duce te turnasse 5a strofa Cchi pena granne chi mi sentu dintra mi strazzunìa lu core e mi lu ‘mpunna… Già t’alluntani… e nu velu se spanna… Restamu… s’è frunuta a ninna nonna. 397 398 Ss’urtima speranza 1a strofa La sentimu ppecchì cc’è è nu male chi cce stà. nun c’è scola né cuscienza è nu cancaru chi va... e si scarsu è lu lavuru la bruttunerìa camina, tutti damune da fare, n’atru passu? ...è la ruvina; tutti damune da fare, n’atru passu? ...è la ruvina; Ritornello E dicimu: mò basta, fermamu la misura di tuttu s’è china la vrigogna già n’inchia la faccia, simu e menu de na sputatina, nu spiragliu ‘ncignamu a lassare duve u sule traserra... ccussì finarmente viderramu jurnu e aria frisca ‘ncignassi a trasì finarmente viderramu jurnu e aria frisca ‘ncignassi a trasì 2a strofa e guardamu l’orizzonte, l’aria pò tornare bella tanti beni avimo ancora appicciamu na fiammella e li figli u troveranno lu curaggio speranzusu 399 chi trasmettadi la forza pped escìre de lu chiusu si cce vo lu sacrifiziu lu facimu ccu judizio. Ritornello 400 INDICE 5 9 Presentazione Al lettore Ppe ‘ncignare Na rumanza longa...ppe ‘ncuminciare I discursi da vrascera Sulu ppe nue granni E m’ha scavuniatu È in partenza dal binario... Para nu sonnu... ed èdi nu dirittu Intra ssu munnu e mo Sse recenti novità Nu rescimu allu capire Ssu velenu chi te sciolla Su malannu novu Diciamillu tu M’hai levatu e fantasie Fai da te Muzzuni e fumu puru intra u spitale L’hâu scippata Cumu nu lampu... l’è vistu volare U fumu all’areosol Frittule e jennaru 2001 Nun sapimu a verità L’è dovuta rottamare A gelusia A niputicchia U prisepiu a l’arberu e Natale I discursi tra virgolette I fatti e l’espiantu L’umiltà da contessa Le puzzava... e ciminera Lu cumpari... da purpetta Si ppe dire Si... cioè... praticamente 12 14 15 16 17 19 20 22 24 26 28 29 30 31 34 35 36 37 38 42 45 49 50 52 54 55 56 57 58 59 60 Seguennu l’a, b, c, ... A carità pilusa 62 A cumpagnia d’Adamu A fantasia ppe rimediu A furtuna è ssu dulure All’amica pensionata A llu sapire! Al naturale A luce chi se sprida Amaru ‘nnamuratu de gulia A misura e quantu basta A musica a pompa: pom...pipì, pom...pipì Ancora ‘un sagliu A notizia in esclusiva A nottata Appressu tutti... a prucessione Appressu a moda “e fimmina siccata“ A praivasi A premiazione A seguitu da spusa A settant’anni cchi cangia Aspettannu A ssa terra chiagata A temperatura mite A via da sigaretta A vita A vota chi ne fa ricriare A ziu Pasquale Basta Basta na vota sula Basta nu pocu d’armunia Benedizione e l’abitinu Brinnisi alla frittula 98 C’è la scola C’è sempre ‘ncuna cosa chi va bona C’è unu sulu chi sa tuttu Calza a “modulo continuo“ Cantu d’amure alli niputi Cca te senti chinu Cchi se po fare Ccu li tagli intra lu core Ccussì me passa Ccussì va Cellulare: cchi rifriscu! Certe vote a minigonna 402 63 64 65 66 69 71 72 73 74 75 76 77 79 80 81 82 83 84 88 89 90 91 93 94 95 97 98 99 100 101 102 103 104 106 107 108 109 110 111 112 113 115 116 Chi d’amure nu sbampa Chilla frasetta Circa sule Cose antiche Cumpà Cumu fossi naturale Cumu l’atre cose tue Cùntacce alli figli chisse cose Cussì è Da fressura intra a vrascia Davanti a sala operatoria Da vedetta e caseggiatu Doppu i guai Duve su loru E carte? su arrivate E cci nne parru sempre E chiudanu i purtuni E cime Ed illu appiccicatu, se cocìa E di mo mi nn’era scisu! ‘Edi nu casu senza soluzione È fattu ccussì E in machina è passata E le sai fare È ‘ncominciare E nullu si nn’accorgia ca è frunuta E perciò m’hâu numinatu E prolunghe Era nu dirittu E rinnine su pronte E schede e l’onorevole Eurofrittule 1999 È venuta a cummari a mme cuntare E zumpate da pressione Fossi ‘mpartenza u trenu ppe le stelle Già partutu Grazie... e ssi nne va Gridalu... e lu sai Guariscia ssu lavoratore? Ha de passare Hai d’accunsentire I bidelli Il bell’Avolio (prof. Aldo Avolio) 117 118 119 120 121 122 123 124 126 127 129 131 134 135 136 137 138 139 140 141 143 145 147 148 149 150 151 152 154 156 157 158 160 162 165 166 167 168 169 170 171 172 175 403 Illa?...nooo! Il linguaggio dell’amore I miei settant’anni Importante è ‘un te fermare Iu me fazzu a prigionia Jatuniava L’adduru e sapunetta L’amicizia L’amicu spacchiu L’aiutu du cumpari L’anellu è ppe sempre L’ho nel cuore L’urtima parola La casa è pulizzata La festa La gioia de campare La luce di niputi “La misura in cui“ Litterella de Natale 1998 a Gesù Bambino Lu cimentu de la vita Lu sbarattu e capudannu Lu veru stile liberty Ma cumu? Maiale 1999 Maiale 2001 da Gigino Maiale 2003 Mastru e Aiutu Mi l’aspettu e cca Mintacce la pezza Mo ca nun cunti N’atra vota cogli e meti N’è restatu lu tatanu N’ha servutu N’usanza bella Na frase chi li fa zumpare ‘Ncumincia la jurnata... e pullulìa Na gradita presenza Ne diciadi cumu jia (Prof. Antonio Spadafora) Nu ‘nsapuriscia cchiù Nu jure de jardinu Nu minutu Nu scherzu e Giulianu Nun c’è rimediu si chiudi lu core 404 177 178 179 181 183 184 185 186 187 188 189 191 192 193 196 197 199 200 201 203 205 206 207 208 210 212 214 216 217 218 219 221 223 224 225 226 227 228 230 231 233 234 235 Nun ce fai boni i sui Nun sai cchi fare Nun se sa Nun si criatura O chi per lui Ottu dicembre, a festa chi ne ricoglia Pagherò Pariadi nu cristianu Però a faccia s’ha vulata Pò la leggia scunchiudire? Potimu curra, ridere e cantare Ppe la via Ppe n’amicu Ppe nu mumentu Ppe tornare a ‘ncuminciare Pree...sente! Prima e dopu Puru tra de nue ssa vita è bella Purvera d’annata Quannu cala lu sule Quannu liga la famiglia Quannu manca l’acqua Quannu partiamu Resta ccu l’aria tua Restannucce a campare senza guerra Resti ‘nchiovatu lla Ricordannu Ricordannu Peppinu Angotti (Primario di Ortopedia) Rimpatriatu Riscorda ssa jurnata Ritrovarsi (c/o Laions 20 febbraio 1994) Senza atri sciolli Se pò campare? Sessanta Sessant’anni Si ‘ncuna cosa fa Si nun c’è...ppecchì venire? Si tu chi m’ha šcantatu Spasimu accitatu Ssa iscrizione Ssa lingua Sse cose e nente Ssu fumare 236 237 238 239 240 241 243 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 256 257 258 259 260 261 262 263 265 266 267 269 270 272 274 275 277 278 279 280 281 282 284 285 286 287 405 Stai tranquilla ca va bona Su, al momentu, sparigliati Succumpà ‘un te fare gabbu Sulu Sunu ssi tempi e mo chi portû guai Te derra cunsigliu Ti cce cangiu a lampadina Trent’anni e Stefanu U cistellu sutta a lavagna U dentame e Totonnuzzu U dettatu du maiale 2006 U disturbare U dittu anticu U granicellu de lu jovi santu U liffiting U maiale 2007 U mare ccu li cati U mme rispunni? U piparellu U sacciu, l’hai pensatu U sciollu du trattore U terminale spentu U vala nente Una cosa chi ‘un se sciolla Unu e cchiù Va!... sburìa Vaju guardu li filmini Venissi ssa risposta du lavuru Verginella da cerasa Vì... ch’è nente Viziu e curaggiu Vo quatratu puru l’ovu Volissa dire Zu Nicola (Prof Nicola Coppa) Zu ‘Ntoni... vo toccata a sintonia 288 289 290 291 293 294 295 297 299 301 302 305 306 307 308 309 312 313 314 317 318 319 320 321 322 324 325 327 328 329 330 331 332 333 335 Due rumanze No sempre fantasie Se su spusati, e l’ataru? chille troppe adduruse 406 338 342 E musiche e papà E musiche e papà L’armonie de casa Sentimentale Maliarda T’amo Amore ardente Aurora Me ne frego 344 346 348 349 350 351 352 353 Cantamule sonnannu Di cosa si tratta Scherzando Cantu d’amure alli niputi Lu friscu a tia ti giova A tradisciuta calavrisella Cumu piglia! è “fuoco amico” Cumu l’ha fatte a mammà Diciamilla a verità Terra mia terra chiagata A dichiarazione Datime i voti Ti aspetto Hasta la vista Una offerta tra amici E n’atra mi cunsola Vent’anni appena A Gesù Bambino (pastorale) Inno alla nostra Madonna di Lourdes (su melodia di Isidoro Pallone) Venerdì Santo E nu velu se spanna Ss’urtima speranza 356 357 358 360 362 366 368 370 372 374 376 379 380 382 386 388 390 392 394 396 398 407